Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I VDMOIS
VI\VW0A
I1XXXWOW
III-WDSVg"1110A
www.dacoromanica.ro
COMITETUL DE DIRECT1E
CUPRINSUL Padna
I. Articale 113-288
Gh. I. BrAtianu, Politica externd a lui Cuza
Vodd pi desvoltarea idcii de unitate nationald . 113-163
C. C. Giurescu, 0 noud sintezd a trecutului
nostru (N. lorga, Istoria Romdnilor pi a clvi-
lisaici lor) 164-220
I. C. Filitti, Despre legdtura" lui Mihai Viteazul. 221-231
Stanislaw Lukasik, Relatiunile lui Mihail
CzajkowskiSadyk Papa cu Romdnii 232-261
Scarlat Lambrino, Observations sur la cohors
milliaria Hemesenorum 262-266
Vasile Christescu, Consideratiuni asupra unei
stele funerare dela Cdpei 267-288
II. Miscellanea 289-300
P. P. Panaitescu, In/luenta literard slavd la Ro-
mani, cu prilejul unui studiu al d-lui I.' Bdr-
bulescu 289-299
Andrei Veress, Incd ceva la biogralia Doctorului
loan Molnar 299-300
Reeenzii 301-305
I. Hudità, Recueil des documents concernant les
pays roumains, tires des archives de France,
XVI-e et XVII-e sikles (Petru Apolzan) . . 301-304
V. Mikov, Tp«vuilcicu mum TaKy.116 (R a d u
V u 1 p e) 304-305
www.dacoromanica.ro
,
vi. /,
Ent
42. 41,11
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LU1 CUZA VODA
II
DESVOLTAREA IDEII DE UN1TATE NATIONALA
www.dacoromanica.ro
114 GHEORGHE 1. BRATIANu
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LU1 CUZA VODA 115
www.dacoromanica.ro
116 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 117
www.dacoromanica.ro
118 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 119
www.dacoromanica.ro
120 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 121
www.dacoromanica.ro
122 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 123
2 Ibid., p. 271.
3 Blarcu, op. cit., D. 259.
www.dacoromanica.ro
124 GHEORGIIE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 125
www.dacoromanica.ro
126 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 127
www.dacoromanica.ro
128 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 129
1 Cf. Riker, op. cit., p. 197 : but he had a winning personality, and was a
contrast to most of his fellows in caring nothing for luxury or personal aggran-
dissernent."
www.dacoromanica.ro
130 OHEORGHE 1. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 131
1 Ibid., p. 67.
2 Ibid., anexe, XXXIX, p. 292.
www.dacoromanica.ro
132 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 133
, 3 Riker, op. cit., p. 438, dupà un raport al lui 'Mos adresat lui Drouin de
.Lhuys, 22 Oct. 1863.
www.dacoromanica.ro
134 GHEORGHE 1. BRAI1ANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 135
www.dacoromanica.ro
136 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 137
www.dacoromanica.ro
138 GHEORGHE I. ERATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 139
www.dacoromanica.ro
140 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 141
www.dacoromanica.ro
142 GHEoRGHE I. BRATIANIJ
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 143
1 V in aceastà privirrp Bossy, op. cit., cap. VI, VII si VIII si Riker, op.
cit., cap. XI, XII si XIV.
2 Cf. Bossy, op. cit., p. 135, ecoul loviturii de stat din 1864.
www.dacoromanica.ro
144 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 145
1 Ibid., p. 8.
2 Pentru aceastà perioada, v. §i I. Hudita, Contributiuni la istoria lui
Cuza-Vodd. in Arhiva, XXXVIII (1931), p. x41 §i urm.
*
www.dacoromanica.ro
146 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 147
www.dacoromanica.ro
148 GHEORGHE I. I3RATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 149
VI. ANEXE'
I. Cuza Voda cátre Prineipele Serbiei, Bueuresti, 24 Iulie/5
August 1862
Projet (accepte).
A. S. A. S. le Prince Régnant de Servie.
Bukarest, le 24 Jail. 5 aollt 1862.
Mon Prince,
J'ai l'honneur de presenter a V. A. S. et de recommander
h Sa bienveillance Mr. le major Herckt que j'envoie a Belgrade
avec une mission speciale.
J'ai charge cet officier de visiter les fonderies et autres eta-
blissements militaires de la Servie dont j'ai entendu vanter les
progres diis a l'energique impulsion de Votre Altesse. Ii m'a ete
assure, Mon Prince, que les soins de Votre administration mili-
www.dacoromanica.ro
150 GI-Mc:ROHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 151
www.dacoromanica.ro
152 GHEORGHE 1. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 153
www.dacoromanica.ro
151 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 155
Monsieur l'Ageni,
Par ordre du Prince Regnant, j'ai l'honneur de vous en-
voyer sous ce pli le memoire relatif a Frigiasch r et aux trames
ourdies dans les Principautes-Unies par certaines fractions des
emigrations polonaise et hongroise qui obeissent au Comite Re-
volutionnaire de Londres.
Tine etude sommaire des papiers saisis sur Frigiasch et ses
complices avait demontre l'intime liaison des tentatives effectuees
sur le sol roumain avec les projets revolutionnaires elabores par
Garibaldi et aussi par Mazzini, projets qui interessent si vivement
la tranquillite de l'Europe et la politique de la France. Mais, d'une
part, l'arrestation de Frigiasch a fait avorter des menees dange-
reuses pour nous. D'autre part, les plans que revelaient ses papiers
engageaient, jusqu'a un certain point, divers agents etrangers,
sinon leurs gouvernements.
Par ces causes, le Prince Regnant se resolut a user de gene-
rosite envers Frigiasch et a enlever a. la justice ordinaire l'instruc-
tion d'une affaire qui reclamait beaucoup de discretion et qui
semblait se rattacher a des combinaisons politiques exterieures.
S. A. S. m'a confie le soin d'etuclier l'enorme dossier des pieces
saisies : j'ai pu me convaincre, tant par l'examen de ces papiers
que par mes entretiens avec Frigiasch, que les plans des refugies
hongrois et polonais avaient un caractere fort serieux et un intérêt
europeen.
C'est a la suite des explications que j'ai pu donner au Prince-
Regnant que S. A. S. m'a charge de consigner dans un Memoire
1 Sic.
www.dacoromanica.ro
156 GHEORGHE 1. BRAT1ANG
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 157
www.dacoromanica.ro
158 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LU1 CUZA VODA 159
www.dacoromanica.ro
160 GHEORGHE I. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 141
www.dacoromanica.ro
102 GHEORGHE 1. BRATIANU
www.dacoromanica.ro
POLITICA EXTERNA A LUI CUZA VODA 163
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU
(N. Iorga, Istoria Romdnilor 41 a civilisa(iei br, traducere din limba francesa
de Al. Lascaron-Moldonana, Bucuresti, 1930, ed. Fundatiei Ferdinand I-iu, 301 p.).
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINIEZA A TRECUTULUI NOSTRU 165
www.dacoromanica.ro
166 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 167
www.dacoromanica.ro
168 CONSTANTIN C. G1URESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA S1NTEZA A TRECUTULU1 NOSTRU 169
www.dacoromanica.ro
170 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 17 1
www.dacoromanica.ro
172 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 173
www.dacoromanica.ro
174 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 175
1 Documente, I, 2, p. 374-5.
2 Documente privitoare la relaliile Tdrii Ronidne#i cu Brapvul, p. 8ro.
TJn alt document dela Radu Prasnaglava e din 21 Noemvrie 1421 (693o)., in-
dictionul 15. Pentru anul 1421, indictionul e hisg. 14, asa incat acest document,
nefiind sigur ca datare, nu poate fi luat in considerare.
3 110101 144 OEl41'4;1M r44410TH OTZ EJAMOliz. GgOpHHHZ .34 H4O0AHH SMOTKO-
OtHHH, H461ca H HHH/E4HH4, VOl. XIII,Sofia, 1896, p. 52.
4 Al. Lapedatu, Vlad Vodd Cdlugdrul 1482-1496, Bucuresti, 1903, p. 76.
5 N. Iorga, Istoria poporului romdinesc, traducere din limba germanii,
vol. II, -Bucuresti, 1925, p. 5, nota.
www.dacoromanica.ro
176 CONSTANTIN C. GIURESCU
itului domniei este insa 23 August stil vechi sau 3 Septemvrie stil
nou. 0 stim dintr'o notitä contemporana aflatoare in manus-
crisul grec no. 713 dela Academia Romana i avand urmatorul
cuprins : In 1752, August 23, in ziva de Duminica, seara la cea-
surile trei din noapte a adormit intru Domnul prea inaltatul
Domn Grigore Ghica voevod a toata Ungrovlahia si la 25 ale
prezentei, in ziva de Marti la cinci ceasuri l'au inmormantat in
manastirea zidita de el a sfântului 0 de minuni facatorului Pan-
telimon, cu pompa. domneasca" 1. Interesant e faptul cà aceasta
notita a fost publicata in rezumat de d. Iorga, in Studii i Do-
cumente, XXII, p. 89. 0 opera de sinteza se poate margini
in ce priveste cronologia, numai la indicarea anilor. Dar daca
vrea sa precizeze i lunile i zilele, atunci trebuie s. le precizeze
exact.
51. In legatura cu datele domniei lui Ioan Mavroeordat,
se impune o observatie de metoda. D. Iorga fixeaza inceputul
domniei la 2 Decembre 1716" iar sfarsitul ei la 28 Februar
1719" (p. 296). In treacat fie zis, ultima data trebuie corectata
in 23 Fevruarie ; banuim ea e o greseala de tipar, deoarece in editia
franceza indicatia e corecta, : 23 Fevrier 2. La marea majoritate
a domniilor, datele sunt dupa stilul nou adica cel gregorian. Sunt
insd i cateva la care se intrebuinteaza stilul vechi. Astfel e,
de pilda, domnia aceasta a lui Ion Mavrocordat. Data de 23 Fe-
vruarie pe care o cunoastem dintr'o insemnare a manuscrisului
grec no. 619 dela Academia Romana3, e dupa, stilul vechi. Tot
asa, sfarsitul domniei lui Nicolae Mavrocordat, prin deces la
3 Septembre 1730" 4, e iaras dui:A stilul vechi. Credem insa
ca un asemenea amestec al celor doua stiluri constituie o greseall
de metodd, deoarece produce confuzie. Datele domniilor din
epoca moderna trebuesc aratate toate sau dupà stilul iulian sau
dupa eel gregorian.
52. Pentru domnia lui Stefan Racovitä se dau datele Fe-
bruar 1764Septembre 1765" (p. 298). Data exacta a sfarsi-
tului domniei este insa 18 August stil vechi sau 29 August stil
nou. Ne-o spune o insemnare contemporang publicata chiar de
1 C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti, Bucurevti, 1909, p. 458.
2 N. Iorga, Histoire des Roumains et de leur civilisation, 2-e ed., p. VI
dela starOt.
3 Vezi C. Litzica, op. cit., p. 320.
4 Idem, p. 451 : 173o Septemvrie 3, Joi, la ceasurile vase i jumatate
a raposat intru domnul preaingtatul clomn Nicolae voevod Mavrocordat".
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 177
www.dacoromanica.ro
178 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 179
www.dacoromanica.ro
180 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 181
www.dacoromanica.ro
182 CONSTANTIN C. GIURESCU
V. CONCLUZII
Grupând cele spuse in paginile precedente cu privire la
informatia i metoda intrebuintatà in Istoria Romdnilor si a civi-
lis4iei lor, ajungem la o serie de constatgri :
I. Sub raportul informatiei, lucrarea d-lui Iorga prezintä
lacune considerabile i surprinzdtoare. Considerabile deoarece o
serie intreagg de izvoare de mana in-CM si de studii importante
nu au fost puse la contributie. Din aceastg cauzg probleme in-
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 183
www.dacoromanica.ro
184 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 185
www.dacoromanica.ro
186 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 187
www.dacoromanica.ro
188 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOLA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 189
spre apus ; ajutorul pe care i-1 dau Tatarii in razboiul dela 1330
dovedeste dimpotriva o orientare spre fasarit, care era naturala
de altfel in imprejurarile in care s'a intemeiat in detrimentul
statului ungar domnia Tarii Românesti. Interpretarea pe care
o da d. Iorga titulaturei de Mare voevod a toata Tara Roma.-
neasca", anume aceia de mare voevod al Romaniei" intregi,
adeca a intregului teritoriu pe care Inca nu-I atinsese colonisarea
straina si care n'avea alte limite decat insesi conditiile geografice"
este inadmisibila. In realitate titulatura cuprinde denumirea bi-
zantina U ngrovlahia nu aceia autohtona Tara Româneasca, iar
adjectivul toatd reprezinta o formulare de cancelarie, nu par-
ticulara noua, ci generala in Europa sud-estica. Nici explicatia
ca notiunea necesara, indispensabila a Imparatului" ne-a im-
piedecat in evul mediu sa facem acele aventuri regale si impe-
riale care costara pe Bulgari i pe Sarbi cel mai scump sange al
lor" nu-i adevarata. Daca n'am incercat formarea unei mari
stapaniri de caracter imperial sau regal, aceasta se datoreste
unor factori de natura mult mai putin ideal, asa cum am aratat-o
la locul respectiv. Tot asa de neexacta i pentru motive similare,
e i explicatia ca notiunea unui singur drept politic (acela al
Romei !), neaparat legitim in sensul traditional, ingadui Roma-
nilor au pastra ideia de stat in forma modesta a Voevodatului
teranesc". Dregatoriile nu-s toate de origina bizantina asa cum
afirma. d. Iorga ; vornicul aratà o influentà ungara, spatarul poate
sa fie si o creatie româneasca, din spatd , dupä cum s'au format
si alte dregatorii ca setrar, portar, pitar, ploscar. Caracterizarea
domnului acest qteran>> incoronat i invesmantat in purpura"
ca un adevarat autocrat", obisnuit sa dispuie fara nici o con-
sideratie de persoana i bunurile supusilor sai" este inexacta ;
ea nu corespunde concluziilor care decurg din analiza obiceiului
pamantului in materie de judecata si de proprietate doua
aspecte esentiale ale vietii sociale si din aceia a situatiunei
clasei boieresti. Tot inexacta e i caracterizarea acestor boieri
care nu s'ar fi deosebit prin nimic esential" de tarani, pe cand
in realitate intre unii i ceilalti era o deosebire fundamentala :
cei dintai erau oameni liberi, pe cand ceilalti, nu. i din punctul
de vedere al proprietatii pamantului, deosebirea e insemnata :
Boierii sunt toti proprietari de paimant, in timp ce taranii, in
marea lor majoritate, nu sunt. Identificarea curtenilor cu mer-
cenarii este nu numai inexacta, dar profund jignitoare. Curtenii n'au
fost niciodata mercenari ; ei nu 0-au oferit niciodata serviciile
www.dacoromanica.ro
190 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 191
www.dacoromanica.ro
192 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOVA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 193
www.dacoromanica.ro
194 CONSTA NTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 195
1 Vezi respectiv : Geschichte der Rumanen und ihrer Rultur, Sibiu, 1920 ;
Storia dei Romeni e della loro civilita, Milano, 1928 ; History of Roumania Land,
People civilisation, London, 1925.
www.dacoromanica.ro
196 CONSTANTIN C. GIURESCU
Bucure§ti C. C. GIURESCU
R1.SUMJ
En 1930, paraissait a Bucarest l'ouvrage intitule Istoria
Romdnilor §i a civilisatiei lor, par M. N. Iorga, professeur a l'Uni-
versite de Bucarest. Cet ouvrage n'est qu'une nouvelle edition,
revue et augmentee, de l'ouvrage publie en francais l'Histoire
des Roumains et de leur civilisation et renferme l'ultime synthese
des recherches de M. Iorga sur le passe roumain. Grace au pres-
tige de l'auteur et au rang gull occupe dans la societe comme
dans la vie de l'Etat roumain, ses publications passent aux yeux
de la grande majorite du public qui les lit et des spécialistes qui
www.dacoromanica.ro
0 NCUA SINTEZA A TRICIA-ULU NOSTRU 197
www.dacoromanica.ro
198 CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Le fait a eté relevé par les historiens, et par M. Iorga lui-même, dans
d'autres travaux. Voir, par exemple, ses Points de vue Sur l'histoire du com-
merce de l'Orient au moyen-dge, Paris, 1924, p. 87-110.
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 199
www.dacoromanica.ro
200 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 201
www.dacoromanica.ro
202 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOVA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 203
www.dacoromanica.ro
204 CONSTANTIN C. GIURESCU
verons du reste que l'on n'y parle que des trente dernieres annees
du XVI-e siècle, et encore bien sommairement. Ii n'est point
d'exemple d'un siecle compose de trente ans. Une fois de plus, il
faut modifier le titre et l'accorder avec le contenu reel du chapitre.
