Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste CESA PDF
Teste CESA PDF
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
Urmează un set de întrebări cu răspunsuri multiple la care Dvs. trebuie să încercuiţi o singură literă (a, b, c, d sau e) prin
care indicaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect.
1.01. Calitatea produselor alimentare trebuie sa asigure comsumatorului satisfacerea celor patru S-uri acestea sunt:
a) sanatate, valoarea nutritiva, valoarea energetica;
b) satisfacere, serviciu, siguranta si sanatate;
c) igienico sanitara, socio-ecologica, servici si sanatate;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una din variantele de mai sus.
1.03. ...........................reprezinta in marea majoritate a cazurilor o abatere de la normele tehnice pentru indicii de calitate
analizati :
a) valabilitatea;
b) inocuitatea;
c) neconformitatea;
d) standardizarea;
e) nici una din variantele de mai sus.
1
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
a) lipsa din aliment a oricărui factor cu efect potenţial negativ asupra sănătăţii sau vieţii consumatorilor;
b) o cerinţă implicită a calităţii alimentelor;
c) o valenţă legală a calităţii alimentelor;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variantele de mai sus.
1.09. Cine are responsabilitatea stabilirii politicii referitoare la siguranţa în consum şi a obiectivelor calităţii?
a) reprezentantul managementului;
b) auditorul planului HACCP;
c) preşedintele echipei HACCP;
d) toate variantele de mai sus.
e) nici una dintre variantele de mai sus.
2
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
3
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
b) o etapă a procesului tehnologic care poate fi ţinută sub control, dar pierderea controlului nu va afecta sănătatea
sau viaţa consumatorului;
c) o etapă de evaluare a pericolelor asociate alimentului;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dinte variantele de mai sus.
4
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
3.02. Semnul distinctiv, menit sa diferentieze produsele si serviciile si sa ajute la identificarea producatorului este
reprezentata de:
a) certificatul de conformitate;
b) standard;
c) marca;
d) certificat de calitate;
e) nici una dintre variante.
3.03. Asigurarea calitatii produselor alimentare din momentul realizarii produselor si pana in momentul consumului
presupune si acordarea unor garantii din partea producatorilor concretizate in:
a) termen de garantie/termen de valabilitate;
b) durabilitate si consumabilitatea produselor;
c) circulatia completa, circulatia redusa;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variante.
3.04. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă cerinţe esenţiale pentru selectarea echipei HACCP:
a) echipa trebuie să conţină specialişti din diverse domenii;
b) alocarea de resurse adecvate a realizării studiului;
c) implicarea echipei în instruirea HACCP a întregului personal;
d) toate variantele de mai sus;
e) nici una dintre variante.
3.05. Factorul de natură biologică, chimică sau fizică ce poate fi prezent in produsele alimentare cu efecte negative asupra
sănătăţii şi/sau vieţii consumatorilor se numeşte:
a) risc;
b) pericol;
c) nu există nici o diferenţă între cei doi termeni;
d) ambele variante;
e) nici una dintre variante.
5
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
3.09. Acţiunea întreprinsă pentru a corecta/elimina cauza apariţiei unei neconformităţi se numeşte:
a) măsură de control;
b) acţiune corectivă;
c) corecţie;
d) acţiune preventivă;
e) toate variantele de mai sus.
6
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
4.02. Reglementarea naţională care precizează normele de igienă ale produselor alimentare este:
a) HG 924/2005;
b) Legea 106/2002;
c) Legea 140/2004;
d) HG. nr. 1198/2002;
e) nici una dintre variante.
7
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
4.08. Informaţii tehnice necesare pentru elaborarea unui studiu HACCP sunt:
a) date epidemiologice şi legale cu privire la patogeni, toxine şi substanţe chimice:
b) informaţii cu privire la siguranţa alimentelor:
c) date referitoare la materiile prime, ingrediente, semi-fabricate şi produse finite:
d) informaţii privind procesul tehnologic:
e) toate variantele de mai sus;
4.10. Din analiza diagramei cauză-efect rezultă principalele cauze ale contaminării. Acestea sunt:
a) muncitorii (deprinderi, pregătire, atitudine, cunoştinţe);
b) metoda (proceduri, inspecţii);
c) echipamente (design, mod de lucru, stare funcţională);
d) materiile prime şi materialele (caracteristici);
e) toate variantele de mai sus.
