Tema proiectului

Să se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru

prinderea pisei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafetei marcate, in
condiţii in care prelucrea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaţie
fiind de 50000 bucaţi pe an.

1
 E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIŢIALĂ.
STABILIREA DATELOR INIŢIALE

F1.1. Analiza temei de proiectare

Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientarea-
pozitionarea si fixarea piesei la o operaţie de prelucrare prin strunjire.
Proiectul trebuie realizat in faza DE, adica trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si
desenele reperelor principale. Dat fiind programul anual de producţie, de 50000 buc pe an, se poate
aprecia, conform indicaţiilor din literatura de specialitate, că producţia are un caracter de serie mijlocie si
prin urmare, dispozitivele de proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare;
F1.2. Informarea iniţială

Din analiza literaturii de specialitate de bază [GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea

dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983], [GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol.
1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981],[ ],[ ], rezultă ca pentru rezolvarea temei de proiectare ar putea fi utilizate
integral sau prin modificari sau adoptare, inversare, solutiile prezentate sintetic in tabelul de mai jos:

Nr. Denumirea
Schiţa soluţiei constructiv-funcţionale Sursa
Crt. soluţiei

Mecanism de
Numarul lucrarii [1]
centrare şi
strângere cu
canal în
1 sprirală Pg. 35
Arhimede şi
fălci radiale Fig. 7.13
glisante

2
 Mecanism
de centrare Numarul lucrarii [1]
şi strângere
cu pârghii,
2 Pg. 54
pană
multiplă şi 2
fălci de Fig. 7.24.
prindere

Numarul lucrarii [2]

Bucsa elastica
3 bilaterala
Fig. 4.18,c
Pag 281

Numarul lucrarii [3]

Mecanism
de centrare
4 şi stângere Pg. 262
cu role
Fig. 4.6.

3
 Numarul lucrarii [1]
Dorn cu
pene,
5 cuprindere
pe flansa
Pg. 786

Dorn Numarul lucrarii [2]

„autocentrant“
cu bucşă
6 elastică
pentru piese Fig. 4.18,a
scurte. Pag 281

7 Orientare, pozitionare si fixare in universal

4
F1.3. Stabilirea datelor iniţiale

Datele iniţiale necesare proectării dispozitivelor

1. Date legate de piesă:

 piesa de prelucrat constituie o piesa cilindrica, in trepte, de revolutie de complexitate medie;

 materialul
 in tema de proiectare este indicat ca material pentru piesa OLC 45,
 din STAS 880-60 rezulta urmatoarele caracteristici ale materialului piesei
 C = 0,42 %, Mn = 0,50 % Si = 0,17 % P = 0,04 % S = 0,045 %;
 caracteristici fizice: masa specifica ρ = 7845 kg/m3, conductivitatea termica λ = 24,65
W/m◦C la temperatura T = 1000 ◦C
caracteristici mecanice:pentru un diametru intre 26 – 40 mm, rezistenta mecanica
Rm=590N/mm2, iar alungirea la rupere A5 = 8 %;
 dimensiuni: masa 1,648 kg; volumul = 212585,292 mm^3
 caracteristicile suprafeţei de prelucrat:
 profilele de prelucrat sunt doua suprafete cilindrice exterioare si doua suprafete plane
circulare;
 dimensiunile celor doua suprafete cilindrice exterioare de prelucrat au diametrele de 80
mm si respectiv 70 mm, iar suprafetele plane circulare au o latime de 5 mm: un diametru maxim
de 80 mm si un diametru minim de 70 mm;
2. Date legate de sculă:
 tipul sculei: cutit de strung pentru degrosat;
 notare tipul placutei de CMS este TNMG
 dimensiuni ale părţii active : se vor utiliza placute din CMS triunghiulare fixate mecanic; unghiul
de atac principal k = 90 grade, lungimea muchiei active este de 12 mm;
 metoda de prindere a sculei este fixarea in dispozitivul port cutit aflat pe papusa mobila:

STAS 6382-80
5
3. Date legate de maşina-unealtă:

6
4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
 subler
 micrometru
 rugozimetru
 echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
Şubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a două suprafeţe plane este definită ca diferenţa distanţelor dintre planele
adiacente în limitele lungimii de referinţă
5. Date legate de accesorii:

7
8
9
 6. Date legate de instalaţiile de ridicat şi transportat:
piesa fiind de dimensiuni reduse nu este necesară prezenta unei instalaţii de ridicat si transportat.
Date legate de accesorii