Meme observation quant au titre du ch. XI, la Renaissance
roumaine au XI X-e sikle avant l'Union des Principautes, dont
le dernier paragraphe raconte cependant cette Union et meme
s'intitule en consequence. Le ch. XII, la Renaissance roumaine
au XI X-e sikle grace a l'ide'e nationale militante, aprs l'Union
d3s Primipautes merite le meme reproche. Ses deux derniers pa-
ragraphes : la Renaissance nationale du peuple roumain et la Rea-
lisation de l'unite nationale sous Ferdinand I-er conduisent le recit
jusqu'à nos jours, et comprennent par consequent les trente an-
'lees de notre siecle. Nous repetons encore, au risque de lasser
le lecteur : il faut corriger le titre. J'estime, d'autre part, que
l'epoque qui debute en 1914, celle de la preparation, de l'ac-
tion et des consequences de la guerre pour l'unite nationale de-
vait fournir matiere a un chapitre separe, tant elle marque par
l'ampleur et l'importance de ses evenements politiques, sociaux
et economiques.
Resumant les observations que nous venons de faire sur
le plan de l'ouvrage, nous concluons : L'expose se developpe en ge-
neral selon le principe chronologique, mais les principes geogra-
phique et logique s'y insinuent egalement. La nation roumaine
est consideree comme une unite independante des organismes
politiques qu'elle a crees au cours de son evolution. C'est ce qui
permet a l'auteur d'exposer d'une maniere synchronique les eve-
nements des Principautes et de Transylvanie. Certains problemes
importants de notre passe n'ont point ete traites, ou l'ont ete
d'une maniere sommaire et insuffisante. D'autre part, la division
du plan en chapitres et paragraphes nous apparait trop souvent
arbitraire et erronee. Trop souvent encore le titre des chapitres
s'accorde mal avec leur contenu, comme avec les titres des pa-
ragraphes. Le defaut de concordance implique quelquefois la na-
ture meme du sujet traite, mais le plus souvent les limites dans
le temps et l'espace de ce sujet. Tout cela justifie cette conclu-
sion que, pour l'auteur, la division en chapitres et paragraphes
a joue souvent un role de pure forme, plutôt qu'un rOle orga-
nique. En d'autres termes, non seulement le sujet n'a point inspire
le plan choisi, mais ce plan s'est superpose au sujet d'une maniere
artificielle, au point de nous faire croire qu'il fut impose a l'au-
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 205
II
Quant a l'information employee et a la methode de recherche
suivie dans l'ouvrage examine, voici les conclusions qui se dé-
gagent de notre analyse.
Sous le rapport de l'information, l'ouvrage de M. Iorga
presente des lacunes considerables et surprenantes. Considera-
bles, puisque une serie de sources de premiere main et de mono-
graphies essentielles n'ont point ete mises a contribution. De là
vient que certains problemes capitaux de notre passe ne recoivent
qu'une solution inexacte ou incomplete. Lacunes surprenantes,
d'autre part, attendu que les sources aussi bien que les etudes
en question demeurent parfaitement accessibles et a la portee
de chacun. La collection de Documents Hurmuzaki, Arhiva isto-
ricci de Hasdeu, Catalogul manuscriselor grecesti de Litzica, Le-
topisetele slavonesti edites par Ion Bogdan, Surete i Izvoade de
Ghibanescu, autant de publications fondamentales et d'un emploi
courant pour quiconque travaille dans le domaine de l'histoire
des Roumains. Mais notre etonnement augmente quand nous
voyons M. Iorga negliger jusqu'aux sources publies par lui-meme,
telles, par exemple, les indications chronologiques relatives a
plusieurs princes phanariotes (dans Studii i Documente, vol. XXII),
www.dacoromanica.ro
206 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 207
www.dacoromanica.ro
208 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 209
www.dacoromanica.ro
210 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 211
pas plus, selon toute vraisemblance, qu'à Oro les. Il n'est pas vrai
. davantage qu'il y ait eu la misere royale" a Sarmizegethusa. Les
sources anciennes parlent des richesses immenses qu'y trouverent
les Romains apres leur conquête. De même, on n'acceptera pas
l'affirmation que la Dacie fit restee en dehors des etablisse-
ments germaniques. L'examen sans idees preconcues des sources
de l'epoque conduit a des conclusions opposees. Egalement fau-
tive l'opinion que les Petchenegues et les Coumans n'auraient pas
eu de relations avec nos ancetres, ayant demeure completement
isoles dans leurs camps au milieu du desert et de la steppe." Par
ailleurs, il est impossible qu'un seul personnage Tatos dit aussi Halis
devienne, par un simple acte de volonte, double : Talus et Halis.
Le non payement du tribut par Basarab s'explique, chez M.
Iorga, par le fait, que ce voevode se sentait souverain de droit
moderne d'un territoire determine, habite par sa seule nation",
alors qu'en realite la raison en est toute autre. Pareillement, on
affirme que le meme Basarab a ete attaque par le roi en per-
sonne dans les montagnes de Muscel ; en realite, l'armee royale
a penetre dans le pays par Severin, a parcouru l'Oltenie, est
arrivee a Arges, et c'est alors que la retraite commença. Ii ne
peut Etre question d'une attaque de Charles-Robert dans les mon-
tagnes de Muscel. La qualification de la paix proposee par Ba-
sarab comme feinte" n'est en rien justifiee ; la source essentielle
relative a ces evenements, la chronique magyare, laquelle n'est
nullement suspecte de partialite pour notre voevode, non seu-
lement ne songe a accuser Basarab, mais au contraire accable
Charles-Robert, que seul l'orgueil a empêche d'accepter la paix
offerte par le prince valaque "avec grande humilite et a l'hon-
neur du roi" et par des ambassadeurs dignes d'honneur".
A propos encore de cette campagne, ce n'est pas le voe-
vode de Transylvanie qui installa Nicolas comme Ban de Severin,
ainsi que l'affirme M. Iorga, mais le roi Charles-Robert lui-meme :
la source citee ne laisse aucun doute a cet egard. En second lieu, la
personne a qui fut confie le Severin, n'a rien a voir avec Nicolas,
fils d'Ivanco", comme par tine nouvelle erreur le croit M. Iorga,
il s'agit en realite de Dionyse, fils de Nicolas, petit-fils d'Ivanco",
comme l'indique explicitement la même source. La somme de
7000 marks d'argent dont il est question en 1330 ne represente
nullement le tribut, comme le vent l'auteur de la synthese, mais
l'indemnite de guerre qu'en dehors du tribut Basarab proposait
a Charles-Robert. La fondation de la Metropolie valaque, on le
www.dacoromanica.ro
212 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 213
les uns des autres, les premiers etant des hommes libres, les au-
tres point. Ils different encore au point de vue de la propriete
terrienne : les boyards sont tous proprietaires, tandis que, dans
leur grande majorite, les paysans ne le sont pas. L'identification
des curteni" avec des mercenaires apparait, non seulement
comme inexacte, mais comme profondement blessante. Jamais
les curteni" n'ont ressemble a des mercenaires ; ils n'ont jamais
recu de salaire pour leurs services, mais, proprietaires terriens
et ranges dans une organisation miitaire speciale, ils formaient
l'un des elements fondamentaux et permanents de l'ancienne
armee nationale. Que les rumani" ou vecini" aient constitue,
aux deux premiers siecles de notre vie d'Etat, une minorite parmi
les habitants des villages, comme le vent M. Iorga, voila une
nouvelle erreur. Ils constituaient en realite la couche la plus nom-
breuse du pays et, comme tels, ne pouvaient avoir l'origine etran-
gere que leur attribue M. Iorga. Ii y avait sans doute des etran-
gers parmi eux, mais la qualite d'autochtone, surtout en Vala-
chie, ne saurait leur Etre contestee. La clause relative aux ru-
mâni" ou vecini" dans le traite conclu par Michel le Brave
avec Sigismond Báthory ne signifie nullement leur enchainement
legal a la glebe, comme le croit M. Iorga. Elle prevoit sim-
plement la restitution des colons qui abandonneraient clandes-
tinement la terre de leur maitre. Elle n'introduit done aucune
innovation et on ne peut affirmer a son sujet qu'elle abolit la
liberte des paysans", ni qu'elle les reduit a la condition de serfs,
a la maniere de ,l'Occident".
Enfin, dans un tout autre ordre d'idees, ii faut relever cette
opinion de M. Iorga que la critique litteraire de Titus Maio-
rescu aurait ete impitoyable et sans horizon", opinion d'une
injustice si flagrante, qu'elle tombe d'elle meme.
Toutes ces interpretations fautives ne s'expliquent pas de la
meme maniere. Quelques-unes viennent de la lecture trop rapide
ou superficielle des documents historiques. L'expose du conflit
qui mit aux prises Basarab et Charles-Robert en est l'exemple le
plus frappant. Dans d'autres cas, celui de l'interpretation du
titre Domn a toatä Tara Romaneasc6" en est le type, l'erreur
s'explique par le fait qu'au lieu de s'en tenir strictement
a la source utilisee et d'en tirer les seules conclusions qui s'y
trouvent vraiment renfermees, M. Iorga y introdnit des apprecia-
tions subjectives et des hypotheses sans fondement reel. Enfin,
dans la plupart des cas, la cause de l'erreur reside dans l'appli-
www.dacoromanica.ro
214 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 215
www.dacoromanica.ro
216 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 217
www.dacoromanica.ro
218 CONSTANTIN C. G1URESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 219
www.dacoromanica.ro
220 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LUI MIHAI VITEAZUL
www.dacoromanica.ro
222 1. C. FILITTI
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LUI MIHAI VITEAZUL 293
1 Ibid.
2 Dr. Pompei Samarian, Istoria ora,sului Cdtdrasi ( Ialomila), Buc.,
1931, p. 198.
3 C. Giurescu, op. cit., p. 34.
www.dacoromanica.ro
294 I. C. FILITTI
1 Ibid., p. 47.
2 Rdclulescu-Codin. ri Râutescu, op. cit., p. 27-8.
3 C. Giurescu, op. cit., p. 6o, no. 58.
4 Ibid., 61, no. 64.
5 Ibid., 64, no. 72.
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LUI MIHAI VITEAZUL 225
www.dacoromanica.ro
226 I. C. FILITTI
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LU1 MIHAI VITEAZUL 22.7
www.dacoromanica.ro
228 I, C. FILITTI
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LUI MIHAI VITEAZUL 229
1 Loc. cit.
2 .14ezelmeintul, p. 22. ReiSplins, p. 7.
www.dacoromanica.ro
230 1. C. FILITTI
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEGATURA" LUI MIHAI VITEAZUL 231
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LLII MIHAIL, CZAJKOWSKI-SADYK
PASA CLI ROMANII 1)
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANII 233
www.dacoromanica.ro
234 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PASA CU ROMANII 235
www.dacoromanica.ro
236 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANI! 237
www.dacoromanica.ro
238 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PASA CU ROMANII 239
www.dacoromanica.ro
240 STANISLAW LUKASIK
nota lor intr'un ziar francez, dar mai tarziu hotarira sà o trimita
Mariei Tale ; poate Maria Ta vei gasi potrivit de a se publica
intr'un ziar englez, sau de a o intrebuinta altfel... Domnii Go-
lesti scriu ca in Muntenia domneste un spirit bun in tinerime §1.
in clasa de jos. Boierii insä in cea mai mare parte se umilesc slu-
garniceste in fata consulului rusesc, care este guvernatorul ade-
Val-at al acestei tari... Partizanii de cdpetenie ai Rusiei sunt domnii
Stirbey i Grigore Filipescu ; Cabinetul din Petersburg indeamna
pe hospodarul Ghica sa abdice, fagaduindu-i o leafa pe viata...
Despre Sarbi, Bulgari i Zaporojeni d. Campineanu are sa aduca
informatii precise. Domnii Golesti vor sa plece pentru a vizita
Muntenia si tärile vecine..." 1.
Ion Campineanu sosind la Paris, prezinta planul unirei
nationale a tuturor Romanilor i iscäli cel dintai tratat de alianta
intre Romani si Poloni. Dar misiunea lui es-Ea Si intorcandu-se
la tara fu arestat i inchis la Margineni 2
Pe cand Ion Campineanu se gasia in inchisoare, agentul
Al. Wereswyriski strabatu Principatele cu gand de a strange
contactul cu tara. Si in scrisoarea din 18 Septemvrie 1840 el anunta
lui Carol Sienkiewicz la Stambul : Dar si d-ta n'ai inteles seri-
soarea mea penultima, gandind ca. am vrut sa ma duc peste
Prut i Dundre pentru a revolta pe Sarbi 8i pe Valahi. Cu toate
intentille cele mai bune ale lui Campineanu si ale lui Kogalni-
ceanu, un asa gand nu m'a atins panä acum... N'am mers acolo,
ca sa ma expun ca odinioara batranul Denicko, stiind bine, ca toate
fortele Rusiei sunt peste Prut..." 3.
Mihail Czajkowski plead. la Constantinopol in primavara
anului 1841 cu scrisoarea principelui A. Czartoryski adresata lui
Reschid Pasa, ministrul afacerilor straine al Portii Otomane :
Cette lettre sera presentee a Votre Excellence par M. Czayka,
auteur de plusieurs ouvrages bien accueillis de notre public. Il
desire visiter plusieurs contrees de l'Orient dans un but moitie
litteraire et moitie commercial" 4.
Dupa ce sosi la Constantinopol scria indata la Paris De
aici e cu putinta a lega si a intretine relatiunile cu Moldova si
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANI! 241
www.dacoromanica.ro
242 STANISLAW LUKAS1K
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANII 243
n'are planuri decat pentru el insuO, face jocul Rusiei, ca §i. Bi-
bescu..." 1.
Cateva zile mai tarziu L. Zwierkowski päräsi Bucure§tii,
indreptandu-se spre Belgrad. M. Czajkowski nu putuse incheia
legaturi cu Românii, prietenii sai dela Paris. Si deocamdata el
nadajduia numai in Ion Ghica, trimitandu-i douà scrisori cu
Tepro§uri. Raspunsul lui Ion Ghica dela Ia§i (30 Mai 1843) ii
zugrävia starea de spirit a nationali§tilor descurajati §i. perse-
cutati pretutindeni : Mon opinion est que vous etes trop severe
avec vos amis. Il est vrai que nous sommes plus ou moins de-
courages... Moi je suis reste inebranlable comme une colonne..."2.
In situatia aceasta atat de grea reincepu M. Czajkowski demer-
surile cu gand de a intra din nou in legatura. cu Românii §i de
a combate diplomatia ruseasca la Orient. De acum in rapoartele
sale catre principele Czartoryski va scrie mult despre Principate.
Prin agentia lui vor trece toti agentii plecand in Muntenia §i
in Moldova ca i toti frunta§ii politicei nationale române mergand
la Paris cu misiuni diplomatice. Iar ca urmare intreaga politica
orientala a lui Czartoryski se va sprijini mai ales pe raporturile
trimise dela Constantinopol. Ce scopuri avea diplomatia polona
de pe atunci ? Numai unul, dar foarte (pare, independenta Polo-
niei, dar pentru aceasta ii trebuia unirea tuturor Românilor in-
tr'un stat puternic sub un domn ereditar, i alianta lor cu Polonii.
Intampinand in principate impotrivirea puternica a diplo-
matiei ruse§ti, agentia din Constantinopole lucra atunci fàrä
incetare pe terenul Serbiei, Bosniei, Albaniei, Bulgariei, Do-
brogei i al Caucazului. Abia in anul 1844 trimise Czajkowski
pe un oarecare Szczepanski la Boto§ani ca sà ia contact cu emi-
gratii polonezi, ce locuiau acolo in mare numar 3. In Septemvrie
a aceluia§i an M. Czajkowski vorbi la Stambul cu tanarul Ghica,
nepotul fostului hospodar, care i-se plangea mult de Franta.
Tot atunci era vorba despre a§ezarea unui agent polon la Ia0.
In vara anului 1845 dragomanul consulatului francez Cor in-
demna pe Czajkowski ca sa trimitä pe cineva in Moldova §i. in
Muntenia, ca sa aduca informatii dela Ion Ghica asupra Roma-
nilor din tara, indicandu-i pe Mihail Budzyfiski (Dombrowa) 4.
1 Ms. Czartoryski, no. 5410.
2 Ms. Czartoryski, no. 5413, publicatA de P. P. Panaitescu, Planurile
lui loan Cdmpineanu, p. 43, 44.
