Facultatea de Ştiinţe ale naturii şi Agroecologie

Catedra de Geografie, biologie şi chimie

PROIECT DIDACTIC LA GEOGRAFIE

Ciclul gimnazial

Profesor: NNNNNNNNNNN
Autor: YYYYYYYYYYYYYY
Gr. XXXXX

Bălţi
2010
 PROIECT DIDACTIC
Profesor:
Data:13 decembrie 2010
Obiectul: Geografia socio-economică a Republicii Moldova
Clasa: a IX-a
Subiectul lecţiei: Teritoriul şi poziţia economică-geografică
Timpul de desfăşurare: 45 min.
Tipul lecţiei: Comunicare de cunoştinţe noi
Subcompentenţe:
(din currriculă)

Descriptorii:
D1 – Să determine schimbările teritoriale ce au avut loc pe parcusul istorie şi să clasifce statele vecine;
D2 – Să descrie teritoriul şi frontierele Republicii Moldova;
D3 – Să evaluaeze poziţia economică geografică a ţării şi a localităţii natale (Bălţi);
Metode, procedee, tehnici didactice: metoda T, tehnici grafice
Mijloace de învăţământ: manuale, atlase şcolare, planşe, hărţi.
Forme de activitate: individuală, în perechi, în grup, frontală.
 Desfăşurarea activităţii

Discriptorii
Conţinutul lecţiei

Dozarea
Strategii
Etapele lecţiei Evaluarea
didactice
Activitatea profesorului Activitatea elevului

Momentul 1’ Profesorul pregăteşte materialele Elevii îşi pregătesc rechezitele şcolare

organizatoric didactice, atenţionează elevii
asupra momentelor lecţiei
Reactualizarea 3’ Amentiţi-vă de la cursurile
cunoştinţelor anterioară de geografie umană
obiectul de stidiul al ei cât şi
importanţa practică.
Doritorii răspund astfel: Dialogul Stimulează
Obiectul de studiu al geografie umane elevii la
reprezintă: populaţia, aşezările umane, formarea
economia statelor şi regiunilor, toate fiind răspunsurilor
studiate în corelaţia cu factorii fizici
geografici.
Cunoaşterea geografiei umane are un rol
important în soluţionarea un unor probleme
cum ar fi: localizarea cât mai raţională a unor
obiective social-economice – uzine, centre
comerciale, spiatele.

Captarea atenţie 3’ Comentaţi aforismul Elevii discută în echipe, prezentând Lucul în Stimulează
„Moldova – ţara strugurilor şi următoarele idei: echipe, elevii la
vinului”.  Hotarele Republicii Moldova conturează pe dialogul formarea
hartă un strugure de poamă. răspunsurilor
 Ramura principală a agriculturii constituie
viticultura.
 Aşezarea geografică a republicii permite
dezvoltarea unei vinificaţii perfomante.
 Republica Moldova fabrică printre cele mai
bune vinuri.
Enunţarea 2’ Subiectul lecţiei de astăzi este Notează subiectul şi obiectivele în caiete
subiectului şi a „Teritoriul şi poziţia economico-
obiectivelor geografică” a Republicii Moldova.
Enunţarea obiectivelor:
D1 – Să determine schimbările
teritoriale ce au avut loc pe
parcusul istorie;
D1 – Să descrie teritoriul şi
frontierele Republicii Moldova;
D1 – Să evaluaeze poziţia
economică geografică a ţăriişi a
localităţii natale (Bălţi);

Comunicarea 2’ Număraţi-vă de la 1 la 4 şi fomaţi Cei cu numărul 1 alcătuiesc I grup, cei cu

cunoştinţelor noi patru grupe. Algeţi câte un lider şi numărul 2 – al II-lea grup etc. Membrii
secretar al grupului. grupului aleg liderul şi secretarul.
22’ D1 Grupul I. Fişa nr. 1. Elevii construiesc axa timpului pe care vor Lucru Provoacă
Citiţi fragmentul de la pagina 7 şi indica următoare date: individual, participarea
depuneţi pe axa timpul cele mai metoda tuturor
însemnate modificări teritoriale ale Sec. XIV – constituirea Ţării Moldovei grafică elevilor şi îi
Moldovei. 1812 – anexarea Basarabeie de căre determină să
Analizând harta politică a Europei Imperiului Rus; dialogheze,
şi harta din Atlasul şcolar de la 1918 - unirea Basarabiei cu România; să evalueze
pagina 2 enumeraţi statele vecine 1940 – cedarea Basarabieie URSS-ului şi răspunsul
ale Republicii Moldova şi formarea RSSM, cu includerea raioanelor din colegilor, să-
clasificaţi-le după gradul de stânga Nistrului şi exprime
vecinătate printr-o schemă 27 aug. 1991 – declararea independenţei părearea
Republicii Moldova. propie.
Elevii alcătuiesc schema şi enumeră statele.
Ţări vecine cu Republica Moldova
- de gradul I – România, Ucraina
- de gradul II – Federaţia Rusă, Belarus,
Polonia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Bulgaria.
- de gradul III – Germania, Cehia, Grecia,

D2 Grupul II. Fişa nr 2.
Caracterizaţi importanţa
teritoriului unui stat şi descrieţi
suprafaţa Republicii Moldova,
lungimea hotarelor, amenjarea lor
şi daţi exemple de vame de la
frontiera cu România.
Calculaţi coordonatele punctelor
extreme ale Republicii Moldova
folosin harta din Atlasul şcolar de
la pagina 4.
D3 Grupul III. Fişa nr. 3
Determinaţi avantajele şi
dezavantajele poziţiei economice
a Republicii Moldova şi a
municipiului Bălţi. Includeţ datele
într-un tabel.
Italia, Letonia, Armenia, Estonia
Răspunsul grupului este: Lucrul cu
Teritoriul este bogăţia principală a unei ţări, manualul,
întrucât orice ţară poate exista doar atunci lucrul cu
când are un spaţiu bine determinat. În acest harta,
spaţiu, delimitat de frontiere şi constituie rezolvarea de
patrimoniul naţional, locuieşte şi activează probleme
populaţia, există resurse naturale.
Suprafaţa teritoriului Republicii Moldova este
de 33 846 km2. Frontierea cu Ucraina
constitui 1 222 km, şi cu România – 681 km
şi trece integral pe râul Prut.
În prezent 1/3 din frontiera de stat, cea cu
România, este amenajată corespunzător - cu
borne, instalaţii de supraveghere, treceri
vamale. Principale puncte vamale la frontieră
cu România sunt Leuşeni, Ungheni,
Giurgiuleşti, cu Ucraina – Criva, Otaci,
Bsarabească.
Coordonatele punctelor extreme sunt.
la vest – Criva: 48°16’ lat. N şi 26°40’ long. E
la nord – Naslavcea: 48°29´ lat. N şi 27°34'
long E;
la est – Palanca: 46°24'lat. N şi 30°5'35" long.
E
la sud – Giurgiuleşti: 45°28' lat. N şi 28°12'
long. E
Elevii alcătuiesc un tabel din două coloane, Metoda T
într-o coloană înscriu avantajele, în cealaltă –
dezavantajele.
Coloana I: Avantajele –
- Este traversată de căi importnate de
transport (căi ferate, rutiere, gazoducte, linii
de înaltă tensiune) care leagă Europa de Est
de Europa de Sud-Est.
- Statele vecine dispun de un potenţial
considerabil de resurse naturale precum şi de
o largă piaţă de desfacere
- Vecinătatea cu UE şi NATO prin România.
- Situarea în bazinul Mării Negre crează
oportunităţi de colaborare în cadrul
organizaţiei regionale Cooperarea Economică
a Mării Negri.
- Situarea în apropiere a câtorva centre
economice din România (Iaşi, Galaţi) şi
Ucraina (Odesa, Cernăuţi)
Coloana II: Dezavantaje –
- Nu are acces direct la mare, totuşi datorită
portului de la Giurgiuleşti se asigură accesul
la navigaţie pe Dunărea
- Statele învecinate sunt în curs de
dezvoltare, aşa că schimbul de mărfuri se
realizeapă ineficient.
- Nu dispun de substanţe minerale utile
proprii în diversitate.
Evaluarea poziţieie economice a localităţii
natale, municipiul Bălţi:
- Reprezintă un nod feroviar.
- Este travesat de căi rutiere ce leagă cntrul
de nordul republicii.
- Este situat în Câmpia Bălţilor cu soluri
cernoziomice.
- Se află într-o regiune cu o agricultură
dezvolattă ce poate oferi materii primă pentru
unel subramuri industriale.
Aeroportul Mărculeşti, unde s-a deschis o
ZEL, se află la distanţă de 7 km.
Asugurarea feed- 6’ Priviţi atent harta fizică a
back-ului Republicii Moldova din Atlase,
pagina 4, şi descrieţi o călătorie
imaginară de-a lungul hotarelor
indicând particularităţile relieful.
Începeţi călătoria de la punctul
extrem de vest.
Elevii sriu o mică relatare, de exemplu: Lucrul cu Stimulează
Puntul extrem de vest al republicii Moldova harta elevii la
este Criva. Criva reprezintă puntul în care se lucrul cu
întâlnesc frontierele a trei state: R. Moldova, harta şi
România şi Ucraina. Dea aici hotarul întretaie citirea ei
Platoul Moldovei de Nord spre este până la
satul Naslavcea – punctul extrem de nord. La
Naslavcea reprezintă o frontieră naturală –
fluviul Nistru. De la Naslavcea linia hotarul
trece pe Nistru pâna la confluenaţ acestuia cu
afluentul din stânga – Marcovka. Apoi,
frontiera se desfăşoară la est de Nistru,
formând o fâşie îngustă. Nordul acestei fâşii
prezintă un relief deluros prelungiri a
Podişului Podoliei, iar la sud – Câmpia
Nistrului Inferior. Aici frontiera se desfăşoară
pe lacul de acumulare Cuciurgan şi revine din
nou pe linia Nistrului. De la Palanca, punctul
extrem de est, hotarul trece spre vest apoi spre
sud-vest întretăin Câmpia Moldovei de Sud
slab fragmenată până la Dunăre unde se află
punctul extrem de sud. Aceasta reprezintă
graniţa republicii cu Ucraina. De la
confluenaţe Prutului şi Dunării frontiera
pleaca spre nord până la Criva – constituind
hotarul cu România format în întregime de
râul Prut.

