Articulatiile coloanei vertebrale

Articulatiile coloanei vertebrale sunt de 2 categorii:

1. articulatii intre corpurile vertebrale si apofize articulare = directe sau apropiate
2. articulatii intre componentele arcului vertebral= la distanta si care se pot realize intre lamele vertebrale, intre
procesele spinoase si intre procesele transverse.

1.ARTICULATII DIRECTE

Articulatiile dintre corpurilor vertebrale (tip amfiartroza)

A)Suprafete articulare
-reprezinta fetele care se privesc a corpurilor vertebrale alaturate
-fiecare fata articulara are 2 categorii de tesut:
a) tesut osos compact – periferic; organizat sub forma unei margini circulare
b) tesut osos spongios – central
- fiecare fata articulara este concave astfel, prin suprapunerea lor delimiteaza un spatiu lenticular care va fi umplut
ulterior cu mijlocul de unire = disc articular.
B)Mijloace de unire
a)disc articular sau fibrocartilaj
– ocupa spatiile lenticulare; aspect de lentila biconvexa;
-se intind pe toata circumferinta fetei articulare depasind usor locul unde vin in contact cu ligamentele longitudinale.
Suprapunerea corpurilor si discurilor dau aspect de benzi bicolore.
Inaltimea discului – variabila (3mm cervical, 5 mm toracal, 9mm lombar. Nu sunt de aceeasi inaltime peste tot ci la
nivel cervical si lombar sunt mai inalte anterior favorizand lordozele.
Discul vertebral =1/4 din H corpului vertebral si are 2 portiuni:
1)Portiunea periferica = inel fibros format din cercuri concentrice de lamele fibroase – periferic si fibrocartilaginoase=
central
2)Nucleul pulpos = masa de substanta moale, elastia; la batrani se condenseaza si devine galbuie. Este punct de
sprijin pentru greutatea coloanei.
b)ligament vertebrale longitudinale commune( ant+post).
- benzi longitudinale commune deoarece sunt de-a lungul corpurilor vertebrale
1)LIGAMENTUL LONGITUDINAL COMUN ANTERIOR – de la procesul basilar al occipitalului pana in dreptul vertebrei
S2. Aspect initial – triunghiular( varful la procesul vertebral si baza spre vertebra T1;se lateste in regiunea T1-T12
primind 2 benzi laterale de fibre conjunctive, se ingusteaza din nou la nivel lombar si la nivel sacrat se disperseaza in
evantai.; situate pe fata anterioara a corpurilor vertebrale.
2)LIGAMENTUL LONGITUDINAL COMUN POSTERIOR – pe fata posterioara a corpurilor vertebrale (raport cu
meningele si maduva spinarii); aspect longitudinal si coboara pana in dreptul vertebrei coccigiene 1. Forma dantelata;
mai convex la nivelul discurilor vertebrale.

AMBELE LIGAMENTE AU 2 categorii de fibre:

-fibre scurte, profunde, situate intre 2 vertebre alaturate
-fibre lungi, superficiale care sar 3-4 vertebre.

Suprapunerea corpurilor si discurilor dau aspect de benzi bicolore

1
 Articulatii dintre apofizele articulare

A)Suprafetele articulare
–sunt formate din fetele articulare ale vertebrelor alaturate si fac parte din categoria diartrozelor.
- in regiunea cervicala- toracala = diartroze planiforme iar in regiunea lombara = diartroze trohoide
-fiecare suprafata articulara a proceselor articulare imbraca caracterul si orientarea regionala.
B)Mijloace de unire
-de natura fibroasa
- sunt articulatii cu capsula si sinoviala pentru ca sunt diartroze.
- capsula vine ca un manson in jurul suprafetelor articulare
- sunt mai subtiri cervical si devin mai groase toraco-lombar
- sunt captusite de sinoviala si sunt intarite de lig. Longitudinale si lig. Galbene

2.ARTICULATII LA DISTANTA

Articulatiile dintre lamele vertebrale

-se gasesc de-a lungul coloanei vertebrale de-o parte si de alta a canalului vertebral si sunt reprezentate de lamele
vertebrale unite prin ligamentele GALBENE.
-acestea privesc:
a)medial – canalul vertebral
b) lateral – raport cu muschii jgheaburilor vertebrale
- sunt elastice si permit mobilitatea coloanei vertebrale.