- trusă de chei;
- pompă + instalaţie de racire – ungere;
- set de cuţite de strunjire longitudinală, frontală, interioară;
- lampa de iluminat;
7. Date legate de regimul de lucru:
- adosul de prelucrare la strunjirea suprafeţei frontale este de 0,7mm, iar la strunjirea longitudinală
este de 1,1mm
- scula execută o singură trecere pe suprafaţa de prelucrat;
- adâncimea de aşchiere este egală cu adaosul de prelucrare;
- avansul este s = 0,3mm/rot;
- viteza de avans
- viteza de aschiere
- Turatie
- Conditii de racire ungere
- Forma asciei

10
 E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-
E). STABILIREA SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce

va sta la baza proiectării dispozitivului

Schema optimă de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezintă acea schemă tehnic
posibilă, care asigură obţinerea condiţiilor de precizie dimensională/ geometrică impuse prin temă şi
conduce la costul minim al operaţiei.
Această fază presupune parcurgerea următoarelor activităţi:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)

tehnic posibile

1. Prelucrarea cu o singura scula a piesei din aceeasi prindere

Avantaje:  strangere uniforma a piesei;

 nu necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor(fiind utilizata o scula)
 timpi ajutatori de orientare-strangere scazuti;
 costul scazut al sculei;
 nu necesita dispozitiv de prindere a piesei complex
Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;
 grad scazut de utilizare a puteri masinii unealta;
 scade durabilitatea sculei;
 productivitate scazuta;
11
 2. Prelucrarea succesiva cu o singura scula a doua sau mai multe piese din
aceeasi prindere

Avantaje:  strangere uniforma a pieselor;

 grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
 costul scazut al sculelor;
 productivitate ridicata;
Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;
 scade durabilitatea sculei
 timp de prelucrare mare
 timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

3. Prelucrarea cu mai multe scule a doua sau mai multe piese din aceeasi
prindere

Avantaje:  strangere uniforma a pieselor;

 grad ridicat de utilizare a puteri masinii unealte;
12
  costul scazut al sculelor;
 productivitate ridicata;
Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;
 necesita dispozitiv de prindere multiplu a sculelor;
 costul ridicat al sculelor;
 timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere ridicati;

4 Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o singura prindere; piesa este

orientata si fixata pe dispozitivul de proiectat

Avantaje  strangere uniforma a pieselor;

 costul scazut al sculelor;
 strangere uniforma a pieselor;
 timpi ajutatori de orientare-pozitionare si strangere scazut;

Dezavantaje:  necesita dispozitiv de prindere a piesei;

 scade durabilitatea sculei;
 productivitate scazuta;

13
 A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare

Nr. Criteriul Unitati partiale pentru SP-TP

Crt. numarul:
1 2 3 4 5
1. Precizia suprafetelor prelucrate 10 10 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 10 10 10 10
3. Gradul de utilizare a puter disponibile a MU 7 7 7 7
4. Timpi ajutatori de OP si S 10 10 6 8
5. Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor 0 0 5 0
6. Durabilitatea sculei 7 7 10 10
7. Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a 7 10 5 7
pieselor
8. Costul sculelor 10 8 4 10
61 62 57 62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4: Prelucrarea

cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si fixata pe dispozitivul
de proiectat

14
 F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziţionat în timpul
disponibil şi poate fi folosit

Pozitia piesei Orizontala

diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi tip sau de
tip diferit
Numarul Cu o scula _
pieselor
1. prelucrate Cu mai multe 2
simultan scule
Numarul Pe un rand 1
pieselor Pe mai multe 
prelucrate din randuri
aceeasi prindere
Numarul posturilor de lucru 1

2. Mod de manipulare a pieselor la introducerea si Cu o mana, de catre muncitor

scoaterea in/ din dispozitiv
3. Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a-3-a
4. Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza Documentatia de executie
a fi elaborate
5. Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie  Elemente de orientare
executate cu o precizie ridicata  Elemente de strangere
6. Numarul de dispozitive necesare 1

15
 E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR DE
ORIENTARE-POTZIŢIONARE SAU DE ORIENTARE-POTZIŢIONARE ŞI STRÂNGERE (REAZEMELOR)

F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-potziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

A3.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul

16
 A3.1.2. Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat, asamblat etc.
Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:

Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3 Identificarea conditiilor de precizie determinante:

Pentru suprafata A:

este CD1

este CD2

Pentru suprafata B: este CD3

3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare

17
 Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
– + + + – –
Conditii de precizie
determinate (CD)

+ + + + – –

+ – – + – –

Asigurarea inchideri fortelor de + + + + + +

aschiere, centrifugale, de inertie si
suplimentare

de strangere prin elementele de

Conditii

orientare sau de orientare si

strangere
Limitarea zonei de lucru a + + + + + +
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii
Total conditii – – – + – –
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta

18
 A3.1.5. Alegerea „suprafeţelor“ de orientare-poziţionare ale pieselor
Numarul, tipil, forma, Notarea Daca este sau Daca se Justificare
pozitia, si marimea conform nu suprafata alege sau
schitei de nu ca
elementelor geometrice operatiei determinare suprafata
ale piesei ce ar putea sau fazei a bazelor de de
servi ca suprafete de cotare orientare
orientare
O suprafata cilindrica C DA DA Este suprafata determinanta a
interioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana E DA DA Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare
O suprafata cilindrica F DA DA Este suprafata determinanta a
exterioara bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
O suprafata plana I DA NU Este suprafata determinanta a
inelara bazelor de cotare

19
 A3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare-poziţionare sau de orientare-
poziţionare şi strângere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientării-poziţionării pe „suprafeţele“ de orientare-poziţionare alese
ale pieselor, precum şi a simbolurilor acestora

[1] – dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;

[2] – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de menghina cu falci
normale ;
[3] – mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
[4] – dorn (bolt) rigid scurt fix;
[5] – reazem plan;

20
21
 Utilităţi parţiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. – T.A.)
1 2 3 4
uik uik uik uik
Nr. crt.

Criteriul
ujk ujk ujk ujk

1 Grad de normalizare a
5 6 3 14 6 7 2 15 6 5 11 5 5 3 13
reazemelor
2 Complexitate constructivă
9 40 6 45 7 8 9 21 6 2 8 3 2 9 20
a reazemelor
3 Uşurinţa asamblării 6 6 6 18 8 8 5 21 3 4 7 5 8 6 19
4 Tehnologicitatea 9 12 4 25 9 7 6 22 5 2 7 4 8 9 21
5 Rezistenţa la uzură 5 5 7 17 6 3 9 18 8 3 11 4 6 6 16
6 Uşurinţa accesului sculei la
6 7 3 16 5 8 6 19 3 7 10 8 8 4 20
supraf. de prelucr.
7 Uşurinţa evacuării
3 5 5 13 8 2 9 19 9 9 18 3 5 7 15
aşchiilor
8 Uşurinţa curăţirii
4 4 7 15 3 2 9 14 7 6 13 8 4 7 19
dispozitivelor
9 Manevrabilitate 6 7 4 18 5 8 6 19 3 7 10 8 7 4 19
10 Grad de securitate a muncii 8 3 4 15 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
11 Grad de adaptabilitate la
5 8 5 18 8 6 3 17 9 5 14 3 9 2 14
schimbarea prod.
12 Uşurinţa exploatării 8 6 7 21 7 5 9 21 6 6 12 3 8 9 20
13 Uşurinţa întreţinerii şi
3 8 9 20 7 5 8 19 6 4 10 7 3 5 15
reparării
14 Timpii de introducere şi de
scoatere a pieselor de pe 5 5 7 17 4 9 4 17 9 7 16 9 4 4 17
reazem
15 Timpul necesar proiectării
6 6 8 20 8 8 5 21 3 4 7 6 8 6 20
r
16 Timpul necesar execuţiei r 8 5 4 17 7 6 7 19 9 9 18 8 5 4 17
Utilităţi totale (globale) 96 133 90 319 105 98 104 307 101 94 195 92 101 89 276

22
 A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic posibile (SOP-TP)

Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
– posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
– fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;
–

Nr. Schema de orientare tehnic posibila Gradele de libertate

crt. SO-TP inlaturate piesei prin
orientare
Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
1.

– – – + – –

2.

– – – + – –

23
3.

– – – + – –

4.

