iTeach: Experienţe didactice

ISSN 2247 – 966X

Nr. 72 / august 2017

Profesia de cadru didactic: statut social, responsabilități, satisfacții

| de Oana Gheorghe
Regulile și managementul clasei de elevi
| de Rebecca-Maria David
Dezvoltarea parteneriatului școală-familie prin proiecte europene
| de Ecaterina Galoiu
Prin Erasmus+, competențe pentru un viitor mai bun

72
| de Mariana Farcaș
Cultură și civilizație românească în Italia
| de Ionița Timiș
Valoarea formativă a textelor literare studiate în ciclul primar
| de Alina-Maria Ardelean
Structuri narative (povestirea) în jocurile didactice ale școlarului mic
| de Turchean Otei
Stimularea creativității elevilor din ciclul gimnazial – de la poveste la
povestire | de Cristiana Hâruţa
Cetățeanul digital – cum și de ce
| de Anamaria Corina Golumbeanu
Evaluarea didactică folosind aplicațiile Google Forms și Flubaroo
| de Iuliana Bolos
Webinars, sau un alt tip de perfecționare didactică
| de Roxana Ciugudean

Editor: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educaţie

Online: www.iteach.ro/experientedidactice

Partener: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

 Revista “iTeach: Experienţe didactice” îşi propune să promoveze aspectele practice ale predării, învăţării şi
evaluării şcolare prin aducerea în prim plan a experienţelor concrete ale cadrelor didactice. Constituie un
canal de comunicare şi de informare în cadrul comunităţii cadrelor didactice înscrise pe platforma iTeach.

Descriere prin cuvinte cheie:

didactică aplicată, practică pedagogică, situaţii educative, experienţe didactice

iTeach: Experienţe didactice

Cod de identificare ISSN / înregistrarea Bibliotecii Naţionale a României:

iTeach: Experienţe didactice (online) = ISSN 2247 – 966X
ISSN – L = 2247 – 966X

Editor: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educaţie

www.tehne.ro

Redacţia:
Str. Dr. Louis Pasteur 54
Bucureşti 050536

Colectiv de redacţie
dr. Olimpius ISTRATE (Universitatea din Bucureşti, Departamentul pentru Formarea
Profesorilor)
dr. Oana GHEORGHE (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei)
dr. Simona VELEA (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei)
Alexandra BUNICA (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei)
Doru ŞTEFĂNESCU (Social IT)
dr. Simona GĂBUREANU (Universitatea Politehnica București, Catedra pentru Pregătirea
Personalului Didactic)
dr. Ema FÂCIU (Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacău, Școala doctorală; Casa
Corpului Didactic “Grigore Tăbăcaru” Bacău)

E-mail: echipa@iteach.ro

Pagina Revistei:

www.iteach.ro/experientedidactice

Profesia de cadru
didactic: statut social,
responsabilități,
satisfacții
Oana Gheorghe
Institutul de Stiinte ale Educatiei
Articolul de față prezintă concluziile unei cercetări
desfășurate în perioada octombrie 2011 – mai 2013,
în 19 instituții de învățământ din județul Ialomița și din
municipiul București.
Scopul studiului l-a constituit investigarea percepţiei
asupra profesiei de cadru didactic și se bazează pe
ipoteza conform căreia un feedback negativ din
partea societății poate avea efecte negative atât
direct, asupra cadrelor didactice, prin scăderea stimei
de sine, cât și indirect, prin scăderea randamentului
profesional al acestora, putând duce chiar la
reorientarea către alte profesii. Au fost surprinse
opiniile cadrelor didactice despre profesia didactică și
despre statutul său social, despre principalele însușiri
ale unui cadru didactic bun sau ale unei unități de
învățământ bune, despre motivele care i-au
determinat să opteze pentru o carieră în învățământ
și ce anume i-ar face să renunțe la aceasta.
Sursa imaginii: tes.com
Dacă până la începutul anilor ’90 profesia de cadru
didactic era una dintre cele mai căutate profesii, în
special de către femei, în zilele noastre, această
profesie a pierdut din prestigiul și din atractivitatea de
care se bucura. Interesul proaspeților absolvenți de a
alege această profesie este din ce în ce mai scăzut,
1
aceștia orientându-se către cariere care le asigură atât
prestigiu social, cât și venituri financiare mai mari (în
domeniul legislativ, în cel al afacerilor, în medicină
etc.). De asemenea, instabilitatea din cadrul sistemului
de învățământ (dese schimbări la nivelul
curriculumului, ale politicilor educaționale și chiar ale
miniștrilor) poate fi unul dintre motivele pentru care
profesia de cadru didactic nu se află printre
principalele opțiuni ale absolvenților.
Pornindu-se de la aceste idei, în perioada octombrie
2011–mai 2013 a fost realizată o cercetare în 19
instituții de învățământ din județul Ialomița și din
municipiul București, ale căror concluzii principale vor
fi prezentate pe scurt în cadrul acestui articol. Deşi
unităţile nu sunt reprezentative pentru reţeaua
şcolară, este important de menţionat că distribuţia
teritorială şi tipologia unităţilor şi a participanţilor la
sondaj acoperă o diversitate dintre caracteristicile de
mediu educaţional şi ale actorilor din sistem.
Principalele concluzii ale cercetării
Percepțiile profesorilor despre propria lor meserie
sunt influențate considerabil de factorii de mediu,
precum relația profesor/elev, colaborarea între
profesori sau sistemele de feedback și de evaluare.
Per ansamblu, cadrele didactice simt că profesia pe
care o practică nu se bucură în suficientă măsură și în
raport cu importanța socială a acesteia de respectul și
de aprecierea societății. Din datele cercetării reiese că
pe măsură ce volumul de muncă și responsabilitățile
profesionale ale cadrelor didactice cresc, stima de
sine a acestora este din ce în ce mai scăzută.
Profesorii consideră că meseria lor nu este corect
percepută de către societatea în care funcționează.
„Imaginea” școlii și a cadrelor didactice este, de cele
mai multe ori, „construită” prin intermediul
reportajelor care apar în presă. Acesta ar putea fi unul
dintre motivele pentru care profesia de cadru didactic
este subestimată de către guvernanți și de către
ceilalți membri ai societății, însă, în același timp,
putem afirma că modul în care sistemul de
învățământ sau cazurile negative din școli sunt
prezentate în presă ar putea fi puse pe seama
atitudinii decidenților față de educație în general și
față de sistemul de învățământ în special.
Nemulțumiri ale cadrelor didactice Cadrele didactice
reproșează decidenților lipsa de coerență de la nivelul
sistemului și a politicilor educaționale, pierderea
autorității în fața elevilor și părinților, pierderea
autonomiei și faptul că pregătirea inițială nu este
suficientă și că nu se simt competenți să utilizeze noile
tehnologii. De asemenea, atrag atenția asupra faptului
neadaptării curriculumului actual la nevoilor copiilor și
a necorelării acestuia cu cerințele societății, lucru care
îi solicită peste măsură. La toate acestea se adaugă și
creșterea volumului de muncă, în special a sarcinilor
de ordin birocratic, lucru ce afectează cea mai
importantă parte a profesiei didactice, activitatea
efectivă de lucru cu copiii.
Multiplicarea sarcinilor și a responsabilităților care
revin cadrelor didactice, toate acestea trebuind să fie
realizate în același interval de timp, provoacă
sentimente de frustrare de nemulțumire și de
neputință care duc la scăderea stimei de sine a
profesorului și îi pot determina să se reorienteze
profesional.
Respect și apreciere
Cadrele didactice atrag atenția asupra poverii grele a
sarcinilor „invizibile”, din afara sălii de clasă precum și
asupra insuficientei recunoașteri la nivelul societății a
eforturilor lor. În plus, se simt abandonați, lipsiți de
putere și de susținere; dacă elevii și părinții au
drepturi și nu se sfiesc să și le reclame în fața
profesorilor, cerându-le socoteală pentru fiecare
acțiune pe care o percep ca fiind nedreaptă, cadrele
didactice simt că nu sunt susținuți și apărați nici
măcar de către cei care ar trebui să le apere
interesele (sindicate, directori școlari, inspectori,
minister).

Relația cadru didactic-elev Deși profesorii nu se simt apreciați la nivelul societății,

Un alt factor de stres identificat de către profesori
este raportul elev/cadru didactic, ei reclamând faptul
că numărul de elevi care revine unui cadru didactic
este mult prea mare, acest lucru afectând actul
educațional. De asemenea, generațiile actuale de copii
sunt o adevărată provocare pentru cadrele didactice,
care sunt nevoite să găsească noi metode sau soluții
pentru a-i motiva să învețe sau, în unele situații pentru
a menține liniștea/ disciplina la clasă.
Satisfacții profesionale
Gradul de satisfacție diferă în funcție de mediul de
rezidență în care se află unitatea școlară (profesorii
din mediul rural sunt mult mai mulțumiți de meseria
lor decât cei din mediul urban), de nivelul la care
predau (cadrele didactice din învățământul preșcolar
se simt cel mai puțin valorizate), precum și de genul
respondenților (femeile se simt mai puțin apreciate
decât bărbații).
situația se schimbă total când vine vorba de
valorizarea lor la nivelul instituției de învățământ.
Acest aspect poate fi pus pe seama faptului că
profesorii își recunosc unii altora meritele
profesionale, cunosc implicațiile acestei meserii și
efortul depus în activitățile didactice.
Motivele care au stat la baza alegerii profesiei Factorii
cei mai importanți care i-au determinat pe profesori
să opteze pentru cariera didactică și să rămână în
sistem, în ciuda dificultăților și a dezamăgirilor, țin de
motivația intrinsecă a educatorilor. Respondenții au
afirmat că cea mai mare responsabilitate a lor constă
în informarea şi formarea elevilor, viitori adulţi. Nu
poți avea reuşite în această profesie, fără pasiune, fără
iubire pentru ea și pentru copii. De asemenea, faptul
că pot influența destinele copiilor, că îi pot ajuta să
învețe, le aduce împlinire profesională, satisfacție,
mulțumire, simțind că efortul depus nu a fost în zadar.

Deși relația profesor-elev este menționată ca fiind

unul dintre factorii de stres, aceeași relație are cel mai
mare impact asupra satisfacției profesionale a
cadrelor didactice. Profesorii intervievați consideră că,
de obicei se înțeleg bine cu elevii. În plus,
recunoașterea utilității muncii lor și păstrarea legăturii
cu elevii din generațiile anterioare este principalul
motiv pentru care aleg să rămână în învățământ, în
ciuda nemulțumirilor și greutăților întâmpinate.