3 Ms. Czartoryski, no. 5411.
4 Ms. Czartoryski, DO. 5415.
www.dacoromanica.ro
244 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK RASA CU ROMANI! 243
www.dacoromanica.ro
246 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PAM CU ROMANI! 247
www.dacoromanica.ro
248 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE Lul MIHAIL CZAJKOWSKI-SADVK PASA CU ROILANII 249
www.dacoromanica.ro
250 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANI! 251
un comunicat oficial :
Sadyk Pasa, pardsincl Principatele in Ianuarie 1855, dadu
Moldo-Romanilor ! Sunt cateva luni
de and ca comandant al avangardei, am avut fericirea sà va
salut cel dintaiu ; iar acuma, tot eu sunt acelea, care va zic la
revedere". Combinatiile politice i militare ne chiama aiurea, 0
noi parasim cu parere de rau frumoasa voastra tara ; caci noi
am crezut ca sarcina noastra va fi de a o apara in contra dus-
manului i de a asigura pe totdeauna propasirea acestor pro-
vincii vasale ale gra4iosului nostru Imparat" 2.
Dupa intoarcerea in Turcia Sadyk Pasa era necontenit in
corespondenta cu prietenul sau Ion Ghica, care se afla atunci
www.dacoromanica.ro
252 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANII 253
www.dacoromanica.ro
254 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK RASA CU ROMANII 255
www.dacoromanica.ro
256 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANII 257
www.dacoromanica.ro
258 STANISLAW LUKASIK
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LUI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PASA CU ROMANII 259
www.dacoromanica.ro
260 STANISLAW LUKASIK
R E s :u E
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE LIJI MIHAIL CZAJKOWSKI-SADYK PA$A CU ROMANH 261
www.dacoromanica.ro
OBSERVATIONS SUR LA COHORS MILLIARIA
HEMESENORUM
www.dacoromanica.ro
OBSERVATIONS SUR LA COHORS MILLIARIA HEMESENORUM
www.dacoromanica.ro
2(14 SCARLAT LAMBRINO
www.dacoromanica.ro
OBSERVATIONS SUR LA COI-IORS MILLIARIA HEMESENORUM 265
est grec, ce qui n'est pas une raison suffisante pour en faire des
Asiatiques.
La proportion est done grande des soldats nettement ori-
entaux qui ont servi dans cette cohorte. Mais ii ne s'agit pas de
proportion ; ii y a une regle a etablir. Et cette règle est contredite
au moins par un fait. M. G. Cantacuzène a compte minutieu-
sement les rnembres des families de ces soldats pour appuyer
la theorie de Cichorius. Mais pourquoi s'est-il garde de nous corn-
muniquer les noms trés interessants des parents d'A elius V alen-
tianus (notre no. 19) qu'il mentionne cependant 1 ? Cela lui aurait
permis de soutenir une these plus neuve. Voici le texte du monu-
ment consacre a ce soldat 2 :
Iuliae Silvinae matri
dulcissim(a)e q(uae) v(ixit) ann(os) LXVI et
Ael(io) Valentiano vet(erano) coh(ortis) (milliariae)
Hemes(enorum) ex dupl(icario) vivo patri
dulcissimo Ael(ius) Vitalis
b(ene)/(iciarius) co(n)s(ularis) facien,dum curavit.
Le pere, Aelius Valentianus, veteran de notre cohorte, ne
nous donne aucune indication concernant son origine. Mais son
fils porte le cognomen de Vitalis qui est un nom thrace 3. La fa-
mille oü s'est conserve ce nom traditionnel est done originaire
d'un pays thrace. Ii s'ensuit que le recrutement de ce corps de
troupe n'a pas ete exclusivement oriental, mais que des ele-
ments heterogenes sont entres dans sa composition. Jusqu'a la
d6couverte de ce monument, on aurait pu croire que les neuf
soldats 4 qui portent des noms romains ou des cognomina grecs,
sans autres precisions, sont aussi des Orientaux. Maintenant ii
est permis de supposer que certains d'entre eux sont originaires
d'autres pays, surtout de Thrace 5. D'autant plus que, si le nom
1 Ouvr. cite, p. 167, note 7, et p. 169, note 1.
2 Arch. Ertesitd, XXXII (1912), p. 233, reproduit dans le Jahrbuch, 1913,
Arch. Anz., p. 326, et dans PATIN& Epigr., 1914, no. 99.
3 G. Mateescu, ouvr. cite, p. 109.
4 Mentionnés plus haut, p. 264, note 5.
5 Voir plus haut, p. 264, note 3, a propos de Bassus. Un cognomen grec,
ajouté a des noms romains, ne veut pas dire que celui qui le porte est exclusive-
ment un Asiatique hellénisd. Les Thraces étaient profondément hellénisés a l'epo-
que itnperiale (cf. Mommsen, Romische Geschichte, V, p. 193-194) et us ap-
paraissent souvent avec des cognomina grecs (voir, entre autres, la liste des soldats
de Rome recrutés dans les pays thraces, chez G. Mateescu, ouvr. cite, p. 264
et suiv.).
www.dacoromanica.ro
266 SCARLAT LAMBRINO
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE
FUNERARE DELA CASEI
1 Castrul roman dela Ci4ei din cercetdrile noud (1929), extras din Anuar.
Corn. Mon. Isl. pentru Transilvania, pe anul 1929, Cluj, 1930, p 15 i urm.
2 Bibliografia mentionata in legatura cu studiul acestei stele funerare nu
e completa, deoarece unele studii i publicathini nu le-am putut gasi in nici o bi-
blioteca din Bucuresti. Citez ca exemplu lipsa coleqiei Bonner Jahrbucher pe ul-
timii 50 ani. Ca atare, importantele studii ale lui Schroeder si Weynand asupra
monumentelor funerare dela Rhin (B. J., 108/9) ni-au lipsit.
www.dacoromanica.ro
268 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CA$E1 269
www.dacoromanica.ro
270 VASILE CEIRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASE! 271
lul asa cum il primise din Sud 1, adica sa lase pieptul descoperit,
ci, pus si in fata altei realitäti in locul mantalei de Una tesuta,
era mantaua de blana de oaie a imaginat redarea neverosimila
pe care o vedem, anume fixand mantaua pe spatele barbatului,
fara a indica macar o fibula, care ar fi putut justifica un atare
aranjament. In ce prive§te felul caracteristic in care e redata blana
de lana, acesta nu si-ar putea gasi cleat un foarte indepartat
corespondent in relieful republican din Roma, publicat de P. Du-
cati 2, unde vedem, in scena sacrificiului (suovetaurilia), o oaie
a earth blana e redata in smocuri spiralice, dar nu stilizate ca pe
stela dela Casei. E evident ca la fel au vazut blana oii si artistul
roman din epoca republicana si umilul pietrar din Casei ; dar nu
s'ar putea spune ca acesta din urma a imitat un astfel de model
ce ii venea din Roma. Din cercetarile facute, nu am putut stabili
existenta vreunui alt relief similar, mai apropiat in timp de relie-
ful dela Ca§ei, asa incat redarea blanii de oaie in relief s'a pus
pentru pietrarul dela Casei ca o problemä cu totul nouä i intAm-
plator el o rezolva intr'un fel apropiat nu identic cu acela in
care o rezolvase artistul reliefului din Roma. Intocmai ca pe toate ce-
lelalte motive ornamentale, el concepe redarea §i a carlionlilor blànii
intr'un relief foarte plat, aproape liniar. B posibil ca sa-i fi ima-
ginat intocmai ca si carliontii parului de femee sau chiar de barbat,
asa cum apar pe unele modele in sculptura, ca si in ceramica 3.
a corpului, doar spatele i umerii, precum i cotul mainii stangi ; in acest fel intreg
pieptul ramane neacoperit (V. Parvan, Fouilles d'Histria, in Dacia, II, p. 236,
fig. 54).
1 Vezi mai jos, p. 280, 286.
2 L'Arte classica, Torino, 2927, ed. 2-a, p. 564, fig. 700 C.
3 Exista multd asemanare intre felul cunt e redata pieptanatura unui
personagiu femenin de pe o matrice de aplica pe vasele de teracota din Trier (S.
Ferri, op. cit., p. 195, fig. 117) i felul cum e redata blana pe stela dela Casei ;
deasemenea parul busturilor barbate§ti din Athena si Eretria, citate de A. Hekler
databile in prima jumatate a sec. II d. Chr. (Studien zur romischen Portreithunst,
in Jahreshefte, 2922, p. 197, fig. 66 i p. 199, fig. 68). Aceia§i tratare a parului o
gasim dealtfel i pe reliefele de bronz dela Carnuntum, Brigetio (Pannonia) §i. Gherla
(Dada) : (Munsterberg, in Iahreshefte, 2903, pl. IV : Carnuntum ; p. 72, fig. 34 :
Gherla ; p. 73, fig. 35 : Brigetio)._Redarea parului in forma de carlionti spiralici e
obi§nuita. Inca in arta primitiva I o intalnim in arta arhaida greaca (vezi Ducati,
. cit., p. 237, fig. 262 ; p. 142, fig. 168 ; p. 282, fig. 216). In acela§i fel apar in cera-
mica din Scythia Minor carliontii barbii la un cap mentionat de V. Yaryan, Incep.
viefii romane, p. 210, fig. lot. Ca moda insa, aceasta maniera apare in epoca im-
periala. (De ex. : capiliatura la portretele din ep. flavica, pomenite de Eug. Strong,
La scultura romana, I, Firenze, 1923, p. 378, fig. 225 i p. 382, fig. 227) §i se re-
www.dacoromanica.ro
272 VAS1LE CIIRISTESCU
gaseste in unele sculpturi provinciale (De ex : Espaandieu, Récueil, /II, no. 2214 .
din ep. antonina).
1 Asupra albumului de modele vezi mai jos, p. 279.
2 Pentru analogii vezi mai jos, p. z8r.
3 Neverosimila e i pozitia femeii pe scaun.
4 Compara cu relieful dela Neumagen (muz. Trier ; Ferri, op. cit., p. 73,
fig. 18) unde e redat, dar dupa toate regulele artei, un scaun de lemn asemanator.
In legaturã cu relieful nostru de mentionat relieful dela Gilau (Florescu, op. cit.,
p. 88, fig. 15), in care sunt infatisate, cu respectul proportionalitatii i perspectivei,
doua scaune, al caror spatar insa are marginile rotunjite, asa cum intalnim la
Rhin i aiurea, mai ales in reprezentarile cu scene de toaleta si a caror origine
italica a fost aratata de Fr. Drexel (Die Bilder der Igeler Saute, in Ram. Mitt.,
1920, p. 115). Putem ded considera ea' i scaunul depe stela dela easel, ca i cele
depe stela dela Gildu, indica un object identic, deosebindu-se usor numai in ce
priveste marginile spätarului.
5 Forma acestui obiect pe stela noastra se apropie mai de graba de acele
patere ornamentale ce se intalnesc pe monumente (pe cornisa templului lui Ves-
pasian si Titus din Roma, v. Eug. Strong, Scultura romana, pl. XXVI §i XXVII).
sau pe un altar din Pompei din timpul lui Vespasian (W. Altmann, Die röm..
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASEI 273
Grabaltare d. Kaiserzeit, Berlin 1905, p. 181, fig. 145 a) ; tot astfel pe un relief
din Aquincum, din sec. I d. Chr., o femeie tine o patera ce aduce mult cu co-
roana" depe relieful nostru (H. Hoffmann, Rom. Militargrabsteine der Donaulander,
Wien, 1905, p. 35, fig. 20). Cu toate acestea, neavand originalul stelei dela Casei
sub ochi, admitem descrierea d-lui Em. Panaitescu, facand insa rezervele de
mai sus.
1 Exemple : in Dacia (Florescu, op. cit., p. 135, fig. 75 a. b, fara indicatia
locului de provenienta) ; in Pannonia (Schober, op. cit., no. 113, fig. 51, no. 126
din Intercisa ; no. 125, fig. 58, no. 127 din Aquincum ; no. 130, fig. 59 din Poe-
tovio, i p. 169) ; in Moesia, la Histria (Parvan, in Dacia, II, p. 226, fig. 43---p.
227, fig. 44) sau in Apus, in Gallia (Espérandieu, Recueil, II, no. 847).
2 Exemple : S. Reinach, Rep. de la statuaire, I, p. 19, pl. 118 ; id., II,
p. 3, pl. 113 ; p. 31, pl. 133 ; p. 35, pl. 139 ; id., Rep. raids, II, p. 26 no. 1, ; id. III,
P. 91 no. 2, p. 242, no. 2. Nu putem stabili o analogie cu reliefele in care sunt re-
prezentate draperiile tinute cu mina, deoarece acestea ni se infatiseaza, fie in
forma a doi amorasi tinand draperia de o parte si de alta (Reinach, Rep. rel., III,
p. 112, no. 2), fie o nimfa ce intinde draperia (ibid., p. 163, no. 6) ; apoi, pe relie-
fele dela Rhin, in afara de reprezentarea cu proba stofei". (Ferri, op. cit., p. 82,
fig. 22 dela Neumagen), avem pe aceea a personajului, care cu maim stanga Ii
www.dacoromanica.ro
274 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUN1 ASUPRA UNE1 STELE FUNERARE DELA CA8E1 275
www.dacoromanica.ro
276 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASEI 277
www.dacoromanica.ro
278 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASE! 279
www.dacoromanica.ro
280 VASILE CHRISTESCU
orase dela mare, sau din eentrele elenizate ale Moesiei, porneau
acele albume de modele, cu motive luate depe originalele din cen-
trele artistice ale Sudului, la care se puteau adauga i unele in-
ventate sau transformate chiar aci, in legatura cu credintele
preferintele locale. De aci, apoi aceste albume se raspandeau la
pietrarii din provincie. Daca monumentele apar in atatea parti
prelucrate intr'o arta täraneasca", motivele insa sunt tipice si
corespund in general celor din lumea greco-italica. Dar acesti cio-
plitori provinciali, lipsiti de scoala de atelier, iubesc realitatea,
pe care inteleg sa o redea in toate amanuntele 1 Cu toate acestea,
trebuind sä respecte tipicul funerar, aid:tuft dupai traditie in atelier,
ei redau in cadrul motivelor traditionale, cu mijloace mai mult
sau mai putin perfecte, tipuri reale, uneori chiar portrete i es-
pecial cu deosebire particularitätile imbracamintei 2
Acest lucru 11 vedem si in redarea celor doug personagii depe
stela dela Casei. Barbatul, infatisat dupal tipicul impus de modelul
banchetului funerar grecesc, are imbracamintea caracteristica
alcatuita dintr'o tunicä groasa, probabil de lama, dupa cum ar
lása sa se inteleaga cutele indicate prin inciziuni, precum si din
cuvertura de bland de oaie asemenea unei sarice ciobanesti. In-
cereand sá imite modelul din album, cioplitorul a dat acesteia,
fdra sà reuseasca in totul, forma himationului grecesc infasurat
imprejurul corpului i cazand apoi pe umeri, asa cum apare la
personagiul intins pe kline in ospetele funerare grecesti.
Imitarea modelului se vede si la kline, ca si la masa ; tot
dupd un model a fost redat i scaunul. Dar toata atentia pietrarului
se indreapta asupra persoanelor. El stie cà cei pe care ii reprezinta
acolo sunt defunctii, carora le face monumentul. i deaceea el e
preocupat de asemanarea lor en realitatea. Daca face obiectele
mai schematic, imitandu-le deadreptul dupal modelul traditional
din album, persoanele, carora el le pastraza atitudinele consacrate
de canon, le redd in schimb cu toate amanuntele spre a corespunde
cat mai mult realitätii. Dupà cum costumul barbatului a fost
redat cu toate amanuntele, tot astfel e i cel al femeii. Imbraca-
mintea acesteia se compune, dura cum am vazut, din doug rochii,
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASEI 281
www.dacoromanica.ro
282 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CMEI 283
www.dacoromanica.ro
284 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASEI 285
1 CIL, III, 1365, 7895 si 16o1. Pentru sensul cuvântului lapidarius vezi
P. W., Realenc., S. v., col. 1777.
2 V. Christescu, Vigo econ. a Dacici Romane, p. 82.
3 Asezarea lor in teritoriul rural ne intareste si mai mult convingerea c.
erau modesti, adar daca unul din ei, de origine greceasca, ne face sa-i banuitn
o educatie artistica mai aleasa (CIL, III, 7895, Diogenes lapidarius. Inscriptia
acestuia pare sa fie o firma, fapt care intareste presupunerea unui atelier ce pro-
ducea pentru vanzare).
4 Vechea discutie asupra faptului daca soldatii (Furtwang ler) sau fabri
(Hoffmann) din legiune sunt confectionatorii monumentelor funerare, e redata.
la Schober, Die rom. Grabsteine, p. 183-187, care sustine ca autorii acestor mo-
numente erau pietrarii care veniau in urma trupelor si se asezau in satul lagd-
rului (p. 185). Fr. Drexel, Mies u. Neues vom Trop. Trajani, in Neue Jahrb. 1.
das Klass. Allert., Berlin, 1922, p. 341, crede ca dintre acesti pietrari locali, cum
e eel care confectioneaza piatra funerara a signiferului Q. Phillippicus dela Celei
(CIL, III, 14492), s'au recrutat pietrarii care au facut reliefele dela Adamklissi.