– – – + – –

24
 F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare admisibile Aopa

Conditia de precizie Toleranta Relatia de calcul a Eroarea maxima de

determinanta(CD) in orientare la conditia
conditia εoa(CD)
CD- TCD CD εoa [mm]
0.1 1 0.05
e oa = TCD
2
0.02 1 0.01
e oa = TCD
2
0.01 1 0.005
e oa = TCD
2

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82

Ajustaje STAS 2300-88

25
 A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziţionare Aop
A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziţionare Aop cu
abaterile (erorile) de orientare-poziţionare admisibile Aopa şi stabilirea schemelor de
orientare-poziţionare tehnic acceptabile SOP-TA

Nr Schema de orientare tehnic posibila Conditia de precizie Relatia Valoar Valoare Daca
. (SO-TP) determinanta (C.D) de calcul ea lui a lui SO-
crt a erorii εor(C εoa(C TP
. de D) D) este
orientare [mm] [mm] SO-
reale TA
εor(CD) (DA,
NU)
1. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
NU

2. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
NU

3. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

26
 e oR = 0 0 0.005

NU

4. e oR = 0 0 0.05

e oR = 0 0 0.01

e oR = 0 0 0.005
DA

27
F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziţionare SOP-O

28
F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime
de orientare-poziţionare

A3.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

 reazemul plan îmbracă următoarele soluţii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plăcuţe (plăci);
1.3. inele de orientare-poziţionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
 mecanismul de centrare-strângere extensibil de tip dorn îmbracă următoarele soluţii de bază:
2.1. cu elemente de centrare-strângere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu pârghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu fălci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strângere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu fălci
2.2.2.cu bucşe elastice cu netede (cu pereţi subţiri);
2.2.3. cu bucşe elastice secţionate (crestate; cu lamele; cu fălci);
2.2.4. cu bucşe elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
– mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr. Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

crt.
1 1Reazeme plane
1.1Cepuri

2 1.2Placute (placi)

1.3. Inel
3

4 1.4. Corp dispozitiv

29
 5. 2. Mecanismde centrare-strangere tip dorn
2.1 Cu elemente de centrare-strangere rigide
2.1.1Cu pene

6. 2.1.2 Cu parghii

7. 2.1.3 Cu plunjere

8. 2.1.4 Cu falci

Surse:
Pentru reazeme plane: Lucrarea 5 tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanismde centrare-strangere tip dorn: Lucrarea 5 tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag.
323

30
 A3.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.

Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
– precizie ridicata;
– suprafata mare de contact;
– usurinta rectificarii suprafetei active;
– protejarea corpului dispozitivului;
– complexitate scazuta;
– intretinere usoara;
–

Dezavantaje:
– strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
– suprafata activa se uzeaza usor;
–

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

31
32
A3.4.3. Alegerea materialelor şi a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90

Tratament termic: – calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028

Sursa N Gherghel ‘’Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3’’ Iasi 1992, pag 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

33
 3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
reazemelor
Mandrine cu trei falci Element de orientare-strângere

STAS – ul din care sau extras

abaterile limită şi toleranţele
Valoarea abaterii limită
Câmpuri de toleranţe
Condiţii de precizie

0 , 018
Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 – 88
Diametrul suprafeţei cilindrice interioare active h6 - STAS 8100/2 – 88
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare STAS 8100/2 – 88
- 0,01
faţă de suprafaţa cilindrică activă
STAS 8100/2 – 88
Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active - 0,005

3.4.6.

Rugozităţi:
 Suprafaţa cconica activă interioară a falcilor, Ra = 0.8 m;
 Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.7. Alegerea celorlalte condiţii tehnice ale reazemelor

Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor:

34
 – piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate;
– pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de
rugină, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schiţelor reazemelor şi, eventual, a schiţelor de amplasare a

reazemelor

35
36
 E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRÂNGERE
(SS-O/ SF-O) ŞI PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI
MECANISMELOR DE STRÂNGERE SAU DE ORIENTARE-
POZIŢIONARE (CENTRARE)-STRÂNGERE

Schemele de strângere (fixare) (SF) sunt reprezentări grafice ce conţin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaugă elementele specifice strângerii:
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele în
regimuri tranzitorii şi în regim stabil de prelucrare, măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente masice;
– forţe şi momente de prelucrare (aşchiere), măsurare (control), asamblare (montare);
– forţe şi momente cu caracter secundar (frecări cu mediul, cu lichidele de aşchiere, cu reazemele);
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de strângere:
– principale s;
– prealabile (iniţiale, de prestrângere, de reglare, orientare) Sp;
– suplimentare Ss;
– direcţia, sensul, punctul de aplicaţie şi mărimea forţelor de frecare:
– dintre piesă şi reazeme;
– dintre piesă şi elementele de strângere sau orientare-strângere;
– cursele de strângere (slăbire) Cs;
– elementele geometrice necesare în calcului forţelor, curselor şi erorilor de strângere.