De asemenea, cultura organizațională influențează

satisfacția cadrelor didactice față de profesia pe care
o practică. Astfel, o cultură organizațională bazată pe
sprijin reciproc – atât între cadre didactice, cât și între
acestea și directorul școlii, are cel mai puternic impact
asupra satisfacției la locul de muncă. Un alt aspect
important care contribuie la creșterea satisfacției
profesionale ține implicarea activă a personalului în
luarea deciziilor la nivelul școlii.
Sursa imaginii: msu.edu
2
Motive care determină părăsirea sistemului
Principalele nemulțumiri ale cadrelor didactice sunt
direct legate de o inversare a valorilor la nivelul
societății, de ideea că oricine se pricepe la educație
(părinții au tot mai des impresia că știu mai bine decât
cadrele didactice cum trebuie educat propriul copil,
deși nu au studii de specialitate). Profesorii se simt
disprețuiți, deseori, chiar de către elevi și acest lucru li
se pare cel mai grav, acest aspect făcându-i să se
gândească tot mai mult la o reorientare profesională.
În ciuda acestor neajunsuri ale profesiei, majoritatea
educatorilor intervievați afirmă că își doresc să
rămână în sistem deoarece simt că doar așa pot fi utili
societății: formând caractere, oameni adevărați.
De remarcat este faptul că profesorii au mai degrabă
percepția asupra condiției lor sociale, financiare și mai
puțin asupra profesiei didactice, aducând foarte rar în
discuție condițiile care țin de realizarea profesiei lor
(formarea inițială și continuă, timpul de lucru,
responsabilitatea profesională pentru reușita elevilor
etc.).
Regulile și
managementul clasei
de elevi
Rebecca-Maria David
Scoala Gimnaziala Ghergani
Omul este o ființă socială, iar mediul social în care
acționează este grupul. El trăiește în diferite colective:
familie, echipă de lucru, prieteni, colectiv școlar etc.
Influențele mediului său de trai și ale celui de lângă el
îl pun în ipostaza de a comunica, de a simți, de a
procesa informațiile, de a le prelucra valorificând
experiența proprie. Pentru menținerea unui echilibru
în ceea ce privește socializarea, este nevoie
de educație.
Integrarea elevului în grup are un rol în maximizarea
reușitei, în structurarea unui mediu educațional
optim, dar și în controlul comportamentelor – astfel,
managementul clasei de elevi reprezintă un factor
condițional al unei educații de calitate.
Apartenența la diverse structuri sociale – grupuri,
comunități – constituie o punte între om și societate,
prin faptul că presupune un transfer de valori, dar și
prin scopul de integrare socială a omului și de
3
formare și dezvoltare a personalității. Funcționalitatea
unui ansamblu de indivizi este condiționată de
organizare, coeziune, afirmarea valorilor morale,
climat, personalitate, cât și de interrelații formate în
interiorul acestuia. Pentru realizarea scopului comun,
într-un grup este nevoie de comunicare și disciplină.
Comunicarea în familie, în școală, în comunitate, la
serviciu și în orice alt context reprezintă totul,
deoarece, comunicând celorlalți, putem influența sau
accepta influențe, informa sau să ne informăm, putem
crea condiții, reacționa la diverse situații sau putem
provoca reacții prin formele ei nonverbală,
paraverbală și verbală.
Disciplina este baza educației. Atât educația, cât și
disciplina presupun acceptarea și respectarea unor
cerințe, reguli pentru asigurarea ordinii în activitățile
propuse, în hotărâri, decizii, opțiuni asumate.
Cerințele și regulile îl fac pe om responsabil de
propriile acțiuni, decizii. Regulile au rol în maximizarea
reușitei, în structurarea unui mediu educațional
optim, dar și în controlul comportamentelor. Ele sunt
imprimate încă din primele luni ale vieții și respectate
până la sfârșitul ei. Copilul le dobândește încă din
copilărie, însă pentru a le cunoaște, pentru a le
înțelege și pentru a și le însuși, el trece prin sistemul
de școlarizare.
Școala, ca instituție, are un rol important pentru
societate, acesta constând în pregătirea tinerii
generații. Integrarea copilului în școală îl sensibilizează
pentru a stabili, interacționa și întreține relații cu
ceilalți, fiind în același timp și un remediu în
combaterea singurătății. Pentru îndeplinirea
finalităților pe care școala și le asumă, este necesar ca
activitățile să se desfășoare conform unor norme,
reguli. La nivelul școlii, regulile sunt incluse într-un
regulament, în cadrul căruia sunt clarificate noțiunile
de drepturi și îndatoriri civice, de respect, de
patriotism, de prietenie, de democrație etc. Regulile
vizează comportamentul pe holuri, pe terenul de
joacă etc., înainte și după școală. Însă, pentru
stabilirea comportamentelor dezirabile la nivelul școlii,
trebuie să se procedeze într-un mod analog cu cel
utilizat pentru stabilirea regulamentului de
comportare în sala de clasă. Regulile permit controlul
comportamentelor din situațiile inopinate, ce pot
prezenta un pericol pentru climat, cât și pentru
siguranța clasei, dar și a membrilor acesteia. Însă rolul
principal al acestora este de a contribui la formarea și
dezvoltarea unei personalități armonioase și a unui
comportament adecvat pentru integrarea în societate.
Managementul clasei de elevi reprezintă un factor
condițional al unei educații de calitate. Managementul
clasei de elevi implică raportarea la structura
dimensională a acesteia. Astfel, dimensiunea
normativă prevede o acțiune, care se fundamentează
pe baza unor principii, norme, legi, acestea asigurând
orientarea demersului respectiv din clasa de
elevi; dimensiunea psihologică presupune
cunoașterea, respectarea și exploatarea
particularităților individuale din punct de vedere
psihologic; dimensiunea socială – clasa de elevi este
mediul unde copilul interacționează, își formează
relații, este spațiul social unde își poate afirma
valorile; dimensiunea operațională – problematica
teoretică a dimensiunii normative este transpusă în
dimensiunea operațională, adică în practică;
dimensiunea ergonomică – pentru ca educabilii și
educatorii să aibă acces la toate informațiile care sunt
prezentate și expuse în mediul școlar, clasa trebuie să
dispună de o structură ergonomică; dimensiunea
inovatoare – managementul clasei de elevi implică un
set de corecții aduse mereu activităților instructiv-
educative, pentru optimizarea interacțiunilor și a
deciziilor adoptate în acest spațiu.
Raportându-se la aceste aspecte, educatorul-manager
îi îndrumă, îi dirijează pe elevi în parcursuri de
cunoaștere, le cultivă aspirațiile pentru valorile morale,
astfel stimulându-le și formându-le comportamentul,
printr-o organizare riguroasă, ce implică reguli de
ordin moral și social. Managementul clasei de elevi,
respectiv stilul managerial adoptat de cadrul didactic,
determină funcționalitatea sistemului organizatoric al
clasei, relațiile dintre școlari, climatul afectiv, dar și de
gradul de implicare a elevilor în procesele decizionale,
în viața grupului.
Grupul îndeplinește un rol important prin influența pe
care o are asupra celui care se integrează, astfel încât
contribuie la formarea personalității fiecăruia dintre
membrii săi. În acțiunile lor, elevii manifestă aptitudini,
diferite comportamente, în concordanță cu valorile
asimilate de grupul din care fac parte. Faptele elevului
au un caracter individual, însă mijloacele educative ale
grupului, relaţiile şi acţiunile pe care acesta le implică
au aportul lor la socializarea sa.
4
Dezvoltarea
parteneriatului școală-
familie prin proiecte
europene
Ecaterina Galoiu
CSEI Elena Doamna, Focsani
Sunt profesor itinerant și am abordat ideea
importanței realizării unor parteneriate școlare
eficiente pentru asigurarea succesului elevilor. De la
începutul anului școlar 2016-2017 fac parte din
echipa de proiect al proiectului de parteneriat
strategic pentru susținerea schimbului de bune
practici în domeniul școlar “Back to School Life”, un
proiect Erasmus+.
În cadrul proiectului, în urma analizei implicării
părinților în viața școlară a copiilor lor, am realizat
activități și materiale pentru dezvoltarea cognitivă,
emoțională, comportamentală. Am implicat părinții în
exerciții de conștientizare, le-am prezentat tehnici de
gestionare a relației cu copilul, de dezvoltare a
încrederii în sine, a sociabilității, creativității și stării de
bine a copilului.
Plecând de la ideea activării în rețea, a învățării de la
alții și de la acceptarea perspectivelor diferite, am
considerat importantă lărgirea orizontului cultural și
apropierea de alte culturi europene prin abordarea
acestui proiect internațional. Prin participarea la
activitățile desfășurate în cadrul întâlnirilor de proiect,
am atins câteva obiective importante de dezvoltare
profesională, precum:
▪ o mai mare conștientizare a diversității la
clasă;
▪ dezvoltare socială și emoţională;
▪ noi metode și tehnici de învăţare permanentă;
▪ schimb de bune practici în scopul reducerii
absenteismului și abandonului școlar;
▪ îmbunătăţirea nivelului de comunicare în
limba engleză;
▪ mai mare înţelegere și apreciere a culturilor
europene.
Activitățile desfășurate în cadrul proiectului asigură
dezvoltarea unui parteneriat de succes în care
familiilor li se furnizează informații privind resursele
pentru construirea abilităților
de leadership și advocacy în ceea ce privește educația
copilului lor, iar echipele de lucru își stabilesc în
planul de dezvoltare profesională, ce trebuie învățat
despre formarea și susținerea parteneriatului școală-
familie.
Un produs foarte important al proiectului este
scrierea unei cărți pentru părinți. Această carte va
include cele mai recente cercetări care indică
importanța angajamentului familiei în educația
copiilor; modalități eficiente de dezvoltare a relației
dintre școală și părinți pentru a crește succesul
elevilor; cele mai importante 10 lucruri pe care părinții
doresc de la copiii lor; cele mai importante 10 lucruri
pe care elevii le doresc de la părinții lor, precum și
resursele necesare pentru sprijin și asistență pentru
familii.
În accepţia UNICEF (1993), parteneriatul instituţiei de
învăţămînt cu familia/ părinţii reprezintă o strategie
care şi-a demonstrat eficienţa acolo unde a fost
aplicată, iar practica deja confirmă că acesta se poate
realiza în baza următoarelor principii fundamentale:
▪ părinţii sunt consideraţi de personalul şcolii ca
participanţi activi în educaţia copiilor, care
aduc o contribuţie reală şi valoroasă în acest
demers;
▪ tuturor părinţilor li se oferă oportunităţi de
participare activă la experienţele educaţionale
ale copiilor lor;
▪ copilul/elevul este tratat drept actor activ în
relaţia “şcoală – familie”;
▪ responsabilitatea dezvoltării şi evoluţiei
copilului, dar şi succesele obţinute, se împart
între şcoală şi părinţi;
▪ relaţia “şcoală – familie” constituie
fundamentul restructurării procesului
educaţional, precum şi al dezvoltării
comunităţii;
▪ eficienţa profesională a personalului şcolii
(cadrelor didactice, managerilor) se va
maximiza prin dezvoltarea unor competenţe
concrete, esenţiale conexiunii cu părinţii şi
comunitatea.
Scopurile aferente acestor principii ar fi:
▪ să ajutăm şcolile să privească parteneriatele
cu familiile ca pe o primă resursă, şi nu ca pe
un ultim refugiu în promovarea învăţării şi a
dezvoltării;
▪ să stabilim colaborarea „şcoală-familie” la nivel
naţional ca pe un standard al politicilor
educative.
5
Dacă părinţii sunt interesaţi de progresul copilului şi
sunt disponibili să colaboreze cu personalul şcolii,
atunci informaţiile despre copil pe care le pot oferi
cadrului didactic pot reprezenta o bază pentru luarea
celor mai adecvate decizii. La rândul său, cadrul
didactic poate ajuta părinţii să devină mai sistematici
şi mai eficienţi în acţiunile educative realizate în
mediul familial, prin:
▪ informaţii despre evenimentele şi programele
curente din şcoală;
▪ materiale care-i ajută pe părinţi să-şi asiste
copiii în învăţare;
▪ modele, jocuri, cărţi şi casete video care pot fi
utilizate cu copiii acasă;
Prin urmare, orice demers educativ eficient cere o
