Opera literara“ Baltagul “ de Mihail Sadoveanu , publicat in 1930 , este probabil “ singurul roman

obiectiv “ al scriitorului , dupa cum afirma Nicolae Manolescu .Romanul a fost scris in 17 zile si are ca
surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti :
“Salga “ ( preia setea de implinire a actului justitiar , de infaptuirea dreptatii ce domina toate faptele
eroinei ) , “ Dolca “ ( preia ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios ) , “ Miorita “ ( tema ,
motivul , conflictul , discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai
semnificative ) .

Apartine speciei literare a romanului , o creatie epica in proza de mari dimensiuni , cu actiune complexa ,
desfasurata pe mai multe planuri , in timp si spatiu precizate , antrenand un numar mare de personaje
puternic individualizate .”Baltagul “ prezinta o actiune complexa ,, care se intinde pe parcursul a
saisprezece capitole in care sunt narrate intamplarile Vitoriei Lipan in cautarea si cunoasterea adevarului
despre absenta sotului ei si dorinta acesteia de a face dreptate prin pedepsirea raufacatorilor . Eroina
este convinsa ca Nechifor a disparut si , dupa ce intreprinde o serie de investigatii , se pregateste sa
plece in cautarea acestuia insotita de fiul ei Gheorghita pe acelasi drum parcurs de acesta . Drumul este
anevoios, asemenea unui labirint presarat de numeroase dificultati .Totodata , o alta trasatura specifica
romanului si prezenta in “Baltagul”este numarul mare de personaje . Astfel , se disting personaje
principale ( Vitoria , Nechifor si Gheorghita Lipan ) , secundare ( Minodora , preotul Danila , baba
Maranda , negustorul si hangiul David , ceilalti hangii si sotiile lor , Calistrat Bogza si Ilie Cutui ) sau
episodice ( argatul Mitrea , mos Pricop , functionarii de la prefectura Piatra , functionarul de la Dorna etc
) . Indiferent de locul pe care il ocupa in opera , aceste personaje au o importanta deosebita in
desfasurarea evenimentelor , contribuid la descoperirea adevarului si aducand lumina in investigatiile pe
care Vitoria le intreprinde .

Romanul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte , lumea arhaica a pastorilor , avand in
prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan .Insotita de Gheorghita , Vitoria
reconstituie drumul parcurs de barbatul sau , pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii .
Calatoria pe care o face Vitoria impreuna cu fiul sau , Gheorghita , contureaza un labirint geografic si
spiritual , avand in centru Crucea Talienilor , locul crimei . Aici are loc o scena plina de dramatism , cand
femeia descopera osemintele sotului mort , intr-o prapastie . Cu o luciditate si o stapanire de sine
extraordinare , ea le acopera cu poclada dinainte pregatita , aprinde o lumanare si il lasa pe Gheorghita
sa privegheze . Aduce preotul , sosind , mai apoi , si autoritatile . Mortul este ridicat cu tot ritualul : cu
sicriu , cu bocitoare , cu trei oameni la bucium , cu preoti , urmand ca inmormantarea sa fie facuta la
Sabasa . Este primul pas al indeplinirii datoriei fata de sufletul celui ucis , care isi va gasi astfel linistea . O
alta scea semnificativa este cea in care Vitoria pune la cale pedepsirea ucigasilor . Este scena finala , cea
a parastasului , realizata cu o arta regizorala desavarsita.Femeia se asigura de prezenta celor doi ucigasi ,
Calistrat Bogza si Ilie Cutui , dar si de prezenta autoritatilor . Se posteaza alaturi de Bogza pe care-l imbie
mieros cu vin de Odobesti . Dupa ce-l dezarmeaza , trecand baltagul fiului ei , Vitoria povesteste cu lux
de amanunte cum s-a petrecut crima si-I desconspira pe ucigasi . Bogza nu rezista torturii si se precipita
sa-si recupereze baltagul aflat la Gheorghita . Scena parastasului se transforma intr-una de tribunal , in
care Vitoria este pe rand , martor , acuzator , judecator . Ea il va indemna pe fiul ei sa implineasca
dreptatea .Este ultima faza de initiere a fiului , care trebuie sa-si dovedeasca barbatia . Odata savarsind
dreptatea , viata poate merge mai departe , conducerea gospodariei fiind preluata de Gheorghita , care
a devenit de acum purtator de baltag , adica barbat .