(In acelasi sens si Schober, in Jahreshelte, 1930, p. 32).
5 Exemple : la Histria (Parvan in Dacia, II, p. 231, fig. 48 i p. 235, fig.
53) ; la Papazli, in Moesia (Dumont, laser. et nwn, lig. de Thrace, p. 28, no. 61).
www.dacoromanica.ro
286 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI ASUPRA UNEI STELE FUNERARE DELA CASEI 287
RtSLIMt
L'etude de la stele funeraire trouvee a Casei 2, nous a porte
aux conclusions suivantes :
Les procedes techniques de l'artisan qui a sculpte le relief
de cette stele sont tres semblables a ceux des lapidaires provin-
ciaux du Rhin et du Danube.
Les motifs ornementaux sont d'origine differente. Le ban-
quet funeraire ainsi que la draperie qui encadre trois figures
humaines identiques et que nous considerons comme une repro-
duction maladroite du motif la draperie avec un masque", vien-
nent du Sud a travers la Mesie. Par contre, les motifs ornementaux
de l'attique, les deux genies soutenant la guirlande et les bucranes,
viennent le l'Italie a travers la Pannonie. Le motif des deux paons,
hien que d'origine orientale, est venu en Dacie, comme les pre-
cedents, a travers la Pannonie. Ii semble bien que le sculpteur
de Casei avait sous les yeux des albumes de modeles. Ii devait
avoir un modeste atelier, semblable, peut-etre, a ceux identities
en Dacie, sur le territoire rural de Sarmizegethusa. Son art
etait rustique mais ii trahit quelque originalite dans la composi-
tion. La femme representee sur la stele est d'apres les vete-
ments une Pannonienne ; ii n'est pas exclu que le veteran
1 op cit., p. 145. Aci dateaza relieful no. 18 (fig. 15) in sec. III, dar la
p. 88 il crede din sec. al II-lea. Ca exceptie, el insusi citeaza relieful din Cluj cu
motivul celor doi pauni de o parte si de alta a unui crater, pe care il dateazà pe la
inceputul provinciei Dacia (op. cit., p. 146).
2 Em. Panaitescu, Castrul roman dela C4ei, extrait de l'Anuarul Cornis.
Mon. Istorice pentru Transilvania, pe anul 1929, Cluj, 1930, p. 16 et 26 suiv.
www.dacoromanica.ro
288 VASILE CHRISTESCU
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
290 MISCELLANEA
epoca si dela care popor slay am adoptat noi limba slava i apoi
in ce imprejurari s'a inceput sa se scrie romaneste cu cirilica ?
Sä urmarim insa soluiile ce le da autorul problemelor fun-
damentale. D-sa admite o prima perioada de influenta slavona
la noi, slavonismul etnografic", cancl se introduce ekmentul slay
in limba romana i anume abia in veacul al X-lea. Aceasta ches-
tiune, care face obiectul unei alte lucrari a d-lui Barbulescu 1,
nu o vom discuta aci, intrucat cititorii nostri au luat cunostinta
de obiectiunile ridicate de d. Rosetti in no. 2 al revistei noastre 2.
In privinta influentei literate slave la noi, autorul crede
ch ea a inceput in veacul al XII-lea. Inainte de aceasta epocà
s'au scris de Slavi, pe teritoriul romanesc, trei texte slave : Sa-
vina Kniga (text evanghelic), Codicele Suprasliensis (vieti de
sfinti si omilii ale sf. Ioan Crisostom) i diploma barladeana
a lui Ivanco dela Halici (primele douà din veacul al XI-lea, ultima
din 1134), (p. 5-12). Dar cele doua codice vechi slave nu pot fi
scrise la noi : amestecul de fonetism vechi bulgar cu vechi rus
ce gasim intr'insele arata ca textele au fost scrise in Bulgaria
si copiate apoi in Rusia, nu ca ar fi fost scrise intr'un teritoriu
intermediar 4. Cat despre diploma barladeana ea este evident
un fals ; d. Barbulescu tin tie ca pe langa studiul lui I. Bogdan
mai existä un excelent studiu al lui A. I. Sobolevskij, publicat
in 1890, conchizand la falsitatea diplomei 5.
D. Barbulescu isi expune apoi teoria asupra introducerii
limbii slave ca limba literara la Romani si asupra adoptarii al-
f abetului cirilic de catre limba ton:Cana, tratandu-le impreunä,
desi, cum am spus, problemele trebuiau despartite. D-sa este
de parere cã influenta literara slava a venit la noi prin Bulgari
in veacul al XII-lea. Nu mai avem texte in aceasta limba bul-
gara de atunci scrise la noi, dar ca ele au existat, se dovedeste
1 I. Barbulescu, Individualitatea limbii rorndne §i elementele slave vechi,
Bucuresti, 1929.
2 Recenzia d-lui Al. Rosetti, in Rev. Ist. Rom., I (x931), p. 146-152.
3 Primul editat de V. Scepkin la St. Petersburg, 1903, celalt de Seve-
rianov, tot acolo la 1904, ambele in colectia ITaHfrannoi crapocnaHaticHaro
31312Ka., volumele 1-2 §.1 ceiace d. Barbulescu nu indica.
4 Cf. pe larg discutia la Kulbakin, Le vieux slave, Paris, 1929, p. 360-361.
Insu§i. V. Iagic revenise asupra parerii sale dintai, Einige Streitfragen, in Archiv
ftir slavische Philologie, XXII (1900), p. 37.
5 A. I. Sobolevskij, Ppanora RH. IIHRHa Bepaamuma 1134 r, in TpYRIa Bocmaro
ApaemormecRaro cl.tma Hs 111oen6, Moscova, 1890II, p. 173-574. cf in prece-
dentul no. al Rev. 1st. Rom. studiul nostru asupra autenticitatii diplomei Varliidene.
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU, INFLUENTA LITERARA SLAVA LA ROMANI 291
www.dacoromanica.ro
292 MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU, INFLUENTA LITERARA SLAVA LA ROMANI 293
www.dacoromanica.ro
294 MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
13, P. PANAITESCU, INFLUENTA LITERARA SLAVA LA ROMANI 265
www.dacoromanica.ro
296 MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
P. P. PANAITESCU, INFLUENTA LITERARA SLAVA LA ROMANI 297
www.dacoromanica.ro
298 MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
ANDREI VERESS, INCA CEVA LA BIOGRAFIA DOCTORULUI IOAN MOLNAR 29g
www.dacoromanica.ro
300 MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
RECENZII
I. Hudi(11, Recueil de documents concernant les pays roumains, tires des
archives de France, XVI-e et XVII-e sidcles, Iai, Viata Rotnineasa 1929,
316 p.
D. I. Hudita a publicat in 1927 o voluminoasa* Histoire des relations
diplomatiques entre la France et la Transylvanie an XVII-e siècle (1635-1683}
care i-a servit ca tea, de doctorat in litere 1. In acelasi timp, d. Hudita a anuntat
www.dacoromanica.ro
302 RECENZII
les catholiques Bathory" erau calvinisti i ci. toti Ungurii din Nordul Un-
gariei erau protestanti in sec. al XVI-lea, ca Ioan Szapolya era in 1514 pritt-
,cipe al Transilvaniei ; ca Gustav Adolf voia sa devind in 1632, rege al Un-
gariei, ci. Turcii au ocupat inch' din 1526 o parte din Ungaria". L'auteur croit
done, scfie d. Angyal, que le regime turc en Hongrie commence des 1526 : il
-ignore visiblement l'histoire de la période des annees 1526-1541". "Le récit
de cette campagne de 1678 fourmille d'erreurs dans le livre de M. Hudita".
En general les incursions de M. Hudita dans l'histoire de la Transylvanie au
XVI-e siècle ne reussissent guere". (Revue des etudes hongroises, jan.mars,
1928, p. 123-132).
D. Stefan Szabó, in Protestans Szemle, 1928, p. 428, ajunge la o con-
.cluzie asemanatoare : O lacuna iremediabild i o lipsa ireparabila constituie
faptul ci. [autorul] cunoaste superficial (subliniat in text) bibliografia ungu-
reasca. i totusi aceasta bibliografie e deosebit de importanta si de bogata.
Printre operele capitale e destul ad amintim colectiile de documente i ope-
rele de sinteza ale lui Alexandru Szildgyi, apoi operele lui Lukinich, R. Kiss,
Zsilinszky, apoi publicatia de mare anvergura a scrisorilor lui Mihail Teleki.
Dintre operele amintite mai sus autorul nu cunoaste decat cateva documente
publicate de Alexandru Syilágyi. Aceasta imprejurare explica faptul ca autorul
e silit aà dibuie inca unde noi vedem deja clar... Autorul bine intentionat, care
a vrut sa ne dea o opera de ansamblu, nu si-a putut deci atinge scopul"..
1 Iata cateva exemple : Les ambassadeurs frangais utilisaient (in loc
-de employaient, sau Se servaient) des gens habitant ces pays" (p. 7). Ds ont
www.dacoromanica.ro
I. HUDITA, RECUEIL DE DOCUMENTS 303
In ceiace priveste documentele, ele consista din rapoarte trimise mai ales
dela Constantinopol, Hamburg, Dantzig i Varsovia, deci din puncte de oh-
servatie indepartate de Tan le romanesti, si se reduc de cele mai multe on
la zvonuri vagi de razboi si la miscari de trupe. Ble nu pot fi deci utilizate cleat
cu cea mai mare circumspectie. Singurele stiri mai interesante se refera la con-
flictul lui Radu erban cu Gabriel B Ethory (p. 20-29) ; la participarea Ardea-
lului la rezboiul de 30 de ani (p. 31 i urm.) ; la situana Moldovei in timpul raz-
boiului turco-polon din 5672-4 (p. 168 i urm.) ; la o misiune din 1674 a lui
Miron Costin in Po Ionia (p. 211) ; la agitatia rebelilor unguri (p. 245-255) ; la
trecerea lenta a Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor si la resemnarea
Frantei in fata acestui eveniment (p. 272-4).
Relativ la metoda de transcriere, d. Hudita a cautat, in mod vadit, se.
pastreze grafia originald a documentelor. Cand textul nu prezinte un interes
literar sau filologic, metoda aceasta e putin recomandabila, chiar in ipoteza ea
e aplicata riguros (ceeace aid nu e cazul), cad nu face decat sal ingreuieze lec-
ture. Dar chiar si in editii fac-simile", modernizarea punctuatiei si a accen-
telor, transcrierea numelor proprii cu majuscule, separarea grupurilor de cuvinte
si semnalarea greselilor de mana, nu sunt numai permise, dar recomandate.
Aceste modernizari grafice se impun cu atat mai mult in texte care nu prezinta
interes cleat prin continutul lor. Scriind a forces darmes et avec laide", la
accepté", ma faiet", je nay", aquoy", etc., punand accentul i epos-
troful la intamplare, d. Hudita nu dovedeste cleat ca nu cunoaste nid limba
franceza mai veche, nici metodele stiintifice de editare a textelor. Metoda de
transcriere fidel. a textului" nu-i pentru cercetatorii neinitiati decal un mijloc
comod de-a arunca in sarcina textului greselile de lecture si de tipar.
Modul in care a fost redat documentul italienesc dela p. 37-42 dovedeste
o lipsa de atentie i o ignoranta a limbii italiene care intrec orce inchipuire. Nu
e sir in care sa nu fie done trei greseli de transcriere sau de lecture. S'ar zice
cà textul n'a fost corectat, dace. aceleasi greseli nu s'ar repeta regulat i uniform
in tot cuprinsul documentului. Iate. cateva exemple, cu formele corecte in pa-
ranteza : nitendere, niteso, nitrodotto (intendere, inteso, introdotto) ; nicaminard
(incaminara) ; pui (phi) ; nessi (nelli, negli) ; eu (fece) ; cise (cioe) ; prestella
(prestezza), grandessa (grandezza) Altessa (Altezza) ; messo (mezzo) ; nellema
(nessuna) ; niha (mi ha) ; l'opressione (l'oppressione) ; dassi loro patroni (dalli
loro padroni) ; nessi paesi sotto porti (nelli paesi sottoposti) ; con ogni di Oigenza
(con ogni diligenza), etc., etc. D. Hudita scrie la sfarsitul unui pasagiu aloe,
pune punct i incepe alineat nou! (p. 38).
Acelasi dispret pentru geografie, istorie i ortografie in indicele alfabetic
al numelor i I drilor citate" ! Nume curente de localitati si de persoane n'au
putut fi identificate de autor : Brinn (pentru Briinn), Cetzore (Tutora), Isasca
(Isaccia) ; Hincol (Hincu) ; Bohuez (Buhus), Marmoroz (Maramures), Munk as
(Munkacs), Samosch (Somes), Stralsold (Stralsund), Szatmdr (Samar, Satu-Mare),
publié également des documents des archives frangaises : N. Iorga,... Gr. To-
cilescu et A. Odobescu"... (p. 8). Ce fut a l'époque de Frangois I-er qu'elle [la
France] commen 9a pour la premiere lois a nouer des relations avec la Porte" (p. 8).
Les papiers de ces diplomates n'étaient pas considérés comme la propriete
de l'état ; ils (les papiers ?) pouvaient les emmener (in loc de emporter) avec
eux, lorsqu'ils quittaient leur poste" (p. 13).
www.dacoromanica.ro
304 RECENZII
www.dacoromanica.ro
V. MIKOV, TpauniteEm Tula. (1.)115y2111 305
son ouvrage L'cige du ler dans les regions thraces de la Pininsule Balcanique, Paris,
1930, p. 59-62. J'y ai denomme mésienne" la variante 40, parcequ'elle est
constituée d'exemplaires trouvés presqu'exclusivement entre les Balkans et
le Danube. J'ai designe sous le terme de getique" la variante 30, a exem-
plaires découverts aussi au N du Danube, h Tinosul et a Poiana, car son aire
de diffusion correspond h celle de l'expansion des Getes. M. Mikov préfère en
rester a l'expresion generale de fibules thraces" pour toutes les variantes,
en considérant la Thrace sud-danubienne comme le lieu de provenance aussi
des exemplaires trouvés en Roumanie. La presence de ces exemplaires, a Ti-
nosul et a Poiana, s'expliquerait par voie commerciale. De fait, l'exemplaire
non acheve de Poiana, appartenant a la variante 30 Mikov (cf. mon ouvrage
cite, p. 61 et fig. VI, 1) révèle un travail sur place et infirme par consequent
cette assertion.
Quant h la date des fibules getiques" de Roumanie, elle n'est pas plus
récente que celle des fibules de Bulgarie, ainsf que M. Mikov l'affirme se
fondant sur l'exemplaire de Tinosul, décrit par le soussigne et par M-me Ec.
Vulpe en 1924 (Dacia, I, 1924, p. 214 ; cf. aussi Parvan, Gelica, p. 551) comme
etant trouvé au niveau de la couche La-Tene III. Vu que l'exemplaire était
isolé, nous exprimions des lors des doutes au sujet de la date et nous renon-
cions h nous prononcer là-dessus. La découverte d'un objet plus ancien dans
une couche récente est un fait tres frequent dans les fouilles des établissements.
D'ailleurs les explorations ulterieures en Roumanie ont justifie nos reserves.
Car les exemplaires mentionnés de Poiana, auxquels il faut ajouter d'autres,
encore inédits, decouverts apres 1928, ont été trouvés dans des conditions stra-
tigraphiques qui confirment d'une maniere sure la date attribuée aux fibules
analogues de Bulgarie, a savoir les V-e IV-e siècles ay. J.-C. Rien ne nous
oblige a attribuer la fibule de Tinosul a une époque plus récente. Bien au con-
traire, on serait empeche d'envisager une epoque semblable, faute de preuves
directes ainsi que de toute analogie d'ailleurs.
Radu Vulpe
www.dacoromanica.ro
NOTITE BIBLIOGRAFICE
I. BIBLIOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
PREISTORIA 307
III. PREISTORIA
6. Dumitrescu Hortensia, L' eta del bronzo nel Piceno, Roma, Libreria
di Scienze e Lettere, 133 p. si 38 figuri, (extras din Ephemeris Dacoromana, V).