8
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
Urmează un set de întrebări cu răspunsuri multiple la care Dvs. trebuie să încercuiţi o singură literă (a, b, c, d sau e) prin
care indicaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect.
5.05.Care din următoarele tehnici pot fi utilizate pentru stabilirea punctelor critice de control:
a) arbore decizional pentru identificarea pericolelor microbiologice;
b) analiza cauză-efect;
c) tehnica brainstorming;
d) tehnica benchmarking;
e) nici una din variantele de mai sus.
9
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
5.09.Un pericol poate fi considerat risc atunci când coeficientul de risc este:
a) 10;
b) 200;
c) 50;
d) ≥ 100;
e) ≤ 100.
5.10.Care din următoarele măsuri specifice nu contribuie la prevenirea şi controlul pericolelor microbiologice:
a) controlul regimului termic;
b) dezinfecţia spaţiilor şi a utilajelor;
c) etalonarea aparaturii de măsură şi control;
d) stabilirea scopului în care vor fi utilizate substanţele chimice;
e) nici una dintre variantele de mai sus.
10
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
Urmează un set de întrebări cu răspunsuri multiple la care Dvs. trebuie să încercuiţi o singură literă (a, b, c, d sau e) prin
care indicaţi răspunsul pe care îl consideraţi corect.
6.02.Metoda de evaluare a riscurilor în funcţie de nivele de semnificaţie şi clase de riscuri se bazează pe:
a) probabilitatea de apariţie a unui pericol şi severitatea acestuia;
b) 4 nivele de semnificaţie şi 4 clase de risc;
c) gravitatea, frecvenţa de apariţie a riscului în produs şi probabilitatea de detectare;
d) efectul pericolului potenţial, frecvenţa apariţiei pericolului la nivelul materiei prime, ingredientelor şi
frecvenţa de apariţie în produsul finit datorată eşecului măsurilor de control.
e) nici una dintre variantele de mai sus.
11
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
12
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
13
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1 d
2 b
3 c
4 d
5 a
6 c
7 a
8 b
9 d
10 b
14
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
15
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
d. Un continut mai redus de zahar invertit, un continut mai redus de substante minerale si mai mare de substante
proteice ;
e. Un continut mai mare de zahar invertit, un continut mai mare de substante minerale si de substante proteice .
8. Exina este:
a. Indicator de mana;
b. Invelisul exterior al granulei de polen;
c. Indulcitor adaugat in falsificarea mierii de albine;
d. Dextrina folosita la falsificarea mierii de albine;
e. Agent de falsificare dificil de identificat prin tehnici de curente de analiza.
9. Din punct de vedere calitativ,continutul de hidroximetilfurfural din vin se determina cu ajutorul :
a. Rizorcina ;
b. Fenoftaleina ;
c. Albastru de bromtimol ;
d. Fuxina ;
e. Albastru de metil.
10. Berea cu un continut proteic mai mic de 5%, este suspectata a fi falsificata cu:
a. Glicirizina;
b. Apa;
c. Substante antiseptic;
d. Sirop de porumb;
e. Carbonati si bicarbonate.
1 c
2 d
3 a
4 c
5 b
6 e
7 a
8 b
9 a
10 d
16
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1. Lactoza:
a. Este termostabilă;
b. Se determina polarimetric;
c. Nu intra in componenta extractului uscat total al laptelui;
d. In mod normal, laptele are un continut mai mic de 4.5% de lactoza;
e. Nu prezinta nici o reactive in prezenta microflorei acidolactice.