coordonare a acţiunilor între cadrele didactice şi
părinţi, nu numai la nivelul obiectivelor propuse
pentru realizare, dar şi în privinţa metodelor,
tehnicilor, formelor de activitate şi a feedback-ului.
Am început prin realizarea a două chestionare:
chestionarul pentru elevi, cu titlul: ”What children want
from their parents” și chestionarul pentru părinți ”What
parents want from their children”, care vizau întrebări
referitoare la:
▪ domeniile de interes din discuțiile pe care le
au părinții cu copiii lor,
▪ activitățile pe care le fac împreună, dar și
care și le-ar dori a fi realizate mai des;
▪ măsurile disciplinare din partea părinților
▪ ce-și doresc părinții /copiii de la copiii/părinții
lor,
▪ care este opinia acestora despre rolul de
părinte, dar și despre calitatea de a fi copil.
Rezultatele chestionarelor ne-au dat informații cu
privire la dimensiunea implicării părinților în viața
școlară a copiilor lor, care sunt elementele de
relaționare a părinților cu copiii lor, a ce-și doresc
părinții de la copilul lor, dar și informații valoroase
privind percepțiile privind dezvoltarea cognitivă,
emoțională, comportamentală cât și despre
modalitățile de petrecerea timpului liber.
Toate aceste informații au fost supuse grupului de
lucru din cadrul proiectului, iar observațiile privitoare
la îmbunătățirea parteneriatului școală- familie au
constituit baza realizării unor materiale informative
pentru părinți, precum și organizarea unui workshop
care a vizat implicarea participanților în exerciții de
conștientizare a ce-și doresc părinții de la copilul lor,
prezentarea de tehnici privind managementul relației
cu copilul, cum să dezvolte încrederea în sine,
sociabilitatea, creativitatea și starea de bine a
copilului.
De asemenea, părinții au aflat care sunt cheile
motivaționale ale succesului copiilor lor. Din topul
cheilor motivaționale enumăr: „Învăț din greșeli!”,
„Învață ceva în fiecare zi!”, „Pun întrebări întotdeauna!”,
„Lucrez în echipă!”, „Este în regulă să
greșești!”. Această activitate și clasamentul realizat a
fost util deoarece au aflat că pot avea mai multă
încredere în copiii lor și în ei, că pot deveni părinți mai
buni!
Pe parcursul derulării activităților din cadrul
proiectului “BACK TO SCHOOL LIFE”, copiii și părinții
au primit informații pentru a experimenta împreună
jocuri care vor face ca dezvoltarea să se facă în
concordanță cu predispozițiile copiilor și nu în funcție
de presiunea socială.
Recomandările au fost pentru practicarea unor
activități de familie precum:
1. Explorarea naturii.
2. Capsula timpului. Se aleg câteva obiecte care să
amintească despre momente frumoase petrecute
împreună şi se îngroapă în capsula timpului.
3. Melodia voastră. Ce poate fi mai distractiv decât să
se cânte împreună, şi nu orice cântec, ci melodia
voastră, a familiei.
4. Ghid turistic. Cum îi ajută această activitate? Îşi vor
cunoaşte mai bine oraşul cu istoria sa, vor învăţa să se
orienteze în spaţiu şi îşi vor îmbogăţi colecţia de
fotografii.
5. Micul spion. Scopul activității este pentru a creşte
puterea de concentrare şi a îmbunătăţi atenţia
copilului
6. Ora de gimnastică (o şedinţă de gimnastică în
familie).
Activitățile proiectului au pus accent pe dezvoltarea
punctelor forte care permit prevenirea apariției
problemelor de comportament sau absenteism.
Astfel, părinții au aflat, prin promovarea materialelor
„Activități și jocuri pentru dezvoltarea creativității”, de
ce este important să dezvoltăm creativitatea și care
sunt activitățile pe care le pot desfășura împreună
pentru a dezvolta creativitatea copiilor lor. Exemple de
activități pe care le pot desfășura părinții: Quilling,
origami, Tehnica şerveţelului, Pictura pe sticla sau pe
lemn, Scrapbooking, Pictura cu degetele (finger
painting), Experimentele fizico-chimice. Povestile
marilor invenții ale lumii. Proiectarea unor obiecte
6
ideale, pornind de la invențiile prezentate, Stereotipia
(o tehnica foto aparte, care nu necesită… aparat foto),
Traforajul și realizarea de diverse obiecte decorative
și/sau felicitări, Matematică distractivă, Scrierea
creativă și jocuri si tehnici de scriere specifice
dadaismului și suprarealismului, Activități de design,
mimă, Realizare de diferite tipuri de noduri,
Confecționare de măști maramureșene,
Experimentele fizice- legile fizicii și aplicațiile lor
practice, Realizare păpuși cu fețe vesele-triste.
Părinții implicați formal în activitățile proiectului
Erasmus+ au aflat că orice activitate creatoare
presupune cunoştinţe temeinic însuşite, copilul
trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare, iar
contribuția părintelui este de a încuraja orice
încercare a copilului. Au aflat că este important să fie
învățat cum să se joace, să fie ajutat să descopere
lucruri noi, să se joace liber și să aibă activități care îl
atrag și care îi plac, să limiteze timpul petrecut de
copil în fața televizorului.
Un părinte informat este un părinte mai bine pregătit
și eficient în a-și ajuta propriul copil, iar relația copil-
părinte se dezvoltă pe baze trainice. Cheia succesului
unui parteneriat școală-familie este perfecţionarea şi
dezvoltarea actorilor parteneriatului, iar comunicarea
reprezintă temelia unui parteneriat eficient.
Referinţe bibliografice:
1. Lăscuş, V., Colaborarea şcolii cu familia şi educaţia
în familie, Casa Corpului Didactic, Cluj – Napoca, 1974
2. Parteneriat şcoală-familie-comunitate. Ghid pentru
cadrele didactice. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2007.
3. UNESCO&UNICEF, Pachet de resurse pentru
instruirea profesorilor. Cerințe speciale în clasă, 1993.
Prin Erasmus+,
competențe pentru un
viitor mai bun
Mariana Farcas
Grup Scolar Energetic Timisoara
Articolul se doreste o pledoarie pentru elaborarea și
participarea la proiecte Erasmus+ sau alte forme de
mobilități. Este descris un proiect Erasmus+
implementat la Colegiul Tehnic Energetic ”Regele
Ferdinand I” din Timișoara. Proiectul are trei fluxuri,
respectiv unul pentru elevi clasa a XI-a, unul pentru
elevi clasa a X-a și unul pentru cadre didactice.
Elevii au acumulat mult din punct de vedere
profesional și datorită orientării proiectului spre o
tematică modernă și actuală, energiile regenerabile.
Dar acumulările spectaculoase au fost pe plan
personal, fiecare elev dezvoltându-se foarte mult în
acest scurt interval de timp (trei săptămâni).
Provenind din medii sociale defavorizate, impactul
asupra lor a fost mare pentru că majoritatea
activităților desfășurate au fost noutăți absolute
pentru acești tineri.
Erasmus+ este un program elaborat de Uniunea
Europeană pentru perioada 2014-2020, care se
adresează domeniilor educație, formare, tineret și
sport, având ca obiective dezvoltarea competențelor
și a capacității de inserție profesională prin oferirea
unor oportunități de educație, formare și activități de
tineret sau sport. Un program Erasmus+ este în curs
de desfășurare și la Colegiul Tehnic Energetic ”Regele
Ferdinand I” din Timișoara, sub denumirea ”Prin
Erasmus+, Competențe pentru un Viitor mai bun!”.
Obiectivele acestui proiect sunt stabilite pornind de la
obiectivele gândite de Comisia Europeană atunci cand
a fost demarat Erasmus+, respectiv:
▪ să ajute elevii să beneficieze educaţional,
lingvistic şi cultural de o experienţă de studiu
în alte ţări europene;
▪ să promoveze cooperarea între instituţii şi
îmbogăţirea mediului educaţional al
instituţiilor gazdă;
▪ să contribuie la dezvoltarea unui corp comun
de tineri calificaţi, cu deschidere şi cu
experienţă internaţională, ca viitori specialişti;
▪ să faciliteze transferul de credite şi
recunoaşterea perioadelor de mobilitate
petrecute în străinătate, cu ajutorul sistemului
ECTS sau a unui alt sistem de credite
compatibil.
Pentru proiectul aflat în desfășurare la școala noastră,
obiectivele propuse sunt:
1. Dezvoltarea competențelor și abilităților
profesionale ale elevilor în domeniul electric specific
energiilor regenerabile, într-un context internațional,
și recunoaşterea lor peste graniță pentru dezvoltare
personală și șanse sporite de inserție profesională;
2. Dobândirea și îmbunătățirea abilităților personale și
sociale, competențelor lingvistice și interculturale în
vederea pregătirii elevilor pentru viață;
3. Îmbunătățirea competențelor personalului din EPF
prin activităţi de job shadowing/ observare în instituţii
de predare/formare din altă țară pentru folosirea
noilor tehnologii și metodelor de predare actuale în
pregătirea profesională a elevilor în vederea creșterii
7
performanțelor și capacității de inserție pe piața
muncii a acestora;
4. Dezvoltarea de legături la nivel internațional a
Colegiului Tehnic Energetic „Regele Ferdinand I”,
Timișoara în scopul dezvoltării cooperării între lumea
muncii și a formării profesionale.
Proiectul se desfășoară pe o durată de 14 luni în care
vor fi organizate stagii de practică pentru un numar
de 28 de elevi și activități de job shadowing pentru 5
profesori în cadrul unui centru de formare VET din
Portugalia, CINEL – Centro de Formação Profissional
da Industria Eletronica, Energia, Telecomunicações, e
Tecnologias de Informação.
Alegerea conținutului stagiilor desfășurate pentru
elevi, Energii regenerabile – energia solară, este legată
de domeniul de calificare al elevilor, electric, și în
același timp de o nevoie regională, națională și
internațională de schimbare a modului în care sunt
produse și consumate energia și resursele. Acest
lucru determină apariția de noi meserii pe piața
muncii, specifice acestui domeniu, la a căror cerințe
elevii noștri trebuie să le facă față dacă doresc să
obțină și să păstreze un loc de muncă. Menționăm că
cei mai mulți absolvenți ai școlii noastre nu urmăresc
o formare universitară imediat după terminarea
liceului, scopul lor este angajarea cât mai rapidă
deoarece familiile lor nu au posibilitatea să-i întrețină.
Primele două fluxuri au avut loc. Fără a folosi cuvinte
mari, considerăm că impactul acestor mobilități
asupra elevilor a fost mult peste așteptări. Din punct
de vedere profesional, elevii au acumulat cunoștințe
importante privind conversia energiei solare în
energie termică, respectiv electrică. Au beneficiat de
experiența unei țări aflată în plina ascensiune privind
utilizarea energiilor neconventionale, în principal cea
solară și cea eoliană. Pentru elevii care au participat la
fluxul 1, elevi in clasa a XI a, deplasarea a fost făcută
pentru a parcurge modulul Circuite electronice.
Noul în abordarea acestui modul de stagii de
pregătire practică a constat în introducerea unor
noțiuni complementare privind echipamentele
electronice dintr-o instalație fotovoltaică. Pe lângă
conținuturile precizate de curriculum, elevii au
dobândit cunoștințe solide privind instalațiile
fotovoltaice, cu accent pe componentele electronice.
Elevii participanți la fluxul 2, elevi din clasa a X-a, au
parcurs modulul 4, un CDL elaborat în școală sub titlul
”Exploatarea surselor de energie fotovoltaice”. Au
acumulat cunoștințe legate de celule fotovoltaice
(tipuri, randamente, interconectare), instalații
fotovoltaice (elemente componente, scheme electrice,
funcționare, montare, întreținere, monitorizare, diaspora pe cei din Patria mamă sau Patria mamă pe
defecte), eficiență energetică. cei din diaspora? Acțiunea poate fi reciprocă. Fiecare
dintre noi ar trebui să spună: ”Mie-mi pasă de ceea ce
Totuși, considerăm ca marele câștig este pe plan
se întâmplă cu neamul meu”.
personal. În cele trei săptămâni de stagiu și de
activitate într-o țară străină, elevii au evoluat incredibil
în ceea ce privește abilitatea de a comunica, în limba
româna, dar și în limba engleză, de a fi empatic, de a
lucra împreună. Au devenit mai siguri pe ei, mai
încrezători în forțele proprii. Au trecut prin situații noi
pentru ei, au făcut cunoștință cu o societate diferită,
au vizitat muzee, monumente, obiective turistice.
După această mobilitate își pot planifica viitorul
profesional ținând cont de tot ce au acumulat,
cunoștințe și experiențe.