Evaluarea 3’ Fiecare eele primeşte cât o fişă cu Îndeplinesc sarcinile primite. Evaluarea
formativă 2 itemi: Răspunsurile pot fi: finală
1. Enumeraţi punctele 1. Punctele extreme ale Repiblicii
extreme ale Republicii Moldova. Moldova sunt: Naslavcea – la nord, Palanca
2. Numiţi câte două state – la est, Giurgiuleşti – la sud, Criva – la vest.
vecin cu R. Moldova de grad I şi 2. Statele vecine de gradul I – România
 II. şi Ucraina; de gradul II – Rusia şi Bulgaria.
3. Enumeraţi câte două 3. două avantaje ale poziţiei economic-
avantaje şi dezavantaje a poziţiei geografice a republicii sunt: traversare
economică-geografică a teritoriul de importate căi de transport ce
Republicii Moldova. leagă Europa de Est şi Europa de Sud-Est.
4. Descrieţi obiectul de studiu 4. Obiectul de studiu al geografie umane
a geografiei umane. reprezintă: populaţia, aşezările umane,
5. Argumentaţi importanţa economia statelor şi regiunilor, toate fiind
cunoaşterii geografiei umane. studiate în corelaţia cu factorii fizici
6. Apreciaţi importanţa geografici.
teritoriul unei ţări. 5. Cunoaşterea geografiei umane are un
rol important în soluţionarea un unor
probleme cum ar fi: localizarea cât mai
raţională a unor obiective social-economice –
uzine, centre comerciale, spiatele.
6. Teritoriul este bogăţia principală a
unei ţări, întrucât orice ţară poate exista doar
atunci când are un spaţiu bine determinat. În
acest spaţiu, delimitat de frontiere şi
constituie patrimoniul naţional, locuieşte şi
activează populaţia, există resurse naturale.

Tema pentru 2’ Rezolvaţi exerciţiile 2 şi 3 de la Elevii notează în caiet lucrul pentru acasă.
acasă pagina 10 din manual.
Notarea 1’