2. Pentru prevenirea acidifierii laptelui se pot utiliza:
a. Bicarbonat de sodiu, solutie de peroxid de hidrogen, NaCl;
b. Bicarbonat de sodiu, acid benzoic, NaCl;
c. Substante neutralizante;
d. Acid boric si sarurile sale;
e. Bicarbonat de sodiu, acid salicilic si sarurile sale.
3. Prin coagularea enzimatica sau acida a cazeinei din lapte ,si care inglobeaza si alte elemente ale laptelui cum ar fi:
grasime, lactoza, saruri minerale, enzime, vitamine; pse obtine:
a. Smantana;
b. Unt;
c. Iaurt;
d. Frisca;
e. Branza.
4. Untul:
a. Trebuie sa fie lipsit de colesterol;
b. Trebuie sa fie lipsit de colesterol dar bogat in βsitosterol si stigmasterol;
c. Trebuie sa fie lipsit atat de colesterol cat si de β sitosterol si stigmasterol;
d. Trebuie sa contina numai colesterol si a fie lipsit de β sitosterol si stigmasterol;
e. Trebuie sa aiba un continut redus de colesterol.
5. In procesul de sterilizare, proteinele din tesutul muscular al carnii:
a. Sunt solubile in apa;
b. Nu precipita;
c. Se denatureaza reversibil;
d. Au o valoare biologica inferioara;
e. Prin intermediu proteinei musculare, in prezenta apei calde, se recupereaza colagenul hidrolizat.
6. Ouale prezinta o suprafata sticloasa numai atunci cand sunt imersate in:
a. Acid fosforic;
b. Apa;
c. Acidul β hidroxibutiric;
d. Silicat de sodium;
e. Fuxina.
7. Indicele amilazic al mierii de salcam este:
a. 1.2mL;
b. 10.9mL;
c. 6.78mL;
17
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
d. 11.5ml;
e. 13.9mL.
8. Cresterea concentratiei alcoolice a vinului cu maxim 2%vol. alc. este determinata de:
a. Adaosul exogen de zahar, de maxim 35g/l;
b. Adaosul de aspartam;
c. Adaosul de dulcina;
d. Adaosul de must de struguri;
e. Adaosul de zaharina.
9. Falsificarea berii prin adaos de dulcina se pune in evidenta prin:
a. Tratare cu benzol;
b. Tratare cu solutie de amoniac;
c. Metoda Rugger;
d. Tratare cu alcool etilic;
e. Tratare cu clorura ferica.
10. Adaosul substantelor de anilina in bere se pune in evidenta prin :
a. Saturarea berii cu sulfat de amoniu ;
b. Firul de lana degresat ;
c. Tratarea cu azotatul de argint ;
d. Tratarea cu acid acetic ;
e. Tratarea cu solutie de amoniac.
1 b
2 c
3 e
4 d
5 e
6 d
7 b
8 a
9 c
10 b
18
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1. Cand extractul uscat total (E.u.t) al laptelui este mai mic de 12%:
a. laptele a fost falsificat prin adaos de apa;
b. laptele nu a fost falsificat;
c. laptele a fost falsificat prin adaos de lapte mastitic ;
d. laptele a fost falsificat prin adaos de lapte colostral;
e. laptele a fost falsificat prin adaos de grasimi nelactate.
2. Prin adaos de apa, densitatea laptelui poate ajunge pana la valoarea :
a. 1027kg/m3 ;
b. 1031 kg/m3 ;
c. 1033 kg/m3 ;
d. 1000 kg/m3 ;
e. 1029 kg/m3 ;
3. Prin carne se intelege:
a. tesut conjunctiv, tesut muscular si vase de sange;
b. tesut muscular, ganglion limfatici si grasimi;
c. tesut osos, tesut muscular si tesut conjunctiv;
d. tesut osos, tesut adipos si tesut muscular;
e. tesut osos, tesut conjunctiv, tesut muscular, tesut adipos, vase de sange si ganglion limfatici.
4. Grasimea pestelui este caracterizata de:
a. cantitati inseminate de vitamine hidrosolubile;
b. cantitati reduse de vitamine liposolubile;
c. continut ridicat de acizi grasi nesaturati;
d. deficit de acizi grasi nesaturati;
e. continut ridicat de acizi grasi saturati.
