Sunteți pe pagina 1din 263

V.

CHRISTODORESCU
AVOCAT

C. PAVELEANU D. APOS TOL


Dr. IN DREPT N.AGISTRAT
AVOCAT JUDECĂTORIA DE N.UHCĂ

LEGEA
PENTRU
.. .

ABROGAREA MĂSURILOR LEGISLATIVE


ANTI- EVREEŞTI

i C UPRINS:

\ 1. Textul legii Nr. 641 din 19 Decembrie 1944 pentru Abrogarea


Măsurilor Legislative Anti-Evreeşti, cu expunerea de motive.
2. Comentariul şi Jurisprudenţa.
3. Legea pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi.
4. Decret-Lege pentru suspendarea evacuărilor.
5. Legea pentru reglementarea drepturilor proprietarilor rămaşi fără
locuinţă, etc.
6. Actul constituţional din 31 August 194 �

EDITURA "P R ESA" CALEA PLEVNEI 46 - TELEFON 4-79-27,

.
www.dacoromanica.ro
.

• •
V. CHRISTODORESCU
AVOCAT

C. PAVELEAN U D. APOSTOL
13, IN DREPT mAGISTRAT
AVOCAT JUDECATORIA DE AWNCA

LEGEA PENTRU

ABROGAREA MASURILOR LEGISLATIVE


ANTI- EVREE5TI

CUPRINS:
1. Textul legii Nr. 641 din 19 Decembrie 1944 pentru Abrogarea
Masurilor Legislative Anti-Evreesti, cu expunerea de motive.
2. Comentariul si Jurisprudenta.
3. Legea pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasI.
4. Decret-Lege pentru suspendarea evacuarilor.
5. Legea pentru reglementarea drepturilor proprletarilor ramasi Mkt'
locuinta, etc.
6. Actul constitutional din 31 August 1944.

-
EDITURA PRESA" CALEA PLEVNEI 46 TELEFON 4-7 9-27

www.dacoromanica.ro
Partea I

www.dacoromanica.ro
LEGEA*)
peniru abrogarea masurilor legislative anti-evreetiti

CAPITOLUL 1.
Dispozitiuni generale.
Art. 1. Sunt i rgmAn abrogate pe data publica'rii lor,
tc ate rna'surile legislative pi-in care s'au luat dispozitiuni dis-
criminatorii privitoare la evrei.
Prin efectul abroga'rii. acestor legi, se anuleaz 5. toate dis-
pozitiunile juridice date pe baza lor de orice autoritaIi pu-
thee, fie dispozitiuni generale, fie individuale, inclusiv cele
cuprinse in hotariri judecatoresti.
Deasemenea se anuleaza toate dispozitiunile discrimiga-
torii luate fara baza legala impotriva evreilor de catre anton-
tile publice.
CAPITOLUL II.
Dispovitiuni speciale referitoare la persoane.
Sectiunea I.
Functionarii publici.
Art. 2. Functionarii publici evrei, precum si toti acei
e primesc o retributiune dela Stat, judet, comuna, regie,
casfa autonoma, administratie comerciala, directie specialzi

Legea Nr. 641 publicata in M. Of. Nr. 294 din 19 Decembrie 1944.,

www.dacoromanica.ro
sau orice alta institutiune publica sau de utilitate publira at
carei buget este supus aprobarii Consiliului de Ministri, atint-
sterelor sau autoritatilor speciale ce depind de ministere si
consiliilor judetene sau comunale si care au fost indepartati
oin functiune, in baza masurilor legislative abrogate prin art._
1 sau indepartati fara baza legala, din cauze rasiale, vor fi
reintegrati, la cererea lor, pe data indepartarii, cu vechime
toate drepturile de incadrare dela acea data, inclusiv grada-
tide, adaogandu-se la vechimea in serviciu si timpul dela data
indepartarii pada in momentul reprimirii in serviciu.
Pentru cazurile cand legea prevede inaintari automate la
vcchime, reintegrarea se face in gradul la care functionarul ar fi
Rvut dreptul in raport cu vechimea sa, daca n'ar fi fost inde-
partat din serviciu, iar data incadrarii in grad este dita la
care functionarul era indreptatit sa fie inaintat
Pentru cazurile cand legea prevede inaintari la -ileg,q-
situatia celor reintegrati va fi revizuita, putandu-li-se acorda-
inaintari, chiar pe o data anterioara prezentei legi, tinindu-s,
seama de stagiul rectificat, conform alineatului preced nt.
Cererea de reintegrare se va face la autoritate spec
th a in termen de 45 zile dela data publicariii prezent i legi
De dispozitiunile prezentului articol beneticiaz- s func-
tiF,narii publici evrei care au parasit seiviciul prin d msiune
dupa data de 1 Ianuarie 1938, piina la data de 23 'st gust
1944.
Nu se aplica aceasta dispozitiune acelor func ionaii, a
cror demisie a fost provocata de o actiune discipli 5i inte-
inciata pe motive bine precizate de incorectitudine.
Art. 3. Tpul in ewe functionarul a fost indepar-
tat din serviciu va fi socctit ca timp util la pensie, lariZ a fi
obligat sa verse vreo retinere la casa pensiilor.
In cazul eand functionarul a decedat, fie inainte, ie dup
indepartarea din functiune, Casa generala de pensiuni va ii
obligata, a regula i plati drepturile la pensie succesorilor irs

