Repere metodologice privind dezvoltarea competenţelor comunicative în cadrul

orelor de limba română în clasele primare

La baza activităţii umane stă comunicarea verbală, iar însuşirea şi dezvoltarea limbajului au loc în
procesul comunicării.
Elevul trebuie să posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical.
Însuşirea limbajului presupune mai multe etape:
 În prima etapă din şcoală, care coincide cu învăţarea citit-scrisului, are loc procesul de interiorizare
a limbajului extern. Aceasta este etapa în care copilul nu este preocupat decât de propriile acţiuni.
 Cea de-a doua etapă este etapa automatizării deprinderilor de exprimare verbală, care coincide cu
etapa automatizării deprinderii cititului.
Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltării vorbirii se aplică diferite modalităţi didactice:
A. Observarea;
B. Memorizarea (memorarea);
C. Audierea (audiţia);
D. Povestirea;
E. Convorbirea (dialogul);
F. Jocuri didactice;
G. Şezătoarea;
H. Concursurile.
În continuare mă voi referi la una din cele mai eficiente metode – povestirea. În activităţile de
dezvoltare a competenţelor comunicative, la toate clasele I-IV, povestirea o folosesc intens pentru
multiplele ei valenţe informativ-formative:
a) prin intermediul povestirii elevii dobândesc un cerc de reprezentări despre obiecte, fenomene,
fapte, întâmplări;
b) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimilează cele mai multe
expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc
limba populară în comparaţie cu limba literară.
Încercăm la lecţii să creăm şi noi mici povestiri, basme, snoave ceea ce le impulsionează mult
imaginaţia creatoare.
Pentru a reuşi prelucrarea didactică ţin cont de conţinutul materialului, de pregătirea generală a
clasei. Pot să enumăr câteva reguli de care mă conduc:
 selectez atent produsele literare (conţinut, formă, dimensiuni);
 folosesc mijloace de învăţământ adecvate textului şi obiectivelor urmărite (ilustraţii, filme, albume,
planşe);
 stabilesc un plan corespunzător de desfăşurare a modalităţilor şi tehnicilor de prelucrare.
Mă strădui să-i deprind pe elevi cât mai timpuriu să-şi ordoneze materialul pe care îl au de
comunicat. Către sfârşitul clasei I încep exerciţii de iniţiere a elevilor în deprinderea de a-şi întocmi un
plan de povestire. La început povestirea elevilor o ajut de un suport senzorial (set de ilustraţii ce se succed
în ordinea episoadelor redate în povestire, imagini, planşe).
Cu timpul deprinderea de a povesti se formează, de aceea materialul intuitiv îl reduc şi solicit
elevul mai mult în direcţia recunoaşterii. În această fază utilizez procedee variate:
 prezint ilustraţia ce relevă primul episod al povestirii şi apoi le cer elevilor să continue povestirea;
 le citesc fragmentul de început;
 selectiv le introduc anumite ilustraţii, cerându-le elevilor să amplaseze episodul respectiv la locul
potrivit;
 le cer elevilor să reproducă toate episoadele numai cu ajutorul unor întrebări de sprijin.
Pe parcursul lecţiilor apelez şi la desfăşurarea următoarelor activităţi:
 o Povestirea pe bază de plan dat.
o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi.
o Povestiri create de elevi.
o Povestirea prin trecerea acţiunii de la persoana I la persoana a III-a, fără a le cere elevilor
justificarea gramaticală.
Expresivitatea verbală micii autori o deprind prin:
 redarea conţinutului unei povestiri cunoscute, respectând succesiunea logică a
episoadelor cu exprimare clară, corectă, expresivă;
 continuarea expunerii întrerupte în punctul culminant şi găsirea uneia sau mai
multor variante de deznodământ.
În scopul dezvoltării competenţelor comunicative în cadrul orelor de limba română utilizez tehnici
ca:
1. LECTURA GHIDATĂ
Metoda este alcătuită din mai multe procedee. Se lucrează cu un text artistic absolut necunoscut
care în prealabil este împărţit în fragmente (de către învăţător). După etapa pregătitoare (informaţie despre
autor, explicarea cuvintelor necunoscute, conversaţie introductivă), elevii citesc textul pe fragmente. Se
opresc după fiecare fragment şi fac presupuneri. Răspunsul la întrebarea: Cum credeţi ce se va întâmpla în
continuare? (îşi expun părerile 3-4 elevi). Apoi este citit fragmentul următor.
Notă: se aplică la predare.

2. SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii)

Notă: la lecţia de limba română se aplică mai rar. Se aplică la predare.
Se lucrează cu un text ştiinţific. Mai des se aplică la lecţiile de istorie şi ştiinţe. După etapa
pregătitoare (conversaţie introductivă, explicarea cuvintelor), elevii citesc independent textul din manual
(pe fragmente) şi pe marginea paginii fac următoarele însemnări:
V – informaţie cunoscută
+ – informaţie nouă
? – aş vrea să aflu ceva nou despre aceasta.
Un avantaj este că elevul citeşte independent, iar altul – că citeşte conştient.

3. LECTURA ÎMPOTRIVĂ
Notă: se practică la consolidare (la reflecţie).
Se lucrează cu un text artistic analizat detaliat. Textul parcă e întors pe dos.
Exemplu: fragmentul „La cireşe”
- Ce s-ar fi întâmplat dacă Ion ar fi fost acasă?
- Ce s-ar fi întâmplat dacă acasă ar fi fost moş Vasile şi nu mătuşa Mărioara?
- Ce s-ar fi întâmplat dacă mătuşa Mărioara ar fi reuşit să se urce în copac?

4. DIAGRAMA VENN
Notă: se aplică la consolidare

În loc de cercuri se poate face un tabel:

Micul Prinţ Asemănări Prinţul Miorlau
Grijuliu Ambii erau copii Nerăbdător
Răbdător Ambii erau băieţi Capricios
Cult Ambii erau din familii regale Leneş
Ingenios Erau singurii copii Hapsân
Iscusit Ambii erau bine îngrijiţi Egoist
Ambii aveau părinţi Alintat
Fricos
Distrat
Plângăcios

Oaspeţii primăverii Asemănări Primăvara

E un text în versuri Ambele descriu semnele E un text în proză
E un text cu rimă caracteristice primăverii E un text narativ
E un text de primăvară În ambele texte se vorbeşte Descrie alt fenomen al primăverii
despre păsări

5. GRAFICUL CCC (Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?)

Textul: „Puiul”, clasa III

Tema: „Relaţiile familiei”

Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

Familia este compusa din părinţi,
copii, bunici.
Membrii familiei se respectă.
Cei mici trebuie sa-i asculte pe
cei mari.
Cine trebuie să fie cel mai
autoritar în familie?
Sunt obligaţi copiii sa-i asculte
întru totul pe cei mari?
Părinţii pot învăţa şi ei de la
copii?
O mamă întotdeauna se jertfeşte
pentru copiii săi.
Trebuie să-i ascultăm pe cei
maturi, pentru că ei au experienţa
vieţii.
Copiii neascultători până la urmă
o păţesc rău.

Notă: se foloseşte la reactualizare (se completează primele două coloane). Ultima se completează
la reactualizare şi consolidare.

6. CULOAREA PREFERATĂ (obiectul, fiinţa, fenomenul)

Notă: se aplică la reflecţie (consolidare). Se aplică la dezvoltarea competenţelor comunicative.
Exemplu:
1. albastru – culoarea apei
2. prefer culoarea albastră deoarece dă o senzaţie de curăţenie.
3. se realizează un mic desen unde predomină această culoare.
4. în baza acestui desen alcătuiţi un mic text sau o poezioară.
„Era o zi însorită de vară. Soarele strălucea cu dărnicie. Doi copii s-au oprit pe malul lacului, s-au
hârjonit puţin, apoi au intrat în apă.”
„Culoarea mea preferată este albastru. Prefer această culoare, deoarece simbolizează curăţenia. Am
realizat un mic text...”