5. Caviarul reprezinta:
a. icrele de cod;
b. icrele de stiuca;
c. icrele de hering;
d. icrele de morun;
e. icrele de macrou.
6. Cand densitaea oului este de 1.015 oul este considerat:
a. Proaspat;
b. Alterat;
c. Relativ proaspat;
d. Foarte proaspat;
e. Conservat.
7. Mierea de mana se obtine din:
a. Amestecuri de nectar;
b. Mierea de salcam;
c. Sirop de glucoza;
d. Melasa;
19
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1 a
2 d
3 e
4 c
5 d
6 b
7 e
8 a
9 b
10 a
20
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
21
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
e. Gelatina.
8. Vinurile demidulci au un continut de glucide de:
a. 4-12g/L;
b. 14.5g/L;
c. 55-60g/L;
d. 3-11g/L;
e. 12-50gL.
9. Pentru vinurile dulci, naturale raportul P/α este:
a. 4;
b. 8;
c. 3.2;
d. 6;
e. 2,5.
10. In functie de gradul de fermentare, berea poate fi:
a. Bere slab alcoolica;
b. Bere tare;
c. Bere nutritiva ;
d. Bere de fermentatie superioara;
e. Bere speciala.
1 c
2 d
3 b
4 a
5 e
6 c
7 d
8 e
9 a
10 c
22
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1. Daca in timpul fierberii albuminele coaguleaza atunci proba de smantana a fost falsificata prin adaos de:
a. Cazeina;
b. Gelatina;
c. Faina de grau;
d. Albus de ou;
e. Substante inerte.
2. La carnea proaspata, continutul de amoniac liber este:
a. 20-25mg/100g;
b. 25-35 mg/100g;
c. 35-45 mg/100g;
d. Mai mare de 45 mg/100g;
e. Absent.
3. Icrele false se prezinta sub forma de:
a. Masa granulara, cu boabe intregi;
b. Masa granular de marimea bobului de mei;
c. Masa amorfa lipsita de structura organizata;
d. Boabe intregi, de marime neuniforma cu aspect lucios;
e. Boabe intregi , individualizate cu aspect translucid.
4. Falsificarea prafului de oua prin adaugare de faina de grau se evidentiaza cu ajutorul:
a. Solutiei de tanin;
b. Acid acetic;
c. Iod si iodura de potasiu;
d. Rizorcina;
e. Fuxina.
5. Falsificarea indirecta a mierii de albine este reprezentata de :
a. Adaos de substante indulcitoare sintetice;
b. Adaos de substante in scopul corectarii consistentei;
c. Adaos de substante in vederea corectarii spectrului;
d. Obtinerea mierii de la albine hranite cu zahar sau alti indulcitori;
e. Adios de substante pentru neutralizarea aciditatii.
6. Hidroximetilfurfuralul rezultat in urma invertirii zaharului pe cale chimica , se determina cantitativ prin:
a. Metoda Fiehe;
b. Metoda Winkler;
c. Metoda Fiehe si metoda Winkler;
d. Tratare cu acid acetic;
e. Metoda Goethe.
7. Umiditatea mierii de albine :
a. Nu trebuie sa depaseasca 10%;
b. Trebuie sa aibe o valoare mai mare de 35%;
c. Este de 28.5 %;
d. Trebuie sa fie minim de 20%;
e. Nu trebuie sa fie mai mare de 20%.