Articulatiile dintre procesele spinoase

-2 categorii de ligament:
a)Ligamente interspinoase – unesc 2 procese spinoase vecine; ca grosime si constitutie sunt din ce in ce mai bine
reprezentate caudal.
b)Ligamentul supraspinos – un cordon fibros pe toata lungimea coloanei vertebrale, post de ligamentul interspinoase,
unind varful apofiszelor spinoase si delimitand in regiunea cervicala un ligament cu dezvoltare maxima = ligamentul
nucal – desparte medio-sagital muschii cefei. Are forma triunghiulara cu baza superior, la nivelul protuberantei
occipital externe si liniei nucale superioare si varful – inferior, la nivelul procesului spinos C7.

Articulatii intre procesele transverse

-ligamente intertransversale, inlocuite, cervical prin muschii intertransversali.

-dezvoltare maxima – lombar.

2
 ARTICULATIILE VERTEBRELOR FALSE IMOBILE

1)Articulatia sacro-vertebrala
2)Articulatia sacro-coccigiana
3)Articulatia medio-coccigiana

1) Articulatia sacro-vertebrala
a) Suprafete articulare:
-fata superioara a primei vertebre sacrale + fata inferioara a vertebrei L5 intre care exista un disc articular mult mai
inalt anterior ce formeaza promontoriul.
- articularea fetelor superioare a apofizelor articulare S1 cu fetele articulare a apofizelor articulare L5. Uneori exista o
sacralizare a vertebrei L5 prin inglobarea acestei vertebre in component sacrului
b)Mijloace de unire:
-2 ligamente galbene
-2 ligamente intertransversale
-2 ligamente vertebrale (ant si posterior)
-1 ligament supraspinos
-1 ligament interspinos

2) Articulatia sacro-coccigiana

a)Suprafete articulare:
-suprafata realizata de baza coccisului = concave + varful sacrului = suprafata convexa. Este o AMFIARTROZA
b)Mijloace de unire:
-1 ligament interosos, tine loc de disc intervertebral; se osifica dupa 40 ani.
-1 capsula care imbraca cele 2 fete articualare; tapetata de sinoviala.
- mai multe ligamente periferice:
a)ligamentul sacro-coccigian anterior – continua ligamentul longitudinal vertebral comun
b)ligamentul sacro-coccigian posterior cu 2 componente:
- superficiala (intre varful sacrului si fata articulara a coccisului
-profunda – situate in continuarea ligamentului vertebral comun posterior
c) ligament sacro-coccigiene laterale – formate din 2-3 fascicule; se organizeaza medial, mijlociu si lateral

3)Articulatia medio-coccigiana
- prezenta la fat si copilul mic; piesele coccigiene independente unite prin discuri
- se osifica rapid, ramanand la adult, uneori, numai art dintre prima vertebra coccigiana si restul coccisului.
-ramane ca amfiartroza planiforma, mai frecvent la femei.

MISCARILE COLOANEI VERTEBRALE

a)Miscari de inclinatie
-sunt miscari de flexiune , extensiune si inclinatie lateral
- se fac in jurul unei infinitati de axe orizontale
- cea de inclinatie laterala se face in jurul unor axe sagitale.
b)Miscari de rotatie – in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul discurilor intervertebrale.
c) Circumductia – combinatie

3
1) Miscarea de flexiune
- aplecarea inainte a corpului favorizata de ligamentul longitudinal comun ant si de muschii flexori ai peretului
abdominal; ligamentele posterioare (longitudinal posterior , ligamentele galbene, ligamentele interspinoase ,
supraspinos) franeaza aceasta miscare. La aceasta se adauga in mod special tonicitatea muschilor extensori.
- flexiunea este o miscare combinata pe mai multe regiuni ale coloanei vertebrale.
-singura mai ampla si singulara este cea a coloanei cervicale.