Studiul d-nei Dumitrescu vine ca o pretioasa complectare pentru lamurirea tim-
purilor pre- si protoistorice in Picenum, a lucraxii d-lui Vladimir Dumitrescu
despre epoca de fier in aceasta provincie, L'etd del lerro nel Piceno lino all'invasione
dei Galli-Senoni, Bucuresti, 1929. Autoarea prezinta un bogat material, tratat cu
o metoda i o constiinciozitate desavArsità, in sase capitole : locuinte i mor-
minte, arme, unelte, diferite obiecte, podoabe i la sfarsit, ceramics. Locuintele
formate din cabane rotunde sau eliptice sunt adâncite in pamant sau construite
la nivelul solului. Lipsa de terramare i ritul de inhumatie in locul incineratiei
dovedesc o traditie neolitica. Afara de aceasta traditie, diferite influente culturale
ii aduc aportul lor. Pumnalele cu trei nervuri longitudinale sunt de influenta
orientala venità prin peninsula iberica. Sabine din Montegiorgio i fibulele ad
arco di violino" dovedesc o influenta venità de clincolo de Marea Adriatica. Ce-
ramica e de doug categorii. Cea din categoria intSia mai grosolana, formeaza in-
ventarul obicinuit al asezarilor preistorice din Italia dela sfArsituI neoliticului
paná in epoca bronzului. E reprezentata prin vase mari cu ornamente in relief
sau incizate.Ceramica din categoria a doua de culoare neagra-cenusie pana la
rosie i adesea cu lustru s'a desvoltat pe baze vechi locale la care s'au adaogat
influente streine. Pe baza materialului descris, al continuitatii felului de locuinte
si al ritului de inmortnântare, precum si a unor argumente de natura antropolo-
gicacaracterul craniului dolicocefal, aceIasi din epoca neoliticaautoarea ajunge
la concluzia perzistentei aceluiasi element etnic, in acest caz probabilibero-liguric.
La aceleasi concluzii s'a ajuns i pentru epoca urmdtoare. Dorin Popescu
7. Dutnitrescu VI., Cerarnica pictatd eneoliticd din Sud-Estul Europei,
in Bul. Cons. Mon. Isl., XXIV (i93t), fasc. 68. Autorul distinge trei centre
de raspindire a ceramicei pictate In Sud-Estul Europei : centrul moldavo-ucranian,
balcano-danubian i centrul tesalic, dintre care cel dintdi pare a fi cel mai
insemnat. Statiunea de capetenie a acestei civilizatii in Moldova e cea dela Cu-
cuteni ; In Ucraina cea dela Tripolje. Una dintre cele mai importante asezari
ale grupului balcano-danubian e asezarea dela Gumelnita, iar cea mai impor-
tanta a grupului tesalic cea dela Dimini. Cea mai veche faza a acestei civi-
lizatii e reprezentata, prin ceramica gasità in stratul A la Cucuteni, de uncle
probabil s'a raspandit i in celelalte regiuni. Ca origine a ceramicei pictate din
aceste trei grupuri, d. D. se intreaba daca nu poate fi considerata cea dela
Suza (Mesopotamia). Dorin Popescu
8. Dumitrescu VI., Inscripliuni preistorice in Romdrzia?, In Bul. Com.
Mon. Ist., XXIV (193i), fasc. 68. D. V. Dumitrescu crtiticá lipsa de metoda
stiintifica a d-lui Tafrali in articolul d-sale Inscriptions niolilhiques en Rou-
manie, Revue Archdol., XXXIII, Ianuarie-Aprilie, 1931, p. 14-28, si ajunge
la concluzia cá semnele alfabetiforme depe cioburile dela Costesti (Vaslui) M
basoreliefurile cu inscriptii din jud. Baia nu pot data in nici un caz din epoca
neolitica. Dorin .Popescu
www.dacoromanica.ro
308 NOT1TE B1BLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ANTICA 309
15. Vulpe R., .Noutcifi archeologice dobrogene 1931, (extras din Ana tele
Dobrogei, XII, i (1931). D. R. V. rezum.. in vase pagini ultimele noutati
arheologice dobrogene, trecand in revista pretioasele descoperiri care au incu-
nunat frumoasa activitate desfavuratá in ultimii patru ani la Histria de d. Sc.
Lambrino, apoi ultimele descoperiri dela Tomis, cele dela Callatis, dela Arga-
num, deosebit de importantele descoperiri din tumulul scitic dela Hagighiol,
uncle a lucrat d. I. Andrievescu, i in cele din urmä sapaturile dela Atmageaua-
-Cat...rase., ale subsemnatului in colaborare cu colegul Dorin Popescu.
VI. Dumitrescu
www.dacoromanica.ro
310 NOTITE BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA ANTICA 311
,
ultimul strat al statiunii. Tinand seama de prima constatare, d. Dumitrescu n'ar
fi putut sä stabileasca o analogie,privitoare la proportia elementelor femenine
fata de cele masculine intre aceste figurine apartinand unui fapt anumit,
determinat arheologic in chipul cel mai precis, *i figurinele, luate in sens vag
si vast, din intreaga plastica preistorica", fie chiar numai a tinuturilor noastre".
Unele se refera, cronologic la un singur moment, sant facute cu un singur scop,
sunt exclusiv magice. Proportia dintre cele doua sexe reprezentate are aci un
rost anumit, pentru explicarea caruia ma mentin, pana la producerea unei se-
rioase dovezi contrarii, la ipoteza exprimatä in lucrarea subsemnatului. Cele-
lalte se refera la o infinitate de momente din toate mileniile preistoriei, prezinta
o mare varietate tipologica §i. in mares lor znajoritate nu stint magice, ci re-
ligioase : imagini ale unei divinitati femenine. De aceea figurinele masculine
stint atat de rani in vremurile preistorice. Tinand seama de a doua constatare
arheologica in leg:aura cu descoperirea figurinelor dela Poiana, d. Dumitrescu
n'ar fi putut comite nici curiosul anacronism de a ingloba figurinele
acestea, de epoca romana imperiala, in intreaga plastica preistorica". Figu-
rinele dela Poiana n'au absolut nimic a face in tara noastra cu plastica preis-
torica, nici chiar daca am atribui afirmatiei d-lui Dumitrescu VI., cu multg.
bunavointa, sensul, neprecizat nicaeri de d-sa, de traditie preistorica pastrata
de autohtoni pang. in vremea romana. Ele nu fac parte din aceasta traditie.
Magia de care stint legate l plastica pe care o reprezinta, de un realism scru-
pulos chiar atunci cand e vorba de o schematizare, apar in tara noastra numai
odata cu Romanii. Aceste afirmatii se cuprind i in lucrarea respectivil a sub-
semnatului, dar d. Dumitrescu nu face asupra lor nicio mentiune. D-sa nu
face nici ceeace ar fi fost §i mai obligatoriu o dovada cu exemple luate din
plastica preistorich a tinuturilor noastre, din care sa rezulte ca figurinele magice
dela Poiana-Piroboridava se refera la o traditie mai veche decat prezenta unei
garnizoane romane acolo. Et P9147 cause : o asemenea dovadd nu se poate face.
Nimic din tot ce au dat pana act= sapaturile de preistorie nu o poate oferi.
Si astfel, prin obiectiunile §i. asertiunile din nota d-sale, d. VI. Dumitrescu,
departe de a fi putut contribui cu ceva la solutia problemelor pe care le corn-
porta figurinele dela Poiana, modificand sau imbogatind consideratiunile publi-
cate in lucrarea subsemnatului, n'a reu§it deca sa dea proba unor surprinza-
toare defecte ale metodei d-sale de a judeca o lucrare noua. R. Vulpe
www.dacoromanica.ro
312 NOTITE BIBLIOGRAFICE
2o. flurry M., Le regne de Trajan d'apres les monnaies, in Revue histo-
rique, 57 année, torn. CLXIX (1932), p. 316-326.
21. Ferri Silvio, Ante romana sul Reno : Considerazioni sullo sviluPpo, sulk
derivazioni e sui caratteri dell'arte provinciale romana, Milano, 1931, p. 317. 0
frumoasa pubPcatie arheologica, in care pe range.' problernele principale ale
subiectului se ating i chestiuni privitoare la provinciile dunarene. E amintita,
prin importanta ei intru inceputul studiilor despre arta provinciala romana,
discutia privitoare la sculpturile Monumentului dela Adam-Clisl (p. 22 si urm.).
R. Vulpe
22. Ilorovitz Ph., Le problime de l' evacuation de la Dacie transdanubienne,
in Revue hisiorique, 57-e armee, t. CLXIX (1932), p. 82-90. Dupà ce infati-
seaza parerile celorlati cercetatori ai chestiunii (Momsen, Tocilescu, Marquardt,
Schiller, Duruy, Domaszewski, Jung, Brandis, Rappaport, Filow, Weerd, Homo)
conchide cà l'évacuation de la Dade eut lieu en deux &tapes : la premiere,
celle de la Transylvanie, a la fin de l'an 271 ou au commencement de l'an 272 ;
la seconde, celle de la petite Valachie et du Banat, au commencement de l'an
275" (p. 9o). Se va reveni. D. Bodin
23. Iorga 14,4 Deux inscriptions grecques inedites de Silistrie, in Rev. hist. du
sud est-europ., VIII (1931), p. 226-227.
24. Iorga N., Une tablette militaire romaine dans la region de Durostorum, in
Revue hist. du sud-est europ., VIII (r93i), p. 294-298, cu douà planse fotografice.
25. Lambrino Se., Rdul Sargetias i tezaurele lui Decebal, in Inchinare lui
N. Iorga, Cluj, 1931, p. 223-228. Povestirea lui Cassius Dio despre ingroparea
averilor ml Decebal sub albia raului Sargetias, are un dublet in Isioria lui Diodor
din Sicilia citat de Tzetzes, care o atribuie regelui Audoleon din Peonia pela
300 a. Chr. i aci apare raul Sargentias. E vorba de o legenda de origine celtica.
Existents celor doua rauri cu nume asemanatoare a inlesnit aparitia legendei
si in Dacia in leghtura cu Decebal. D. Bodin
26. Muller Georg, Die Fibel mit ungeschlagenem Fuss in Ungarn und
Siebenbilrgen, in Ungarische Jahrbiicher, XI (1931), p. 56-71, 5 planse. Studiu
interesant al unui tip de fibule dela sfarsitul imperiului roman, tip prezentand
o aparenta asemanare cu tipul caracteristic La-Tene II. Limitarea teritorialh a
autorului la Ungaria I Ardeal (dar de fapt la toata Ungaria antebellica, de
oarece utilizeaza i exemplare gasite in Banat sau in teritorii ce apartin azi
Iugoslaviei ) nu prezinta niciun rost stiintific. Aceasta limitare arbitrara nu
s'ar putea explica decat fie prin sentimentele politice ale autorului (e din Bu-
dapesta), fie prin lipsa lui de cunostinte despre fibulele de acelasi fel din afara
de vechia Ungarie. In orice caz faptul constituie un gray defect al studiului.
R. Vulpe
27. Nour Antonian, Beneficiarii, Bucuresti, 1931, 34 p. Studiu despre
gradul militar roman de beneficiarius I despre originile lui civile. R. Vulpe
28. Salae A., Un décret inedit de la ville d'Odessos, in Bulletin de cor-
respondance hellenique, IV (1931), p. 43-57, I plansa. Decret important in
onoarea lui Wive-ring 'A r:;0717cElou `11pattn1c (din `11palev Teixoc langa Pe-
rinthos), ghsit in cartierul din port al Varnei. Ca capovryabg utl ç TcpocipLpoo
in serviciul unui rege trac Sadalas, Menogenes a adus remarcabile servicii
Odesitanilor. Duph Sala& cetatea Odessos ar fi fost sub autoritatea regelui
Sadalas I deci aparath de trupele trace conduse de Menogenes. Decretul ar
fi, duph caracterele literelor, din sec. I a. Chr. Ar fi vorba despre Sadalas al
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. PANA LA INT. PRINCIP. 313
II-lea, sotul Polemokrateiei (cf. IGRR, I, no. 775), care ar fi domnit peste Odrisi
intre 48-42 a. Chr. Stapanirea lui asupra orasului Odessos s'ar fi stabilit cu
prilejul parasirii acestui oras de catre GeV, dupa moartea lui Burebista. Salae
discutd expansiunea pontica a lui Burebista ignorand total contributia lui
Pfirvan in aceasta chestiune. Nu citeazd nicaeri Getica. R. Vulpe
Vezi si No. 15.
www.dacoromanica.ro
314 NOTITE BIBLIOGRAFICE
37. Corivan N., Cinci piese documentare din arhivele Ministerului de Afaceri
strdine din Paris, in Rev. Ist., XVII (1931), p. 185-202. Cinci memorii dis-
parate adresate Min. de Externe francez : primul din 1848 cerand interventia
guvernului francez pentru eliberarea arestatilor politici din Principatele Ro-
mane, al doilea din 2854 exprimand multumiri pentru sprijinul acordat Prin-
cipatelor de Napoleon al III-lea, al treilea asupra unui proiect de organizare
a Principatelor, al patrulea un memoriu al lui M. Sturza asupra ultimilor domni
din Principate si al cincilea un memorandum asupra pericolului intazierii
recunoavterii de care Turcia a dublei alegeri a lui Cuza. G. Grecescu
38. Donat I., Documente mehedintene, in A rh. Olteniei , X (i931), p. 329-332.
Cateva acte dintre 1849 si 1851 privitoare la magazia de rezerva a ostirilor oto-
mane din Severin, alegerea primului magistrat al orasulni Severin si a profesorului
privat tot de acolo. C. Grecescu
39. Eftimiu Elena, Relaliuni ceho-romdne in trecut, in Rev. 1st., XVII
(1931), p. 294-298.Dou.ã scrisori ale lui Radu Mihnea din 1649 si 1654 care
contele Eusebiu. Lobkovic i o scrisoare din 16 Sept. 2638 a uneia din fficele
lui Ieremia Movila, cea casátorita cu Stanislav Potocki, care Polixenia Lob-
kovic, sotia contelui, exprimandu-si parerea de rat/ C n'a putut-o vizita in tre-
cerea spre Baden. C. Grecescu
40. Filitti I. C., Cdteva hrisoave oltenqti, In Arh. Olteniei, X (1931), p.
323-327.Cinci documente dintre 1582 I 1656 privitoare la satele Bralostita,
Caloparul, Carnesti, Carstienesti, Ciumesti, Piiiaii, Iamnicul (aceasta lectura
e de revazut ; trebue sa fie vorba de Raznie sau de Lumnic), Osica, Poiana, Salcia
or Valcanesti. C. Grecescu
41. Florescu D., Documente privitoare la familia Florescu, in Rev.
G.
Ist., XVII (1931), p. 312-316.--Doua acte : un hrisov din 1644 i o porunca
din /668. Hrisovul este o intatire de proprietate pentru parti din satele Bara
de sus 0 de jos si Vacarestii" dupa Rästoaca, catre Socol marele Clucer oi
Nicola Clucerul. De remarcat pasajul de cand... s'au asezat talerul... s'au
scris i acei megiaoL. cu 40 talere". Porunca e dela Radu Leon care calarasi
ca sa contribue de , cruce cu Cate 3 ughi pentru eumpararea ierbei de pitsca".
C. Grecescu
42. Fotino G., Documente gorjene inedite, in Arh. Olteniei, X (1931),
P. 333-340.Opt acte dintre 2762 i 1849 privitoare la diverse stapaniri de
movie in Albeni, Albevtii Birniei i hotarele mosiilor Carlig, Pâraienii numita
si Spinenii, Rdicoiu i Scurtul. C. Grecescu
43. Georgeseu Elvire, Sur un projet d'organisation nzilitaire et politique
de la Dobrogea en 1855 par Mehmed Sadyli pacha (Michel Czailzowski), in Rev.
hist. du sud-est europ., VIII (1931), p. 261-169.Trei rapoarte oficiale fran-
ceze din 2855-1857. Raportul al doilea vorbeste de propaganda lui Sadyk-
pasa impotriva Unirii. (El era se stie, partizanul Turcilor si al lui Grigore
Sturza). P. P. P.
44. Georgeseo Elvire, Un voyage en Orient au commencement du XVII-e
siecle, in Melanges de l'école roumaine en France, 1931, p. 1-26.
45. Georgian C. Painfil, 0 carte de judecatd >ci un act de danie al biv-
vornicului Nicolae Bal,s, in Rev. Ist., XVII (1931), p. 303-312.Carte de jude-
cata. din 16 Aug. 18o2 in pricina dintre vornicul Nicolae Bal i caminarul
Gr. Rascanu pentru impresurare de movie. Un act de danie din 17 Sept.
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA INT. PR1NCIP. 315
18o5, prin care Nicolae Ba1 daruie§te fiului sau Gr. Bal* toata averea cu obli-
gatia de a-i achita datoriile. C. Grecescu
46. Iorga N., Documente de pe valea Teleajenului si a Sldnicului, in But.
com. ist. a Rorndniei, X (193r), p. 103-118.
47. Iorpa N., Docurnente privitoare la loan Norocea logo feitia si la Velica
Norocea prietena lui Mihai Viteazul, in Bul. corn. ist. a Romdniei, X (1931),
p. 93-102.
