Curs de formare a

Auditorilor de Siguranță Rutieră

Interacțiunea pneu-carosabil

Prof.dr.ing. Mihai Dicu

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• CADRUL GENERAL DE ANALIZA ACTIUNII

PNEU-CAROSABIL
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

ANALIZE MULTICRITERIALE LA RETEAUA RUTIERA

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

ANALIZE MULTICRITERIALE LA RETELE RUTIERE

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• ANALIZE MULTICRITERIALE LA RETELE RUTIERE

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• AGRESIVITATEA TRAFICULUI RUTIER

TRANSMISA LA CONTACTUL
• PNEU-CAROSABIL
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• ACŢIUNEA TRAFICULUI RUTIER ASUPRA CĂII

• AGRESIUNEA TRAFICULUI

AGRESIVITATE

H
VĂTĂMARE
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• EFECTUL ACŢIUNII PNEULUI LA SUPRAFAŢA ÎMBRĂCĂMINŢII RUTIERE

Influienţa caracteristiclor constructive ale pneului la suprafaţa carosabilului

a) Pneu
cu structură
diagonală

b) Pneu
cu structură
radială
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

. Influienţa caracteristiclor constructive ale pneului la suprafaţa carosabilului

 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
• . Influienţa texturii pneului asupra uzurii carosabilului prin aderenţă şi frecare
• Conform primelor experimentări de specialitate s-a demonstrat că la contactul pneu-
carosabil acţionează trei tipuri de solicitări:
• Forţa de frecare care este independentă de forma urmei de contact pneu-carosabil;
• Forţa rezistentă la avans care este proporţională cu forţa normală aplicată (greutatea
autovehiculului);
• Forţa tangenţială necesară pentru iniţierea şi menţinerea lunecării la deplasare care este
independentă de viteza relativă la suprafeţa de contact pneu-carosabil.
• Sub acţiunea acestor forţe la nivelul contactului pneu-carosabil au loc o serie de efecte din
care se pot enumera:
• Efectul de aderenţă, este legat de contactul static pneu-carosabil, respectiv de întrepătrundere a
asperităţilor carosabilului cu textura pneului.
• Efectul de frecare iniţial apare datorită creşterii progresive sub acţiunea unui efort unitar tangenţial
în momentul demarării autovehiculului. În acest moment, zona de contact pneu-carosabil se reduce
în paralel cu efectul de modificare a presiunii de contact care devine neuniformă. În acelaşi timp
apare un fenomen de micro-lunecare la limita urmei pneului conform diagramei prezentate în
figura 9, rămănănd în partea centrală a urmei un efect de adeziune pneu-carosabil (figura 15).
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

ACTIUNEA DISTRUCTIVA A PNEURILOR CU CRAMPOANE ASUPRA

SUPRAFETEI CAROSABILE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• Influienţa texturii pneului asupra uzurii carosabilului prin aderenţă şi

frecare

•
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
• Influienţa texturii pneului asupra uzurii carosabilului prin aderenţă şi frecare
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• IMPLICATII CONCEPTUALE A PARAMETRULUI

CONTACT PNEU-CAROSABIL
• LA PROIECTAREA RETELEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• Solicitări dinamice din traficul rutier asupra părții carosabile

 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

– Solicitări dinamice din traficul rutier asupra părții carosabile stradale

• În imaginile prezentate, se arata modul în care se transmit solicitările dinamice din circulația
unui autovehicul pe o stradă aglomerată, unde mișcarea acestuia este extrem de variată după
cum urmează:
• -balans longitudinal din frânări-accelerări repetate ;
• -balans transversal din schimbări ale direcției de mers, la depașiri
• -vibrații ale caroseriei transmise la carosabil prin variația presiunii din pneu
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• RĂSPUNSUL CAROSABILULUI LA SOLICITAREA AUTOVEHICOLULUI

• Stabilitatea mixturii asfaltice depinde de o serie de factori dintre care
• cei mai importanţi sunt arătaţi în schema sinoptică de mai jos:
• STABILITITATEA MIXTURII ASFALTICE
FRECAREA INTERNA - CARACTERISTICI - RUGOZITATE SUPERFICIALĂ
• AGREGAT - CONTACTUL INTERGRANULAR
• DAT DE COMPACTARE