7. GPP (gândeşte – perechi – prezintă)

 Notă: poate fi practicată atât la evocare, cât şi la reflecţie.
Se formulează o întrebare (în baza unui text).
1. La început fiecare elev meditează asupra acestei întrebări şi îşi fixează răspunsurile posibile.
2. Apoi se consultă cu colegul de bancă şi împreună găsesc răspunsul corect.
3. Ambii decid cine va prezenta rezultatul (dacă va fi solicitată perechea).

Exemplu:
„De ce trebuie să studiem gramatica?”
Gramatica trebuie să se studieze pentru ca noi să ne putem exprima corect gândurile şi cei din jur să ne
înţeleagă corect. Fără studierea profundă a gramaticii nu ne putem socoti oameni culţi.

8. CVINTETUL
Notă: se practică la reflecţie (consolidare)
O poezie alcătuită din 5 versuri, respectînd schema:
1. un substantiv;
2. 2 adjective;
3. 3 verbe;
4. un enunţ din 4 cuvinte cu sens generalizat;
5. o comparaţie.
Exemplu:
Ghiocelul
Firav, blînd
A ieşit, se luptă, încearcă
Să învingă gerul crunt
Ce se zbate ca o fiară.

Scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii este acela de a forma un tânăr cu
o cultură comunicaţională literară de bază, capabil să comunice, să interacţioneze cu semenii, exprimându-
şi gânduri, sentimente, opinii să-şi utilizeze capacităţile în mod eficient şi creativ pentru rezolvarea unor
probleme în viaţa de zi cu zi. În acest sens, am practicat în cadrul orelor de comunicare orală pentru a veni
în sprijinul elevilor de a-i determina să-şi exprime liber, dar organizat opiniile următoarelor strategii
didactice interactive:

PASUL I
-fiecare elev a fost obligat să vorbească la oră timp de un minut, apoi trei minute, o parte din lecţia predată
şi învăţată;
-în urma audierii s-au făcut observaţiile cuvenite fiecăruia după criteriile stabilite anterior;
PASUL II
-elevii fiind împărţiţi în echipe au susţinut cu argumente pro sau contra anumite aspecte din lecţie stabilite
de cadrul didactic;
-se creează situaţii să favorizeze comunicarea elev-elev şi învăţător-elev;
PASUL III
-evaluarea se realizează în funcţie de modul de exprimare, de povestire, vocabularul folosit, tonul, mimica,
gestica, intervenţia făcută , modul de argumentare folosit;
-evaluarea se face oral;
-se dau diplomele celor mai buni oratori;
-elevii sunt motivaţi şi stimulaţi permanent pentru învăţare;
-ca si activitate recreativă am realizat jocuri de prezentare a unui discurs tocmai pentru a-i determina
să vorbească liber. Trebuie să-şi înfrângă timiditatea, să-şi controleze mişcările, vocea, timpul pe care îl
au la dispoziţie, Astfel de exerciţii îl pregătesc pentru susţinerea unui examen oral, o pledoarie, un discurs,
susţinerea unui proiect, etc.
EXEMPLE DE JOCURI

Jocul : Cules de cuvinte

Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor

-dezvoltarea atitudinii creative faţă de limbă

Materiale necesare:cartele pe care conducătorul jocului a scris cuvinte lungi

Participanţi: grupe de 4-5 elevi

Desfăşurare: fiecare grupă primeşte 5 cartele identice. Grupele trebuie să alcătuiască din silabele sau
grupurile de litere ale cuvântului original noi cuvinte ( de ex. anticipaţie- an , antic , tic, cip, aţi, ţie ). În
final, conducătorul citeşte un cuvânt iar fiecare grupă citeşte noile cuvinte alcătuite. Se adună numărul
cuvintelor noi şi pe această bază se declară echipa câştigătoare.