48. Iorga N., Ina un act privitor la Mall lui Ioan Vodd Callimachi, in
Rev. Ist., XVII (1931), p. 299-300. Un act din 15 Pevruarie 7222 (1714) prin
care Toader Calmbsul, fost parcblab de Hotin, ajunge proprietar pe locul targului
Bah loc de 8o de stoguri de fan". C. Grecescu
49. Iorga N., Intoarcerea unei pribege, doamna Maria Minio, Bucuresti,
1932, 5 p. + 0 plansb, in Acad. Rom., Mem. Sect. Isl., t. XII.Comentarii asupra
unui act al Mariei fiica lui Petru chiopul din Iasi in 1616 pentru mangstirea
Hlincea. P. P. P.
50. Ionia N., Mormdntul doamnei Neaga si a nearnului ei, 5 p., 5 lei,
in Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., s. III, tom. XII. Descrierea descoperirilor
dela Buda (Buzau) la castelul doamnei Neaga a lui Mihnea Turcitul. Se dau
sapte inscriptii de pe pietrele de mormant. P. P. P.
51. Iorga N., 0 danie a soacrei lui Mihai Vodd Racovitd, in Rev. Ist.,
XVII (193* P. 298-299. Document din 14. Iunie 7249 (1741), prin care Ru-
xandra, sotia lui Dediul Spbtarul, darueste nepoatei sale, ffica lui Mihai Ra-
covita numita tot Ruxandra, casele ce le avea in Iasi. C. Grecescu
52. Iorga N., Pedagogia unui jurisconsult lanariot din Bucuresti la 1780,
in Acad. Rom., Mem. Sect., Ist., t. XII (1932), p. 6. Descrierea manuscrisului
grec al bibliotecii universitatii din Atena cuprinzand invathturile lui Mihail
Potino din Chios, mare paharnic, &are fiul sau. P. P. P.
53. Iorga N., Une nouvelle source roumaine sur la revolution grecque de 1821
SUY le Danube, in Rev. hist., du sud-est europ., VIII (1931), p. 223-226. E
vorba de amintirile lui .tef an Daschlescu secretar al consulului rusesc Pinis,
rdmase in manuscris ; d. Iorga le rezuma, insotindu-le cu anurae observatii.
Poarte importante marturille despre amenintarile contra Grecilor ale lui Tudor
afirmatia ca acesta lucrase dupa sfatul lui Pinis pentru Rusia i cd dupb.
ce aceasta putere a parasit pe Bteristi, Tudor se intoarce impotriva Gre-
cilor. P. P. P.
54. Lapedam Al., Din grijile si greutcifile unei domnii, opt scrisori ale
lui Gheorghe Stelan-vodd cdtre Loan Kemeny ; in Inchinare lui N. Iorga, Cluj,
1931, p. 229-235. Cele opt scrisori inedite in original unguresc, se afla in colectia
d-lui I. Martian. Ele dateazd din anii 1653-1654 i privesc incercarile lui
Vasile Lupu de a recupera scaunul, vestile din Polonia 0 dela Cazaci, leghturile
cu Ardealul. P. P. P.
55. Melilla Alex. §.1 ll., Despre Ioan voevodul Moldovenilor, in Omagiu pro-
lesorului Ilie Bdrbulescu, Iai, 1931, p. 219-229.Traducere a cronicii rutene
a lui Bobolinski despre Ioan Voda cel cump/it. Textul era insa cunoscut de mult.
0 traducere romaneasca a dat Ha§deu in Foita de istorie si literaturd, I (186o),
col. 9-15 si 33-39, duph editia mai completa ca cea cunoscuta d-lor Nichita in
anexele Letopisetului lui Gr. Hrabianka, Kiev, 1844, p. 293-300. P. P. P.
56. Nieolueseu St., Dnportanta descoperirilor arheologice dela castelul doamnei
Neaga din Buda-Cisldu, in Universal din 23 Pevruarie 1932.Se dau textele
www.dacoromanica.ro
316 NOTITE BIBLIOGRAFICE
slave cu traducere ale celor sapte inscriptii de mormant gasite la Cis lam. D. Ni-
colaescu se recomanda singur astfel : ca un bun cunoscator al limbelor slave
in genere. ne facem datoria placutd fata de stiinta sà dam citirea s't traducerea
exacta". P. P. P.
57. Ohlenko Ivan, 4ai epa.nwinu Boeeo0u 6a.lamebnozo Malta Miura Beiticoao
(Douà hrisoave ale Voevodului roman loan Mircea cel Mare), in Byzantinoslavica,
III (1931), p. 415-- 429.Autorul publica din nou dupa documentele originale din
Varsovia cele doua acte de alianta ale lui Mircea (1403 i unul fara data) cu re-
gele Poloniei, care mai fusesera publicate de Miletie, Kalujniacki si Ulianickij,
corectand greseli de lectura din editiile anterioare i insotindu-le cu un comen-
tariu asupra limbii, in care gaseste influente ruse si polone. P. P. P.
58. Pelivan I., Scrisoarea arhim. Filaret Scriban ccitrei Constantin T. Stamati-
cavaler, in Arh. Basarabiei, III (1931), p. 255-237.Scrisoare din 1842 prin
care il roaga sa-i pastreze niste carti pane,' la inapoierea din calatoria pe care
o face la Moscova, Petersburg si Varsovia spre a aduna date privitoare la
istoria bisericii romanesti. C. Grecescu
59. Pelivan I., Scrisoarea niitropolitului Bdnulescu-Bodeni cdtre mitropo-
litul T'eniamin, in Arhivele Basarabiei, IV (1932), p. 31.
60. Bally Al., Le voyage de Cochelet dans les principautes roumaines (1834-5),
in Rev. hist. du sud-est europ., VIII (1931), p. 276-294.Textul integral al
caldtoriei in Muntenia §i Moldova. P. P. P.
61. Tocileseu Gr. G., 534 documente slavo-romdne din Tara Romdneascd
fi Moldova privitoare la legdturile cu Ardealul, (1346-1603), Bucuresti, Cartea
Romaneasca, 1931, XXXV+55t p., f. pr. Publicatia aparuta acum cateva
luni sub titlul 527 documente slavo-romdne, fdra nume de autor, a fost scoasa
din comert i apare acum transformata cu adausul ultimei coale de 7 docu-
mente aflata in hartifie lui Tocilescu i cu titlul schimbat. La aceasta a con-
tribuit recenzia noastra. din Rev. Ist. Rom., I, p. 312-319 i grija d-lui I. Bianu
ca publicatia sä apara completa. P. P. P.
62. Virtosu E., 1821, Date ci fapte noi, Bucuresti, 1932, LXII+353 p.
si 9 pl. cu facsimile, f. pr. (A)Fezdmdntul cultural Ion C. Brdtianu, XVIII).
Nona colectie de documente publicata de d. Virtosu cu privire la miscarea lui
Tudor cuprinde o serie de acte deosebit de pretioase intre care semnalam in
special mai multe proecte de reorganizare a tarii", datorite diverselor partide
ale vremii. Documentele sunt precedate de o introducere i o bibliografie, la
urma un indice. P. P. P.
Vezi si No. 135, 139, 140, 145, 146.
2. DISCIPLINE AUXILIARE
63. Karadja C. I., Calcularea datelor Hegirei, in Rev. 1st., XVII (1931), .
P. 144-47. Procedeul cel mai practic de pang acum tnetoda Ideler
pentru transformarea datelor Hegirei in ani dela Cristo6. Exemple. C. Grecescu
64. Martonne Em. de, Europe Centrale, Suisse, Autriche, Hongrie, Tcheco-
slovaquie, Pologne, Rournanie, Paris, 1931, p. 381-845, in colectia P. Vidal de la
Blache et L. Gallois. Geographic Universelle, Tom. IV, 2-eme partie". Cunoscutul
geograf consacra in acest volum ii pagini (p. 699-81o) Romaniei, asupra careia
face un documentat studiu. Al. Iordan
www.dacoromanica.ro
DISCIPLINE AUXILIARE 317
3. BIOGRAFII
www.dacoromanica.ro
318 NOTITE BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
1ST. POLITICA $1 D1PLOMATICA 319
84. Anfielescu C., Proectul de constitutie ctl lui Cuza-Vodd dela 1863, in Revista
de drept public, VI (1931), p. 309-319. Din pricina instabiitàtii politice, Cuza
Vodã voia s instaureze o dictatura temporara. S'au opus acestei tentative Anglia,
Rusia si Austria. Marchizul de Moustier a indemnat pe indrasnetul demnitar sd
renunte la ideea sa i sä alcatuiasca. o Constitutie. Sfatul a fost urmat de
indatd. Proectul de Constitutie, intocmit inch din August 1863, a fost trimis
guvernului francez la 17 Septembrie 1863 st. n., dupd. ce Negri il comunicase
lui Au Pasa i reprezentantilor puterilor garante la Constantinopole" (p. 319).
Se anunta ca in partea ce va urma a acestui insemnat studiu se va analiza
continutul actului. D. Bodin
85. Boga L. T., Lupta pentru lintba romdneascd ci ideia uniunii la Ro-
mdnii din Basarabia dupd zar 2, Chisinau, 1932, 34 p. + 6 facsimile, f. pr.
Studiu bazat in mare parte pe documente inedite din Arhivele Statului din Chi-
71050. Multe date foarte interesante asupra sentimentului national românesc
in Basarabia. P. P. P.
86. Bossy II. V., Agenfia diplomaticd a Romdniei in Paris i legdturile
politice franco-romdne sub Cuza-vodd, Bucuresti, ed. Fundatiunii Regele Ferdi-
nand I, 1931, 402 p., 300 lei. Dupd o introducere de 157 p., care formeaza
un interesant capitol de istorie diplomaticA, urmeaza 234 de documente privi-
toare la relatiile lui Cuza-vodd. cu Franta extrase din Arhiva lui Cuza-voda.
dela Academia Romând si din manuscrisele lui loan Alexandri depuse in aceiasi
biblioteca. P. P. P.
87. Bulat T. G., Din domnia voevodului Neagoe IV Basarab, in Inchinare
lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 73-83. Cuprinde urmbtoarele capitole : relatiu-
nile cu Ungurii i Sasii ardeleni, hotarul Tarii sub Neagoe Basarab, titulatura,
peceti, scaunele domnesti ale voevodului, boerii lui Neagoe Basarab al IV-lea,
caracterizarea personalit4ii lui Neagoe, chipul sbu. In titlu trebuia scris Ba-
sarab al IV-lea nu Neagoe al IV-lea. PArerea lui Hasdeu ca numai unul din
frati i yeti (din familia domnitoare munteand) puteau sd poarte numele de
www.dacoromanica.ro
320 NOTITE BIBLIOGRAFICE
Basarab in locul celui de botez" (p. 78) e rezultatul unei confuzii ; Basarab era
un nume de botez, nu-i tinea locul. P. P. P.
88. Mtwara 0. Trandatir, Mes missions diplomatiques : Belgrade, Sofia,
Constantinople, Galatz, Bruxelles, Le Havre, Luxenbourg, Athines, 1887-1925,
in Polybiblion, juillet, 1931.
89. Dragomlr Silviu, Inca ceva despre scrisoarea apocrifd a lui Mihaiu
Viteazul, in Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 143-152. Autorul da un fac-
simil i o transcriere corecta, precum i o traducere a pretinsei scrisori de tra-
dare a lui Mihai care Ibraim pasa. Din limba scrisorii (ungurisme i lipsa de
rusisme) rezulta cá scrisoarea a fost plásmuita de un ardelean I slujba lui
Sigismund Báthory. La aceiasi concluzie ajunsese i d. M. Lascaris pe baza
examinarii imprejurarilor politice (Deux publications serbes concernant l'histoire
roumaine, Valeni, 1927). P. P. P.
90. Filitti I. C., Des origines du regime representatit en Roumanie jusqu'en
1866, in Documents franco-roumains, I (1931), 110. 3-4, p. 26-49. - Studiu de
popularizare, dar bazat direct pe isvoare, asupra inceputurilor sistemului parla-
mentar rornanesc, insotit de numeroase reproduceri dupd stampe, desemnuri
si documente contemporane. P. P. P.
91. Handelsman M., La guerre de Crimée, la question polonaise et les ori-
gines du problems bulgare, in Revue historique, 57-a., tome CLCXIX (1932), p.
217-315. Politica polona in Orient, epoca rázboiului Crimeii, legaturi cu Bul-
garii i cu Romanii. P. P. P.
92. Iludi(6 I., Contribufii la istoria lui Cuza-vodci, Iai, 1931, 24 p., f. pr..
Studiu bazat pe actele diplornatice dela Minist. Afacerilor Streine din Paris
si din Arhiva lui Cuza-voda dela Academia Romang. In anexe se dau cinci
scrisori din anul 1865 privitoare la Iegaturile lui Cuza cu Franta. Cea mai im-
portanta e intinsul memoriu al lui Cuza care Napoleon al III-lea din i Oct.
1865. P. P. P.
93. Iorga N., Apelul cdtre unire al lui Cuza-Vodci la 1859, in Acad. Rom.,
Mem. Sec. Ist., s. III, torn. XII (1931), p. 89-92. Proclamatia lui Cuza Voda,
in urma unor tulburari, indemnand la unire, la fratie, pe Romani, redactata de
Vasile Alexandri. C. Grecescu
94. lorga N., Cu privire la Despot-Vodd, in Rev. Ist., XVII (1931), p.
207-208. -- In scrisoarea a patra, din 6 Dec. 1562, din vestitele scrisori ale
lui Auger Busbeck, resident imperial la Constantinopol, care an prieten, se arata
cum negocierile de pace Rare Gerniani i Turd au fost prirnejduite la un moment
dat prin navalirea in Moldova, cu ajutorul ostasior Imparatului, care paziau
hotarele Ungariel, a milli grec.. pe care il onorau cu numele de Despot". C. Grecescu
95. Kasterska-Sergeseu Marie, Albert Laski et ses relations avec les Rou-
mains, in Rev. hist. du sud-est europ., VIII (1931), p. 253-276.Rezumat al
chrtii aparute Inca in 1882 a lui Al. Xraushar, Olbracht Laski wojewoda Sie-
radzki, 2 volume. P. P. P.
96. Lupe§ I., Un proect de organizare politicd a Romdnilor, in Inchinare
lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 236-246.
97. Afaiorescu T., Incordare politicd, inaintea conflictului cu Bulgaria, in
Cony. Lit., LXIV (1931), p. 448-457 §i P. 558-567. Foarte pretios material
pentru studiul istoriei contemporane. C. Grecescu
98. Marineseu C., 5tiri despre principatele romans intr'un istoric trances
din secolul al XVI-lea, in Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 254-263. Stiri
www.dacoromanica.ro
ISTORIE SOCIALA 321
privitoare la Romani extrase din scrisoarea lui Martin Funrée, Histoire generalle
des troubles de Hongrie et Transilvanie, aparutd intAi. la 1594. Stirile privesc
evenimentele dela lupta dela Mohacz, 1526, pane la 1560. P. P. P.
99. Motogna Victor, Ceind ;si dela cine au cuprins Ungurii Ardealul?, Dej,
1931, 15 p., f. pr.
loo. Mutafeiev P., Encore SUY Dobrotica, Sofia, 1931, xi p., f. pr. (extras din
Annuaire de l'Universite de Sofia, faculti historique et philologique, Vol. XXVII).
Autorul sustine impotriva intampinarii d-lui Iorga din Rev. hist. du sud-est
europ., 1928, p. 133-8, cà numele despotului Dobrogei trebue cetit Dobrotita
(diminutiv) si nu Dobrotici (fiul lui Dobrota). Numele este fará indoiala slay,
Românii il au dela Slavi, dar dinastia clobrogeana, crede autorul, este cumang
bulgarizata (ea a Sismanizilor), dovada numele cuman Balica. Autorul semna-
leaza numele lui Dobrotita si in manualul patriarhal de titluri, "ExOscig vice,
in care e numit despot barbar". Diminutive le erau foarte raspandite in onomastica
slava a vremii : de pilda Ioani1tcf, Smilto, Ivanco. Chiar Mircea e un diminutiv.
slay dintenn nume contras in mit% P. P. P.
ror. Pelivan I., Originea mi;scdrii nationale-moldovene0i din Basarabia din
anii 9o5I906, in Cuvdnt Moldovenesc, VI (1931), no. 48. Arata cá ideia Unirii,
in Basarabia, s'a desvoltat independent, fara concursul Vechiului Regat. Aceastà
afirmatie este sutinuta de o seami. de documente, pe care d. Pelivan le are
pe ate stim aproape gata de publicat. Al. David
102. Riker T. W., The making of Roumania, a study of an international
problem, 1856-1866, Oxford, 1931, X+592 p., f. pr. Studiu de mare impor-
tante', bazat pe material in parte inedit din arhivele germane, engleze, franceze,
austriace. Despre valoarea acestui studiu cf. articolul d-lui G. Bratianu in pre-
zentul numbr al revistei. Bogat indice i o harta. P. P. P.