• INFLUENŢAT DE – VÂSCOZITATE - GROSIMEA FILMULUI DE BITUM

LIANT PUNCTELE DE CONTACT INTERGRANULAR
COEZIUNE - PROPRIETĂŢI REOLOGICE ASFALT
• - GRANULAŢIA AGREGATULUI
• - DENSITATEA AGREGATULUI
• - ADEZIUNE BITUM LA AGREGATE.
•
REZISTENŢA LA - MĂRIMEA ÎNCĂRCĂRII ROATĂ
• DEFORMATII PERMANENTE - DURATA ŞI FRECVENŢA INCĂRCĂRII
• - MASA DE MIXTURĂ AFECTATĂ
• DE INCĂRCARE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• CONDITII PRIVIND CALITATEA SUPRAFETEI

CAROSABILE
• DIN PUNCTUL DE VEDERE AL
• CONTACTULUI PNEU-CAROSABIL
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• Calităţi ale Suprafeţei Carosabile

• Calitatea suprafeţei drumului influenţează esenţial condiţiile de trafic. Desfăşurarea circulaţiei în condiţii
de siguranţă este influenţată de modul în care se realizează contactul pneu-carosabil. Lipsa unui contact
permanent al pneurilor cu suprafaţa de rulare reduce posibilităţile de manevră şi frânare şi poate genera
evenimente rutiere nedorite.
Performanţa Nivelul de Calitatea suprafeţei carosabile
suprafeţei performanţă, Rugozitatea prin metoda Planeitate prin IRI Impermeabilitate, indice
carosabile NP [m/km] de fisurare [%]

HS [mm] SRT IFA* IFBC**

Foarte bună NP1 >0.7 >80 <3.5 <7 <12
Bună NP2 0.6-0.7 70-80 3.5-4.5 7-11 12-16
Satisfăcătoare NP3 0.2-0.6 55-70 4.5-6.0 11-19 16-28
Rea NP4-NP5 <0.2 <55 >6.0 >19 >28

• Performanţa suprafeţei carosabile în funcţie de calitatea ei *IFA = indice de fisurare a stratului de uzură
asfaltică; **IFBC = indice de fisurare a stratului de beton de ciment
Rugozitatea, planeitatea şi impermeabilitatea suprafeţei carosabile sunt absolut indispensabile,
ele asigurând confortul şi siguranţa circulaţiei.
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

– RUGOZITATEA
• Rugozitatea este proprietatea suprafeţei carosabile de a prezenta asperităţi. Astfel se asigură
stabilitatea vehiculelor în mişcare, prin realizarea unei aderenţe cât mai bune între pneu şi cale.
• Problema realizării unor suprafeţe rugoase şi menţinerea acestei rugozităţi un timp cât mai
îndelungat devine din ce în ce mai importantă, pe măsura creşterii intensităţii traficului şi a vitezei
de circulaţie.
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR DE
SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

INFLUIENTA RUGOZITATII SUPRAFETEI DE RULARE ASUPRA SIGURANTEI

CIRCULATIEI AUTO
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

COEFICIENTI DE FRECARE PNEU-CAROSABIL FUNCTIE DE TIPUL SUPRAFETEI

CAROSABILE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

DISTANTA DE FRANARE LA AUTOVEHICOLE d1= distanta de deliberare sofer

d2=DISTANTA DE FRANARE
d3=distanta de siguranta
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• CLASIFICAREA RUGOZITATII SUPRAFETEI DE RULARE

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

INFLUIENTA TEXTURII SUPRAFETEI DE RULARE ASUPRA VITEZEI DE

ALUNECARE LA DEPLASAREA AUTOVEHICOLULUI
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

VARIATIA RUGOZITATII SUPRAFETEI DE RULARE IN PERIOADA DE

EXPLOATARE
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• Metode de măsurare a rugozităţii suprafeţei carosabile