www.dacoromanica.ro
dreptatiti, pe data decesului, iar in cazul cand js'a suspendat
plata pensiunii, li se vor achita acestora, sumele neachitate din
ti ecut.
Art. 4. Plata salariului va incepe a .curge deia data
ccrerii de reintegrare, cu acoperiie din posturile vacante, iar
in lipsa prin deschiderea unor ciedite speciale pana la buge-
lul viitor.

Sectiunea II.
Salariatii particulari.

Art. 5. Patronii, peisoane fizice sau juridice, de drept


public sau priN at sunt obligati a reprirni in serviciu, la cerere
pe toti salariatii evrei pe cari i-au concediat, fie in temeiul
legilor abrogate, fie fara baza legala, din cauzefasiale, dupa 1
Ione 1940.
Reprimirea se va face in actleasi functiuni sau in func-
tiuni echivalente cu acele pe care salariatii le aveau la data
concedierii i cu respectarea tuturor drepturilor pe cari le ar fi
aNut daca n'ar fi fost concediati.
Pentru calculul concediilor viitoare, ,a drcptului la pensie
sau a preavizului in caz de concediere, se va adaoga la vechi-
mea in serNiciu timpul scurs dcla concediere 'Dana la reprimi-
rea in serviciu.
De dispozitiunile prezentului articol- beneficiaza i sala-
riatii evrei care au parasit serviciul prin dernisiune dupa data
de 1 Julie 1940 piing la data de 23 August 1944.
Vor putea beneficia de aceste dispozitiuni i functionarii
e rei demisionati intre datele de 1 lanuarie 1938 si 1 Julie 1940,
daca vor do\ edi c dernisiunea a fost provocata abuziv, din mo-
tiN e rasiale.
Art. b. Salariatii concediati vor putea face cerere de
reprimire in serNiciu in termen de 20 zile dela publicarea
prezentei legi. Patronii sunt obligati a face reprimirea in ser-

www.dacoromanica.ro
viciu in termen de 15 zile dela expirarea termenului de mai sus.
Cererea de reprimire se va face in scris, cu aratarea adresei sa-
lariatului pe orice cale ca notificare, scrisoare recomandata, etc.,
atfel ca sa ajunga la cunostinta patronului inauntrul termenului
de 20 zile dela data prezentei legi.
Patronul care se va considera indreptatit conform art. 8
a nu reprimi pe salariatul sau, este obligat s comunice aceasta
salariatului in termenul de 15 zile aratat mai sus, cum si sa se-
sizeze in acelas termen Camera de munca respectiva cerand in-
stituirea comisiunii prevazuta de art. urmator. Neindeplinirea a-
cestor doug obligatiuni legale atrage automat reprimirea salaria-
tului in serviciu. Cererea va cuprinde i desemnarea delegatului
patronului prevazut de articolul urmator.
-Art. 7. In vederea aplicarii dispozitiunilor privitoare
la reprimire se von institui de Ministerul Muncii, Comisiuni
mixte compuse dintr'un delegat al Ministerului Muncii, de pre-
ferinta magistrat sau functionar superior din Ministerul Muncii
sau din institutiile anexe, ca presedinte, un delegat al salariati-
Ion concediati din intreprinderea respectiv i un delegat al in-
treprinderii respective ca membru.
In caz cand mernbrii comisiunii nu vor fi desemnati de
ce; interesati in termen util, Ministerul Muncii va desemna
si pe membrii Comisiunii.
Comisiunea va putea lucra valabilnumai cu prezenta prese-
dintelui si a unui membru, in caz de lipsa nemotivata a celui-
lalt membru.
Deciziunile se vor lua cu majoritate, incheindu-se un proces
verbal in dublu exemplar, din care unul se va inmana intreprin-
derii i celalalt Ministerului Muncii.
In caz de paritate de voturi, va fi decisiv votul presedin-
telui.
Art. 8. Cornisiunea va decide care din salariatii con-
cediati vor fi reprimiti, tinand seama de capacitatea intre-
prinderii si de urmatoarea ordine de preferinta:

www.dacoromanica.ro
a) Se vor reprimi mai intai cei cu salariile mai mici.
b) Cei care nu au nicio alta sursa de venituri;
c) Detinutii, internatii politici i deportatii din motive
rasiale;
d) Cei care au familie mai numeroasa.
Angajarile de personal, facute de intreprinderi dupa data
publicarii prezentei legi nu vor fi tinute in seama pentru apli-
cautiunea dispozitiunilor de mai sus.
Art. 9. Salariatii evrei care nu au putut fi reprimiti Ia
serviciul intreprinderii in urma deciziunilor comisiunilor dela art.
7 vor fi repartizati spre angajare cbligatorie la intreprinderi
bimilare si la nevoie la cricare intreprindere in prcportie cu nu-
rnarul salariatilor ficcarei intrepinderi.
Repartiza.rea spre anc-ajare obligatorie se va face in func-
tiuni echivailente, fixandu-se si un salariu corespunzator prin
decizia data de Ministerul Muncii cu citarea intreprinderii.
Art. 10. Dela data deciziunilor prevazute in art. 7
si 9 salariatul este considerat reintegrat in serviciu si patro-
l:IA este obligat a-i plati cu incepere dela aceasta data sala-
riul impreuna cu accesoriile.
Art. 11. Salariatii evrei neconcediati, dar carora nu
iis'au acordat, din cauza legilor sau masurilor rasiale, drep-
turile cuvenite do avansare i salarizare, vor fi repus in a-
ceste drepturi.
Art. 12-- Prin derogare dela dispozitiunile regulamen-
tdor sau statutelor caselor de pensiuni, ale functionarilor
particulari, salariatii evrei concediati, pentru motivele dela
art. 5 vor fi considerati ca n'au incetat a fi membrii acestor
-case.
In cazul cand II s'au restituit cotizatiile lor la aceste case
de pensiuni, ele vor fi varsate din nou, de ei, prin retineri lunarc,
,care sa nu depaseasca 100/0 din salariu.
In cazul cand salariatul a decedat inainte sau dupa con-
ccdiere casa de pensiuni va fi obligata a regula si plati drep-

www.dacoromanica.ro
tutile la pensiune succesorilor indreptatiti, iar in cazul calla
s'a suspendat plata pensiei ii se vor achita ratele de pensie
din trecut neachitate.
Art. 13. Casa Asiguyariloy Sociale va restitui func-
tionarilor evrei s-umele varsate de patroni drept indemnizii
di concediu in termen de doua luni dela data publicarii pr,zcna-
tei legi, cu derogare dela dispozitiunile art. 60.

Sectiunea III.
Meserii si prof esiuni.

Art. 14. Brevetele de meserii, cartile de capacitate-


plofesicnala a lucrätorilor, rnesterilor si patronilor evrei, con-
bactele de ucenicie ale evreilor, carnetele Jc conducere
autovehiculelor i alte asemenea acte constatatoare ale exeici-
tCrii unei meserii suspendate, retrase sau anulate pun masn-
rile abrogate de art. 1, redobandesc puterea loy legala si titu
Liii lor isi vor relua exercitiul liber al indeletnicirii lor.
Titlurile sau contractele depuse si retinute de autolitati se
vor elibera titularilor lor in termen de 15 zile dela cererea ?dr.,
sata catre autoritatea la care se afla.
Firmele de comert sau industrie radiate in temeiul unit
dispozitiuni tu caracter rasial sau ca urmare a unor rua,uti
de fapt, vor fi reinscrise dupa cererea celui interesat.
Art. 15. Elevii evrei, absolventi ai coliIor particulate
de specialitate, ale caror cursUri au fost aprobate de Mini,terul
lVluncii, vor fi admisi la examenul de lucratori.
Art. 16. Corpurile si asociatiunile profesionale, indi-
catele si organizatiunile de orice fel ale profesiunilor libere.
ale meseriasilor si ale muncitorilor, vor proceda deindata la
reprimirea membrilor lor exclusi pentru consideratiuni rasiale
Prin efectul prezentei legi aceste excluderi sunt conside
rate ca inexistente dela data producerii lor, iar membrii a