Un alt aspect, foarte important, este legat de modul în

care elevii noștri percep acum noțiuni precum
Uniunea Europeană, cetățenie europeană,
democrație, drepturi cetățenești, justiție. În mod cert
sunt mai conștienți că fac parte dintr-o comunitate ce
transcende granițele naționale. A crescut interesul pe
care elevii noștri participanți la proiect îl au acum
pentru evenimentele politice, culturale, sociale ce se
desfășoară pe plan european și chiar mondial. Aceste
trei săptămâni petrecute în Portugalia au contribuit
semnificativ la formarea lor atât ca viitori specialiști în
domeniul electric, dar și la formarea lor ca cetățeni ai
Europei, conștienți de importanța implicării personale
în viața continentului numit Europa.
Cultură și civilizație
românească în Italia
Ionita Timis
Colegiul pedagogic Gheorghe Lazar
Cluj-Napoca
Generația de copii a românilor plecați prin lume
vorbește românește doar într-o proporție de 30%.
Ceea ce ne propunem noi este să le oferim carte
românească românilor din diaspora, pentru a nu-și
uita limba, pentru a rămâne în legătură culturală și
spirituală cu glia strămoșilor, pentru a păstra
identitatea și tradițiile românești.
Exilul românilor în Uniunea Europeană cunoaște cea
mai mare pondere, dintre toate țările europene.
Scăderea demografică de care suferă România a
numărat peste 66.718 locuitori anul trecut. În Europa,
România are cea mai mare diasporă. În diasporă se
nasc mai mulți copii decât în patria natală. Acest fapt
este îngrijorător și considerăm că este nevoie de o
acțiune de salvare. Cine pe cine va ajunge să salveze:
8
Analizând din perspectivă personală nevoile cu care
se confruntă cei plecați din familia mea în Italia, am
constatat că nevoile de la nivel micro sunt, de fapt,
aceleași ca și nevoile de la nivel macro. Dacă cei trei
frați ai mei din diasporă au așa mare nevoie de
păstrarea valorilor și identității românești, cu cât mai
mult au cei care s-au înstrăinat și nu mai au multe
legături în țară. După ani de peregrinări prin Italia, am
încercat să fac ceva pentru acești români, care sunt
parte a ființei noastre naționale. De câțiva ani, am
întreprins câteva acțiuni culturale prin care am venit în
sprijinul comunităților românești din diaspora pentru
păstrarea valorilor identității românești. Astfel, de
câte ori mă aflam într-o comunitate eclezială sau în
alta, în mod special în zona de nord a Italiei, eram
invitată în fața Sfântului Altar, pentru a ține un discurs
credincioșilor privind diversele valori românești prin
care să se păstreze vie conștiința națională. În mai
multe rânduri am realizat vernisajul unor expoziții de
fotografie, intitulate ”Frumusețea satului românesc
văzută prin ochii copiilor” prin care, românii înstrăinați,
reveneau ”acasă” prin intermediul acestor mijloace
vizuale. Un alt proiect a fost implicarea copiilor din
diaspora într-un concurs online de cultură religioasă
întitulat ”Alături de Hristos în Europa secolului XXI” ,
concurs realizat împreună cu câțiva profesori de
religie, la care au participat nouă țări. De asemenea,
proiectul de promovare a culturii tradiționale
românești prin care am inițiat o Șezătoare online cu
comunitatea românească de copii din Parohia Asolo,
Protopopiatul Veneția. Un penultim proiect a fost cel
de Promovare a Limbii Române având ca beneficiari
comunitatea românească de la Bassano del Grappa,
protopopiatul de la Verona. Pentru comunitățile din
nordul Italiei, s-a colectat carte românească de la
elevii din cinci școli clujene, carte care va constitui
fondul de bibliotecă românească din cadrul parohiilor
de unde vor putea să împrumute, atât părinții cât și
copiii din diaspora.
De peste două decenii, frații noștri români au
peregrinat prin lume căutând fericire și bunăstarea
adusă de bani. Poate că unii au găsit-o. Dar aceasta
este o fericire care poate dispărea oricând. Ei nu și-au
dat seama că, odată plecați, au riscat să piardă o mare
bogăție care nu poate fi furată de nimeni și de nimic:
limba română. Pentru a nu-și uita limba dulce
românească, pe lângă graiul și comunicarea din sânul
familiei, care, de multe ori se face în limba țării
respective, este nevoie și de carte românească în
fiecare casă. Cei mai mulți dintre ei și-au dus o singură
carte, cea de rugăciuni, pentru că nu au putut
concepe să se roage într-o altă limbă. Pentru ei,
Dumnezeu era român. Acest ”Român” i-a mai ținut
aproape de glia strămoșilor.
Pentru ca negura timpului să nu le secere rădăcinile,
am propus acest proiect de a colecta carte
românească pentru sufletele românilor care încă mai
vor să rămână români. Generația de copii a românilor
plecați prin lume vorbește românește doar într-o
proporție de 30%. Următoarea generație, dacă va mai
articula câteva cuvinte în limba română va fi o minune,
iar a treia generație nu va mai vorbi deloc românește.
Vor ști doar că rădăcinile lor sunt într-un leagăn
străvechi pe care l-au legănat dacii și romanii. Ceea ce
ne propunem noi este să oferim carte românească
pentru acestă generație de copii care, în afară de
tehnologie, nu au altă sursă de inspirație românească.
Cartea dorim să fie seva care va izvorî din rădăcinile
strămoșilor iar ei să fie prelungirile pe sub pământ ale
celor ce au sfințit limba română cu prețul sângelui lor.
Să nu lăsăm să moară limba română, oriunde ar fi
frații noștri, căci ne piere limba și ne piere neamul.
Fiecare are o carte în casă pe care o poate dărui unui
suflet de român. Iată o mărturie a unui copil român
din Italia: ”Dacă voi primi un manual de istorie sau o
carte românească, oricât de uzată ar fi, pentru mine va fi
Biblia sufletului meu. Ca pe o carte sfântă am să o țin în
bibliotecă și o voi răsfoi cu mare grijă, ca să o las și
copiilor mei ca să nu uite limba străbunilor mei.”
În acest moment suntem în derularea unui alt proiect
de colectare a manualelor școlare (Limba și Literatura
Română, Istoria Românilor, Geografia României) care
nu mai respectă programa actuală, dar care sunt
9
foarte bune, atât în formă cât și în fond. Aceste
manuale vor fi transferate de la bibliotecile școlilor
clujene, pe Episcopia Italiei de unde vor fi distribuie
celor 19 protopopiate. Același proiect se va replica și
pentru alte Mitropolii din Europa cu care am luat
legătura. Este un proces destul de anevoios, dar nu
imposibil.
Ultimul proiect este cu totul inedit în istoria țării
noastre. Reprezintă un proiect pilot care a avut un
impact extraordinar, atât asupra comunităților din
nordul Italiei, cât și asupra elevelor noastre din cadrul
Colegiului Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” unde
îmi desfășor activitatea. Proiectul se intitulează
”Cultură și civilizație românească în Italia”. Au fost
vizate Protopopiatele Veneția, și Parohia Bassano del
Grappa din Protopopiatul de la Verona. S-a desfășurat
sub forma unor școli de vară, unde protagonistele
acestui proiect au fost 22 de eleve ale Colegiului
nostru și patru teologi, doi studenți și doi elevi
seminariști. Elevele noastre, în calitate de viitoare
învățătoare, au livrat cursuri de Limba și Literatura
Română, Istoria Românilor și Geografia României.
De asemenea, am promovat valorile identității
românești regăsite și în tradițiile noastre strămoșești.
Pentru aceste valori, în cadrul acestui proiect a venit
cu noi în Italia, renumitul meșter popular, Pălăguța
Hodor, în vârstă de 72 de ani din Slătioara, comuna
Bârsana. Încă din iarnă am trimis două războaie de
țesut, unul în parohia Bassano, iar altul la Asolo, unde
copiii au fost învățați să toarcă și să țeasă trăistuțe
maramureșene. Activitățile artistice și tradiționale s-au
realizat sub forma atelierelor, unde elevii s-au deprins
cu confecționarea de metaniere, brățări, cruciulițe,
cusutul unor semne de carte cu motive tradiționale,
țesut și tors. Pe lângă ateliere, copiii au fost inițiați în
arta dansului popular, a cântecelor populare și a
cântecelor patriotice.
Beneficiarii acestui proiect au fost 55 de copii români
din diaspora italiană de la Bassano respectiv 80, la
Veneția, copii cuprinși între vârstele 6-13 ani. Proiectul
s-a desfășurat din iunie 2017 până în iulie 2017. La
Veneția am trimis două grupe de eleve sub
coordonarea pr. dr. Ioan, Emilian Raza, a d-rei prof.
Lioara Petruț, care a acoperit toată perioada
proiectului, și a d-nei învățătoare Iulia Chende, iar la
Bassano, am coordonat personal proiectul. Invitatul
de onoare al acestei școli de vară a fost directorul
Colegiului Național Pedagogic ”Gheorghe Lazăr”, prof.
dr. Mircea Bertea, care a venit în Italia pentru a
cunoaște comunitățile eclesiale de la Prtotopopiatele
de la Verona și Veneția, respectiv, parohia Bassano
unde s-a desfășurat acest voluntariat. Impresionat de
această mișcare culturală și misionară pentru
păstrarea identității românești în rândul copiilor din
diaspora română din Italia, unde și-a trimis elevele,
dar și de generozitatea și ospitalitatea extraordinară a
românilor din aceste cetăți, a stabilit semnarea unui
protocol pentru implicarea elevelor pedagogiste în
activitățile cuturale și tradiționale românești din
acestor protopopiate. Semnarea protocolului se va
face cu Episcopia ortodoxă de la Roma, care și-a
exprimat admirația pentru necesitatea unui astfel de
proiect dar și dorința de a replica această acțiune la
nivelul întregii Italii, sub purtarea de grijă a PS Episcop
Siluan.
Prezența elevelor în parohiile românești din Italia, ori
de câte ori va fi nevoie, se va face sub forma unei
practici comasate, practică pe care ar putea să o facă
în orașele și satele de unde provin aceste eleve. Dar
cel mai mare câștig este realizarea acestei practici în
diasporă, pentru că beneficiul este multiplu: în primul
rând, experiența inedită a elevelor în cadrul acestui
proiect pilot, care poate lua amploare în toată Italia, în
rândul parohiilor românești, iar în al doilea rând, într-
un mod mult mai extins, beneficiul asupra copiilor,
cărora li se descoperă limba, istoria și tradițiile
neamului, asupra părinților, care nu au timpul și
cunoștințele necesare pentru a le transmite copiilor
lor, așa cum pot să o facă elevele pedagogiste în
calitate de viitoare învățătoare, dar și asupra
comunității eclesiale care se întregește și se întărește
prin păstrarea valorilor identității românești.
Un alt obiectiv de cultură românească a fost vizitarea
Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică
de la Veneția. Aici ni s-a prezentat istoricul acestei
case românești, cumpărată de Nicolae Iorga, unde era
găzduită expoziția bienală de artă, precum și
impresionanta biblioteca românească. Sub patronajul
acestui Institut de cultură de la Veneția am organizat
foarte multe din manifestările culturale pe care le-am
întreprins pentru Italia, de-a lungul acestui an, cu
elevele din Colegiul nostru, instituție care ne-a pus la
dispoziție logo-ul pentru orice știre și afiș.
10
Școala de vară, cuprinzând și Sărbătoarea
Sânzienelor, a dat ocazia animatorilor să pregătească,
împreună cu copilașii din parohie, un spectacol
tradițional cu ocazia acestei sărbători. Eu, fiind
originară din Maramureș, am adus de acasă, de la
Borșa, trei făclii tradiționale cu așchii îmbibate în
rășină care au fost aprinse și rotite de către feciori, în
strigăturile tradiționale ”Făclia măi coconi”. Mireasma
mirosului de tămâie, i-a făcut de românii prezenți la
manifestarea artistică, să se simtă ca acasă, în
România, în vremea copilăriei lor. Elevele pedagogiste
și tinerii teologi au pregătit și o suită de dansuri
tradiționale în care i-au implicat și pe copilașii români
din parohie, dar și o pleiadă de cântece tradiționale
care a cuprins ritualul cununilor de sânziene aruncate
pe acoperișul din apropierea bisericii.
Sărbătoarea a fost întregită și de Expoziția de
fotografie adusă de la Cluj, intitulată ”Frumusețea
satului românesc văzută prin ochii copiilor”, prin
intermediul căreia, credincioșii au fost purtați imaginar
în satele și casele pe care le-au părăsit pentru un trai
mai bun. Această expoziție a cuprins fotografii cu
biserici de lemn, case vechi, costume populare și
peisaje din lumea satului românesc.
Un fenomen inedit s-a petrecut în cadrul acestui
proiect, și anume, două eleve din Colegiul nostru, de
confesiune penticostală și baptistă și-au exprimat
dorința de a cunoaște Biserica Ortodoxă și să facă
misiune culturală în rândul copiilor din diaspora
română de la Veneția. S-au implicat cu devotament în
tot ceea ce a presupus proiectul. Au ajutat și la
echipele de predare a religiei. Au ajutat copiii la
pictarea icoanelor pe sticlă. Au participat la toate
Sfintele Liturghii. Una dintre ele având numele
Antonia, a dorit să ajungă la moaștele Sfântului Anton
de Padova, ceea ce a și făcut. Au rămas impresionate
de ceea ce înseamnă Biserica Ortodoxă în adevărata
ei splendoare. Au cunoscut credincioșii ortodocși și pe
părintele care era plin de devotament. S-au arătat
interesate să se mai implice în astfel de proiecte ale
Bisericii noastre.
Generozitatea și ospitalitatea credincioșilor din
Veneția, Verona și Bassano, le-a făcut pe elevele
Colegiului și pe teologi să-și exprime regretul că se
despart de aceste comunități unde au simțit că sunt
”acasă”, unde românii de acolo trăiesc mult mai
profund credința și mai puternic românitatea, pentru
că ei conștientizează misionar aceste valori.
Despărțirea cea mai grea a fost de copiii pe care i-au
format și care s-au lipit de sufletele lor. În același timp
și-au mărturisit dorința de a se reîntoarce în sânul
familiilor de români care le-au găzduit în cadrul
acestui proiect. Sufletele de aur ale acestui proiect,
dincolo de granițele țării, au fost: părintele Cristian
Mănășturean și d-na preoteasă Mihaela Mănășturean
de la Parohia Bassano, protopopul
maramureșean Codrea Gabriel de la Verona și
neobositul protopop Matei Avram de la Veneția.
Am socoti un act de eroism al elevelor noastre prin
implicarea lor în acest proiect. Nu a fost ușor să
lucreze cu atât de mulți copii, mai cu seamă cu unii
dintre ei care nu știau limba română sau nu o
înțelegeau ușor. Necunoscutele au fost multe, dar, o
dată intrate în holda semănatului, au simțit că primesc
putere și munca lor dă rod. Au simțit, cu adevărat că
sunt „acasă”, că aceasta le este menirea în calitate de
viitoare dăscălițe, că este atât de multă nevoie de noi