37
 4.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.S. – T.P.)

Schemele de strangere tehnic – posibile reprezintă totalitatea variantelor de amplasare a forţelor

de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forţelor de strângere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime şi conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere
crt
1 a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia
axială datorită forţei P

K�P 2,8 �
389.55
S= = = 1571[daN ]
a
z� 3�0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la

strivire a suprafeţelor de orientare şi
strângere
Si S 1817.9
= = = 0, 64[daN / mm 2 ]
A0i p � d 2
p� 30 2

1, 28daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm2

Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la
rezistenţa la strivire.

Mecanism de centrare – strângere tip b) Piesa nerezemată frontal sa nu se

mandrină rotească datorită momentului Me
a = 0, 2 K�Me 2,8 �
548,1
S= = = 85.24[daN ]
t = 0, 2 t �
z� D 3� 0, 2 �
30
z=3
k = coeficient de siguranţă Verificarea condiţiei la rezistenţa la
strivire
k = k0 �k1 �k2 �k3 �
k4 �k5 �
k6
Si S 85.24
k = 1,5 �1.2 �
1, 2 �
1�1�1,3 �
1 = = = 0, 032 �
daN / mm 2 �
� �
A0i p � D 2
p�30 2

k = 2,8
0, 032daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm 2
P = 389,55
Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la
M e = 548,1 rezistenţă

Sadoptat = 1571 daN/mm

38
 4.2. Stabilirea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.S. – T.A.)

Se consideră acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strângere tehnic posibile (SS-
TP) care satisfac în principal criteriul tehnic al preciziei de strângere exprimat analitic prin:
e sr (c )  e sa (c)

e sr (c ) – eroarea de strângere „reală” (caracteristică) la condiţia de precizie c (determinantă cs sau

de formă)
e sa (c ) – eroarea de strângere admisibilă la condiţia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile e sa

Erorile de strângere admisibile e sa reprezintă fracţiunile din toleranţele condiţiilor de precizie c
(determinante cs şi de formă) afectate de erorile de strângere.
1
e sa (c)  Tc
3
Tc – toleranţa la condiţia c
Condiţia

definitoriu al suprafeţei
Suprafaţa/elementul

de prelucrat

Toleranţa
Tipul la e sa
Condiţia de precizie
condiţiei condiţia
[mm]

C1 Suprafaţa E Explicită 0,2 0,03

C2 Suprafaţa E Explicită 0,02 0,007

C3 Suprafaţa C Explicită 0,01 0,003

39
 4.2.2 Determinarea erorilor de strângere reale (caracteristice) e sr

Erorile de strângere reale sunt acele erori provocate de strângerea pieselor în dispozitive. Acestea
apar în timpul strângerii pieselor, deci înaintea procesului de prelucrare, măsurare, asamblare.
Erorile de strângere reale se determină pentru fiecare schemă de strângere tehnic posibilă.
Erorile de strângere în care piesa este considerată rigidă vor fi:

ls 1�
1817.9
e s ( c ) = f max �
cos a  f min cos a = cos a =
� cos 90 = 0
�
j0 5000
a =90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic
4.2.3 Compararea e sr cu e sa şi stabilirea ST-TA
Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaţia: e sr ( c )  e sa ( c )
Nr. SS-TP Condiţia de precizie Relaţia de calcul a Valoarea Valoarea Este
SS erorii de strângere lui e sr lui e sa SS-
- reale TA
TP
[mm] [mm] [DA
sau
NU]
ls 0 0,03 DA
e sr = cos a
j0

ls 0 0,007 DA
e sr = cos a
j0

ls 0 0,003 DA
e sr = cos a
j0

F4.3 Stabilirea schemei optime de strângere

Nr. Scheme de strângere tehnic posibile (SS-TP) Forţe de strângere

40
crt
1 a) Piesa să nu se deplasează pe direcţia
axială datorită forţei P2

K�P 2,8 �
389.55
S= = = 1571[daN ]
a
z� 3�0, 2

Verificarea condiţiei la rezistenţă la

strivire a suprafeţelor de orientare şi
strângere
Si S 1817.9
= = = 0, 64[daN / mm 2 ]
A0i p � d 2
p� 30 2

1, 28daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm2

Concluzie: SS-TP îndeplineşte condiţia la
rezistenţa la strivire.