2) Miscarea de extensiune
- trunchiul se apleaca posterior
- compreseaza portiunea posterioara a discurilor intervertebral
-ligamentul longitudinal anterior franeaza miscarea.
-relaxeaza ligamentele posterioare.
- in afara ligamentelor ca elemente frenatoare a miscarii de extensie sunt: procesele spinoase si tonicitatea muschilor
flexori ai coloanei.
-amplitudinea maxima a extensiei este cervical si lombar.

3) Miscarea de inclinatie laterala(latero-flexiunea)

-se face pe un ax sagittal antero-posterior
-la nivelul portiunii flectate, discurile intervertebrale sunt compresate, muschii antagonisti sunt intinsi, muschii flexiunii
laterale sunt relaxati, ligamentele galbene si intertransversale sunt relaxate de partea inclinarii si intinse in partea
opusa.
-amplitudine – mai mare cervical si lombar (pentru regiunea toracala, ca elemente frenatoare sunt si coastele)

4) Miscarea de rotatie – are loc de-a lungul coloanei

- are axul vertical
-este dubla (dreapta sau stanga)
- combinata - in toate regiunile coloanei
-executata singular numai cervical.

BIOMECANICA

Impartim pe categorii muschii care executa miscarile respective, fara a preciza miscarea principala pe care muschiul o
executa si in alte momente. Astfel:
A)Muschii flexori – pentru regiunea cervical :muschiul SCM , muschiul lung al gatului ,muschii scalene
- pentru restul coloanei: muschiul drept abductor, muschiul oblic intern,muschiul oblic extern
muschiul psoas.

B) Muschii extensori
-muschii sacrospinali ,muschii jgheaburilor vertebrale ,muschii interspinosi ,muschiul semispinal ,muschiul splenius si
muschii multifizi

C)Muschii flexori laterali - pentru reg. cervicala

-SCM, lungul gatului,levator scapulae ,trapez,muschii iliocostali m. semispinali m. multifizi m. intertransversali m.
patrat al lombelor
D)Muschii rotatori
-oblic extern ,oblic intern ,transvers abdominal transvers toracic
-pentru cap: lungul gatului semispinal scm
4
 ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE CU CAPUL

Reprezinta un complex articular format din:

A) Articulatia atlanto-occipitala
B) Articulatia atlanto-axoidiana

A) Articulatia atlanto-occipitala

1) Suprafete articulare :
- condilii occipital si cele 2 suprafete articulare concave, ovalare, de pe fata superioara a maselor laterale ale atlasului.
Sunt articulatii neconcordante; necesita cartilaj hialin.
-face parte din articulatii bicondiliene

2) Mijloace de unire:
a) Capsula articulara – manson lax care acopera suprafetele articulare si care lateral prezinta o portiune mai ingrosata
pentru ca aceasta sa nu fie prinsa intre suprafetele articulare
b)Membrana atlanto-occipitala anterioara
- uneste marginea anterioara a gaurii occipital mari cu marginea superioara a arcului anterior al atlasului; este o
membrane solida care limiteaza miscarea de extensie a capului
c)Membrana atlanto-occipitala posterioara- se intinde de la marginea gaurii occipital pana la arcul posterior al
atlasului; este perforate de arterele vertebrale care patrund spre gaura occipital mare
-limiteaza miscarea de flexiune.
d)Sinoviala – captuseste intern capsulele articulare.

B) Articulatia atlanto-axoidiana
-este de 2 feluri:
a)centrala
- articulatii propriu-zise = diartroze planiforme.
1)Suprafete articulare : procesele articulare ale atlasului si axisului; sunt plane, vine in contact prin intermediul unui
cartilaj hialin, gros, mai bine reprezentat central; are rolul sa modifice suprafetele de contact, facandu-le sa se
intalneasca intr-un singur punct central.
2) Mijloace de unire:
a) Capsula articulara ca un manson periferic; ajunge pana la cart hialin
b) Membrana atlanto-axoidiana anterioara – uneste marginea anterioara a arcului ant .al atlasului cu marginea
anterioara a corpului axisulu; limiteaza miscarea de extensie.
c) Membrana atlanto-axoidiana posterioara – uneste arcul posterior al atlasului cu lamele laterale ale axisului. Este
strabatuta de ramura posterioara a vertebrei C2 – nervul occipital mare Arnold; limiteaza miscarea de flexie.
d)Sinoviala

ARTICULATIA ATLANTO AXOIDIANA MEDIANA

- intre dintele axisului, apofiza odontoida si fovea dentisului de pe arcul ant al atlasului, fata post.
-este o articulatie trohoida
-alcatuita dintr-un inel osteo-fibros in care patrunde dintele axisului.
Partea post – fovea dentis, tapetata de cartilaj hialin.
Partea fibroasa – ligamentul transvers al atlasului care uneste cele 2 mase laterale; acest ligament se prelungeste
superior cu ligamentul transvers occipital care urca pe procesul basilar al occipitalului la 2 cm anterior de gaura
5
occipitala mare si se prelungeste inferior cu ligamentul transvers axoidian care coboara pe fata posterioara a corpului
axisului.
Cele 3 ligamente formeaza ligamentul cruciform.Prezenta acestui ligament fixeaza dintele axisului.
-la fixarea acestuia mai contribuie:
a)ligamentul suspensor al dintelui; coboara de pe circumferinta gaurii occipital pe varful dintelui
b)ligamentele alare – 2 ligamente care coboara de la condilii occipital pe dintele axisului
c) membrane tectoria – uneste procesul basilar si fata interna a condililor occipital cu corpu axisului si dintele acestuia.
Articulatia prezinta 2 sinoviale :
a)intre dintele axisului si arcul anterior al atlasului
b)intre dintele axisului si ligamentul transvers.

MISCARILE CAPULUI

1)de flexiune
2)extensiune
3)rotatie
4)inclinatie laterala
Flexiunea si extensiunea se realizeaza de-a lungul unui ax transversal care trece prin cei 2 condili occipitali ; este
limitata deoarece atlasulul este prins la condilii occipitali, miscarea realizandu-se intre aceste 2 formatiuni si axis.
Miscarea articulatiei atlanto-occipitala este minora (pana in 10 grade)
Flexiunea si extensiune din atlanto-axoidiana extensia – 30, flexia 20 de grade.
Pentru o miscare mai ampla intra in actiune si restul coloanei cervicale.
Exista elemente facilitatoare si frenatoare
Miscarea de inclinatie laterala- minima(15 grade); in aceasta miscare axul este sagittal prin fiecare condil
Rotatia se face numai in articulatia atlanto axoidiana!!; se considera dintele axisului axul miscarii care ramane pe loc si
inelul osteo-fibros se misca in jurul lui; tinand cont ca atlasul este solidar cu capul, rotatia este redusa la 30 de grade.
Pentru o rotatie mai ampla folosim toata coloana cervicala.

Agentii motori ai articulatiei atlanto-axoidiene

-rotatorii capului sunt: m. oblic inferior al capului,m. marele drept posterior al capului, m. spnenius, m trapez si m.
SCM
-flexorii capului sunt m. lung al gatului, m. drept anterior al capului
-extensorii capului sunt m. marele drept posterior al capului, m. oblic superior al capului,m. micul drept posterior al
capului, m. trapez si m splenius
-miscarea de lateralitate a capului : m. drept lateral si m. drept anterior , m. splenius, m SCM si m trapez