103. Vasilin Virginie, Le Tatars et la Moldavie au temps d'Etienne le Grand,
in Rev. hist. du sud-est europ., VIII (1931), p. 188-191. Autoarea admite o
navalire a Tatarilor in Moldova la 1474. P. P. P.
104. Vellani-Diontsi Franco, Il problema territoriale transilvano, Bologna,
Nicola Zanichelli, 1932, VIII+ 232 p. i o hada., ro lire. Carte tendentioasa. si
lipsita de valoare tiintifica. D. Bodin
105. Zingarelli Halo, Intorno alla conterenza danubiana, in Nuova An-
tologia, X (1932), p. 515-528.
Vezi 0 No. 53, 62, 69.
5. ISTORIE SOCIALA
ro6. Arlon Minn C., Incercare asupra dominiului eminent din principatele
Munteniei ;si Moldovei in secolele XIV ,si XV, in Inchinare lui N. Iorga, Cluj,
1931, p. 12-23.
107. Bulat T. G., Boieriile-slujbe din Tdrile Romdne la skiritul secolului
al XVIII-lea ;si inceputul celui al XIX-lea, in Arh. Basarabiei, IV (1931),
p. 32-46.
ro8. lorga N., Mo;snenii de pe Vdrbildu si de pe valea Buzdului, Bucuresti,
1931, 17 p., in Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., XII.
109. Iorga N., Mo;snenii din Cremenari", a contributie la vechea vialci a
satelor muntene, Bucuresti, 1931, 2 1 p., 18 lei, in Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., XII.
www.dacoromanica.ro
322 NOTITE BIBLIOGRAFICE
6. ISTORIE ECONOMICA
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MILITARA 323
care primul numar a fost scos la Paris (1851), iar al doilea (1353), la Bruxelles.
Influenta belgiana e mai intensi. clupà 1850 ; urmele acestei influente se pot gasi
in legea presei din Moldova dela 1856", deasemenea in conventia dela
Paris dela 7/19 Aug. 1858 si in Constitutia noastra dela 1866, care este luata
in mare parte dupà cea belgiana, in redactia dela 1831 i aceasta nu numai
ca fond, dar i ca forma.. Dreptul roman in materie ipotecara, pentru regimul
transcrierii si al publicitatli in general, este asemandtor dreptului belgian. Dupa
1866 aceasta influenta a inceput si. scadd. C. Grerescu
121. Bthluleseu A., Ressemblances entre les idaes primitives dans la Bre-
tagne contemporaine et celles du peuple rournain, in Revue historique de droit
rançais et etranger, 4-e serie, XI (1932), P. 1-34.
122. Spulber C. A., Cea mai vecheprovildromdneascd, Cernauti, 193o, 87p.
Recenzie critica de Al. Rosetti, in Grai si suflet, V (1931), p. 194-193. In
rezumat, cartea lui Spulber este utila i aduce reale servicii, atat prin publicarea
textelor Pravilelor, cat i prin lainuririle date de editor ; aceste lamuriri trebuesc
insa revizitite". D. Bodin
123. Tatulescu G., Chestiuni de drept vechiu romanesc intr'o carte de ju-
decatd din r8o8, in Milcovia, II (1931), p. 277-282. Revendicarea unei mosii pe
baza dreptului de protimisis. C. Grecescu
Vezi si No. 84, go.
8. ISTORIA MILITARA
124. Avakian Gr., Scipdturile dela Cetatea-Albd, campania I-a din 1929. Ra-
port inaintat Muzeului Militar National, Chisinau, 1931, 6o p., f. pr. Sa-
pdturile dela Cetatea-Albà au dat rezultate foarte interesante cu privire la to-
pografia vechii cetati moldovenesti, precum i prin gasirea de arme de tot
felul. P. P. P.
125. Melia I. C., Lupta dela Focpni 3 August 1789, In Milcovia, II
(1931), P. 44-51.Austriacii i Rusii uniti ataca pe Turd. Se indica cu detalii
efectivul celor trei armate i pozitia lor. Interesanta gravura lui Petrich re-
prezentând BAtalia dela Focsatti"si planul situatiei trupelor la r August r789.
Se d'A i bibliografia : hàri, gravuri, albume. C. Grecescu
126. Bopa L. T., Paza marginii, cdpitdniile de margine de pe Nistru, Ciuhur,
spre raiaua Tighinei yi Bugeac, Chisingu, 1932, 22 p., f. pr. Studiu asupra
organizarii pazei granitelor Moldovei pana la sfarsitul veacului al XVIII-lea
bazat iu parte pe material inedit din arhivele din Chisinau. P. P. P.
127. Cantea D., Major, Judeful Putna din punct de vedere nzilitar, in Mil-
covia, II (1931), p. 173-185. Judetul Putna nu poate fi o individualitate teri-
toriala din punct de vedere militar. El se incadreazi. intr'o regiune cu rnult mai
intinsa : Carpatii la Vest, Trotusul la Nord, Prutul la Est i o linie trecand
la Nord de orasele Ramnicu-Sdrat si Braila, la Sud. Se amintesc cateva ex-
peditii ale domnilor moldoveni. Afirmatii gresite cu privire la expeditiile lui Petru
Rare§ in Transilvania si la construirea cetatilor din Tara Romaneasca de &are
Stefan cel Mare. G. Grecescu
128. Nistor I. I., Un roman iscoadd la 1683 in tabdra regelui SobiesIzi la Viena,
Bucuresti, 1931, 19 p.+I pl., 20 lei (extras din Acad. Rom., Mem. Sec. Isl.,
s. III, torn. XII (1931) .Interesante consideratii asupra participarii Romanilor
www.dacoromanica.ro
324 NOTITE BIBLIOGRAFICE
la asediul Vienei dupa Ziarul" lui Diakowski, care pomeneste convorbirea is-
coadei romanesti en Sobieski. P. P P
129. PéUn, Général, Le drame roumain, 1916-1918, cu o prefata de gene-
ralul Weygand, Paris, Payot, 254 p. i 7 crochiuri, 16 fr., in Collection de me-
moires, etudes et documents Pour servir a l'histoire de la guerre mondiale. Studiu
bogat in fapte miitare, la a caror desfasurare autorul a fost partasi. Docu-
mentele pe care se intemeiaza, inedite. Stilul distins. Batälia dela Bueuresti
parasirea Capita lei isi are deacum scrisa istoria. Se va recenza. D. Bodin
130. Postelnicesen C., Lt.-Col., Prunaru, Bueuresti, 1931, 51 p., cu mai multe
fotografii i schite de Stoica, i cu o caracterizare a Sufletului Ostasului" de
C. Bacalbasa, 8 p., f. pr. E vorba de sarja dela 15/28 Noernvrie 1916. Autorul
cauta. sa redea o icoana credincioasa a celor petreeute", avand ca indreptar
ceeace personal" a vazut luand parte la acest act de bravura. D. Bodin
131. Rosetti R., general, Arbaletele dela Muzeul militar national, Cluj, 193r,
12 p., f. pr., (extras din Inchinare lui N. lorga).
132. Rosetti R., general, Evolutia mijloacelor .,si a chipului de fdptuire a rdz-
boiului dela moartea lui Stefan-cel-Mare pdnd la acea a lui Matei Basarab. III,
Tactica, Bucuresti, 1931, 59 p., 50 lei, (extras din Acad. Rom., Mem. Sect.
Ist., III, t. XII). Continuare a importantelor studii ale autorului asupra
istoriei armatei romane. Studiul se ocupa in special cu bataliile lui Petru
Rares si ale lui Mihai Viteazul. Interesante consideratii asupra sehimba-
rilor de tacticá fata de epoca lui Stefan cel Mare, datorite predominarii
armelor de foe. P. P. P.
133. Rosetli R., general, Evolulia mijloacelor ci a chipului de feiptuire a
rdzboiului dela moartea mui Stefan cel Mare pánd la acea a lji Matei Basarab.
IV. Fortilicatiunea, Bucuresti, 1932, 43 p., 40 lei, in Acad. Rom., Ment. Sect.
Ist., ser. III, tom. XII. Continuare la studiile de istorie militara ale auto-
rului. Dupa o introducere cu consideratii generale asupra eetatilor (si mana-
stirilor intarite, Oland, etc.) din secolele al XVI-lea si al XVII-lea, urmeazä
studiul asediilor de cetati din aceasta epoca. P. P. P.
Vezi si No. 43, 91, 152.
9. ISTORIA BISERICII
134. Bobulesen C., 0 viald trditd, viata de paradise, Chisinau, 1932, 166 p.,
f. pr. Date ce privesc in special paraclisele din orasul Iai, cu multe ama-
nunte pitoresti, mai ales in cele doul. capitole dintai despre Biserica domneascd
de pe poartd, cu vederea ei din 1782 dupd o pecetie (p. 35) si Biserica despre
Doamna, ambele in cuprinsul curtii domnesti. Sub cea dintai se afla inchisoarea
domneasca. P. P. P.
135. Buzild st., Documente bisericegi, in Arh. Sornevind, (1931), no. 15,
p. 15-53. Documente privitoare la istoria bIsericii romanesti din partile Nasau-
dului in anii 1797-1835. P. P. P.
136. Colin Emil, Contributii la un istoric al meindstirii Mira, in Milcovia, II
(1931), p. 214-236.--Hotarul mosiei Odobesti, intemeierea manastirei i origina
numelui, fapte istorice petrecute la Mira, inchinarea la Vatoped a tn-rii Mira si
cresterea mosiei manhstiresti. C. Grecescu
137. Crfielun I., Stiri despre episcopii Ioan Cernea al Vadului, Teodor
al Vdrsetului ,si Sava al Indului la cronicarul ardelean Stefan Szamoskozy, Cluj,
1931, 4 P. (extras din Inchinare lui N. Iorga).
www.dacoromanica.ro
1STORIA ARTELOR 323
238. Filitti I. C., Biserici >ci ctitori, Bucuresti, 1932, 48 p., f. pr., (extras
din Biserica Ortodoxd Romdnd, 1932). Note istorice i genealogice, dupa ma-
terial in parte inedit asupra fundatiilor bisericesti si a ctitorilor lor. Sunt stu-
diate 43 de biserici i manastiri din Tara Romaneasca. P. P. P.
139. Georgian C. Parafil, Cdteva documente privitoare a mdndstirile ro-
mdne§li, in Rev. 1st., XVII (1931), p. 285-293.Acte privitoare la schiturile
dispärute Varful Pietrei i Apsoara. De revizuit lectura din doc. 6 si 7 ; sa Ii
se dea pecetluituri trei poli dela vistiria domneasca". C. Grecescu
140. Iorga N., InscriPlia dela Maxineni, in Bul. Com. Mon. Ist., XXIV
(19311, D. 31-32.
141. Iorga N., 0 singhelie a episcopului de Buzdu Costandie Filiti, in Rev.
Ist., XVII (2932), p. 303. Episcopul de Buzau recomanda preotilor sa faca
serviciul religios de spovedanie fara a pretinde vreo plata. C. Grecescu
142. Pficlisanu Z., Cdteva contributii la istoria mdndstirii din Perii Ma-
ramure,sului, in Inchinare lui N. lorga, Cluj, 1931, p. 333-335.
143. PArvulescu M. A,. Mdniistirea Hoidrani, in Arh. Olteniei, X (1931), P.
304-309. Cateva informatii noi cu privire la aceasta manastire zidità la 1588
de Mitrea Vornicul 8i reparata la 1708 de Matei Palcoianu vel capitan. C. Grecescu
144. Bell S., Lupta Ronuinilor din Suceava cu stdpdnirea austriacd pentru
conservarea monumentelor religioase istorice din acest ora §. in anii 1791 x794,
in Inchinare lui N. Ioyga, Cluj, 1931, p. 360-372.
245. Tomeseu C. N., Dilerite ,stiri din arhiva Consiliului eparhial Chi§indu,
in Arh. .Basarabiei, III (1931), P. 231-244. Date diverse privitoare la biserica
din Principate i Basarabia indeosebi intro 1808-1810 ; infiintarea unei noi
eparhii pentru Armeni, Hahiceavna-Basarabeana, in Rusia, la 1830. C. Grecescu
146. Tomescu C. N., Stiri catagrafice din biserica Moldova In 1809, in
Arh. Basarabiei, III (1931), p. 73-90. Catagrafia manastirilor, schiturilor si
calugarilor scutiti din eparhia Husilor si a Rornanului la 1809. C. Grecescu
147. Ungureanu G., Mdndstirea Hangu sau Buhalnifa, schild istoricd,
Iasi, 1931, 40 p., 6o lei.
248. Viirtosu I., Din trecutul bisericii brdilene, in Analele Brdilei, II (i931),
710. 2, p. xo.
149. Visarion, Episeopul Hotinului, Insemndyi de nume, date i corespon-
del* pentru monograliile mondstirilor din episcopia Hotinului, in Arh. Basarabiei,
III (i9.p), p. 145-148.Inseinnari spicuite din corespondente privitoare la
conducbtorii manbstirilor Chlarasanca, Curchi, Dobrusa, Ilancu, Japca i ai
schiturilor Cosauti i Rughi intre anii 1806-1897. C. Grecescu
Vezi i No, 72, 152, 254, 155, 157, 159, 162-165, 272.
150. Bals Gh., Grinda i arcul, in Bul. Com. Mon. Ist., XXIV (1931,)
p. 66-69.Bisericile de lemn din tara noastra imita in elementele lor arhitec-
tonice tehnica lucrarii in zid i nu Myers, ceiace arata ca. bisericile de zid sunt
la noi anterioare celor de lemn. P. P. P.
151. Bals G., Pietre uitate, in Inchinare lui N. lorga, Cluj, 1931, p. 24-27.
Studiu asupra pietrelor pe care se tinea jhratecul pentru arderea tarnaiei, o Ca-
racteristica a unor biserici moldovene. P. P. P.
www.dacoromanica.ro
326 NOTITE BIBLIOGRAFICE
152. Bal§ St. IL, 0 biseried fortilicatd in Ia,ci : S/. Loan Botezdtorul, in
Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 28-37.
153. Ba§tureseu Cornelia, Considerafii asupra artei bizantine, in legdturd
cu expozifia internafionald din Paris 1931, Bucuresti, 1932, 40 p.+XXI plan§e,
I. pr., (extras din Buletinul Societdtii Numisntatice Romdne, XXVXXVI,
1930-3i). Lucrarea cuprinde i consideratii asupra nunismaticei bizantine,
precum §i asupra influentelor bizantine in arta romaneascb. P. P. P.
154. Bodin D., .Mdndstirea domneascd dela Strehaia, in Secolul, I (1931), no.
13, p. 7, cu douà reproduceri fotografice. Se infati§eaza. starea actualb a acestui
laca§i de inchinare §i se di.. traducerea descrierii gent.' de Paul de Alep care
a trecut cu parintele sin, Patriarhul Macarie de Antiohia, pe ad, la 20 Iulie
1657 dup. The Travels of Macarius Patriavh of Antioch, ed. Belfour, London,
1829. Comparatie in detrimentul starii actuale. C. Grecescu
155. Briituleseu V., .1144ndstirea Valea din yudeful Muscel, o ctitorie necu-
noscutd a lui Radu Paisie, in Bul. Com. Mon. lit., XXIV (1931), p. 11-19,
cu ii figuri.
156. Constantineseu-Ia§i P., Douci noi Panaghiarion", in Revista Criticci,
VI (1932), p. 3o-37.Cu patru ilustratii.
157. Driighiceanu V., 0 ctitorie brcincoveneascci dispdrutd biserica sl. loan
Grecesc din Bucuresti, in Inchinare lid N lorga, Cluj, 1931, p. 138-142.-
158. Filov B., Die Erlorschung der altbulgarischen Kunst seit 1914, in
Zeitschr. für slav. Philologie, VIII (1931), p. 131-143. Folositoare bibliogra-
fie critica a studiilor asupra istoriei artelor in Bulgaria. P. P. P.
159. Floreseu G. D., Schitul Lespezi, in Inchinare lui N. Iorga, Cluj, 1931,
p. 166-174.
16o. Gheorghian Cornelia, Cate ceva despre Epaminonda Bucevschi, in
Fdt-Frumos, VI (1931), p. 8-12.
161. Ghika-Budesti N., Inrduririle reciproce intre arhitectura din Muntenia
cea din Moldova, in Inchinare lui N. lorga, Cluj, 1931, p. 175-188.
162. Ioneseu Gr., Biserica din Cdlinesti-Prahova, in Bul. Com. Mon. Ist.,
XXIV (1931), p. 82-86.
163. Iorga N., Bisericile din Trotus, in But. Corn. Mon. Ist., XXIV (z931),
P. 79-81.
164. lorga N., Biserica din Verbila, in Bul. Corn. Mon. Ist., XXIV (1931),
P. 25-28, CU 7 figuri.
165. Iorga N., Biserica doamnei Ecaterina, in Bul. Com. Mon. Ist., XXIV
(1931), p. 38-39.E vorba de biserica din Slatioara cladita de Ecaterina doamna
lui Alexandru voda Mircea. - P. P. P.