23
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1 e
2 a
3 c
4 c
5 d
6 b
7 e
8 a
9 d
10 b
24
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
CHESTIONAR MICROBIOLOGIE
1. Care dintre fazele curbei de dezvoltare a microorganismelor reprezintă ţinta strategiilor de control a creşterii
microorganismelor de alterare a alimentelor?
a. faza de latenţă
b. faza de accelerare a creşterii
c. faza de creştere exponenţială
d. faza staţionară
e. faza de declin a creşterii
2. Care dintre fazele curbei de dezvoltare a microorganismelor reprezintă ţinta strategiilor de control a creşterii
microorganismelor din culturile starter?
a. faza de latenţă
b. faza de accelerare a creşterii
c. faza de creştere exponenţială
d. faza staţionară
e. faza de declin a creşterii
3. Care dintre valorile de potenţial de oxido-reducere de mai jos favorizează în mai mare măsură alterarea alimentelor
în aerobioză?
a. – 100
b. + 100
c. + 300
d. + 500
e. nici una
4. Care dintre valorile de potenţial de oxido-reducere de mai jos favorizează dezvoltarea lui Clostridium botulinum?
a. + 500
b. + 300
c. + 100
d. – 300
e. nici una
7. Care dintre bacteriile de mai jos se dezvoltă la o valoare mai scăzută a activităţii apei?
a. Clostridium botulinum
b. Staphylococcus aureus
c. Listeria monocytogenes
d. Lactobacillus casei
e. Escherichia coli
25
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
8. Care dintre genurile de mucegaiuri de mai jos conţine specii capabile de a produce aflatoxine?
a. Aspergillus
b. Fusarium
c. Geotrichum
d. Penicillium
e. Rhizopus
14. Microorganismele care cresc la 55°C dar au optimul de dezvoltare la 70°C sau mai mult se numesc:
a. psihrofile
b. psihrotrofe
c. mezofile
d. termofile
e. termotrofe
26
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
c. mezofile
d. termotrofe
e. termofile
17. Care dintre microorganismele de mai jos se dezvoltă într-un domeniu de pH mai larg?
a. Escherichia coli
b. Lactobacillus acidophilus
c. Aspergillus niger
d. Saccharomyces cerevisiae
e. Staphylococcus aureus
18. Care dintre microorganismele de mai jos este cel mai termorezistent microorganism?
a. Bacillus sterarothermophilus
b. Thermus aquaticus
c. Bysochlamys fulva
d. Clostridium thermosaccharolyticum
e. Streptococcus salivarius var. thermophylus
20. Plasaţi următoarele etape în secvenţă corectă: 1 – Colorare, 2 – Realizare frotiu, 3 – Fixare.
a. 1,2,3
b. 1,3,2
c. 3,2,1
d. 2,3,1
e. 2,1,3
27
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1 a 12 c
2 c 13 c
3 d 14 d
4 d 15 b
5 b 16 d
6 a 17 c
7 b 18 a
8 a 19 b
9 d 20 d
10 b 21 c
11 a
Bibliografie
Nicolau A., Turtoi, M. 2006. Microbiologie generala. Factori care influenteaza dezvoltarea
microroganismelor, Ed. Academica, Galati, ISBN –10 973388937-16-7; ISBN – 13 978-973-8937-16-
1
Tofan, C., Bahrim, G., Nicolau, A., Zara, M. 2002. Microbiologie alimentară – Tehnici şi analize de
laborator, Ed. AGIR, Bucureşti, ISBN 973-6130-89-1
Dan, V., Bahrim, G., Nicolau, A. 2002. Microbiologia produselor alimentare (Capitolul 1 – 170
pagini) in Manualul inginerului de industrie alimentară, Coordonator Constantin Banu, Ed.Tehnică,
Bucureşti, ISBN 973-31-2071-5 / 973-31-2073-1
28
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
( X i X )
a)
n 1
( X i X ) 2
b)
n 1
( X i ) 2
c)
n 1
29
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1.08.Caracteristicile de calitate analizate cu ajutorul planurilor de control pe bază de eşantionare tip s,r şi σ,
sunt:
a) caracteristici atributive
b) caracteristici numerice
c) caracteristici senzoriale