Jocul : Tatăl Scufiţei Roşii

Obiective : -dezvoltarea abilităţii de a susţine un discurs pe o temă dată şi într-un timp limitat
-dezvoltarea abilităţii de a privi o problemă din diferite puncte de vedere
-dezvoltarea spiritului de toleranţă prin reflectarea asupra unor puncte de vedere neobişnuite
-dezvoltarea creativităţii elevilor
Participanţi : maxim 20 elevi
Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (atâtea câţi jucători sunt)
Desfăşurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul, bunica Scufiţei
Roşii, vânătorul, mama Scufiţei Roşii , coşuleţul cu mâncare ). Se lasă timp de gândire 10-15 minute.
Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a spune povestea din punctual său de vedere. La sfârşit, membrii
grupului votează pentru cea mai interesantă prezentare .
Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii să aspire la statutul de buni vorbitori, dar totodata i-
am transformat şi în buni ascultători –ascultători activi.
Oamenii preferă bunii ascultători, arta de a asculta pare mai rară decât orice calitate. Succesul în
comunicare cu ceilalţi depinde de o abordare corectă şi deschisă a punctului de vedere.

Într-o conversaţie reuşeşti să fii cooperant când apreciezi ideile şi sentimentele cuiva la fel ca pe
ale tale.

Literatura de specialitate, cercetarea pedagogica si observarea practicii scolare releva necesitatea

cresterii eficientei activitatii didactice in intregul nostru invatamant si mai ales in invatamantul primar
care trebuie sa-si realizeze functiile fundamentale specifice menite sa asigure premisele viitoarei
personalitati: functia instrumentala, functia informationala si functia formativ- educativa.

Invatamantul primar este primul nivel care intra intr-o reconsiderare cuprinzatoare menita sa
conduca la performante superioare la o mai buna adecvare atat la exigentele treptei superioare de
scolaritate cat si la nevoile de educatie ale societatii romanesti. Dimensiunile fundamentale ale unei
reforme reale se propaga, in primul rand, in invatamantul primar.
In continuare ma voi referi la utilizarea eficienta a limbii ca mijloc de comunicare, gandire si creatie
de catre elevii cls I si a II- a, deoarece acestiu obiect de invatamant ii revin sarcini exprese pentru
dezvoltarea capacitatilor de comunicare si creatie.
Incepand din cls I, am introdus o gama larga de exercitii:
1. Din silabele date sa compuna cat mai multe cuvinte.Exemplu: ge, re, ca, ma, na, soa,
pe, nin.
Cuvinte: rege, ninsoare, cana, mare, pere, ninge, soare, penare, care, etc.
2. Ce cuvinte se pot forma din literele cuvantului "scrisoare" ? (scris, soare, are, ora, car, rac, serie,
sec, erori, sas, ros, cer, ceri, cai, car)
3.Inlatura o litera sau o silaba pentru a gasi cuvinte noi: jos, stejar, hotare, halat, scoala, masina.
4.Adauga o silaba sau o litera pentru a descoperi noi cuvinte: soare, ard, rana, rau, pic, pun.
5.Inlocuieste o singura litera si descoperta alte cuvinte:
a) cat, gat, rat
b) gura, mura, sura, jura, tura, dura, cura, fura
c) far, var, car, dar, iar, jar, sar, bar
d) ger, cer
6. Citeste cuvintele inversand literele:
cos-soc; rosu-usor; sal-las; topor-ropot; dor-rod; supa-apus; sapa-apas; dai-iad;
7. Foloseste literele initiale date si formeaza cat mai multe propozitii: M... d... s....
a) Maria deseneaza soarele.
b) Morarul duce sacul.
c) Marcel, da steagul!
8. Cum poate fi? (insusiri)
a) iepurele: fricos, mic, alb, dragalas
9. Ce poate face? (actiuni)
a) elevul: invata, citeste, scrie, se joaca, etc
Analiza unui text de citire nu poate fi redusa la desprinderea ideilor principale, ci este necesar sa se
inteleaga structura si unitatea ei, logica constructiei sale, sa se ceara elevilor sa explice, sa motiveze, la
nivelul lor apreciativ, relatiiie dintre evenimentele si faptele reiatate, dintre diferitele aspecte ale realitatii.
Paleta exercitiilor de acest fel este larga:
1. Inlocuieste cuvintele date cu altele cu acelasi sens:
a) Cuza- Voda a infaptuit Unirea.
b) Printul s-a zarit s-o ia de sotie.
2. Gaseste intelesuri diferite ale cuvantului "atentie".
a) Trebuie sa traversam strada cu atentie.
b) Prietena mamei mi-a adus o atentie
 c) Bunica m-a încurajat cu multa atenţie.