acolo, în exil. Ceea ce am inițiat, nu este decât o
deschidere a unor porți care vor rămâne mereu
deschise pentru a nu seca seva răsărită din rădăcinile
străbunilor. Pentru că noi, Colegiul Pedagogic de la
Cluj, nu vom putea face față acestor provocări de
semănare a limbii române și a valorilor identității
românești, vom fi nevoiți să ne îndreptăm și spre alte
licee pedagogice din țară, pe care să le mobilizăm și
spre alte comunități românești din diaspora. Am
primit, deja, solicitări și spre alte comunități românești
din Europa, nu numai din Italia. Este doar un început,
cu un impact deosebit asupra comunităților din
diaspora, dar și asupra școlii noastre care este gata să
trimită în ”misiune culturală și spirituală” elevele și
profesoarele noastre, ori de câte ori va fi nevoie.
Valoarea formativă a
textelor literare
studiate în ciclul primar
Alina-Maria Ardelean
Scoala cu clasele I-VIII Lucian Blaga Baia Mare
Literatura reprezintă o sursă inepuizabilă de
experimentare nemijlocită a realităţii. Ea oferă elevilor
posibilitatea de exersare a capacității de exprimare,
de îmbogățire și activizare a fondului lexical, de
formare a deprinderilor de vorbire fluentă, logică,
închegată, folosind structuri gramaticale corecte din
punct de vederea al normelor lingvistice. Un vocabular
nuanțat, bogat și diversificat, o exprimare clară și
precisă, corectă din perspectiva normelor gramaticale
reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea
unei vorbiri expresive, capabilă să redea profunzimea
și intensitatea gândurilor, sentimentelor,
11
perspicacitatea și originalitatea ideilor, diversitatea
stărilor și trăirilor afectiv-emoționale ale vorbitorului.
Textele pentru lectură din ciclul primar oferă
oportunitatea realizării obiectivelor educației estetice
și se îndreaptă spre dezvoltarea sensibilității estetice
și artistice a copilului (sensibilitatea ochiului, a urechii,
a mâinii, a mișcării), a capacității de a recepta, înțelege
și interpreta opera de artă, precum și a deprinderii
perceptive de a privi, a asculta, a citi diferite forme
artistice.
Literatura, chiar la nivelul la care este repartizată în
manualele din ciclul primar, îi apropie pe copii de
realitate, permite largi perspective către cunoaşterea
altor forme ale realităţii. Ea contribuie la dezvoltarea
imaginaţiei şi a gândirii creatoare. Aceste componente
se realizează prin multiplele perspective şi modalităţi
de a privi sau de a concepe lumea înconjurătoare.
Textele din manualele de Comunicare în limba
română ale elevilor din clasele primare deschid
drumul cunoaşterii, al formării conştiinţei prin
intermediul literaturii, al cărţii. Bine valorificate,
acestea contribuie la reuşita şi eficienţa unei lecţii. În
afara suportului pe care îl constituie pentru atingerea
obiectivelor disciplinei, majoritatea textelor oferă
valori estetice şi valori moral-civice, esenţiale pentru
formarea personalităţii elevilor: patriotismul,
disciplina, spiritul de sacrificiu, respectul pentru
personalităţile poporului român, munca, grija pentru
mediul înconjurător, dragostea pentru fiinţele
necuvântătoare, iubirea pentru semeni, generozitatea,
respectul, bunătatea, inteligenţa, sârguinţa.
Familiarizarea elevilor cu unele tehnici eficiente de
abordare a textelor literare reprezintă o prioritate,
prin urmare, diversitatea textelor de citire oferă largi
posibilităţi de a-i pune pe elevi în situaţia de a opera
cu instrumentele muncii cu cartea în condiţii diferite,
în funcţie de specificul fiecărui text.
Majoritatea textelor propuse în manualele școlare
pentru învățământul primar aparțin genului epic.
Acestea înfățișează aspecte din realitatea
înconjurătoare, prin descrierea naturii, a animalelor, a
plantelor sau momente din trecutul patriei. Unele
dintre ele, precum povestirile și basmele, înfățișează
aventurile unor eroi cu care copilul se identifică pe
deplin. Alături de personajele prezentate, elevul se
aventurează în lumi demult apuse, ia parte la lupte
seculare, explorează adâncuri de nepătruns, vizitează
epoci şi universuri necunoscute, se visează prinţ,
împărat, cosmonaut, aviator, este prezent în locuri şi
oraşe pe care nu le va vedea poate niciodată, trăieşte
peripeţiile marinarilor de la bordul corăbiilor, urcă pe
coamele munţilor sau explorează interiorul unui
castel. Posibilitatea de a cunoaşte indirect un alt
univers decât cel pe care îl ştie este practic infinită.
Deși au o pondere mai restrânsă, textele care se
încadrează în genul liric sunt prezente în programa
școlară pentru învățământul primar. Acest tip de texte
impun o analiză aparte, datorită faptului că sunt lipsite
de subiect-acțiune și de personaje, însă ele redau
gândurile și sentimentele autorului prin intermediul
imaginilor artistice. În aceste creaţii, accentul se pune
pe realizarea unor trăiri emoţionale puternice, prin
înţelegerea imaginilor artistice şi apoi utilizarea în
contexte noi a figurilor de stil întâlnite.
Prin intermediul lecturii, elevii din ciclul primar pot
distinge diferite tipuri de texte literare, iar aceasta
devine o practică sistematică la acest nivel de studiu,
însă simpla citire a textelor din manual nu contribuie
la sporirea capacităţii operatorii şi de transfer a
noțiunilor, sunt necesare și alte elemente
pentru pentru a-l ajuta pe elev să înţeleagă mesajul
textului parcurs şi să descopere ce poate el valorifica
din actul citirii/lecturii. Orice activitate de învățare
implică un efort propriu din partea celui care învață,
iar deprinderea muncii cu cartea se realizează prin
punerea elevilor în situaţia de a opera în mod
independent cu elemente ale lecturii explicative.
(Structuri narative
(povestirea) în jocurile
didactice ale școlarului
mic
Turchean Otei
Scoala cu clasele I-VIII Aurel Vlaicu Constanta
De-a lungul timpului, am căutat mereu răspunsuri la
întrebările care mă frământă ca dascăl, ca deschizător
de drumuri spre cunoaştere: insistăm oare de ajuns,
folosim metode adecvate, astfel încât elevii noştri să-şi
însuşească corect limba română? Urmărim şi
corectăm sistematic, zi de zi, oră de oră exprimarea
orală sau scrisă a elevilor noştri? Sădim în sufletul lor
dragostea pentru limba română și pentru tot ceea ce
este frumos şi înălţător?
Îi stimulăm, îi răsplătim atunci când realizează
progrese remarcabile? Reuşim să-i învăţăm cum să
înveţe?
12
Cu scopul de a găsi răspunsuri la asemenea întrebări,
am căutat de-a lungul experienţei didactice să găsesc
o serie de metode şi procedee didactice eficiente,
îmbinate în modalităţi diverse. Cum eficienţa
metodelor didactice se observă cel mai bine în gradul
de participare a elevilor în procesul învăţării, am
urmărit să lărgesc gama metodelor activ participative.
În acest sens, o maximă eficienţă a dovedit-o jocul
didactic, prin care poate realiza cu succes activizarea
elevilor – condiţie sine qua non a obţinerii unor
performanţe şcolare.
Din multitudinea activităţilor didactice specifice
studiului limbii române, prin care se exersează în
forme diferite actul comunicării, povestirea
structurilor narative a constituit de asemenea alături
de jocul didactic menţionat mai sus, punctul de
plecare în elaborarea temei „Structuri narative în
jocurile didactice”. Astfel, propun să supun atenţiei
aceste tipuri de activităţi de învăţare, care constituie
cadrul metodic pentru obiectivele de referinţă
urmărite în studiul limbii române şi conţinuturile
învăţării caracteristice dezvoltării competenţelor de
comunicare orală şi scrisă.
Tactul pedagogic de care trebuie să dea dovadă
învăţătorul, îmbinând cele două metode de învăţare,
povestirea şi jocul didactic, motivează alegerea
acestei teme, care vine să completeze paleta de
cercetări în domeniul jocurilor didactice şi anume cele
cu structuri narative. Desigur, am urmărit să
evidenţiez valenţele formativ-educative ale acestor
tipuri de activităţi, de la formarea deprinderilor de
exprimare corectă, dezvoltarea imaginaţiei, atenţiei, a
gândirii logice, până la stimularea creativităţii şi
crearea unor stări şi trăiri afective.
Prin jocurile didactice ce propun structuri narative se
dezvoltă o serie de procese psihice, afective de
cunoaştere, atitudinii şi capacităţii cum ar fi:
dezvoltarea atenţiei, formarea deprinderilor de
povestire logică, de exprimare clară, de argumentare
şi justificare a părerilor, stimularea proceselor afective
şi dorinţa de a citi şi expune dezvoltarea imaginaţiei şi
a spiritului creator, solicitarea gândirii, dezvoltarea
memoriei voluntare, dezvoltarea capacităţilor de
sistematizare, de selectare, de comparare, de
asociere, antrenarea spiritului de competiţie şi lărgirea
orizontului de cunoaştere.
Jocul didactic este activitatea cea mai firească, care
corespunde cerinţelor de dezvoltare a şcolarului mic,
tendinţelor lui de a fi în contact cu adulţii şi cu alţi
copii, de a percepe activ, de a înţelege şi a oglindi
lumea înconjurătoare, dorinţei lui de a-şi exprima
gândurile. De aceea, jocul didactic cu structuri
narative îşi atinge cu succes valenţele formativ – O cioară i-a dat o pană fermecată şi i-a spus:
educative enumerate anterior. -Acum, Dumbo! Sari! Întinde urechile şi zboară!
Şi, într-adevăr, a fost de ajuns ca elefănţelul să fâlfâie din
Pentru nivelul clasei I, am selecționat câteva jocuri
urechile lui mari. Îndată prinse a pluti prin văzduh,
didactice cu structuri narative în concordanţă cu
întocmai ca o pasăre.”
obiectele şi temele lecţiilor de abecedar. Acestea pot fi
aplicate în diferite momente ale lecţiilor: fie în Cine spune povestea?
activitatea în completare, fie în momentele de Scopul didactic: dezvoltarea imaginaţiei, a exprimării
consolidare a cunoştinţelor, fie desfăşurate pe orale, a gândirii logice;
parcursul unei ore avute la dispoziţia învăţătorului. În Material didactic: textul unor diverse lecturi.
eşalonarea acestor jocuri ce presupun structuri Sarcina didactică: li se cere elevilor să povestească
narative, s-au respectat principiul caracterului aplicativ conţinutul lecturilor respective dintr-un alt punct de
al învăţământului, principiul respectării vedere, din perspectiva unui alt personaj din
particularităţilor de vârstă şi individuale şi principiul povestire.
accesibilităţii cunoştinţelor. Gândul la altcineva în afara autorului poate povesti
lectura este o provocare pentru imaginaţie şi o
Continuă povestirea!
competiţie pentru cea mai interesantă nouă
Scopul didactic: dezvoltarea imaginaţiei a atitudinilor
perspectivă. Pentru cei mici nu e nimic surprinzător să
moral-etice şi a exprimării corecte;
alegi un animal sau chiar un obiect pentru a repovesti
Material didactic: textul neterminat al povestirii
întâmplările. De vreme ce un tron, un cal sau cerul pot
„Ursuleţul neascultător”
nara evenimentele, schimbarea de perspectivă se
Sarcina didactică: elevilor li se cere să repovestească
multiplică şi antrenează elevii. Fiecare elev poate
naraţiunea audiată continuând povestirea după
avansa unul sau câteva puncte de vedere. Reluarea
imaginaţia fiecăruia, alegând, de asemenea, un titlu
conţinutului povestirii dintr-un alt punct de vedere
potrivit:
este o activitate de aprofundare a ficţiunii şi de
„A fost odată un ursuleţ cam neascultător. El nesocotea
activitate de aprofundare a ficţiunii şi de disciplinare a
tot ce îl învăţau părinţii săi: să nu se murdărească, să se
imaginaţiei.
poarte frumos, să nu se depărteze de casă.
Noul punct de vedere constituie o inovaţie în raport
Într-o zi, ursuleţul a plecat de acasă cu gând să guste din
cu textul original, dar elevii trebuie să aibă în vedere
mierea aflată într-o scorbură de copac.” (Iordăchescu,
posibilităţile perceptive ale celui ales să povestească.
Carmen – „Să dezlegăm tainele textelor literare)
De exemplu, un punct de vedere „A” nu poate ştii
Jocul se desfăşoară individual, fiecare elev pregătindu-
despre un anume eveniment „B”, dacă nu a asistat la
şi varianta imaginată, urmând ca învăţătorul să
el sau nu a aflat despre el, ori despre un personaj „C”,
aprecieze fiecare povestire creată să se poarte scurte
dacă nu îl cunoaşte. Astfel, pot povesti unul din iezii
discuţii însoţite de aprecieri critice referitoare la
din „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, sau vulpea, din
comportamentul ursuleţului şi la lecţia pe care acesta
„Ursul păcălit de vulpe” de acelaşi autor, etc.
a primit-o.
Prin utilizarea unor astfel de metode riguros selectate,
Descurcă povestirea!
într-o formă accesibilă, novatoare, prin intermediul
Scopul didactic: dezvoltarea gândirii logice, a
cărora să fie eludată monotonia, plictisul, rutina, se
capacităţii de a relata în mod fluent o succesiune de
deschide în sufletul elevilor dorinţa de învăţare într-un
situaţii, sub forma unor structuri narative, dezvoltarea
mod creativ şi eficient. În funcţie de personalitatea
atenţiei;
fiecăruia, aceștia vor avea în viitor un stil creativ
Materialul didactic: fişe cu textul „Elefănţelul zburător”
propriu, un comportament adecvat în orice situaţie, o
scris încurcat.
activitate psihică activă în desfăşurarea diferitelor
Sarcina didactică: jocul se desfăşoară individual,
acţiuni.
fiecare elev va scrie pe fişa primită textul, aranjând
propoziţiile în ordinea corectă: Din varietatea de jocuri didactice propuse, un dascăl
iubitor, cu măiestrie didactică, le poate alege pe cele
„Elefănţelul zburător
mai potrivite pentru eficientizarea procesului
Dumbo se născuse la circ. Era un elefant drăgălaş, dar
educaţional într-un concept facil şi atractiv.
avea urechile foarte mari. Din această pricină, mulţi îl
necăjeau. Bibliografie:
Într-o zi s-a hotărât să încerce să zboare. Prietenul său, 1. Duţu, Olga (2002). Didactica limbii române şi
şoricelul Timoteus, l-a încurajat: comunicării în ciclul primar. Constanța:
-Hai, Dumbo, fii curajos! Poţi să zbori. Editura Europolis.
13
2. Huizinga, Johan (2002). Homo ludens. București:
Editura Humanitas.
3. Iordăchescu, Carmen (1997). Să dezlegăm tainele
textelor literare. București: Editura Carminis.
4. Gurzău, Stela & Iancu, Liliana (1995). Să învăţăm cu
Moş Arici. Constanța: Editura Europolis.
Stimularea creativității
elevilor din ciclul
gimnazial – de la
poveste la povestire
Cristiana Hâruţa
Colegiul National Petru Rares Beclean
Prezentul literar se confruntă, din nefericire, cu o