10

www.dacoromanica.ro
cestor corpuri profesionale isi vor putea exercita neingradit
profesiunile.
Timpul cat meseriasii si profesionistii evrei au fast irn-
piedecati de a-si exercita profesiunea sau meseria va fi soco-
lit timp util in toate cazurile in cari legile ccnditioneaza
s ieun drept de trecerea vreunui interval de timp. ,

Meseriasii i profesiotlistii eNrei sunt scutiti de orice-


taxe, cctizatiuni sau contrbutiuni pentru tot timpul cat att.
lost exclusi, eatre ccrpurile, asociatiunile, sindicatele si orga
nizatiunile lor profesionale.

Seetiunea IV.

Dispozitiuni referitoare Ia statutul personal.


Art. 17. Divorturile pronuntate intre parti In timput
dda 1 Ianuarie 1938 23 August 1944 in care ambii sau unul
din soti este eN reu, vor fi anulate la cterea ambilor soti dac4.
iiiciunul din ei nu s'a recasatorit intre timp. Cererea va fi a-
dresata ultimei instante de fond caie a pronuntat hotarirea_
Instamta %a decide retractarea primei hotariri pronuntate si a-
nularea transcrieiii facuta la Ofitcrul Starii Civile.
In cazul canci unul din soti a decedat, cererea de anu-
lie va putea fi facuta de sotul evreu supravietuitor, daca sta-
rra ck convietuire a fost notorie dupa pronuntarea divortului.
Cererea de anulare va trebui sa fie introdusa in termen.
c'e 6 luni dela publicarea acestei legi.
Art. 18. Orice declaratiuni, consimtaminte, sau ()rice
alte acte juridice care au avut de efect rnodificarea statutului
civil sau a raporturilor de famine ale unui evreu, facute iii
timpul dela 1 lanuarie 1938 la 23 August 1944, vor fi anulate
pun simpla manifestare de vointa' a oricareia din parti.
FIctaririle judecatoresti consttstatoare ale unor modificari
de statut civil ale evreilcr sau al raporturilor de familie, ta-

it

www.dacoromanica.ro
-gadd de paternitate, legitimare, adoptiune, etc., date in inter-
valul de timp dela 1 lanuarie 1938 pan'a la 23 August 1944,
iot fi anulate la simpla manifestare de vointa a orica'reia din
partile interesate, facuta' prin cerere adresatil instantei care a
pronuntat ultima hot'arire de fond. Instanta care a pronuntat
ultima hothire de fond va pronunta, judecand de urgenCO, ie-
tiactarea hotaririi.
Manifesfarile de voint'a prev'azuta in acest articol trebues.
ticute in termen de 6 luni dela publicarea legii.

CAPITOLUL III.
Dispozitiuni speciale referitoare la bunuri
Sectiunea I.
Dispozitiuni privind fondul dreptului.

Art. 19. Bunurile si drepturile de orice fel, intraie


prin efectul dispczi.tiunlor legislative abrogate de art. 1 in pa-
trimoniul Statului, respectiv at Centrului National de Romani-
zare sau al orica'rui alt dobanditor, se socotesc cã n'au esit
niciodata' din patrimoniul titularilor deposedati, si vor fi resti-
tuite acestora, in conditiunile prezentei legi, fara' indeplinirea
1, eunei forrnalitäti de transcriere sau intabulare.
Art. 20. Restituirea bunurilor mobile si imobile se
face in starea in care au fost preluate, tinandu-se seama de
uzajul normal.
Art. 21. Instr'ain'arile sau grevatiunile de orice natura,
6:cute de Stat sau de alte persoane, referitoare la aceste bu-
riuri dup 5. intrarea lor in patrimoniul Statului, sunt desfiintate
de plin drept pe data efectu'arii lor.
Inscriptiunile, transcriptiunile sau orice alte mentiuni b"-
.cute in registrele constatatoare ale acestor operatiuni cu ()Ca-
ziunea actelor juridice m* qi sus afatate, vor fi radiate la cert-
rea titularului evreu, iudecata facandu-se de urgen0, cu cita-
roe p'irtilor, in Camera de Consiliu.