Mecanism de centrare – strângere tip b) Piesa nerezemată frontal sa nu se

mandrină rotească datorită momentului Me
a = 0, 2
t = 0, 2 K�Me 2,8 �
548,1
S= = = 85.24[daN ]
z=3 t �
z� D 3� 0, 2 �
30
k = coeficient de siguranţă
Verificarea condiţiei la rezistenţa la
k = k0 �k1 �k2 �k3 �
k4 �k5 �
k6 strivire
k = 1,5 �1.2 �
1, 2 �
1�1�1,3 �
1 Si S 85.24
= = = 0, 032 �
daN / mm 2 �
� �
k = 2,8 A0i p � D 2
p�30 2

P = 389,55 0, 032daN / mm 2 < Pa = 10daN / mm 2

M e = 548,1 Concluzie: SS-TP 2 îndeplineşte condiţia la
rezistenţă

41
1 – piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va deplasa falca mobila 2 si care
strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa “Proiectarea dispozitivelor “ vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

42
F.4.4. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare-
strângere pentru materializarea schemei optime de strângere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluţiilor (variantelor) de mecanisme de strângere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

43
 A4.4.2. Alegerea soluţiilor (variantelor) optime de mecanisme de strângere

Nr. Criterii Utilităţi

crt 1 2
1 Nr. forţelor de strângere principale 5 7
2 Mărimea forţelor de strângere 9 9
3 Gradul de descompunere a forţelor de strângere 8 9
4 Dacă forţele de strângere se descompun după direcţie perpendiculară faţă de 5 6
suprafaţa de orientare sau nu
5 Dacă forţele de strângere sunt paralele sau nu cu suprafaţa de prelucrare 9 9
6 Dacă suprafaţa pe care se aplică forţele de strângere sunt prelucrare sau nu 9 9
7 Dacă există sau nu tendinţa de răsturnare, deplasare sau rotire a piesei faţă de 3 3
reazeme sub acţiunea forţelor de strângere
8 Dacă există sau nu tendinţa de modificare a ST-O sub acţiunea forţelor de strângere 0 0
9 Dacă există sau nu posibilitatea apariţiei deformării de încovoiere sub acţiunea 0 0
forţelor de strângere
10 Gradul de deformare al pieselor sub acţiunea forţelor de strângere 7 8
11 Presiunea de contact reazem-piesă 5 6
12 Dacă sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 0 0
13 Dacă se aplică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare 10 10
14 TOTAL 74 81

A4.4.3. Alegerea materialelor şi tratamentelor mecanismelor de strângere

Se alege OLC 65A, STAS 795-87

– tratament termic de îmbunătăţire;
– duritate 37,5-58 HRC.

Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs = T( D )  jmin  d = 0.2  2 = 2.2mm
T(D) – toleranţa la cotă care leagă suprafaţa de strângere cu suprafaţa de orientare corespunzătoare
aflată pe direcţia forţelor de strângere sau a diametrului de strângere
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm
P – dimensiunea maximă a proeminenţelor piesei care trebuie extrasă sau instalată;
d – cursa de degajare a elementului de strângere.

44
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strângere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acţionare necesare ca a mecanismelor de strângere

A4.4.9. Determinarea forţei de acţionare necesare Q a mecanismelor de strângere

S S
Q = (  Rb )tg (a  j1 )  (  Rb )tg (a  j1 )  2 S = 1571.5daN / mm = S
2 2
Ca = Cs = 15 mm

45
 E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACŢIONARE ŞI PROIECTAREA
ELEMENTELOR ŞI MECANISMELOR COMPONENTE

F5.1. Elaborarea schemei de acţionare

A5.1.1. Alegerea modului de acţionare

În funcţie de modul cum este aplicată forţa de acţionare a mecanismului de fixare sau de centrare şi
fixare dispozitivele pot fi:
– cu acţionare manuală;
– cu acţionare mecanizată.
Sistemul care se pretează cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strângere ales este
acţionarea mecanizată.
5.1.2 Alegerea tipului de acţionare mecanizată
Acţionarea mecanizată şi utilizează în cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strângere, când
forţele de strângere sunt mari, când se cer precizii ridicate ale suprafeţelor prelucrate şi când se cere
creşterea productivităţii prelucrării.
Acţionarea mecanizată este specifică producţiei de serie mare şi de masă.
În funcţie de natura energiei utilizate, acţionarea mecanizată poate fi:
– pneumatică;
– hidraulică;
– pneumo-hidraulică;
– mecano-hidraulică;
– mecanică;
– electromecanică;
– cu vacuum;
– magnetică;
– electromagnetică.
Construcţiile utilizate în acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaţii) de
acţionare, iar mecanismele ce constituie componentul de bază al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acţionare.
Acţionarea pneumatică

46
 Acţionarea pneumatică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de aerul comprimat ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:
– creşterea productivităţii prelucrării prin reducerea timpilor auxiliari de strângere-slăbire a
semifabricatelor;
– reducerea efortului fizic depus de muncitor în timpul procesului strângerii-slăbirii semifabricatelor;
– realizarea de forţe constante de strângere a căror valoare poate fi uşor controlată în timpul
prelucrării, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strângere;
– determinarea cu precizie mare a mărimii forţelor de strângere şi menţinerea constantă a acestora;
– motoarele şi aparatele ce intră în structura instalaţiilor de acţionare pneumatică sunt, în cea mai
mare parte normalizate;
– la temperaturi scăzute ale mediului înconjurător aerul comprimat nu îngheaţă în conducte.
Dezavantaje:
– creşte costul dispozitivelor acţionate pneumatic;
– randament scăzut în cazul utilizării unor conducte lungi cu multe coturi.
Acţionarea hidraulica
Acţionarea hidraulică reprezintă un mod de acţionare mecanizată, caracterizată prin aceea că forţa
de acţionare este realizată de ulei ce apasă asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:
– forte mari;
– spatiu disponibil mic;
– asigura autofranarea;
– durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
– uzura redusa;
–

Dezavantaje:
– complexitate constructiva;

47
 – cursa limitata;
– cost ridicat;
–

5.1.3 Alegerea variante de acţionare

Acţionarea pneumatică reprezintă varianta optimă de acţionare a mecanismului de centrare-

strângere ales din următoarele considerente:
– datorită forţelor de fixare mari;
– greutate relativ scăzută;
– suportă supraîncălziri fără pericol de avarii;
– alimentare comodă cu energie;
– posibilităţi mari de reglare a vitezei şi forţei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acţionării pneumatice cu dubla actiune

Exemplu de utilizare a acţionării pneumatice în cazul în care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat şi fixat pe arborele maşinii-unelte cu mişcări de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optimă de strângere la care se va adăuga mecanismul de strângere

sau centrare-strângere precum şi elementele şi mecanismele componente ale acţionării

48
 3 – filtre separatoare 4 – regulator de presiune 5 – manometru 6 – ungator
9 – distribuitor 11 – motor pneomatic 12 – mansoane de alimentare 13 – conducte

Sursa [3. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983]

49
 F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acţionare

5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate

Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataşate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

50
Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungător

51
Filtru de aer

52
A.5.2.2 Alegerea variantei optime

Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dublă acţiune

53
A.5.2.3 Dimensionarea componentelor

Motor cu piston cu dublă acţiune

D = 200 mm – diametrul pistonului D1 = 240 mm
l = 25 mm d2 = 25 mm
d1 = 300 mm l1 = 5 mm
d = M16 B = 100 mm
h1 = 130 mm C = 300 mm
H = 110 mm H1 = 60 mm
B = 12 mm l2 = 12 mm
L = 167 L1 = 25 mm
L2 = 72 mm L3 =122 mm
L4= 141 mm L5= 91 mm
D2 = 232 mm D4=165 mm
D3 = 30 mm H1=16 mm
D6 = 188 mm D7=155 mm
D8 =100 mm H2 = 22 mm
Forţa Q la presiunea de 4daN/cm2 este:
Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm
A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor

Ajustaje piston-cilindru: H8/l8

Tijă-capac: H7/f8
Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm
Rugozităţi:
– suprafeţe active plane: – înainte de rectificare Ra  125m
– după rectificare: Ra = 0,2  6.3m
– cilindrice: Ra = 0,4  1.6 m
– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra = 25m

54
55
56
57
 1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECHANISM TIP MANDRINA ELASTICA

2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe un strung

tip SNA-450, programul anual de fabricaţie fiind de 50000 bucaţi pe an.