• Determinarea rugozităţii suprafeţei de rulare prin identificarea coeficientului de frecare în condiţii reale
întâlnite în practică, şi anume:
• la viteze curente practicate;
• cu şi fără blocarea roţilor (controlând pierdera frecării prin alunecare);
• fără virare sau cu unghiuri de virare mici;
• cu o suspensie reală şi o încărcare pe roata reală.
• Dispozitive de măsurare a coeficientului de frecare la viteze mari. În această categorie sunt incluse
echipamente care folosesc următoarele metode:
• metoda roţii blocate
• metoda determinării forţei laterale în timpul virajelor
• metoda determinării coeficientului de frecare prin alunecare fixă
• metoda determinării coeficientului de frecare prin alunecare variabilă
• . Dispozitive de măsurare a coeficientului de frecare la viteze mici sau statice:
• echipament de măsurare a distanţei de frânare
• echipament de măsurare a ratei de deceleraţie
• echipamente portabile
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda de Standardul Descriere
testare asociat
Metoda ASTM E274 Dispozitivul
roţii roţii este montat pe o
blocate remorcă trasă de un
vehicul cu o viteză
standard de 64km/ h.
După ce roata este
complet blocată, se
măsoară forţa de rezistenţă
la un interval cuprins între
1 şi 3 secunde.
În partea din faţă a roţii
blocate se aplică o peliculă
de apă cu grosimi diferite,
între 0.02 şi 0.5 mm.
Echipament
Testarea necesită un vehicul de remorcare
şi o remorcă cu roţi blocate antiderapante,
echipată fie cu un pneu cu nervuri
(ASTM E501), fie cu un pneu fără nervuri
(ASTM E524). Pneurile fără nervuri sunt
mult mai sensibile în contact cu o suprafaţă
de rulare cu macrorugozitate accentuată,
iar pneurile striate (cu nervuri) sunt mai
sensibile în contactul cu o suprafaţă de
rulare cu microrugozitate accentuată.
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda Standardul Descriere Echipament
de asociat
testare

Forţă ASTM E Dispozitivul măsoară Mu-Meter, măsoară forţa laterală

Laterală 670 frecarea dintre pneu şi dezvoltată de două roţi . Pneurile pot
carosabil în timpul fi netede sau cu nervuri.
virajelor, calculând forţa Grupul britanic de cercetare (Scrim), a
perpendiculară pe stabilit un unghi de deviaţie a roţilor de
direcţia de deplasare a 20 de grade.
unuia sau a două pneuri
înclinate. Apa este plasată
pe suprafaţa carosabilă
[1.2 L / min] şi una sau
două roţi oblice, libere,
rotative sunt trase pe
suprafaţa de rulare (de
obicei la viteza de [64 km/
h]). Forţa laterală de
încărcare a roţilor şi viteza
vehiculului sunt
înregistrate. Datele se
colectează la intervale
cuprinse între 25 şi 125
mm.
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda Standardul Descriere Echipament
de asociat
testare
Alunecare ASTM E Dispozitivele măsoară Griptester
fixă 274 rezistenţa de rotaţie a unei Analizorrutier şi Recorder (ROAR).
roţi cu pneu neted la ASTM E 1551 specifică tipul
alunecare, la o viteză pneurilor adecvate pentru
constantă. În partea din utilizarea echipamentelor de măsurare a
faţă a pneului se aplică o alunecării fixe.
peliculă de apă cu grosimi
între 0.02 şi 0.5 mm.
Viteza de deplasare a
vehiculului este de
[64km/h].
Roata este susţinută de
către un mecanism
cu lanţ/curea şi un sistem
de frânare hidraulic.
Sarcinile pe pneuri şi
forţele de frecare sunt
măsurate de traductoare
de forţă sau de tensiune şi
de dispozitivele de
măsurare dinamometrice.
Datele sunt colectate de
obicei la intervale
cuprinse între 25 la 125
mm .
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda Standardul Descriere Echipament
de asociat
testare
Alunecare ASTM E Dispozitivul măsoară
variabilă 1859 frecarea în funcţie
de alunecarea dintre roată
şi suprafaţa carosabilă.
Treptat, viteza de
încercare este redusă .

Dispozitivele prezentate folosesc metode de măsurare şi funcţionare diferite.