1.10. Pentru planurile duble de control decizia de acceptare sau respingere a lotului se formulează după
maxim:
a) 0 etape de eşantionare
b) 1 etapă de eşantionare
c) 2 etape de eşantionare
d) 5 etape de eşantionare
1.01 c
1.02 c
1.03 b
1.04 c
1.05 b
1.06 b
1.07 c
1.08 b
1.09 c
1.10 c
30
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
2.02. Pentru funcţia normală standard sau Gauss, media şi abaterea medie pătratică a populaţiei considerate:
a. şi
b. 0 şi 1
c. n şi 2n
2.05.În cazul planurilor de verificare, trecerea de la controlul normal la controlul sever se face atunci când:
a) trei loturi consecutive sunt respinse
b) apare o secvenţă de tip: lot respins, lot acceptat, lot respins
c) se acceptă cinci loturi consecutive
31
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
2.01 a
2.02 a
2.03 c
2.04 a
2.05 b
2.06 a
2.07 a
2.08 b
2.09 a
2.10 a
32
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
3.02.Două eşantioane sunt semnificativ diferite dacă aplicând testul t bilateral dacă:
a) -t stat ≤ t crit ≤ t stat
b) -t stat ≥ t crit ≥ t stat
c) –t crit ≤ t stat ≤ t crit
33
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
x
1
a) e 2 2
2
(x)2
1
b) e 2 2
2
(x)2
1
c) e 2
2
3.01 c
3.02 c
3.03 b
3.04 b
3.05 b
3.06 c
3.07 c
3.08 b
3.09 c
3.10 b
34
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
4.03. Relaţia de calcul pentru abaterea medie pătratică a populaţiei statistice este:
( X i X )
a)
N
( X i ) 2
b)
N
( X i ) 2
c)
N2
35
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
4.01 b
4.02 a
4.03 b
4.04 b
4.05 b
4.06 b
4.07 e
4.08 b
4.09 a
4.10 a
36
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
xn xn
1
2 2
b)
2
x n x n 2
2 2
c)
2
37
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
5.07. În cazul ipotezelor statistice, dacă se aplică testul bilateral Ls este egal cu:
a.) ^ z ^
2
b.) ^ z ^
2
c.) ^ z ^
5.01 a
5.02 b
5.03 b
5.04 c
5.05 c
5.06 a
5.07 a
5.08 c
5.09 b
5.10 b
38
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
xn xn
1
2 2
b)
2
x n x n 2
2 2
c)
2
6.04. Decizia de acceptare a lotului la controlul prin măsurare, in funcţie de Li şi Ls, se formulează
dacă:
a) Qi≤k şi Qs ≥k
b) Qi ≤k şi Qs≤ k
c) k ≠ Qi, Qs≤ k
d) Qi≥ k şi Qs ≥ k
39
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
( X i ) 2
b)
N
( X i X ) 2
c)
n 1
6.01 b
6.02 c
6.03 a
6.04 d
6.05 e
6.06 b
6.07 c
6.08 c
6.09 c
6.10 e
40
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1.Calitatea produselor alimentare include valoare nutritiva, inocuitate, confort (viaţa la raft, tip de ambalaj, nivel de
procesare) şi caracteristici senzoriale. Care este ordinea acestor componente ale calităţii în alegerea unui
produs alimentar?
a. Valoare nutritivă – inocuitate – confort – caracteristici senzoriale.
b. Inocuitate – confort – valoare nutritivă – caracteristici senzoriale.
c. Inocuitate – valoare nutritivă – caracteristici senzoriale – confort.
2.Analiza senzorială a produselor alimentare poate fi utilizată pentru:
a. Dezvoltarea noilor produse, îmbunătăţirea celor existente, modificarea procesului, reducerea costurilor,
controlul calităţii, preferinţele consumatorilor.
b. Evaluarea senzoriala a produselor.
c. Controlul calităţii.
3.Senzaţiile gustative sunt clasificate astfel:
a. Gust dulce, sărat, acru, amar.
b. Gust dulce, sărat, acru, amar, umami, plus două senzaţii gustative(alcalin şi metalic) precum şi senzaţii
derivate sau mixte ce rezultă din amestecul substanţelor pure.
c. Gust sărat, amar, acru, umami plus două senzaţii gustative (alcalin şi metalic).
d. Gust dulce, sărat, amar, acru, umami.