latură a limitelor: numărul limitat al micilor cititori,
bariera decifrării textului literar încă din anii
gimnaziului sau tendința creativității de a se îndrepta
înspre limita insuficienței. În acest context, profesorul
poate folosi textele copilăriei pentru a-și atrage elevii
înspre literatură, pentru a le descifra legătura dintre
multiplele noțiuni teoretice și crearea textului în sine,
alături de modalitatea de a o realiza, dar și pentru a-i
ajuta să-și pună în funcțiune resursele creativității
(uitate parcă undeva la limita dintre învățământul
primar și cel gimnazial). Un astfel de text este și „Ura!
Elefantul mănâncă” scris de Octav Pancu-Iași din și cu
dragoste față de cei mici.
+/- creativitatea școlarilor
Contextul orelor de literatură română în cazul elevilor
din ciclul gimnazial are tendința de a se limita, din
nefericire, la studierea unor texte literare cu scopul de
a analiza exemple ilustrative ale unor specii literare,
punând pe plan secund activitățile legate de
imaginația micilor cititori. Adăugând la aceasta faptul
că numărul celor care practică „lectura de plăcere” în
rândul grupului țintă pare să scadă, nu cred că există
dubii cu privire la explicația pe care le-o putem oferi
celor care afirmă „Copiii din ziua de azi (parcă) nu mai
au imaginație”. Într-adevăr, nici nu intră în discuție
existența creativității atâta timp cât acasă își văd
părinții dependenți de telefon/ tabletă, iar la școală
literatura se limitează la termeni științifici, memorare
sau demonstrații. Astfel că putem vorbi despre elevi
cu o creativitate „subdezvoltată”; cu alte cuvinte,
majoritatea elevilor din clase de nivel mediu (a V-a, a
VI-a, de pildă) nu sunt suficient dezvoltați din punctul
de vedere al potențialului creator, să spunem, „de
dorit” la această vârstă atât din perspectiva abilităților
14
exersate în context școlar, cât și din cea a dezvoltării
personale (nu cumva uită prea repede copilăria?).
Iată de ce am considerat bine-venit apelul la texte
literare care (aparent) se pretează la preșcolari; îi
punem față în față cu texte haioase, ușor de descifrat,
deci îi atragem înspre opera literară; le oferim
exemple accesibile de bună practică, așadar le
deschidem drumul procesului creativ. În aceeași
ordine de idei, încercăm o recuperare a timpului
pierdut.
Povestirea lui Octav Pancu-Iași
„Ura! Elefantul mănâncă” este una dintre operele prin
intermediul cărora Octav Pancu-Iași își păstrează
imaginea de scriitor dedicat misiunii sale: aceea de a
oferi copiilor povești savuroase cu substrat educativ.
Încă din titlu, autorul atrage atenția cititorului prin
folosirea interjecției „Ura!”, care induce starea de
încântare; aceasta este imediat detaliată printr-o
propoziție simplă: „Elefantul mănâncă”, al cărei subiect
articulat hotărât sugerează faptul că personajul
principal este un anumit elefant – bine cunoscut
scriitorului - (Elefantescu-Elefănțel-Cât-Un-Deal-De-
Mititel – după cum o dezvăluie ulterior textul) ce
provoacă bucurie prin simpla acțiune de a mânca. Cu
alte cuvinte, în calitate de element de paratext, titlul
anticipează conținutul operei: elefantul reușește
depășească problema hrănirii, ceea ce aduce fericire
și bună-dispoziție.
Aspectul de poveste al scriiturii lui Pancu-Iași se țese
într-o manieră gingașă, incipitul deschizând porțile
unei lumi feerice, ce se vrea a fi puternic ancorată în
realitate, prin propunerea adresată celor mici („copiii
în primul rând”) de a asocia pământul cu un măr. Firul
narativ e unul simplu: plictisindu-se „joia trecută”,
povestitorul își vizitează bunul prieten din India,
elefantul Elefantescu-Elefant-Cât-Un-Munte-De-Înalt; îl
găsește plângând din pricina faptului că fiul său,
Elefantescu-Elefănțel-Cât-Un-Deal-De-Mititel, face
mofturi la mâncare deși a fost tratat de trei dintre cei
mai buni medici. Atunci, naratorul îl duce pe
Elefantescu-Elefănțel-Cât-Un-Deal-De-Mititel la
București, îl pune la masă cu fiii săi, iar acestuia îi
revine pofta de mâncare. În final, Octav Pancu-Iași
îndeamnă copiii să mănânce cu poftă tot din farfurie,
iar dacă doresc să îl cheme pe acest elefant trimițând
o scrisoare tatălui acestuia.
Mai mult, opera „Ura! Elefantul mănâncă” dezvăluie
dubla intenție a autorului: aceea de a conduce copiii
în universul poveștilor, oferindu-le în același timp și o
povață. Aceasta nu face decât să îmbine ficțiunea cu
realitatea, după cum copilăria însăși este construită
după principiile jocului, un amestec debordant de
fantezie și pragmatism.
Astfel, pentru a induce spiritul ludic, Octav Pancu-Iași
apelează la personaje animaliere, elefanții, ale căror
nume rimate sunt sugestive pentru dimensiunea lor
(Elefantescu-Elefant-Cât-Un-Munte-De-Înalt,
Elefantescu-Elefănțel-Cât-Un-Deal-De-Mititel) sau
pentru meseria pe care o practică (Dovleac-Are-
Pentru-Toate-Leac, Pun-Comprese-Să-Vedem-Ce-Iese,
Cine-Trece-Pe-La-Mine-Se-Face-Bine). Totodată,
folosind procedeul hiperbolizării („îi băgă în gât un
polonic (o linguriță, vă dați seama, ar fi fost prea mică
pentru o gură de elefant.)”), accentuează imensitatea
elefanților și a lumii în care trăiesc, iar personalizarea
acestora („-Salată de fân vrei? îl îmbia tatăl.”), specifică
basmelor, are rolul de a evidenția intenția scriitorului:
crearea unei lumi feerice. În plus, această lume se
vrea a fi întrepătrunsă cu realitatea în care trăiesc
copiii, cititorii acestei opere, fapt pentru care Octav
Pancu-Iași apelează la implicarea afectivă, atât a sa („îi
spusei eu cu lacrimi în glas”), cât și a lectorului („vă dați
seama”), dar și la un final asemănător cu o morală
(îndeamnă copiii să creadă cele povestite și să învețe
din pățania elefănțelului că e important să mănânce
tot din farfurie). Și pentru ca povestea să nu se încheie
într-un ton solemn datorat poveței, scriitorul le
propune să îl cheme pe Elefantescu-Elefănțel-Cât-Un-
Deal-De-Mititel să li se alăture la masă.
În ansamblu, odată cu scrierea „Ura! Elefantul
mănâncă”, Octav Pancu-Iași creează o operă conform
așteptărilor celor mici și celor mari, oferind după
principiul fabulei, o poveste și o povață pe măsură.
De la poveste la povestire
Demersul educativ propus are, așadar, în vedere, pe
de o parte, reîntâlnirea elevului cu opera literară care
l-a atras, care i-a plăcut; aceasta duce, cu certitudine,
la o atitudine pozitivă a lectorului față de text, la
disponibilitatea acestuia de a se apropia de cel din
urmă, la instaurarea unei stări de bună-dispoziție ce
nu poate avea decât efecte pozitive. Pe de altă parte,
nivelul înalt de accesibilitate al unei astfel de scrieri îi
conferă elevului o doză minimă de încredere în
momentul descifrării textului, minimă, dar suficientă
pentru a-l încuraja să pornească pe un drum anevoios
(cel puțin din perspectiva sa). În aceeași ordine de idei,
din moment ce mesajul operei îi e mai mult decât
familiar, poate chiar îi reprezintă o parte a trecutului
său, cititorul are impresia că textul e „de-al lui” și va
putea mai ușor să înțeleagă procesul creației,
corelându-l chiar cu diverse noțiuni teoretice. De aici,
până la a deveni, la rândul său, creator nu mai e mult.
Și poate un alt beneficiu al abordării unor astfel de
15
opere literare este acela că inclusiv noi, dascălii, ne
simțim din nou copii, ceea ce întărește legătura pe
care o avem cu învățăceii.
Bibliografia operei:
Pancu-Iași, Octav, „Țaraundevinerierajoi: antologie de
schițe și povestiri”, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca, 2012,
pp. 46-51.
Cetățeanul digital –
cum și de ce
Anamaria Corina Golumbeanu
Scoala gimnaziala Ion Tuculescu
Craiova
Trăim o eră a digitalizării și suntem expuși zilnic
influențelor și efectelor acesteia.
Digital Citizen – How and Why este un proiect
internațional eTwinning al cărui scop principal a fost
de a a-i face pe elevi să înțeleagă comportamentul
dezirabil al unui cetățean digital. Astfel, elevii noștri au
aflat despre digitalizare și cum ar trebui să acționeze
pentru a fi un bun cetățean în mediul virtual. Prin
activitățile din proiect, am urmărit dezvoltarea
competențelor cheie ale elevilor noștri, în special
competențele sociale și civice, competența digitală și
comunicarea în limbi străine.
În proiectul Digital Citizen – How and Why (disponibil la
adresa twinspace.etwinning.net/27441/home),
desfășurat în anul acesta școlar, au participat școli din
Grecia, Croația, Turcia și România. Sunt profesor de
matematică, însă la acest proiect am participat în
calitate de diriginte. Activitățile din acest proiect le-am
desfășurat fie în orele de dirigenție, fie în perioada
”Școala altfel”.
Astfel, într-un mod interactiv, elevii au învățat despre
cele 9 componente care ne fac cetățeni digitali:
▪ accesul digital,
▪ comerțul digital,
▪ comunicarea digitală,
▪ alfabetizarea digitală,
▪ eticheta digitală,
▪ dreptul digital,
▪ drepturile și responsabilitățile digitale,
▪ sănătate digitală și bunăstare,
 ▪ securitatea digitală. maker.com, worksheets.theteacherscorner.net/make-
your-
Prima activitate a fost de realizare a unui poster de
own/crossword, puzzlemaker.discoveryeducation.com
prezentare. Fiecare elev a realizat un poster. Inițial,
, wordclouds.com. Astfel ,au reușit să stabilească
prin metode tradiționale, adică pe coli A4, elevii au
scurte definiții ale celor 9 componente într-un mod
realizat câte un poster viu colorat în care s-au
distractiv. Activitățile tip joc ajută într-un mod plăcut la
pezentat. Apoi, acest poster a fost realizat cu ajutorul
însușirea și înțelegerea noilor noțiuni, la dezvoltarea
programului Paint. Acestă activitate a avut ca efect o
de abilități și competente. Acest tip de activitate
conștientizare a modului de prezentare, a conținutului
dezvoltă limbajul elevilor ceea ce sprijină înțelegerea
unei prezentări. Astfel elevii au văzut că o prezentare
noțiunilor, a conceptelor și a caracteristicilor acestora.
personală este ca o carte de vizită. O carte de vizită
bună creează o impresie puternică la prima lectură. La sfârșit, a fost organizată o întâlnire online, un
De aceea este important cum și ce se prezintă în eveniment live în care elevii s-au prezentat și au
poster. Elevii și-au îmbogățit acestă noțiune prin interacționat cu partenerii de proiect. Pentru
vizualizarea prezentărilor celorlalți parteneri, desfășurarea acestei activități a fost necesar un
observând și alte instrumente web 2.0 utilizate calculator dotat cu o cameră web și boxe,
(edu.glogster.com). videoproiector și conexiune la internet. Desfășurarea
evenimentului live a avut loc prin utilizarea Adobe
Participarea la crearea de conținut în Google
Connect (adobe.com/products/adobeconnect.html).
presentation, în colaborare cu ceilalți parteneri de
Această activitate a avut un impact deosebit prin
proiect, a stimulat dezvoltarea interesului pentru
implicarea tuturor elevilor, completând metodele
cunoașterea mediului digital, a evoluției tehnologiei
utilizate pentru dezvoltarea competențelor de
prin enumerarea diverselor obiecte vechi și noi
comunicare.
(termometru, aparat foto, calculator etc.), observând
diferențele, cu accent pe latura digitală. Cu peste 480.000 de profesori înscriși pe platformă și
peste 180.000 de școli, eTwinning este o platformă de
Tot ca activități colaborative au mai fost organizate un
comunicare, de colaborare, de informare a
sondaj de opinie privind utilizarea Internetului și
personalului didactic din Europa. eTwinning vine în
concursul de logo-uri. Pentru sondaj, am
sprijinul colaborării școlare europene prin
folosit surveymonkey.com, iar pentru votarea logo-
instrumente de lucru și servicii, fiind parte a
urilor am utilizat tricider.com. Activitățile colaborative
programului Erasmus+.
vin să învioreze atitudinea elevilor, sporind
atractivitatea, motivația și implicit, participarea lor. În acestă eră digitală, eTwinning este un mijloc eficient
Dezvoltă spiritul de echipă, interdependența pozitivă, ce sprijină profesorii în pregătirea elevilor pentru
competențele de comunicare. inserția lor socială și civică. Cetățeanul digital este o
realitate a zilelor noastre. Fiecare trebuie să fie și să
Elevii și-au dezvoltat competențele sociale și civice,
devină un bun cetățean digital, iar proiectele
prin participarea la manifestarea internațională Ziua
eTwinning de acest tip eu consider că sunt binevenite
siguranței pe Internet. Această activitate a cuprins
în spațiul educațional.
cunoașterea regulilor de utilizare în siguranță a
Internetului, realizarea unor postere pe acestă temă,
prezentarea lor din clasă în clasă și realizarea unei
expoziții de postere pe holul școlii. Pentru
prezentarea activității în Twinspace am Evaluarea didactică
folosit powtoon.com. Produsul final a fost un film folosind aplicațiile
educativ realizat în Windows movie maker. Acesta a fost
inserat în Twinspace pentru a fi cunoscut și de Google Forms și
partenerii noștri. Activitatea a fost realizată pe baza Flubaroo
materialelor educaționale
din oradenet.salvaticopiii.ro/resurse/sala-de-
Iuliana Bolos
clasa și saferinternetday.org. Scoala gimnaziala M. Eminescu Zalau
Elevii au mai realizat nori de cuvinte și rebusuri privind Participarea la cursul Google for Education ca
cele 9 componente ale noțiunii de cetățean digital. formabil, apoi ca formator, mi-a deschis multe
Pentru aceasta, elevii au utilizat instrumentele web orizonturi privind o activitate didactică eficientă și
2.0 puzzle- atractivă.
16
În lucrarea de față prezint o metodă de evaluare 1. Elaborarea unui test de evaluare online utilizând
didactică modernă și eficace, care constă în formularele din Google Drive
elaborarea unui test de evaluare folosind Google
Profesorul își accesează contul de Gmail, apoi
Forms (formulare Google), trimiterea testului către
accesează Google Drive. Meniul Nou oferă
elevi spre rezolvare, remiterea lor către profesor și
submeniurile Dosar, Documente Google, Prezentări
corectarea acestora folosind aplicația Flubaroo.
Google, Foi de calcul Google, Formulare Google, Desene
Testele elaborate pot conține o diversitate de tipuri de
Google, etc. Pentru crearea unui test de evaluare se va
itemi: cu răspuns scurt, cu răspuns sub forma unui
alege submeniului Formulare Google:
paragraf, cu răspunsuri multiple, casete de selectare,
dropdown, scară liniară, grilă cu mai multe variante,
dată, oră.

Crearea unui simplu cont Google ne permite să
beneficiem de toate serviciile oferite de Google:
(Blogger), crearea unui site (Sites), crearea și stocarea
diferitelor documente (word, prezentări, foi de calcul,
formulare, desene, etc.)
În lucrarea de față mi-am propus să vin în sprijinul
cadrelor didactice, indiferent de disciplina pe care o
predau, prin prezentarea unei metode rapide și
moderne de evaluare online care constă în
parcurgerea următorilor pași:
1. elaborarea unui test de evaluare utilizând
formularele din Google Drive;
2. trimiterea testului către elevi prin e-mail,
Facebook, Twitter, Google+, sau prin
furnizarea link-ului la care se află testul;
3. rezolvarea testului de către elevi și remiterea
acestuia către profesor;
4. corectarea testelor într-un timp foarte scurt,
folosind aplicația Flubaroo.
Se trece apoi la crearea testului propriu-zis: se
completează titlul (ex: Test evaluare_VIII A), se poate
face o scurtă descriere acestuia și se adaugă rând pe
rând itemii. Formularele Google permit introducerea
următoarelor tipuri de itemi: cu răspuns scurt, cu
răspuns sub forma unui paragraf, cu răspunsuri
multiple, casete de selectare, dropdown, scară liniară,
grilă cu mai multe variante, dată, oră. Se va ține cont
de următoarele recomandări:
▪ Este obligatoriu ca una din întrebări să fie
pentru identificarea elevului (ex. Numele și
prenumele elevului);
▪ Se recomandă a nu se vor folosi întrebări cu
răspuns deschis, pentru a putea face
evaluarea testului cu calculatorul, utilizând
aplicația Flubaroo.
▪ Răspunsurile corecte la toate întrebările vor fi
date de către profesor. Răspunsul corect va fi
utilizat ca reper în evaluare pentru
răspunsurile elevilor.