3. Alege explicaţii corecte:

vuiet: - urlet sultan: - imparat
- galagie - domnitor
- larma - conducatorul turcilor
- vajait
4. Formeaza familia de cuvinte:
a) poveste-povestitor, a povesti, povestit, povestioara, povestire, repovestit, repovestire
b) padure-padurar, a impaduri, padurice, paduret, a despaduri
5.Alinta cuvintele:
mama-mamica ; frate-fratior ; copil-copilas
6.Uneste cuvintele cu inteles opus:
lumina a termina
a incepe rau
bine intuneric
7. Jocul cuvintelor - se cere elevilor sa completeze punctele cu parti ale corpului omenesc:
a) s-a sculat cu noaptea-n ...
b) e satul pana in ...
c) are o ... cat o sura.
d) si-a luat... la purtare.
e) e cu un ... in groapa
f) intra pe-o ... si iese pe alta.
g) incearca marea cu ...
Pentru dezvoltarea activitatii gandirii, le-am cerut elevilor sa-si imagineze fapte si intamplari
diferite.De pilda:
a) Continuati povestea si spuneti cum credeti ca s-au inteles mai de parte printul si printesa? (O
printesa adevarata)
b) Imagineaza-ti discutia dintre mosneag si brad, inainte de a fi taiat (Vreau sa traiesc printre
stele - cls. a II - a)
Ascultand scurtele lor povestioare, ne dam seama daca elevii au inteles continutul lectiilor citite si au
desprins mesajul educativ.
Pentru a-i face pe elevi sa inteleaga cat de importanta este scrierea semnelor diacritice, am rezolvat
in repetate randuri exercitii de formare a propozitiilor cu astfel de cuvinte perechi: cos-cos; scoala-scoala;
var-var-var.Si-au dat seama ca lipsa semnului diacritic schimba complet intelesul cuvantului.
Exercitiile lexicale efectuate au contribuit la imbogatirea vocabularului, la dezvoltatrea
capacitatii de a gandi si de a se exprima in imagini, la formarea deprinderilor de a intrebuinta cuvinte
cu o bogata incarcatura stilistica.
Exemplele sunt si in acest sens diverse, atractive si pline de sensibilitate :
1. Se dau substantivele pentru care elevii sa gaseasca cele mai potrivite si frumoase
adjective - epitete: gust - amar
suflet amar; zile amare; paine amara.
2. Se cere elevilor sa sesizeze, sa exerseze si sa creeze comparatii deosebite:
 senin ca floarea de nu-ma-uita;
fulgi de nea ca niste stelute sclipitoare;
frunzele ca niste vulpi roseate.
3. Langa cuvinte neinsufletite se cere elevilor sa gaseasca actiuni savarsite de oameni
(personificari)
norii - alearga; se ascund; se joaca.
4. Se cere elevilor sa gaseasca propozitii in care sa se exagereze anumite insusiri
(hiperbola)
Era un om voinic cat muntele. Copacul era inalt, inalt pana la cer. Valentele formative deosebite au
si exercitiile pentru depistarea si explicarea:
a) Metaforelor (ochi de apa - lacul; imparatia pasarilor - padurea; om al pamantului, al
gliei - taranul).
b) Repetitiei (mic, mic de tot; curat, curat ca o lacrima).
c) A cuvintelor simbol (alb - puritate, pace, candoare)