Frunză Elena-Onuța

Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2

Motivația Extrinsecă

Etimologia cuvântului motivație provine de la latinescul „movere”- care înseamnă

deplasare. Motivaţia reprezintă suma forţelor energiilor interne şi externe care iniţiază şi dirijează
comportamentul uman spre un scop anumit. La baza comportamentului uman stau motivele, ce
sînt resimţite ca expresie a nevoilor şi aşteptărilor umane, precum şi recompensele sau
stimulentele.

In acceptia cea mai larga, motivatia reprezinta ”ansamblul factorilor dinamici care determina
conduita unui individ” .O definitie mai completa este cea oferita de Al. Rosca.”Prin motivatie
intelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dobandite,
constientizate sau neconstientizate, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte“. Motivatia
este factorul care determina organismul sa actioneze si sa urmareasca anumite scopuri. Orice act
de conduita este motivat, chiar daca, uneori, nu ne dam seama pentru ce facem o actiune sau alta.
Nici un act comportamental nu apare si nu se manifesta in sine, fara o anumita incitare, directionare
si sustinere energetica.

Motivatia reprezinta un proces psihic important pentru ca ea impulsioneaza, declanseaza

actiunea, iar actiunea prin intermediul conexiunii inverse influenteaza insasi baza motivationala si
dinamica ei. Motivatia este o sursa de activitate si de aceea este considerata ”motorul
personalitatii”. Acest proces psihic are rol deosebit de important in activitatea de invatare a
elevului si in consecinta in formarea personalitatii acestuia. Nu poate avea loc un proces
educational real daca in prealabil nu s-ar identifica motivele invatarii si n-ar fi determinata aria lor
de actiune si daca educatorul n-ar sti sa se foloseasca de forta acestor motive in practica instructiei.
Cunoasterea motivelor ce-l impulsione 323e45d aza pe elev in desfasurarea actului invatarii este
importanta pentru invatator, deoarece acestea ii indica exact calea ce trebuie s-o urmeze in vederea
finalizarii cu succes a educatiei.

In existenta concreta a omului sunt puse in functiune diferite forme ale motivatiei,
clasificate, doua cate doua, in perechi opuse.

1. Motivatia pozitiva/ negativa

Motivatia pozitiva - motivatia produsa de stimulari premiale ( lauda, incurajarea, premierea

); se soldeaza cu efecte benefice: preferarea persoanelor, a activitatilor, angajarea etc.

Motivatia negativa - produsa de folosirea unor stimuli aversivi ( amenintarea, pedepsirea,

blamarea ); se soldeaza cu efecte negative: abtinere, evitare, raspuns. Cea mai neeficienta -
ignorarea.
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2
2. Motivatia intrinseca/ extrinseca

Motivatia intrinseca - sursa se afla in subiect, in nevoile si trebuintele lui personale, iar
motivatia este solitara cu activitatea subiectului. Aceasta forma de motivatie se satisface prin insasi
desfasurarea, indeplinirea activitatii respective ( nu prin recompensa finala ).

Motivatia extrinseca ( indirecta )- sursa este in afara subiectului, fiindu-i sugerata sau chiar
impusa acestuia de o alta persoana ( nu izvoraste din specificul activitatii subiectului ).

3. Motivatia cognitiva/ afectiva

Motivatia cognitiva - isi are originea in activitatea exploratorie, in nevoia de a sti, de a

cunoaste. Forma ei tipica - curiozitatea pentru nou. Se numeste cognitiva pentru ca actioneaza din
launtrul proceselor cognitive, stimuland activitatea intelectuala din aproape in aproape.

Motivatia afectiva - este determinata de nevoia omului de a obtine aprobarea din partea altor
persoane, de a se simti bine in compania altora. Exemplu: copilul care invata doar pentru a nu
pierde dragostea parintilor - este animat de motivatie afectiva.

3.Motivatia si performanta

Intr-o acceptiune foarte larga, termenul performanta desemneaza rezultatele observabile ale
invatarii. Pentru abordarile socio-cognitive ale invatarii, termenul performanta trimite la
comportamentele care traduc utilizarea de catre elevi a cunostintelor declarative ori a cunostintelor
procedurale in diferite situatii de invatare.

Performanta joaca un rol important in dinamica motivationala. Ea este si o consecinta a

motivatiei, deoarece cu cat un elev e mai motivat cu atat performanta sa va fi mai buna. Un elev
motivat va persevera mai mult, va utiliza strategii de invatare adecvate, care ii vor influenta
performanta. Relatia dintre motivatie si performanta nu trebuie privita unilateral, caci si
performanta poate influenta motivatia. Performanta, ca rezultat concret al activitatii de invatare,
devine pentru elev o sursa de informatie care influenteaza perceptiile acestuia asupra propriei
competente.

Efectul performantei asupra perceptiilor de sine ale elevului poate fi pozitiv sau negativ.
Daca un elev reuseste, intr-o sarcina de invatare in care s-a angajat cognitiv si a perseverat pentru
rezolvarea acesteia, el va estima ca performanta a fost meritata. Acest fapt va imbunatati opinia
elevului cu privire la propria activitate si il va face sa valorizeze mai mult acel tip de activitate. In
acelasi timp, un esec poate avea un efect negativ asupra perceptiilor elevului privind propria
competenta, facandu-l sa se indoiasca de posibilitatile sale de reusita in activitatile pe care i le
propune profesorul. Un esec repetat il poate conduce pe elev catre fenomenul neajutorarii invitate.
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2
Performanta nu reprezinta, asadar, o simpla demonstratie a ceea ce elevul a invatat, ci este si un
eveniment prin care el se judeca, se evalueaza, se valorizeaza ca persoana.

4. Nivelul de aspiratie

Reglarea relatiei dintre motivatie si performanta se realizeaza si prin intermediul nivelului

de aspiratie. Cand un elev indeplineste o sarcina de invatare, el poate avea un sentiment de reusita
sau de nereusita. Acest sentiment rezulta din compararea unei informatii actuale, rezultatul obtinut
in sarcina, cu o informatie de referinta numita nivel de aspiratie. Nivelul de aspiratie este
definit drept „asteptarile, scopurile ori pretentiile unei persoane privind realizarea viitoare a unei
sarcini date”.(E. Hoppe ) sau „scopurile pe care subiectul isi propune sa le atinga intr-o activitate
sau sfera de activitati in care este angajat … profesional, social, intelectual” ( F. Robaye ).

Nivelul de aspiratie este o modalitate prin care individul isi fixeaza valoarea sau stacheta
scopurilor in general sau in raport cu diferite categorii de sarcini. El depinde, asadar, de previziunea
individului asupra posibilitatilor sale de reusita intr-o activitate. Psihologii au introdus o distinctie
intre nivelul de aspiratie, care se refera la o realizare mai indepartata, la indeplinirea unor obiective
de amploare, si nivelul de expectanta, care exprima rezultatul concret la care subiectul se asteapta
in urma rezolvarii unei anumite sarcini. In mod concret insa, se opereaza cu conceptul de nivel de
aspiratie, care poate sa acopere ambele situatii.

Nivelul de aspiratie are atat o componenta motivationala, cat si una cognitiv - evaluativa,
deoarece el se fixeaza in functie de imaginea pe care o are un individ despre propria persoana si
despre performantele realizate in prealabil la anumite categorii de sarcini. Asa se face ca aceeasi
nota obtinuta la o disciplina de invatamant ( nota 7, de exemplu ) il bucura foarte mult pe un
elev, in timp ce pe altul il intristeaza. Cei doi elevi apreciaza diferit aceeasi nota pentru ca, pe baza
rezultatelor obtinute in prealabil la acea disciplina de invatamant, au niveluri de aspiratie diferite.
Elevul cu un nivel de aspiratie ridicat va considera nota 7 un esec, in timp ce elevul cu un nivel de
aspiratie scazut va considera nota 7 un succes. Aceasta inseamna ca furnizarea de feed-back
elevilor, cu privire la rezultatele obtinute pe parcursul invatarii, reprezinta un important factor
motivational care va influenta scopul propus pentru etapele urmatoare ale invatarii.

Cercetarile referitoare la variatiile nivelului de aspiratie au aratat ca succesul face sa creasca

nivelul de aspiratie, in timp ce insuccesul il coboara. Efectele se fac resimtite nu numai pentru
aceeasi categorie de sarcini, ci si de la o sarcina la alta. Exista insa si diferente individuale.
Persoanele foarte ambitioase nu renunta la telurile lor chiar daca au avut un esec. Aceste reactii
atipice se datoreaza, pe de o parte, trasaturilor de personalitate, iar pe de alta parte, mediului
familial si educatiei. Conditiile educative din familie si scoala pot favoriza dorinta realizarii de
sine, ambitia, efortul sistematic, ceea ce va permite mentinerea aspiratiilor la acelasi nivel, in
pofida unor eventuale esecuri.

Nivelul de aspiratie trebuie sa fie in concordanta cu posibilitatile individului. Cunoasterea

propriilor posibilitati este foarte importanta. Un nivel de aspiratie mult prea ridicat in raport cu
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2
posibilitatile reale este daunator, deoarece il va angaja pe elev in activitati pe care nu le poate
indeplini si din care se va alege doar cu insuccese si deceptii. Sentimentul infrangerii este
demobilizator. El atrage dupa sine pierderea increderii in fortele proprii, frustrarea si chiar
resemnarea. Esecul este resimtit cu atat mai puternic cu cat aspiratiile sunt mai inalte. La fel de
daunator poate fi si un nivel scazut al aspiratiilor in raport cu posibilitatile reale, deoarece
impiedica regresul individului. Elevul obtine cu usurinta ceea ce si-a propus, fara un efort prea
mare si fara a-si valorifica la maximum posibilitatile. Cu timpul, se pot forma si consolida trasaturi
precum : aversiunea pentru eforturi prelungite, comoditatea, lipsa de ambitie.

Scoala, profesorii pot contribui la formarea unei imagini de sine corespunzatoare la o mai
buna autocunoastere, astfel incat nivelul de aspiratie al elevului sa fie in concordanta cu
posibilitatile sale reale. Se considera optim acel nivel de aspiratie ce corespunde posibilitatilor
maxime ale elevului. Aspiratiile la acest nivel il activeaza pe elev, mobilizandu-l la un efort
sustinut, si ii asigura obtinerea succesului.

5. Optimum motivational

Motivatia reprezinta o conditie esentiala pentru reusita elevului in activitatea scolara. O

problema care se ridica este urmatoarea : cat de puternica trebuie sa fie motivatia pentru a obtine
performante superioare in realizarea sarcinilor scolare ? Cercetarile au aratat faptul ca motivarea
prea intensa ( supramotivarea ), cat si motivarea prea scazuta ( submotivarea ) intr-o activitate pot
conduce la rezultate slabe sau chiar la esec. Supramotivarea determina o mobilizare energetica
maxima si o tensiune emotionala ce pot avea drept consecinte blocajul psihic,
stresul, dezorganizarea conduitei, si, in final, esecul. Submotivarea duce la o insuficienta motivare
energetica, la tratarea cu superficialitate a sarcinilor, iar in cele din urma rezultatul este nerealizarea
scopului propus.

In aceste conditii, s-a pus problema nivelului optim al motivatiei care sa conduca elevul catre
obtinerea de performante inalte in activitatea de invatare. Raspunsul la aceasta problema se
regaseste in legea optimumului motivational, cunoscuta si sub numele de legea Yerkes-
Dodson, conform careia cresterea performantei este proportionala cu intensificarea motivatiei
numai pana la un punct, dincolo de care urmeaza stagnarea si chiar regresul. Momentul in care
incepe declinul depinde de complexitatea si dificultatea sarcinii. In cazul sarcinilor simple, de
rutina, zona critica a motivatiei apare la un nivel mai ridicat, in timp ce in cazul sarcinilor
complexe, zona critica se situeaza la un nivel mai scazut.

Nivelul optim al motivatiei depinde nu numai de dificultatea sarcinii, ci si de particularitatile

psihice individuale : emotivitate, echilibru, stapanire de sine. Persoanele care apartin tipului
puternic, echilibrat sunt capabile sa suporte tensiuni psihice semnificative, provocate de stari
emotionale mai intense sau de sarcini mai dificile. Persoanele care apartin tipului slab si celui
neechilibrat nu reusesc o asemenea performanta. Eficienta activitatii este maxima la o anumita
marime a intensitatii motivatiei, numita optimum motivational. Acesta difera de la o acProfesorul
ar putea avea un rol important in atingerea nivelului optim al motivatiei daca il va obisnui pe elev
sa aprecieze corect dificultatea sarcinii didactice cu care se confrunta si daca va lua in considerare
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2
particularitatile psihologice individuale atunci cand concepe strategiile didactice in articularea
demersului metodic al lectiei.tivitate la alta si de la o persoana la alta.