Aceste principii afectează în mod semnificativ valoarea coeficientului de
frecare şi se pot clasifica în funcţie de:
textura pneurilor
mecanismul de frânare
mecanismul de transport
sarcina aplicată pe roată
sistem de aplicare a apei pe suprafaţa încercată
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
• Compararea metodelor de testare a rugozităţii la viteză mare
Metoda Index de măsurare Aplicaţia Avantaje Dezavantaje
de testare
Metoda Valorile forţei de Testarea pe Bine dezvoltat şi Autostrăzi: Poate fi
roţii tracţiune şi a sarcinei teren (segmente foarte utilizate pe utilizat doar pe
blocate aplicate sunt folosite de dreaptă). scară largă în segmente drepte
pentru a calcula Reţeaua de Statele Unite. Mai (fără curbe, secţiuni
coeficientul de frecare, monitorizare mult de 40 de sau sensuri giratorii).
μ. a nivelului de state folosesc Poate pierde
frecare. aceste dispozitive. suprafeţe alunecoase,
Sistemele sunt deoarece
uşor de utilizat, şi măsurătorile sunt
nu sunt intermitente.
consumatoare de
timp.

Forţa Este măsurată forţa
Laterală laterală pe planul de
rotaţie, pentru a calcula
coeficientul de frecare (μ)
sau coeficientul
forţei laterale de
frecare, SFC.
Testarea se face Rezultatele sunt Foarte sensibil la
atât în aliniament, bine controlate, neregularităţile
cât şi în curbe cu fiind similare cu suprafeţei de
declivităţi mari. rezultatele rulare (gropi, fisuri,
Datele sunt aparatului pentru etc), care pot
colectate separat alunecare fixă. distruge rapid
pentru fiecare tip pneurile. Mu-
de traseu. Meter este utilizat
cel mai frecvent
în Statele Unite.
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda Index de măsurare Aplicaţia Avantaje Dezavantaje
de
testare

Alunecare fixă Forţa măsurată de Testarea se face Sistem bun de La

rezistenţa la frecare şi doar pe segmente colectare a dispozitivele fixe-
de sarcina roţii aplicate de aliniament. datelor. de alunecare,
pe suprafaţa de rulare citirile se fac la o
sunt utilizate pentru a viteză de alunecare
calcula coeficientul de standard. Această
frecare, μ. Frecarea este viteză de alunecare
raportată la FN. nu coincide
întotdeauna cu
viteza de
alunecare la
valoarea critică, în
special
pe suprafeţele
acoperite cu gheaţă
şi zăpadă.
Utilizează cantităţi
mari de apă în mod
continuu.
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metoda Index de măsurare Aplicaţia Avantaje Dezavantaje
de
testare

Alunecare Atunci când este utilizat Testarea se face Poate oferi Echipamente mari,
variabilă pentru măsurătorile pe teren (în continuu orice tip complexe, cu
alunecării variabile, aliniament sau de rezultate de costuri mari de
sistemul oferă o sau curbe). frecare la întreţinere.
diagramă a relaţiei Reţeaua alunecare, fixe Utilizează cantităţi
dintre coeficientul de monitorizează sau variabile. mari de apă în mod
frecare şi viteza nivelul de frecare. continuu.
alunecării.

Metode uzuale pentru determinarea rugozităţii la viteze mici

Metoda de Standard Descriere Echipament
testare asociat
Măsurarea ASTM E445 Pe suprafaţa de rulare se Se foloseşte un camion
distanţei de pulverizează apă până la saturaţie. uşor echipat cu un
frânare Vehiculul rulează cu o viteză sistem de suspensie de
constantă [64km/h]. După tonaj mare. Anvelopele
înfrânarea roţilor se măsoară trebui să fie ASTM
distanţa parcursă până la oprire. E501, cu nervuri .
Alternativ, au fost utilizate viteze
diferite şi un sistem complet de
frânare antiblocare (ABS).
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Metode uzuale pentru determinarea rugozităţii la viteze mici
Metoda de Standard Descriere Echipament
testare asociat
Măsurarea ASTM E2101 Testarea se face de obicei în Echipamentele
ratei de condiţii de iarnă. La o viteză mecanice sau
deceleraţie standard [32-48 km/h], frânele electronice sunt
sunt aplicate pentru a bloca roţile instalate pe orice
până când ratele de frânare pot fi autovehicul, fiind
măsurate. Rata de decelerare este înregistrată o rată de
înregistrată pentru calculul decelerare în timpul de
coeficientului de frecare. oprire.