12

www.dacoromanica.ro
Art. 22. Surnele platite drept pret pentru bunurile in-
ainate de Stat sau direct de proprietarul evreu spre satisfd-
cerea unei obligatiuni impuse de legile abrogate prin vanzarz
directa, licitatie sau prin intermediul justitiei vor fi restituite
achizitorilor ca urmare a anularii instrainarii.
Art. 23. Titularul evreu este subrogat in toate actiu-
rifle i drepturile relative la bunurile i drepturile de care a
fost deposedat, nascute in timpul detinerii lor de catre Stat
sau orice al t detentor.
Sumele incasate cu titlu de despagubire in temeiul unui
contract de asigurate sau ca urma:e a unui delict civil sau a
al tei cauze generatoare de daune se cuvin titularului depo-
sedat.
Art. 24. Detinatorii (achizitori, chiniai, arendasi,
etc.), vor raspunde fata de proprietarul evreu pentru degrada-
rile aduse bunurilor miscatoare sau nemiscatoare, i imputabile
lor tinandu-se seama de uzajul normal.
Titularii evrei deposedati nu au niciun drept pentru pier-
derile si dcgradarile, rezultate din cauza de forta majora sau
fapte de razboiu.
Art. 25. Proprietarii evrei deposedati vor plati drept
cchivalent al constructiunilor facute de Stat sau orice alt achi-
zitor la imobilele lor, despagubirile prevazute de art. 494 cod.

civil partea finala pentru ipoteza constructorului de buna cre-'


dinta.
Pentru asigurarea platii sumelor cuvenite cu acest titlu,
constructorul va aye& un drept de privilegiu asupra imobilu-
lui, Para a fi necesara transcrierea lui. Constructorul nu va
a\ ea drept de retentie asupra imobilului.
Art. 26. Bunurile miscatoare prin natura lor, precum
si acele bunuri nemiscatoare, care, desi au fost imobile prin
destinatiune sau prin obiectul la care ek s'au aplicat, au de-
venir mobile prin desafectare sau desincorporare, vor fi re-
luate de nroprietarui evreu dela detinatorii lor cu orice titlu.

13

www.dacoromanica.ro
In cazul cand reluarea bunului mobil s'a facut dda un
tert delinator, acesta va a-.ea drept de regres impotriva au-
torului sau pentru sumele ce a fi pllltit, fara a putea exercita
dreptul de retentie asupra insusi bunului.
Restituirea bunurilor mobile consumate, disparute sau
care lipsesc din orice alta cauza, se face prin plata de catre
Stat a valorii reale a bunului.
Art. 27. Sunt desfiintate deplin drept pe data efec-
tuarii lor, vinzarile bunurilor succesorale facute fie voluntar,
fie silit, in conformitate cu dispozitiunile art. 23 al legei Nr.
254 din 28 Martie 1941.
Imobilele reintra in patrimoniul titularului evreu liber de
mice sarcini constituite ulterior transmisiunei.
Drepturile reale constituite in interval se transferd asu-
pra pretului cu toate garantiile si privilegiile existente, in
scopul realizarii lor.
Art. 28. Retrocedarile prevazute de art. 16 ale legei Nr.
254 din 1941, cu modificarile ulterioare, se desfiinteaza deplin
drept pe data efectuarii lor.
Proprietarul evreu va plati v5nzatorului renta viagera sail
restul de pret in tonditiunile contractului dintre parti.
Termenele de plata' sunt prelungite de drept cu timpul
scurs dela data deposedarii p5na la data reintrarii proprieta-
rului evreu in posesia efectiva a bunului.
Pentru neindeplinirea obligatiunilor contractuale de catre.
cumparator pe tot timpul deposedarii sale nu opereaza pac-
tul comisoriu legal sau conventional.
Fructele culese de vAnzatorul neevreu vor fi imputate
asupra dobanzilor datorate de cumparator 'Yana la data pre-
zentei legi, a ratelor de renta viagera si a ratelor de pret ne-
achitate.
Art. 29. Vinzarile locuintelor i terenurilor din jurul
acestora, situate in vetrele satelor si tArgurilor, prevazute de
al t. 5 alin. b al decretului lege Nr. 3347 din 1940, facute in