6.Tipurile E și I

1. Recunoastere ca cel mai bun in domeniu tau. A deveni un expert, un maestru in ceea faci.
TIP DE MOTIVATIE: EXTRINSECA
Maiestria inseamna sa fii din ce in ce mai bun la ceva care conteaza. Maiestria incepe cu „flow” –
adica experiente optime in care provocarile pe care le intalnim se potrivesc cu abilitatile noastre.
Maiestria este in primul rand o atitudine care presupune sa nu iti vezi abilitatile ca fiind finite ci
sa crezi ca ele pot fi imbunatatite continuu. Maiestria presupune efort si perseverenta si este
imposibil de realizat pe deplin, ceea ce o face sa fie in acelasi timp o experienta frustranta si
ispititoare.

2. Achizitionarea lucrurilor materiale. Dorinta de a obtine ceva material. TIP DE MOTIVATIE:

EXTRINSECA
Recompensele si lucrurile materiale pot oferi o crestere a motivatiei pe termen scurt la fel cum
cofeina te poate mentine activ cateva ore in plus dar efectul se atenueaza si poate fi afectata
motivatia pe termen lung.
De exemplu, intr-un experiment s-au format 3 grupuri de copii pasionati de desen. Primului grup
i se promitea un premiu pentru a desena care se oferea la sfarsit, celui de-al doilea grup i se oferea
premiul la sfarsit fara sa fie promis la inceput iar celui de-al treilea grup nu i se oferea nicio
recompensa. Copiii din primul grup au manifestat ulterior un interes mai scazut pentru desen decat
cel al colegilor. Experimente similare au fost realizate si pentru performanta si creativitate. Intr-
un alt experiment s-a constatat ca mai multe persoane din grupul donatorilor de sange carora nu li
se promiteau recompense in bani se prezinta a doua zi la centrul de donare decat din grupul celor
carora le sunt promise recompense.

3. Dorinta de a obtine ceva in mod independent si cu intreg meritul tau. De asta mergem la
specializari. TIP DE MOTIVATIE: INTRINSECA

4. Cum suntem priviti de ceilalti? Cum suntem priviti de prieteni, angajati etc? TIP DE
MOTIVATIE: EXTRINSECA
Acest tip de motivatie poate fi foarte puternic pentru unii care tin cont mai mult e parerea lumii
decat de ceea ce simt ei. De aceea ne imbracam in ton cu moda, de aceea mergem la sala, vrem sa
conducem masini scumpe de aceea purtam masti atunci cand iesim in societate. Pentruca ne
intereseaza foarte mult felul in care ceilalti ne vad si asta ne determina sa facem anumite actiuni.

5. Competitivitatea. Cat de important este pt tine sa castigi? Asta poate sa aduca ce e mai bun si
ce e mai rau din om. Cat de important este pt tine sa fii nr 1? TIP DE MOTIVATIE:EXTRINSECA
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2
6. Dorinta de a excela si de a fi in fiecare zi sa fii cel mai bun. Sa gasesti cea mai buna modalitate
de a trai si de a evolua. TIP: INTRINSECA
La fiecare din cele de mai sus intreaba-te:
1. Cat de tare ma motiveaza acest tip de motivatie?
2. Cat de mult ma va ajuta acest tip ca sa imi obtin scopul?

Pe baza acestei clasificari a motivatiai gasim si doua tipuri de comportamente:

Tipul E – actiunile sunt determinat in mare parte de motivatii extrinseci. Este preocupat mai putin
de placerea de a face ceva decat de recompensele pe care se asteapta sa le primeasca;
Tipul I – actiunile sale sunt determinate in mare parte de motivatii intrinseci. Face lucrurile de
dragul de a le face si mai putin pentru recompensele pe care le asteapta;

Desi nu exista oameni 100% Tipul I sau Tipul E, totusi fiecare om are o predispozitie pentru unul
dintre cele doua tipuri.
Frunză Elena-Onuța
Itu Maria-Alexandra
Facultatea de Drept
IIIA2

Bibliografie:

https://www.didactic.ro/revista-electronica/revista-electronica-didactic-ro-issn-aa844-4679-mai-
2-aaaa/motivatia-in-invatare-prof-lemnaru-liliana-s-a-m-prisacani-iasi

https://www.google.ro/search?q=motivatia+extrinseca&tbm=isch&tbs=rimg

http://www.meditatiitop.ro/importanta-motivatiei.html

http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/Motivatia-intrinseca-vs-Motivatia-extrinseca-
93.html

https://www.scribd.com/document/228839544/Diferenta-Dintre-Motivatia-Intrinseca-Si-
Extrinseca

http://www.suntparinte.ro/motivatia-scolara

http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/08/Brosura-Motivatia-pentru-invatare.pdf