166. Mu0ea I., La peinture SW' verre chez les Rournains de Transylvanie, in
Art. Populaire. Travaux artistique. p. 113-116.
167. Nicolaeseu Stolen, Crucea lui Stroe vet vistier Leurdeanal dela nseinds-
tirea Vieros, din 1642, in Rev. soc. Tinerimea Rorndnd, XLIX (1931), p.
21-23, cu doua fotografii.Crucea, care are o real. valoare artistica, a fost
donata de Stroe Leurdeanul manastirii Viero§ la 1642. Acum se dia. intr'o bise-
rica din Si§tov in Bulgaria. P. P. P.
x68. Opreseu G., Lecfia de deschidere a cursului de istoria artei, in Inchinare
lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 308-319. Cuprinde interesante consideratii de me-
toda §i asupra studiului artei romane§ti. P. P. P.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA LITERATURII 327
179. Di-tinsel T. Pr., Vechi texte bogomilice gdsite prin Oltenia, in Arhiv.
Olteniei. X (1931), p. ao7-a2i.Publica 0 serie de texte vechi pretinse bogomilice.
www.dacoromanica.ro
328 NOME SIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
CULTURALE VARIA 329
www.dacoromanica.ro
330 NOTITE BIBLIOGRAFICE
198. Berde Maria, Kepek az erdelki magyar irodalombdl (Icoane din lite-
ratura ardeleanA maghiara), in Erdelyi Helikon, IV, p. 396-400. Dare de seama
si rectificari la studiul lui I. Chinezn, Aspecte din literature maghiard ardeleanci.
A. P. Todor
199. Beza Mareu, Shakespeare in Roumania, London, 1931, VII+56 p.+15
planse.Studiu asupra traducerilor oi reprezentarilor pieselor lui Shakespeare
in Romania, insotit de 15 planse fotografice din diferite scene shakesperiene
precum i a diferitelor interpreti romani. Al. Iordan
200. Bulat T. G., Farmacisti medici Ia inceputul veacului XIX in fdrile
romdne, in Arh. Basarabiei, IV (1932), p. 1-18.
201. Mina Al., Criza culturii romdnesti, extras din Datina, IX (1931), 16 p.,
10 lei, cu o prefate de Tudor Vianu.Studiul are urmatoarele capitole : i. Criza
culturii europene 1 i criza culturii romanesti ; 2. Aspectele fundamentale ale
crizei culturii europene ; 3. Refractia crizei culturii europene prin mediul ro-
manesc ; 4. Aspectul specific al crizei culturii romanesti si 5. Criza nationall.
si europeana a culturii romanesti. Perspective. Concluziile autorului indeamna
cultura noastra spre nalionalizare. Fiindca numai in acest fel se construeste
o culture' romaneasca pe baze de organicism evolutionist cu perspective de mai
adancl. originalizare" (p. 13). Studiu temeinic si cu vederi drepte. D. Bodin
202. Dimitreseu I. M., Trei indrunidtori ai viefii culturale locfenene, in
Milcovia, II (1931), p. 136-143.- Se evocà figurile a trei indrumatori ai vietii
culturale focsenene artistul Ion Lupescu, profesorul D. P. Caian i maestrul
Lucio Vecchi. C. Grecescu
203. Gane I. M., Gazeta Sciteanului" (1884-1904), in Milcovia, II (193x),
p. 208-213. Interneierea revistei, colaboratorii si opera de luminare a sa-
telor. C. Grecescu
204. Lupas I., Rotel tiparului in pregdtirea unitdfii nafionale, in Alma-
nahul graficei romdne, Craiova, 1931, p. 86-95.
205: -11loiseseu I. Gh., Istoria scoalelor din Vdlenii de Munte, 1831-1931,
Valenii de Munte, 1931, 184 p. i VIII planse, 120 lei.Temeinicd monografie,
folosincl un bogat material documentar inedit dela Arhivele Statului si din lo-
calitate. Se cerceteaza in mod ameinuntit istoria scoalei de baeti, incepand
din 1831 si a celei de fete, intemeiata in 1860. Se adaoga biografiile a zece
dascali din Valeni ; o mentiune specialA nierite biografia lui Than Gherasim
Gorjanu, tip reprezentativ al dascalului luminat si patriot din prima jumätate
a veacului trecut, precum i aceia a lui David Almasanu. Lucrarea d-lui Moi-
sescu ar fi de dorit sd alba cat mai multi imitatori. C. C. G.
206. Nistor I. I., Opera istoricd a d-lui Nicolae .Torga, in Acad. Rom., Mem.
Secf. 1st., s. III, tom. XII (1931), p. 45-54. Trecere in revista apologeticA,
a activitatii d-lui N. Iorga in diferitele domenii ale istoriei. C. Grecescu
207. Panaiteseu P. P., Peeve Movild, ctitor al tipografiilor romoine din
veacul XVII, in Almanahul graficei ronuine, Craiova, 1931, p. 116-120.
208. Popeseu M., Contribufiuni la istoricul scoalelor publice din Focsanii
moldoveni si munteni, in Milcovia, II (1931), p. 108-124. Interesant istoric
al infiintarii scolii de stat din rocsanii moldoveni §i munteni, cu programa
analitice si primele serif de absolventi. Aminteste si de scolile particulare ale
diferitilor dascali, sau de cele cu limba de predare greaca, germane, fren-
ceze.. C. Grecescu
www.dacoromanica.ro
ISTORIA LIMBII 331
www.dacoromanica.ro
332 NOTITE BIBLIOGRAFICE
Cele mai vechi texte scrise romaneste" ar data din secolul al XIV-lea ! A. R.
220. Iorga N., Note din Topeltin, in Rev. 1st., XVII (1931), p. 283-285.
Se relevâ fapte importante notate de Toppeltin in cartea sa i trecute cu ve-
derea de istorici : explicatia numelui Secuilor, despre limba romdnd i literele
ei, s. a. C. Grecescu
221. Papa st., Studii de onomasticd. 1, Circulatia numelui de botez In
Tara Oltului, Brasov, 1931, p. 27 (extras din Tara Bdrsei, 1931). Obser-
vatii pretioase asupra variatiilor numelor de botez, in rdstimpul dintre 1680
si 1789, in cornunele Corbi, Porumbacul de jos i de sus, Sdrata i Ucea de
sus, din Tara Oltului. Populatia acestor sate constituia, pe vremuri, o unitate.
Cu cat populatia unei localitati este mai recluse; numeric, cu atat varietatea
numelor de botez, in raport cu numárul indivizilor care le poartd, este mai
mare", si hivers cu cat un nucleu social numard mai multi indivizi, cu atata
se repeta mai des acelasi nume". Autorul observe.' ca secolul al XVIII-lea...
inseamng o transformare aproape radicald a listei numelor proprii". Nume ca
Aldea, Barb, Bdrbat, Bdrsul, Brate, Bunea, Coman, Comfa, Dan, etc., dispar,
si sunt inlocuite cu nume ca Adam, Alexandra, Anghel, Anton, Avram, etc.
Influenta literaturei religioase asupra alegerei acestor nume este evidentd. Amin-
tesc cu acest prilej ca d. Iorga a explicat mai demult anumite fapte ale Voe-
vozilor Tani Romanesti prin influenta literaturei contemporane : romanul Varlaam
§i Ioasaf a inraurit pe Neagoe Voclà, dupg cum, mai tarziu, Mihai-Viteazul a fost
influentat de lectura Alexandriei (v. N. large, Faze sulletuti ii cdrti representative
la Romdni, cu speciald privire la legdturile Alexandriei" cu Mihai Viteazul, Bu-
curesti, 1915, in An. Acad. Rom., Mem. Sec. Ist., s. II-a, t. XXXVII). A. R.
222. Pupariu S., Despre neologisme, in Inclzinare lui N. Iorga, Cluj,
1931, P. 345-359. Studiu privitor la introducerea neologismelor in limba ro-
mamd in diferite epoci si sub diferite influente culturale si la reactia impotriva
neologismelor. P. P. P.
223. Stefilneseu Margareta, Urme de limbd romdneascii in documentele ro-
rndno-slave (moldo- i valaho-slave) din sec. XIV Si XV-lea [sic I], Iai, Presa
Bung, 1932, 36 p., (extr. din Arhiva, XXXVIII, (1931), p. 609-642).--Releveu util,
dar incomplet, desi autoarea si-a propus se' implineascg aceastg lipsh prin pre-
zenta lucrare (pand acum, nimeni n'a cdutat sd scoatg din documentele slavo-
romane din sec. XIV si XV-lea [sic !3 toate fenomenele de limbd romaneascd
care se gdsesc in ele", p. 6). .Se studiazg in mod succesiv faptele ce intere-
seazd morfologia, fonetica i sintaxa. Cateva observatii : la p. 18 se omit for-
mele de genit. -dat. fem. Kobdliei, Zldtdronyi, Laegiei, etc., din Doc. lui tetan
cel Mare, ed. I. Bogdan (I, 122-123, 120, 126, etc.) ; p. 21 : in Deochiati
noteazd pe ya, nu pe ea; p. 27 : expozeul privitor la constructiile cu po, ce
ar imita constructiile romanesti cu pre, e gresit. D. S. Pupariu a combatut en-
plicatia aceasta, propusa de I. Barbulescu, cu argurnente decisive (Dacoromania,
II, p. 572 si urm.). E vorba, deci, de constructii prepozitionale cu dativul sau
www.dacoromanica.ro
DEMOGRAFIE, ETNOGRAFIE 1 FOLKLOR 333
www.dacoromanica.ro
334 NOTITE BIBLIOGRAFICE
225. Brailoiu C., Esquisse d'une methods de folklore musical (les archives
de la Societe des compositeurs roumains), Paris, Pischbacher, f. d., 35 p., (extr.
din Revue de musicologie, no. 40) : traducere in limba franceza, cu mici adaosuri
modificari, a lucrarei citate anterior. A. R
226. Breazu G. si Drawl V. Sabin, Carte de cdntece pentru clasa I secun-
dard de bdefi si fete, Craiova, Scrisul romanesc, 1931, 16o p., 95 lei.Manual
prezentat in excelente conditiuni tehnice, clar i bine ordonat, ce trebue reco-
mandat calduros ; partea I-a cuprinde un excelent expozeu elementar (muzicâ
vocala i instrumentala, sunetele muzicale i analiza lor, elemente de scris i cetit
muzical, exercitii de descifrare, etc.), cu exemple bine alese din cantecele populare
romanesti. A.R.
227. Bredieeanu Tiberius Dr., Historique et etat actuel des recherches sur
la musique poPulaire roumaine, in Art Populaire. Travaux artistique..., t. II,
p. 133-140.
228. Bulat T. G., 5tiri noud cu privire la Bulgarii din Basarabia, in Arh.
Olteniei, III (193i), p. 213-230.-8=U. introducere I 22 anexe privitoare la
asezarea Bulgarilor in sudul Basarabiei. Scopul initial al Rusilor era de a popula
cu ei tinutul Hersonului. C. Grecescu
229. Caraman P., Substratul mitologic al sdrbdtorilor de iarnd la Romdni
ii Slavi; contribufie la studiul mitologiei crestine din Orientul Europei, in Arhiva,
XXXVIII, (1931), P. 358-448.Din concluzii : intre ciclul sarbatorilor romane
de iarna... i intre sarbatorile crestine care au loc la aceeasi epoca a anului...
exista un foarte aCcentuat paralelisin". A. R.
230. Collude si efinteee de stea, Culegere ingrijita de Coast. Bràiboiu, Bu-
curesti, 1931, 45 p., in Publicatiile Academiei de musicci religioasei a SI. Pa-
triarhii ortodoxe romdne.Dup'd pretioasa culegere publicata de d. S. Dragoi
(303 colinde, cu text si melodie, Craiova, Scrisul Romanesc, f. d.), prezenta co-
lectie aduce 67 bucati din intreg cuprinsul Romaniei de astazi. Culegerea a
fost facuta, in cursul anilor, de mai multi specialisti, printre care d. Brad-
loiu. De notat deosebirea stabilité. de d. Brailoiu intre colinde cantece rituale
vadit taranesti", i cdntece de stea cantece rituale védit carturaresti". De fapt,
deosebirea este cronologica : in colinde, elementele carturaresti s'au contopit
cu cele populare i productia e tratata in maniera populara, pe cand in cdn-
tecele de stea procesul acesta nu s'a petrecut, Inca. Cu privire la melodii, de
retinut observatia privitoare la scdrile medievale asemanatoare celor gregoriene...,
care le banuesc o ramasita a celei mai vechi musici crestine, comune Apusului
RAsaritului". A. R.
231. Deffontaines P. et \Voinovski M., La vie pastorale dans la Czarnohora,
in Rev. des etudes slaves, X (1930), p. 221-231. tiri pretioase privitoare la pa-
storitul in regiunea muntoasa a Carpatilor dintre Prut i Ceremus (sud-estul Po-
loniei). On est frappé par l'origine roumaine de la toponymie locale" ; termi-
nologia pastoreasca este de asemenea romaneasca. La predilection des Huculs
pour la vie pastorale et leur attrait mediocre pour l'agriculture ne sont pas des
traits slaves". E vorba, deci, d'antiques migrations roumaines It travers la
montagne". Geografii, etnografii i lingvitii slavi pregatesc un studiu amanuntit
al conditiunilor de viata la munte, in -raffle slave ; tr anshumanf a a fost stu-
diata (v. bibliografia dela p. 231, no. I), iar acum se pregateste publicarea unui
vocabular parslav al tuturor termenilor privitori la transhumanta din Carpati
Balcani. A. R.
www.dacoromanica.ro
ISTORIE LOCALA 335
www.dacoromanica.ro
CRONICA
Congresul internalional de istorie se va tine in luna August 1933 la Var-
sovia. Problemele prezentate aci se vor discuta, potrivit ramurilor istorice cà-
rora apartin, in urmatoarele 54 sectiuni : Stiinte auxiliare, arhive, organizarea
activitatii istorice ; Preistorie i arheologie ; Istorie veche ; Evul mediu i Bi-
zantul ; Istorie moderna i contemporand ; Istoria religiilor i istoria bisericeasca. ;
Istoria dreptului i institutiile ; Istorie economica i sociala, colonizare ; Istoria
stiintelor stiinte pure i medicina ; Istoria literaturilor ; Istoria artei ; Metoda
istorica i teoria istoriei ; Invatamantul istoriei i Istoria Europei rasaritene.
Pe langa programul de desbateri, oficial, al Congresului au fost propuse
subiecte i de care diferite asociatii din afara Comitetului international al stiin-
telor istorice. Bundoara: Proprietatea rurala in Bizant ; Istoria stiintelor in veacul
al XVI-lea ; Legaturile literare ale Poloniei cu natiunile occidentale ; Cum s'a
prezentat despotismul luminat in diferite tan ; Cresterea populatiei in secolul
al XIX-lea ; Evolutia notiunii de frontiera ; Evolutia planului de orase ; Primi-
tivismul in America ; Cucerirea Mexicului ; Descoperirea Americii i istoria Europei
Orientate ; Istoria batten.
Participarea la discutiile diferitelor comisii ale Congresului se poate face :
prezentând un raport, facand o comunicare, ori anuntand din timp inscrierea
la desbateri pentru o chestiune pusa pe ordinea de zi. Se recomanda raportul
cand e vorba de probleme complexe" si generale ; textul acestuia trebuind si
fie gata la i Septemvrie 1932 pentru a putea fi publicat inaintea deschiderii
Congresului. Forma traditionala insa o constitue comunicarea, de obicei libera.
Ea insoteste totdeauna an raport care nu se citeste niciodata in sedinta
ei-1 suplineste partial, infatisand punctele discutabile ale lui. Comunicarea trebue
supusi anterior comitetului national respectiv care o va recomanda apoi Comi-
tetului organizator international, acesta urn:land si ia hotarirea finalã. Comu-
nicarile se tiparesc i ele inainte de Congres i ca atare se vor trimite Comite-
tului organizator pana la i Martie 5933. Inierventiile in discutia problemelor se
fac prin inscrieri dinainte. Ele se semnaleaza pe ordinea de zi in fiecare sedinta
in darea de seami generala a Congresului.
Date fiind apropierile si legatAre dintre noi i Polonia ; date fiind proble-
male multe privind Europa de rasarit, in care Romania i Polonia se Inca-
dreaza intr'un f el ; de buni seami ca grij a Comitetului Istoricilor romani va fi
mantá pentru a cinsti cum se cuvine acest prilej ales. §i ne bucura vestea ci isto-
riografia româneasca va fi reprezentata la Varsovia intr'un chip cu totul deosebit
prin pregatirea participantilor, prin numarul lor impunator i prin chestiunile
ce vor pune in discutie. D. Bodin
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro