ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

SPECIALIZAREA ECONOMIE ȘI AFACERI INTERNAȚIONALE

JOHN HIGGINS – AN AMERICAN GOES NATIVE IN JAPAN

STUDIU DE CAZ

STUDENȚI:

Grupa 951

Iancu Andreea – Denisa

Luțan Andrei – Alexandru

Marasac Răzvan – Marius

 1. PREZENTAREA STUDIULUI DE CAZ

Studiul de caz prezintă situația filialei japoneze Weaver – Yamazaki Pharmaceutical Company
Ltd. of Japan, a companiei americane The Weaver Pharmaceutical Company, o companie de top
în domeniul farmaceutic, cu numeroase cercetări și dezvoltări de medicamente.

Operațiunile au început în Japonia au început în 1980, odată cu colaborarea companiei americane

cu producătorul și distribuitorul de produse farmaceutice japonez, The Yamazaki Pharmaceutical
House, care a distribuit în sistem de franciză, produsele Weaver.

În 2003, negocierile pentru începerea producerii la nivel local a produselor americane, au culminat
cu înființarea filialei japoneze, deținută și operată de către cele 2 companii mamă.

Odată cu începerea producției la nivel local, importurile de medicamente în Japonia, au fost

limitate la produse de specialitate.

Compania era condusă de către dl. Shozo Suzuki, în funcția de președinte și dl. Leonard Prescott,
în funcția de vice-președinte executiv și manager general. Asistentul executiv al dlui. Leonard
Prescott era dl. John Higgins.

Dl. Leonard Prescott a intrat în funcție în 2010, având în spate o experiență de 25 de ani în plan
internațional, la nivelul companiei, lucrând în India, Filipine și Mexic, dar și în divizia
internațională din New York.

Dl. Higgins, născut într-un oraș micuț din Midwestern, își începe studiile în contabilitate, în anul
2000, iar în primul an de colegiu, a fost recrutat de Armată. După terminarea stagiului militar, John
Higgins primește oportunitatea de a urma cursurile Școlii de Limbi Străine a Armatei, unde
studiază japoneza, pe lângă alte limbi. După 15 luni de training, este desemnat ca translator în
cadrul Intelligence Detachment din Tokyo. În Japonia, dl. Higgins urmează cursuri serale de limbă,
literatură și istorie japoneză, în cadrul unei importante universități japoneze.

În 2007, părăsește Forțele Armate și se întoarce în SUA pentru a-și finaliza studiile, însă nu
continuă cu studiul limbii japoneze, ci se decide să-și obțină licența în managementul afacerilor.

În 2008 absolvă, și începe un training în management în cadrul Diviziei Internaționale a Weaver

Pharmaceutical Company. În toamna anului 2009, primește postul de asisent executiv din cadrul
filialei japoneze a companiei.

2
 2. IDENTIFICAREA PROBLEMEI/PROBLEMELOR, A CAUZELOR ȘI A
EFECTELOR NEGATIVE

În primii 2 ani de la sosirea dlui Prescott la conducerea filialei japoneze, acesta a depins în multe
privințe de munca asistentului său, dl. Higgins, considerându-l un asistent administrativ capabil.

Problema a început odată cu schimbarea comportamentală a dlui Higgins, care a devenit din ce în
ce mai implicat emoțional în cultura japoneză, pierzându-și astfel obiectivitatea și identificarea cu
valorile și punctele de vedere americane.

Această implicare emoțională s-a răsfrânt și asupra relațiilor și calităților administrative ale dlui
Higgins. Acesta a împrumutat din ce în ce mai multe caracteristici ale managerilor japonezi,
devenind din ce în ce mai implicat în probleme personale ale subordonaților săi, îndepărtându-se
astfel de la viziunea și integritatea americană a firmei.

Problema întâlnită în acest studiu de caz o reprezintă implicarea afectivă a domnului Higgins în
ceea ce privește urmărirea obiectivelor firmei. Directorul companiei consideră că acesta nu și-a
păstrat principiile americane, fapt ce duce la o relație instabilă între cei doi. Domnul Prescott
încearcă să amelioreze aceste dispute, dar implicarea emoțională a asistentului său îl împiedică să
urmarească interesele firmei.

Cauza principală a acestei probleme este detașarea domnului Higgins de cultura americană, și
atașarea de cultura japoneză. Acesta a urmat înca din primul an de facultate studii privind limba
japoneză, devenind astfel traducator si translator al Detșamentului de Inteligență din Tokyo.
Cursurile de perfectionare a limbii japoneze au reprezentat o altă cauză a atașării sale emoționale
față de Japonia, schimbându-și astfel principiile și modul de gândire.

Odată cu mariajul dlui Higgins cu o fată de origine japoneză, implicarea emoțională a acestuia în
viața și cultura japoneză a crescut considerabil.

În cazul în care această implicare totală a dlui Higgins în cultura japoneză nu ar fi fost identificată
de managerul executiv, Leonard Prescott, atribuțiile administrative și alegerile asistenului său ar
fi deviat de la cultura și viziunea americană a companiei, destabilizând integritatea generală a
acesteia.

3
 3. IDENTIFICAREA SOLUȚIILOR ALTERNATIVE PENTRU FIECARE
PROBLEMĂ IDENTIFICATĂ

Problema generală a fost atașarea emoțională a dlui John Higgins față de cultura japoneză, care
din punctul de vedere al dlui Prescott nu ar trebui să existe. Un bun executiv internațional ar trebui
să își mențină fundamentele culturii din care provine, dar să înțeleagă cum funcționează culturile
străine. Această înțelegere ar trebui să fie amănunțită, sau chiar instinctivă, dar în același timp
obiectivă, nefiind caracterizată nici de batjocură, dar nici de implicare emoțională prea puternică.

Această problemă ar putea fi soluționată prin:

• Demiterea dlui John Higgins din funcția de asistent executiv al filialei japoneze;
• Relocarea acestuia în cadrul unei alte filiale sau întoarcerea lui în cadrul Diviziei
Internaționale din New York a companiei pentru o perioadă determinată de timp sau
definitiv;
• Abordarea problemei și identificarea unei soluții prin intermediul unei discuții între dl.
Prescott și dl. Higgins.

1. Demiterea domnului Higgins din funcția de asistent al domnului Prescott ar fi o

posibilă soluție pentru a rezolva această problemă.

Avantajul ar fi faptul că dl Prescott poate urmări în continuare interesele companiei fară a

fi perturbat de domnul Higgins, care se implică afectiv în cultura japoneză, împrumutând
din stilul specific.
Dezavantajul major al acestei decizii îl reprezintă pierderea pe care compania ar suferi-o.
Dl. Higgins prezintă toate calitățile necesare pentru acest post: studii și training-uri de
limbă, cultură și istorie japoneză, dar și de management al afacerilor, posedând de
asemenea și o experiență interculturală vastă și bune aptitudini administrative. Demiterea
dlui Higgins ar însemna de asemenea, o posibilă scădere a performanțelor companiei, o
alterare a relațiilor companiei cu Guvernul japonez și agențiile guvernamentale aferente,
dar și a relațiilor cu alți parteneri de afaceri.

2. Relocarea domnului Higgins ar reprezenta o a doua soluție pentru rezolvarea

problemei existente.

Avantajul îl reprezintă, de această dată, menținerea dlui Higgins în cadrul companiei și

posibilitatea pentru acesta de a descoperi și alte culturi, în cazul relocării lui, sau
redescoperirii culturii și valorilor americane în cazul întoarcerii acestuia în SUA. În acest
caz, putem vorbi de un accept al domnului Higgins, care ar urma să părăsească temporar /
definitiv postul său din cadrul filialei japoneze, să revină în SUA, unde să redescopere

4
 cultura și valorile americane, urmând mai apoi să se întoarcă în Japonia (dacă mai este
cazul), sau un refuz din partea dlui Higgins, care ar demisiona din funcție, demisie ce ar
aduce dezavantajele aferente primei soluții.
Dezavantajul acestei soluții rămâne același, pierderea (definitivă / temporară) a unui pilon
important din cadrul filialei japoneze, pierderea experienței și calităților administrative ale
dlui Higgins și derularea unor serii de interviuri și căutări a unui înlocuitor pentru acesta.

3. Abordarea problemei și identificarea unei soluții prin intermediul unei discuții între
dl. Prescott și asistenul său reprezintă o a treia cale de rezolvarea a problemei.

Avantajele acestei soluții ar fi optime pentru problema identificată, doar în cazul în care dl
Higgins ar înțelege punctul de vedere al superiorului său și ar urma să revină la traiectoria
de bază a companiei, respectiv valorile și integritatea americană.

Pe de altă parte, și dl Prescott ar putea să înțeleagă că e posibil să fi greșit în unele cazuri

(adoptarea unei politici de promovare bazate pe merit, și nu pe vechime și educație) și că
unele puncte de vedere ale asistenului său ar fi trebui ascultate și implementate, bazându-
se pe experiența în cultura japoneză a domnului Higgins.

Dezavantajele acestei soluții ar rezulta din urma neajungerii la un consens între cei doi. Un
posibil rezultate negativ al acestei întruniri ar putea duce la amplificarea neînțelegerilor
dintre dl Prescott și dl Higgins, de aici o carență în cooperare între cei doi și coordonare a
companiei. S-ar putea ajunge din nou, la demisia dlui Higgins, dezavantajele acestei urmări
rămânând aceleași ca cele prezentate anterior.

5
 4. ALEGEREA SOLUȚIEI OPTIME

Cele 3 soluții identificate prezintă avantaje și dezavantaje aproximativ diferite la început, dar
incertitudinea existentă în rata de succes a ultimelor două, duce la același dezavantaj major:
plecarea definitivă a domnului Higgins din cadrul companiei, și cel mai probabil, angajarea
acestuia de către o alta companie japoneză.

În primă fază, soluția cea mai la îndemână, care prezintă 50% șanse de reușită, și care elimină din
start pierderea domnului Higgins din funcția de asistent executiv al companiei, este inițierea unei
discuții între dl Prescott și dl Higgins. Discuția ar urmări prezentarea problemei cu care dl Prescott
se confruntă în legătură cu asistentul său, identificarea unor posibile căi de mijloc, prin care să se
încerce delimitarea implicării emoționale a domnului Higgins dintre viața personală și viața
profesională.

Dacă s-ar ajunge la un consens, dl Higgins ar înțelege că s-a îndepărtat de la valorile și cultura
americană, lucru care a afectat integritatea companiei. Acesta ar trebui să-și reamintească poziția
pe care o deține și să înțeleagă punctul de vedere al dlui Prescott cu privire la calitățile necesare
unui bun executiv internațional.

Dl Prescott ar reflecta și el la anumite aspecte și politici pe care le-a implementat în cadrul filialei
japoneze, și ar încerca pe viitor să coopereze mai bine cu asistentul său, datorită experienței
superioare a acestuia în cultura și societatea japoneză.

Soluția de față nu ar elimina însă cauzele problemei identificate, acestea neputând fi eliminate
definitiv (interesul dlui Higgins pentru cultura, istoria și limba japoneză, mariajul acestuia cu o
fată originară din Japonia).

În caz de nereușită, soluția ar putea degenera în o a doua situație posibilă și anume, amplificarea
tensiunilor dintre dl Prescott și dl Higgins, lipsa unei comunicări adecvate în administrarea
companiei și relațiilor acesteia cu guvernul japonez și alți parteneri de afaceri, și în ultimă fază,
posibila demitere / demisie a dlui Higgins, lucru ce ar aduce la apariția dezavantajelor celorlaltor
două soluții existente.

Prima soluție alternativă, și anume demiterea dlui Higgins ar trebui evitată pe cât posibil, fără o
încercare de implementare a soluției prezentate anterior. Concedierea dlui Higgins prezintă o serie
de dezavantaje care s-ar produce în lanț și ar putea afecta din mai multe puncte de vedere compania,
cu toate că avantajul principal al acestei soluții îl reprezintă “tăierea răului de la rădăcină”.

A doua soluție alternativă, ar putea fi folosită ca soluție temporară, în cazul în care discuția dintre
dl Prescott și dl Higgins ar duce la asta. Dl Prescott i-ar putea propune reîntoarcerea în SUA,
asistentului său, pentru o perioadă determinată de timp, pentru a putea revedea cultura și valorile
americane sau relocarea în cadrul unei alte filiale internaționale a companiei. Aici, dl Higgins ar fi

6
pus în postura de executiv internațional, de origine americană, în cadrul unei filiale aflate într-o
țară, respectiv cultură, alta față de cea japoneză, unde dl Higgins ar fi oarecum constrâns să aplice
valorile și obiectivele americane, nemaifiind vorba de o implicare emoțională și afectivă exagerată
din partea acestuia.

În concluzie, soluția optimă care ar trebui implementată inițial pentru minimizarea și evitarea
dezavantajelor celorlaltor două variante, și anume, inițierea unei discuții între dl Prescott și dl
Higgins, găsirea unei alternative de cooperare între cei doi și delimitarea afectivă a dlui Higgins
în ceea ce privește munca, respectiv familia și viața personală. În cazul unui succes și al unui
consens între cei doi, se maximizează avantajele, și anume păstrarea dlui Prescott în funcția de
asistent executiv. În caz de insucces, intervin implementarea soluțiilor alternative, totul depinzând
de calitățile manageriale ale dlui Prescott, de modul în care acesta ar prezenta problema și efectele
negative ale acesteia, dar și de capacitatea de înțelegere și de delimitare a gradului de implicare
emoțională a dlui Higgins.

7
 5. IMPLEMENTAREA SOLUȚIEI OPTIME

Întrucat soluția optimă reprezintă inițierea unei discuții între domnul Prescott și domnul Higgins,
acest lucru nu implică multe resurse pentru punerea în practică a soluției. Resursa necesară este
timpul. Discuția urmărește găsirea unor alternative de cooperare între cei doi și prezentarea
problemei cu care dl Prescott se confruntă în legătură cu asistentul său.

Reușita acestei discuții ar maximiza în totalitate avantajele acestei soluții, și anume revenirea dlui
Higgins la fundamentele și valorile de bază ale companiei americane, și ar minimiza dezavantajele
oferite de cele 2 soluții alternative, și anume pierderea dlui Higgins din cadrul companiei, respectiv
toate urmările posibile ale acestui eveniment.

Implementarea acestei soluții, respectiv reușita acesteia ar diminua doar atracția dlui Higgins
pentru Japonia și delimitarea implicării afective dintre viața personală și viața profesională.