Echipamente ASTM E303 Echipamentele portabile pot fi fol Exemplu: Pendulul

portabile ASTM E1911 osite pentru a măsura proprietăţile britanic SRT
suprafeţelor asfaltice.
MASURATORI STATICE ALE RUGOZITATII SUPRAFETEI DE RULARE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
Valori limită admisibile pentru rugozitatea suprafeţelor de rulare prin SRT

Aparatul SRT, la unităţi SRT Caracterizarea suprafeţelor de rulare

SRT >80 Suprafaţă foarte bună

Suprafaţă bună, permite circulaţia cu viteze mai
70<SRT<80
mari de 80 km/h
Suprafaţă satisfacătoare, permite circulaţia cu viteze
55<SRT<70
până la 80km/h
SRT<55 Suprafaţă nesatifăcătoare, pericol de derapare
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
• Valori ale rugozităţii geometrice măsurate prin metoda înălţimii de nisip
Înălţimea de nisip Aprecierea îmbrăcăminţilor
<0.2 Textură foarte fină, neindicată
0.2-0.4 Textură fină, indicată acolo unde viteza nu depăşeşte 80km/h
0.4-0.8 Textură medie, indicată pentru viteze între 80 şi 130 km/h
0.8-1.2 Textură grosieră, indicată pentru viteze mari, peste 120 km/h
Textură foarte grosieră, indicată pentru zone periculoase şi zone
Peste 1.2 cu polei frecvent
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• Calibrarea masuratorilor de evaluare a calitatii de rugozitate

a suprafetei de rulare
 INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

• PLANEITATEA SUPRAFETEI DE RULARE

• Planeitatea longitudinală este în general măsurată în termenii IRI. IRI (International
Roughness Index) este un indicator internaţional, care măsoară deplasările verticale ale
suspensiei unui vehicul de-a lungul unui drum, în condiţii standard.
• Planeitatea transversală a unui drum permite detectarea diferitelor tipuri de probleme
precum deformatii ale suprafetei de rulare in profilul transversal al drumului, care pot afecta
siguranta circulatiei
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE
INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