14

www.dacoromanica.ro
toriforrnitate cu art. 32 al legei Nr. 903 din 1941 catre satenii
muncitori de pamant, raman valabile.
Orice alte asemenea vanzari facute catre alte persoane se
clesfiinteaza deplin drept pe data efectuarii lor, in conditiuni!e
piezentei legi.
Art. 30. Donatiunile intre soti i catre descendenti
consimtite in aplicarea legilor Nr. 143 din 10 Martie 1943 si
legea Nr. 286, astfel cum aceasta a fost republicata in Mo-
/utorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944 sunt revocabile.
VanZarile consimtite in aplicarea acelorasi legi sunt a-
n Jabile.
Revocarea donatiunilor intre soti sau catre descendenvi,
piccurn i anularea vanzarilor catre descendenti va putea fi

fkuta printr'o notificare in termen de 30 de zile dela publica-


i ea prezentei legi in Monitorul Oficial.
Dispozitiunile contrarii codului civil, cuprinse in legih
Nu. 143 din 10 Martie 1943 si Nr. 286 din 1944, republi-
c, ta in Monitorul Oficial Nr. 143 din 22 lunie 1944. privi-
ware la interzicerea dreptului de revoacre sau anulare se a-
broga.
Dupa expirarea termenului de 30 zile prevazut in acest
i vanzarile intre soti nerevocate sau ne-
articol, donatiunile
enulate in acest termen raman supuse regulelor din codul civil.
Drepturile reale principale sau accesorii consimtite in fa-.
voarea tertilor asupra bunurilor ce fac obiectul donatiunilor
sau vanzarilor revocate sau anulate, se respecta.
Art. 31, Exproprierile pentru utilitate publica facute
dii ect prin legi speciale, raman valabile.
In exproprierile pentru cauza de utilitate publics a imo-
bilelor prevazute in art. 19, pronuntate in contradictor cu
Centrul National de Romanizare, raman valabile numai deci-
ziunile care declara expropriat bunul pentru utilitate publica.
Canci aceste deciziuni au fost pronuntate in favoarea unor per-
soane sau intreprinderi particulare, ele sunt revizuibile la ce-
rerea expropriatului.

15

www.dacoromanica.ro
Deciziunile expropriere prin care s'a fixat indemni
Ie
zatia pentru exproprierile din alin. 2 se anuleazai si se va re-
ha judecata fix5rei indemnizatiei. Plata indemnizatiunii se va
face in conditiunile legilor de expropriere pentru utilitate pu-
blica.
Art. 32. Creantele ipotecare trecute in patrimoniut.
Centrului National de Romanizare in baza legei Nr. 902 din
19 Octombrie 1941, se socotesc c5 n'au iesit niciodat5 din pa-
trimoniul titularilor evrei deposedati i renasc, Fara prejudiciul
tertilor achizitori ai imobilului i ai creditorilor privi1egiai sau
ipotecari, dac5 acestia au dobandit drepturile lor in intervalul
dela data facerii mentiunii de radiere sau reducere a creantei_
cieditorului evreu, pana la data prezentei legi.
Reducerile de creante consimtite de Centrul National de
Romanizarc De "cale tranzactiona1 5 sunt nule, cei interesati.
putand cere radierea mentiunilor facute pentru asemenea
duceri sau reinscrierea lor in termen de 90 zile dela data,
plezentei legi.
Sumele incasate de Centrul National de Romanizare din
creantele preluate se vor restitui in numerar titularilor lor cu
dobanda legala. Dac5 creanta a fost realizati prin executare
silit5, se va deduce din sumele realizate o cot5 de 100/0 re--
pyczentand cheltuelile de executare.
Art. 33. Conventia privitoarc la exploatarea vaselor
plutitoarelor intrate in patrimoniul Centrului National de
Romanizare, publicat5 in Monitorul Oficial Nr. 194 din 1942,
prin care administratia vaselor si plutitoarelor maritime st
fluviale au fost incredintate Subsecretariatului de Stat al Ma-
Yinei, precurn si toate contractele de inchiriere, navlu, etc., in-
cheiate in baza acestei conventiuni se reziliaz5 de plin drept.
Vase le se restitue proprietarilor, urmand a fi supuse dispozi-
tiunilor legale in vigoare cu privire la asemenea bunuri.
Prin efectul abrogarii articolului 1 din legea Nr. 501 din
4 lunie 1941 reteritoare la concesionarea vaselor fluviale, con,

16

www.dacoromanica.ro
ccsionarii evrei reintr in drcpturile lor ramanand supusi dis-
pozitiunilor din art. 3 al acelei legi.
Art. 34. Sumele datoiate de Stat potrivit art. 22
aiticolul 23 alin. 2, articolul 32 alin. 3, precum si sumele Inca-
sate de Stat in baza unor deciziuni de expropriere pentru uti-
Etate publica 1,or fi restituite titularilor in numerar, cu dero-
gare dela dispozitiunile art. 60.
Art. 35. Dispozitiunile prezentului Capitol se aplica
si in cazul vanzarilor directe facute de proprietarii evrei pen-
tru satisfacerea unor obligatiuni impuse de legile abrogate in-
scrise in art. 27, 28 si 29.
Art. 36. Termenele fixate pentru dobandirea, conser-
vai ea sau stingerea drcpturilor de orice natura, decaderile si
plescriptiunile rclatie la bunurile si drepturile prevazute de
alt. 19, sunt intrerupte i termenele de perimare a actiunilor
In justitie privitoare la aceste bunuri i repturi sunt suspen-
date pe tot timpul scurs dela data dispozitiunei de scoaterea
bunului sau dreptului respectiv din patrimoniul evreului pana
la 1 Martie 1945.
Orice hotariri judecatoresti date in contra dispozitiuni-
lor de fata sunt ululate. Cade de atac in litigiile privitoare
la asemenea bunuri i drepturi care au expirat sau vor expira
illaulitiul timpului dela data legei de deposedare pana la I

Martie 1945 vor fi exercitate in mod valabil de titularul evreu,


socotindu-se ca termenul incepe a curge dela data de 1 Mar-
tie 1945.
Art. 37. --- Hotaririle judecatoresti date in litigiile pri-
vitoare la bunurile i drepturile prevazute in art. 19 in con-
tradictoriu cu Centrul National de Romanizare sunt nule. Pro-
cedura in aceste litigii s-e va relua din stadiul in care se afla.
la data scoaterei din cauza a titularului evreu.
Sectninea 11.
Despre contractele de arendare si inchiriere.
Art. 38. Contractele de arendare a bunurilor agricole,

17

www.dacoromanica.ro
industriale, forestiere si a fondurilor de comert incheiate de
Centrul National de Romanizare, avand drept obiect bunuri
ce urmeaz'a a fi restituite in baza dispozitiunilor cuprinse in
legea de fata' s reziliaza de plin drept pe data prezentei

Titularii contractelor de arendare reziliate in conformi-


tate cu dispozitiunile prezentului articol au dreptul la restitui-
rca arenzilor pla"tite cu anticipatie si a investitiunilor facute
de ei, potrivit normelor dreptului comun.
Art. 39. Contractele de inchiriere de locuinte, loca-
Ii'ri de comert, de industrie, de meserii, de fabrici, coIi, ca.
minuri, localuri de spectacole si oricare altele, incheiate de
Centrul National de Românizare sau de aceia cari au dobin-
dit drepturi sau bunuri dela Centrul National de RomAnizare
sau dela subachizitorii acestora, se mentin si vor fi opozabile
tiwlarilor evrei ai acestor bunuri i drepturi.
Se excepteaza contractele privitoare la apartamentele a-
vrid destinatiunea de mai sus, in privinta Carora se face do-
.vac15. c5. au fost ocupate de proprietarii si chiriasii evrei, care au
fost evacuati eni s'au mutat pe temeiul sau din cauza legilor
rasiale.
Evactfarile si mut'grile proprietarilor i chiriasilor evrei, in-
ivenite dupa' data publicarii legilor respective de expropriere
a bunurilor in cauza, sunt considerate ca au fost facute din
motive rasiale.
Art. 40. Proprietarii, coproprietarii aând consimta'-
ma'ntul celorlalti coindivizari, titularii unui drept de uz sau habi-
tatiune si chiriaii evrei can au fost evacuati de Centrul Na-
tional de Romanizare din imobilele expropriate ori s'au mutat
-de bun.): voie in conditiunile ara'tate in articolul precedent, vor
putea sa' se mute in apartamentele pe cari le-au ocupat ante-
rior, afara de cazul cand actualul chiarias se afla: mobilizat
efectiv in zona operativ5. la data publicarii prezentei legi.
Chiriasul mobilizat efectiv in zona de operatiuni la data