Voi descrie, pe rând, acești pași.

17
2. Trimiterea testului către elevi

După finalizarea testului, acesta trebuie trimis elevilor spre rezolvare. Trimiterea se face prin acționarea butonului
TRIMITEȚI. Testul poate fi trimis prin mai multe căi: prin e-mail (ceea ce presupune ca fiecare elev respondent să aibă
un cont de e-mail), prin Facebook, prin Twitter sau prin Google+. Toate aceste variante presupun ca profesorul să
cunoască conturile tuturor elevilor din clasă. Există însă o variantă mai simplă prin care profesorul obține un link
către test într-o formă scurtă și furnizează acest link elevilor:

3. Rezolvarea testului de către elevi și remiterea acestuia către profesor

Elevul accesează link-ul, apare testul, răspunde la toate întrebările, verifică încă o dată dacă a răspuns corect, apoi
retrimite testul profesorului apăsând butonul REMITERE de la finalul testului:

4. Corectarea testelor și obținerea punctajelor (notelor)

Odată cu crearea și salvarea testului, se crează automat o foaie pentru răspunsuri în format Excel. În momentul în
care elevii dau remitere testului, numele fiecărui elev și răspunsurile date întrebărilor se înregistrează în foaia pentru
răspunsuri. Acționarea meniului RĂSPUNSURI, permite vizualizarea unui REZUMAT al răspunsurilor (necesar pentru

18
statistici) sau vizualizarea în mod INDIVIDUAL a fiecărui răspuns dat de către elevi. Pentru a vedea foaia cu
răspunsurile tuturor elevilor, se acționează butonul verde.

Pentru corectarea testului în foaia cu răspunsuri se acționează meniul Suplimente → Descarcă suplimente → se
caută aplicația Flubaroo. Se acceptă termenii de instalare și utilizare a aplicației și se

instalează. În foaia cu răspunsuri se acționează meniul Suplimente → Flubaroo → Grade Assignment:

Se stabilește punctajul pentru fiecare item; pentru întrebarea care presupune identificarea repondentului (numele și
prenumele) se selectează Identifies Student→Se bifează din lista de răspunsuri existente răspunsul corect (cel dat de
către profesor) și în final se deschide fila Grades în care putem vedea punctajul fiecărui elev sau procentul de

19
răspunsuri corecte care pot fi convertite în note (în situația în care nu s-au folosit doar 10 întrebări a câte 1 punct
fiecare). Ex. 90,91% corespunde notei 9, iar 100% corespunde notei 10 etc.

Această metodă de evaluare prezintă următoarele avantaje:

▪ profesorul trebuie doar să elaboreze itemii pentru test și să editeze testul;

▪ profesorul câștigă timp pentru că, corectarea testelor se face cu ajutorul calculatorului;

▪ notele obținute pot fi trecute în catalog imediat;

▪ un test poate fi folosit la mai multe clase de același nivel, mai mulți ani la rând;

▪ profesorul poate limita timpul de răspuns pentru elevi, iar întrebările vin aleatoriu (fără pericolul de a copia
unii de la alții);

Fiind vorba de o evaluare online, singurul dezavantaj ar fi că evaluarea trebuie să se desfășoare într-un laborator de
informatică, pentru ca elevii să aibă acces la internet.

Încurajez toate cadrele didactice să utilizeze acestă metodă modernă și eficientă de evaluare.

Bibliografie:

• http://aepeplus.weebly.com/uploads/3/7/4/8/37485975/tutorial_test_googleaepfin.pdf
• http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/docs/2014/apr/04_18_06_20Google_Drive
• http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/google-drive-crearea-formularelor-si.html
• http://www.jaromania.org/parteneri/pagini/google-for-education
• https://www.google.com/edu/

20
 constituie webinariile, sau seminariile pe web/
prezentările online.
Webinars, sau un alt tip
Cum funcționează?
de perfecționare
De cele mai multe ori, webinariile sunt realizate prin
didactică
intermediul unor platforme speciale dedicate
întâlnirilor online
Roxana Ciugudean
Colegiul National D. Cantemir Onesti (precum webinarjam sau adobeconnect, de exemplu),
fiind organizate de către instituții furnizoare care
Perfecționarea didactică este un subiect delicat, fiind
anunță aceste acțiuni pe site-urile proprii, prin
un aspect al învățării permanente sau, mai exact, a
newsletter-uri, sau la diferite evenimente, cum ar fi
educației adulților, ceea ce presupune renunțarea la o
conferințe sau prezentări de carte. Webinariile sunt
serie de caracteristici ale învățământului de tip
realizate de către formatori sau lectori, vorbitori cu
tradițional, bazat pe metoda expunerii. Noile
experiență în domeniul în care activează (autori de
tehnologii susțin demersul perfecționării,
manuale, profesori, experți în domeniul educațional,
transformând experiența atât la nivelul modului în
etc.) ceea ce le conferă acestor întâlniri din mediul
care se derulează, dar mai ales la nivelul motivației
virtual nu doar un grad înalt de expertiză și conținut
participanților.
științific, ci și o valoare formativă ridicată.
Conform actelor normative în vigoare care
Înregistrarea la curs se face ușor, fiind suficientă
reglementează formarea continuă a personalului din
transmiterea adresei de e-mail și selectarea sesiunii la
învățământul preuniversitar, cadrele didactice trebuie
care dorim să participăm (în cazul în care sunt
să participe la programe de formare și perfecționare
organizate mai multe astfel de întâlniri). Cu câteva ore
continuă în vederea acumulării a 90 de credite
înainte de începerea transmisiunii, un link este trimis
profesionale transferabile într-un interval de 5 ani.
pe adresa de e-mail folosită la înscriere, iar odată
Oferta de formare propusă, de cele mai multe ori, de
accesat acest link, sunteți conectați prin intermediul
către Casa Corpului Didactic, vine în ajutorul
platformei cu participanți din întreaga lume.
profesorilor, oferind posibilitatea parcurgerii de
cursuri din domenii variate, care să satisfacă diferitele Una din caracteristicile esențiale ale acestor sesiuni
nevoi de formare. Cu toate acestea, atunci când de formare online este caracterul interactiv. Dincolo
localitatea de domiciliu se află la zeci de kilometri de formatorul care prezintă conținutul sub diferite
distanță de CCD, participarea activă și eficientă la moduri – chestionare, animații, prezentări Power
cursuri devine problematică, atât sub aspect financiar, Point, fișiere audio/video, documente – , există un
cât și în ceea ce privește resursele (deja) limitate de public internațional care are ocazia să participe activ,
timp ale cadrelor didactice. prin adresarea de întrebări, schimbul de experiențe,
propunerea de soluții sau sugestii. Bariera spațio-
Ultimii ani au marcat o explozie în ceea ce privește
temporală este, astfel, eliminată, transformând
cursurile axate pe dezvoltarea competențelor TIC și
procesul de învățare într-o experiență agreabilă,
integrarea mijloacelor IT în tot ceea ce presupune
derulată într-un climat plăcut, favorizând participarea
demersul didactic, de la activitățile birocratice,
și implicarea în tot ceea ce presupune seminarul. Cele
specifice profesorului sau dirigintelui, până la
mai multe webinarii le solicită participanților
activitățile curente de predare-învățare-evaluare. În
răspunsuri în scris, însă există și cazuri în care
plină epocă digitală, așadar, de ce ar trebui să limităm
interacțiunea poate merge mai departe, fiind
formarea profesorilor la patru pereți ai unei săli de
necesară conexiunea printr-o cameră video și/sau
clasă sau de conferință aflată la ore și kilometri
microfon.
distanță? Mai mult decât atât, de ce să limităm
formarea cadrului didactic la granițele județului, sau Înregistrări ale webinariilor sunt făcute publice, astfel
ale țării? încât ele pot fi utilizate ulterior. Totodată, participanții
au acces la toate materialele prezentate, puse la
O soluție eficientă, cu un real impact asupra
dispoziție fie chiar în timpul sesiunii, fie trimise prin e-
cursanților, dar și comodă prin prisma factorilor
mail.
financiar, organizatoric și de timp o
21
Un alt aspect pozitiv al acestor sesiuni online este
reprezentat de către varietatea temelor acoperite.
Deși, în principal, sunt favorizați profesorii de limbi
moderne, orice cadru didactic vorbitor de limba
engleză se poate înregistra și poate participa cu
succes. La finalul sesiunilor participanții primesc un
certificat electronic care atestă participarea la (de
regulă o oră) de formare.

Webinariile nu sunt restricționate unei anumite

categorii de participanți, acestea fiind deschise nu
doar profesorilor, ci și managerilor educaționali,
părinților și elevilor, contribuția fiecărui participant
fiind relevantă și ajutând la conturarea detaliată a
problemelor abordate în cadrul sesiunii.

Perfecționarea cadrelor didactice intră, de cele mai

multe ori, în sfera unei obligații de serviciu, drept care,
de cele mai multe ori, ajunge să fie o corvoadă, sau o
goană după acumularea de credite. Atunci când
motivația participanților este însușirea de conținuturi
și dezvoltarea de competențe ce pot fi aplicate
imediat, webinariile, sau formările interactive, își
însușesc alte caracteristici. Beneficiile participării la
astfel de formări nu pot fi contorizate, fiecare
participant având propriile scopuri și obiective, însă
putem enumera câteva motive pentru care webinariile
sunt o soluție viabilă:

▪ înscriere rapidă, prin intermediul e-mailului,

fără a realiza un dosar cu diverse documente;

▪ participarea de acasă, din spațiul propriu de

lucru, sau din orice altă locație, prin
intermediul dispozitivelor electronice
inteligente – laptop, tabletă, smartphone;

▪ atractivitatea formei de prezentare

▪ actualitatea temelor de discuții

▪ schimbul de experiențe cu profesori din toate

colțurile lumii.

* British Council, Cambridge ESOL Examinations și

Fischer Educational sunt principalii furnizori de webinarii
destinate profesorilor de limba engleză. Pentru a avea
acces la sesiunile de formare, este suficient să vă abonați
la newsletter-uri sau să accesați paginile web sau de pe
rețelele sociale.

22
 iTeach: Experienţe didactice

ISSN 2247 – 966X

Editor: TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educaţie

Pagina Revistei: www.iteach.ro/experientedidactice