4.Sensibilitatea gustativă este influenţată în general de factorii:
a. Lumina, cantitatea de oxigen, temperatura produsului, temperatura mediului.
b. Perioada din zi în care se face degustarea.
c. Pregătirea degustătorului.
d. Experienţa degustătorului.
5.Pielea reprezintă următoarele tipuri de sensibilităţi:
a. Sensibilitate dermica.
b. Sensibilitate hipodermică.
c. Numai sensibilitate tactilă.
d. Sensibilitate, tactilă, termică, dureroasa.
6.Aroma se developează în urma:
a. Mirosirii produsului.
b. Acţiunii mecanice a dinţilor şi acţiunii chimice a salivei.
c. Gustării produsului.
d. Când se adaugă potenţiatori de aromă.
41
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
42
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
b. Să expectoreze proba.
c. Să o mestece îndelungat şi apoi să o expectoreze.
d. Procedeze astfel încât să nu existe diferenţe semnificative între ingestie şi expectorarea probei.
17. Adaptarea în analiza senzorială este un factor:
a. Dorit.
b. Nedorit.
c. Indiferent.
d. Cerut .
18. Pentru preselecţia degustătorilor în analiza senzorială se utilizează chestionare care trebuie sa conţină:
a. Numai date generale.
b. Date generale, timpul liber de care dispune degustătorul şi obiceiuri alimentare.
c. Date generale, timpul liber de care dispune degustătorul şi sănătate.
d. Date generale, timpul liber de care dispune degustătorul, obiceiuri alimentare, sănătate şi întrebări
legate de cunoştinţele pe care le are faţă de caracteristica analizată.
19. Testul triunghiular se utilizează pentru:
a. A evidenţia dacă există diferenţe între produse.
b. Numai pentru selectarea echipei de degustători.
c. Numai pentru produse lichide.
d. Numai pentru produse solide.
20. Noţiunea MOUTHFEEL include:
a. Numai vâscozitatea produsului.
b. Numai vâscozitate şi fluiditate.
c. Numai coţinut de CO 2 .
d. Astringenţă, densitate, viscozitate, fluiditate, conţinut de CO 2 , senzaţie de căldură.
Bibliografie:
Bulancea M., Iordăchescu G. ş.a., 2005, Textura produselor alimentare, Ed. AIUS,
Craiova – cap.5.
Iordăchescu G., 2006, psihologia alimentaţiei umane, Ed Academica Galaţi, Format
electronic Biblioteca prof. Brad Segal
43
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1 c 11 b
2 a 12 c
3 b 13 c
4 a 14 a
5 d 15 b
6 c 16 d
7 d 17 b
8 c 18 d
9 c 19 a
10 b 20 d
44
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
45
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
1. Durata de imersie (de înmuiere) este durata de timp în care o butelie este imersată în soluţie alcalină
şi nu include timpul necesar pentru clătire sau pentru transportul de la un compartiment la altul.
2. Durata totală la spălarea ambalajului este numărul de minute necesar pentru ca un ambalaj supus
spălării să parcurgă traseul de la gura de alimentare la gura de descărcare a maşinii de spălat.
46
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR
MASTER: CESA
www.sia.ugal.ro
4.Un rol crucial în spălarea ambalajelor îl are duritatea apei folosite atât pentru prepararea soluţiei de
spălare, cât şi pentru clătirea recipientelor spălate;
5.Pe transportoarele de butelii şi în casete rămâne apă sau soluţie alcalină, estimată la 10 – 15 ml lichid,
denumită mediu lichid transportat;
6.Maşina de spălat cu un singur capăt presupune încărcarea şi descărcarea la acelaşi capăt al maşinii.
7. Maşina de spălat cu două capete presupune încărcarea şi descărcarea la capetele opuse ale maşinii.
8. Modul de realizare a clătirii interioare cu duze montate pe un ax rotativ poate fi stropire interioară pe
pereţii laterali şi pe centrul recipientului, urmată de golire şi antrenare a impurităţilor cu apa de
clătire;
47