Tipurile de strategii de produs se delimiteaza în functie de:

1. Gradul de înnoire a produselor - permite adoptarea strategiei de:

a. asimilare de noi produse care sa-I asigure competitivitate pe piata.

b. perfectionarea produsului prin care se urmareste îmbunatatirea periodica a parametrilor

calitativi ai produsului existent n nomenclatorul de fabricatie.

c. mentinerea gradului de noutate - care sa-i asigure o anumita pozitie competitiva pe piata.

2. Dimensiunile si structura gamei de produse - impune o strategie de:

a. diversificare sortimentala - prin care se urmareste nuantarea modalitatilor de satisfacere a

nevoii careia i se adreseaza produsul si astfel marirea numarului de consumatori. Diversificarea se
poate realiza în mai multe directii:

- diversificare pe verticala - prin prelungirea în amonte sau aval a unei linii de produse.

- diversificare pe orizontala - prin marirea numarului liniilor gamei de produse.

- diversificare laterala - prin dezvoltarea gamei de produse în directii conexe structurii de baza.

- specializarea pe functii si combinarea acestora.

b. Stabilitate sortimentala - prin care se asigura mentinerea pozitiei câstigate de întreprindere pe

piata si pastrarea prestigiului de care se bucura în rândul clientilor.

c. Selectie sortimentala sau restrângere sortimentala - prin care se urmareste eliminarea

produselor cu grad avansat de uzura morala si cerere în scadere aflându-se în faza de declin a ciclului
de viata, dar si simplificarea structurii sortimentale pâna la limita unor dimensiuni, care sa permita o
demarcatie neta.

d. Înnoire sortimentala - ce conduce la crearea de noi linii de produse în cadrul gamei existente,
urmarind înlocuirea produselor îmbatrânite si atragerea consumatorilor acestora catre noile produse.

3. Nivelul calitativ al produselor solicita o strategie de:

a. adaptare calitativa - la nivelul cerintelor consumatorilor si al ofertei concurentilor.

b. diferentiere calitativa - în raport cu specificul segmentelor de piata, de veniturile pe care sunt

dispuse diversele segmente de consumatori sa le utilizeze pentru produsul respectiv.

c. stabilitate calitativa - în cazul în care nu au aparut modificari deosebite în segmentele pietii.

4. Pozitia pe care doreste sa o ocupe pe piata produsului - conduce la adoptarea strategiei

a. a liderului unic - daca produsul se detaseaza net fata de concurenti.

b. a coliderului - când produsul împarte pozitia dominanta pe piata cu altul, fabricat de

concurenti.

c. de sfidare - daca firma îsi propune sa ajunga în pozitia de lidear sau colidear.
5. Scopul urmarit - determina o strategie:

a. de crestere - care urmareste marirea volumului sau gamei de produse prin cresterea gradului
de saturare a pietelor, diversificarea productiei.

b. de selectie - care urmareste alegerea pietelor si produselor cele mai rentabile.

c. ale productivitatii - care vizeaza îmbunatatirea produselor, utilizarii lor, a productiei, a

metodelor de organizare, planificare si conducere a activitatii întreprinderii.

6. Caile folosite pentru mentinerea pe piata, eventual cresterea cotei de piata sau introducerea
pe o piata existenta - se delimiteaza strategii de:

a. imitare - care se pare, este strategia cea mai utilizata începând din deceniul opt, deoarece nu-
si asuma riscul inovarii, dar daca îsi reînnoieste fara încetare oferta, aduce ameliorari produsului si
patrunde cu viteza mare pe piata, poate aduce succes întreprinderii

b. adaptare - care se poate înfaptui prin repozitionarea sau ameliorare a produsului conform
asteptarilor consumatorilor. De obicei adaptarea unui produs este consecinta progreselor ce apar la
nivelul cumparatorilor, fabricatiei, marketingului, logisticii, serviciilor.

c. pozitionare - care urmareste sa confere produsului sau marcii o noua postura pe o piata
existenta.