EVALUAREA PLANEITATII SUPRAFETEI DE RULARE-MASURATORI STATICE

INFLUIENTA INTERACTIUNII PNEU-CAROSABIL ASUPRA CONDITIILOR
DE SIGURANTA CIRCULATIEI RUTIERE

EVALUAREA PLANEITATII SUPRAFETEI DE RULARE-MASURATORI DINAMICE

ECHIPAMENTE DE MASURARE A PLANEITATII SUPRAFETEI DE RULARE
• DEGRADARI ALE SUPRAFETEI CAROSABILE
DATORITA AGRESIVITATII DE CONTACT
• PNEU-CAROSABIL
DEFECTE ALE SUPRAFETEI CAROSABILE CARE INFLUIENTEAZA CONTACTUL
PNEU-CAROSABIL si implicit SIGURANTA CIRCULATIEI AUTO.
DEGRADARI STRUCTURALE CU GRAD DE SEVERITATE RIDICAT
CEDARI DE STRUCTURA RUTIERA, CU GRAD DE PERICULOZITATE RIDICAT
PENTRU CIRCULATIA RUTIERA si care necesita inchiderea circulatiei
• INFLUIENTA FACTORILOR DE VARIATII ALE
CONDITIILOR DE MEDIU ASUPRA
PARAMETRULUI DE CONTACT
• PNEU-CAROSABIL
• INFLUIENTA TEMEPERATURILOR RIDICATE DIN TIMPUL VERII
• EFECTUL CRESTERILOR DE TEMPERATURA ASUPRA SUPRAFETEI
CAROSABILE ASFALTICE
• APARITIA DEFORMATIILOR PERMANENTE IN CAROSABIL CU EFECTE
NEGATIVE ASUPRA CIRCULATIEI RUTIERE
• RIGORILE IERNII
• MASURI CURATIVE PENTRU REFACEREA CONTACTULUI PNEU-CAROSABIL
IN TIMPUL IERNII
MASURI PREVENTIVE IN TIMPUL IERNII LA CONTACTUL PNEU CAROSABIL
 • TESTE DE SIMULARE IN LABORATOR PE
MODELE LA SCARA REDUSA
• A COMPRTARII IN TIMP A IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
• LA CONTACTUL PNEU-CAROSABIL
SIMULARE FENOMENOLOGICA A UZURII SUPRAFETEI DE RULARE PRIN
MODELARE EXPERIMENTALA IN LABORATOR
SIMULAREA FENOMENOLOGICA IN REGIM ACCELERAT A UZURII SUPRAFETEI
DE RULARE PRIN MODELARE EXPERIMENTALA IN LABORATOR
• TESTE PE EPRUVETE CONFECTIONATE IN LABORATOR
• DETERMINAREA PERFORMANTEI SUBSTANTELOR ANTIDERAPANTE
UTILIZATE LA DRUMURI PE TIMP DE IARNA
TESTAREA IN LABORATOR A PERFORMANTELOR STRATURILOR RUTIERE LA
UZURA
• EVALUAREA INDICILOR DE PERFORMANTA
CARE INFLUIENTEAZA PARAMETRUL DE
CONTACT PNEU-CAROSABIL
• CU IMPLICATII ASUPRA SIGURANTEI
CIRCULATIEI
Pentru a nu se ajunge la situatii extreme, Administratorul retelei rutiere are drept obligatie
urmarirea continua a EVOLUTIEI STARII DE DEGRADARE DIN TIMPUL EXPLOATARII RETELEI ,
conform Normativ AND 547 si evaluarea periodica STARII TEHNICE A FIECARUI DRUM
/STRADA prin evaluarea indicilor de stare, conform NORMATIV ind. AND 540, CD 155

INTERPRETAREA REZULTATELOR OBŢINUTE DIN INVESTIGAŢII ÎN

TEREN, PENTRU EVALUAREA STĂRII TEHNICE LA MOMENTUL
ANALIZEI

Determinarea indicatorilor de performanţă conform NORMEI EUROPENE

COST 354
Obiectivele Normei Europene COST 354 „INDICATORI DE PERFORMANŢĂ PENTRU
STRUCTURI RUTIERE” sunt definirea şi unifomizarea indicatorilor pentru evaluarea stării
tehnice la drumuri.
O apreciere cantitativă a indicatorilor de performanţă condiţionează în ceea ce priveşte cerinţele
prezente şi viitoare în concepţia structurilor rutiere şi la întreţinere, amândouă la nivel naţional şi
european.
 Un set de indici de performanţă simpli (I.P.S.) sau idividuali au fost identificaţi pentru
aprecierea proprietăţilor structurii rutiere după cum urmează:
- Uniformitatea longitudinală (IRI)
- Uniformitatea transversală
- Macrotextura
- Rugozitatea
- Capacitatea portantă
- Zgomot
- Poluarea aerului
- Fisurarea
- Defecte de suprafaţă
Indicii de performanţă combinaţi (I.P.C.) derivă din indicii de performanţă simpli (IPS) sau
indicii precombinaţi (I.P.P.C.) şi reprezintă aspecte importante atât asupra utilizatorilor cât şi a
operatorilor din sectorul rutier:
- Indice de siguranţă
- Indice de confort
- Indice structural
- Indice de mediu
Pentru aplicaţii practice, indicatorii individuali, combinaţi şi cel general, detaliază şi
descriu metode de lucru incluzând următorii factori:
- Selecţia parametrilor de intrare (S)
- Transferul funcţiilor şi/sau a procedurilor combinate
- Listarea factorilor importanţi pentru diverşi IPS şi IPC.
STRUCTURA INDICILOR DE PERFORMANŢĂ COST 354
RELAŢII DE INTERDEPENDENŢĂ ÎNTRE INDICII DE PERFORMANŢĂ
•
SUCCES LA EXAMEN
Prof. Mihai DICU