Motivul labirintului prezent in roman se concretiteaza la nivelul actiunii , dar este semnificativ si la
nivelul titlului . Baltagul ( toporul cu doua taisuri ) este un obiect simbolic , ambivalent : arma a crimei si
instrumental actului justitiar , reparator. De remarcat este faptul ca in roman acelasi baltag ( al lui Lipan )
indeplineste cele doua functii . Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor
.Criticul Marin Mincu asociaza baltagul cu labrys-ul , securea dubla cu care a fost doborat minotaurul ,
monstrul mitic.

Timpul derularii actiunii este vag precizat , prin repere temporae “ aproape de SF.Andrei “ , “ in Postul
Mare “ , “ 10 Martie “ . Cadrul actiunii este satul Magura Tarcaului , zona Dornelor si a Bistritei , dar sic el
de campie , Cristesti , in Balta Jijiei . Fiind un roman realist , pentru veridicitate , traseul urmat de Vitoria
impreuna cu Gheorghita , pe urmele lui Nechifor , contine toponime existente pe harta .

Naratiunea se face la persoana a III-a , iar naratirul omnipresent si omniscient reconstituie in mod
obiectiv , prin tehnica detaliului si observatie , lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei .Desi
naratorul omniscient este unic , la parastasul sotului , Vitoria preia rolul naratorului . Inteligenta si
calculata , ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii si o povesteste veridic celor prezenti , ceea
ce ii determina pe criminali sa-si recunoasca vina in fata satului si a autoritatilor .

Un prim conflict, cel interior, se prefigureza la inceputul romanului si este marcat de nelinistea Vitoriei, care nu
intelege absenta prelungita a lui Nechifor Lipan si nu stie ce solutie sa adopte. De aceea, oscileaza intre mai multe
posibilitati: fie intarzie la vreo petrecere, bucuros de bunul mers al afacerilor, fie s-a oprit ia o femeie cu ochi verzi
(situatie sugerata de vrajitoarea satului, Maranda, respinsa insa de instinctul VitorieI), fie i s-a intamplat o
nenorocire. Desi primele supozitii sunt greu de crezut, Vitoria care isi cunoaste foarte bine barbatul, le prefera in
schimbul unei alternative sumbre, pe care incepe sa o banuiasca, dar pe care incearca sa o alunge, fiind un adevar
prea greu de suportat. Acest conflict inceteaza in momentul in care femeia accepta nefirescul atitudinii sotului ei si
constientizeaza ca numai moartea l-ar fi putut opri sa se intoarca acasa dupa atata timp. Un rol importantii are visul
premonitoriu in care Nechifor trecea calare o apa neagra, indrep-tandu-se catre asfintit. Al doilea tip de conflict este
cel exterior si se manifesta intre Vitoria si asasinii sotului ei, Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Ca un veritabil detectiv,
aceasta reface pas cu pas scenariul uciderii lui Lipan si ii identifica pe cei doi raufacatori. In absenta oricarei dovezi
concrete care sa-i confirme intuitiile, ea creeaza o stare de tensiune crescanda asupra celor banuiti. Pune intrebari
incomode si da replici pline de subintelesuri, care ii surprind si ii debusoleaza pe cei doi. Punctul de maxima
intensitate al acestui conflict il constituie scena demascarii lor, cand asasinii cedeaza presiunii la care fusesera supusi,
marturisind singuri crima comisa.

In concluzie , romanul lui Mihail Sadoveanu exprima , intr-un mod remarcabil , viziunea despre lume a autorului . IN “
Baltagul “ , colectivitatea rurala traditional traieste intr-un spatiu ce se conduce dupa legile nescrise ale traditiei ,
respectand “ randuiala “ . Aceasta “ randuiala “ este cea care pastreaza strans legate , ordinea umana si pe cea
cosmica. Descoperind adevarul despre moartea sotului sau si facand dreptate , munteanca verifica , implicit ,
armonia lumii “ afla ceva mai mult decat pe infaptuitorii omorului , si anume ca lumea are o coerenta pe care
moartea lui Lipan n-a distrus-o “ ( N. Manolescu ) .Prin cautarea sotului , ea indeplineste ritualul trecerii lui pe
pamant , actionand pentru refacere ordinii primordiale a lumii .