3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 – piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

Sursa “Proiectarea dispozitivelor “ vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

58
 E7 Date stabilite cu ocazia elaborarii desenului de asamblu

7.1 Stabilirea cotelor de gabarit ale dispozitivului

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

59
 Alegerea ajustajelor, toleranţelor (abaterilor limită) şi a rugozităţilor
Mandrine cu trei falci Element de orientare-strângere
reazemelor

STAS – ul din care sau extras

abaterile limită şi toleranţele
Valoarea abaterii limită
Câmpuri de toleranţe
Condiţii de precizie

0 , 018
Diametrul suprafeţei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 – 88
Diametrul suprafeţei cilindrice interioare active h6 - STAS 8100/2 – 88
Coaxialitatea suprafeţei cilindrice de asamblare STAS 8100/2 – 88
- 0,01
faţă de suprafaţa cilindrică activă
STAS 8100/2 – 88
Bătaia radială a suprafeţelor cilindrice active - 0,005

Rugozităţi:
 Suprafaţa cconica activă interioară a falcilor, Ra = 0.8 m;
 Suprafeţe frontale, Ra = 1,6 m;

Indicaţii referitoare la starea suprafeţelor:

– piesele trebuie sa aibă suprafeţele netede şi curate;
– pe suprafeţele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgârieturi, urme de
rugină, fisuri, lovituri;

60
 Ajustaje piston-cilindru: H8/l8
Tijă-capac: H7/f8
Rugozităţi cilindru şi tije: Ra = 0.2-0.4 μm
Rugozităţi:
– suprafeţe active plane: – înainte de rectificare Ra  125m
– după rectificare: Ra = 0,2  6.3m
– cilindrice: Ra = 0,4  1.6 m
– suprafeţele găuri şuruburi de fixare: Ra = 25m
Jmin – jocul minim necesar pentru instalarea şi extracţia comodă a piesei din dispozitiv; J min = 0,5-
1,5mm

Pentru a face posibile mărimile de instalare şi extracţie ale piesei este necesar ca elementele de
strângere simbolizate prin forţa s să execute o anumită cursă de strângere c s şi eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaţiului necesar manipulărilor de instalare şi extracţie.
Cs = 10mm

61
 E8.ANALIZA TEHNICO-ECNOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
8.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.

- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;

- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

8.2 Analiza economica

Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive pm
NT 0  N T 1
pm = 100%
NT 1
In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea
masini-unelte si NT 0 =9 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului
proiectat si este egala cu 5 min
95
pm = 100% = 80%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1

Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare

- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta

- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor

- Reducerea timpilor de baza

62
 Bibliografie de bază pentru proiectul de an/ semestru la disciplina
„Proiectarea dispozitivelor“

1. GHERGHEL N “Construcţia şi exploatarea dispozitivelor tehnologice” Inst. Politehn. Iaşi 2006

2. GOJINEŢCHI N. şi GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iaşi, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcţia şi exploatarea dispozitivelor, vol. 1  2, Inst. Politehn. Iaşi, 1981.
4. GHERGHEL N. şi GOJINEŢCHI N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza temelor
de proiectare. Informarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale. Stabilirea soluţiilor de ansamblu ale
dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
5 GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Concepţia şi proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iaşi: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare în dispozitive. Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
7. GHERGHEL N., Îndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iaşi, 1992.
8. GHERGHEL N. şi SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iaşi:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. „Gh. Asachi“ Iaşi, Facult. Constr. de Maş.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Maş., 2007-2008.
11. VASII-ROŞCULEŢ Sanda, GOJINEŢCHI N., ANDRONIC C., ŞELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRĂGARU Aurel, GOJINEŢCHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., ŞUTEU Virgil, DRUŢU Silvia, Construcţia şi exploatarea dispozitivelor. Bucureşti: Ed. Did. şi Pedag.,
1982.
13. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed.
tehn., 1969.
14. STĂNESCU I. şi TACHE Voicu, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare, construcţie. Bucureşti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maşini-unelte.
Bucureşti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRĂGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria şi practica proiectării schemelor de orientare şi
fixare. Bucureşti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu şi BRĂGARU Aurel, Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare şi
fixare a semifabricatelor. Bucureşti: Ed. tehn., 1976.
19. BRĂGARU A., PĂNUŞ V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem şi metodă. Vol. 1.
Teoria şi practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte. Bucureşti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei relative a suprafeţelor în
construcţia de maşini. Bucureşti: Ed. tehn., 1977.

63
64
65