18

www.dacoromanica.ro
'piezenteilegi va parasi imobilul la primul 23 Aprilie sau 26
Qctombrie urmator demobilizarii sale.
De aceasta dispozitiune vor beneficia i proprietarii evrei
,exceptati dela expropriere, precum si familia proprietarului
sau chiriasului decedat. Se considera ca facind parte din fa-
pe langa sot $i sotie, copiii, parintii i bunicii, cari au
tal:die,
locuit cu defunctul. precum i oricare alte rude ale defunctu-
lului sau sotici sale pina la gradul de unchi i nepoti, inclu-
siv, daca dovedesc ca au locuit cel putin 3 luni impreuna cu
defunctul.
Ei sunt obligati a folosi personal si a ocupa efectiv apar-
tamentul sau imobilul.
Contractele cari nu sunt mentionate prin art. 39, se rezi-
Laza la cererea celui indreptatit. Rezilierea i evacuatea se
va face pe data prezentei legi.
Art. 41. In lipsa unei conventiuni contrarii intre_
11.ai ti nu vor putea fi insa evacuati pana la 23 Aprilie 1945,
chiriasii prevazuti mai jos:
a) Functionarii $i pensionarii publici, lucratorii, precum si
micii meseria$i care au un venit lunar Ala la 30.000 lei in-

b) Invalizii, orfanii,' minorii $i vaduvele neca'satorite din


razboaiele Romaniei,
c) AutoritMile publice, spitalele, cantinele, economatele,
caminele $i institutiunde de utilitate sociala.
Nu se poate opune aceasta dispozitiune evreilor exceptati
dela expropriere prin Insi legile de expropriere, lucratorilor
$i salanatilor evrei cu un venit lunar 'Dana la 30.000 inclusiv,
mvalizilor evrei $i vaduvelor de razbci evreice.
Daca persoanek prevazute la ahneatele a i b de mai sus
poseda in localitate, ele sau sotii lor, o proprietate corespun-
,zatoare din care ar fi putut sau vor putea evacua pe chiriasii
lor, nu vor beneficia de termenul de evacuare acordat pentru
23 Aprilie 1945.
Deasemenea 111.1 vor beneficia de acest termen, acei cari

lg

www.dacoromanica.ro
(in apartamente goale, sau nu le locuesc efectiv, personal sau
Cu familia lor, astfel cum aceasta este definita prin legea ck.
fata, precum i acei cari detin apartamente in alte localitati
cleat sediul principal al ocupatiunii lor.
Art. 42. Chiriasii evacuati in baza dispozitiunilor art.
39 si 40 au dreptul sa se substitue in contractul de inchiriere
al beneficiarului evacuarii i sa ocupe apartamentul detinut
de acesta, cu titlul de chirias sau subchirias. In caz cand pro-
prietarii sau chiriaii evrei nu au locuinta sau sunt tolerati
autoritatile administrative vor ingriji de cazarea celor evacuati
Nu se vor considera tolerati evreii cari au camuflat eon-
tractele lor de inchiriere, incheindu-le pe numele altor per-
soane.
Orice inchiriere sau constituire de chepturi care impiede
substituirea chiriasului evacuat este nula.
Sunt de asemenea nule orice inchirieri sau constitubi de
drepturi facute de proprietarul evreu care impiedeca p, china-
sul evreu de a ocupa imobilul la care are dreptul.
Chiriasul lezat este indreptatit a cere evacuarea detin to-
ruki cc s'ar gasi in apartamentul pe care are dreptul sa 1
ocupe.
Rechizitiile apartamentelor sau imobilelor in caie au drep-
tul a se muta proprietarii si chiriasii pre\ azuti de art. 39, 40
-§i 41, facute in favoarea particularilor pAna la data public in
prezentei legi sunt nule si detinatorii actuali vor fi evacuati.
Art. 43. Cei care vor savar§i faptele prevazute h i t.
42 alin..2 si 3 comit delictul de sabotare a regimului legal
at inchirierilor si vcr fi sanctionati conform art. 41 din legea
Nr. 224 din 1943 pentru reglementarea raporturilor dintre pro-
prietari i chiriasi si cu procedura prevazuta de aceasta leg-.
Art. 44. Obligatiunile locatarilor bunurilor ce se re,ti-
tuie privind cheltuelile de intretinere, impozitele si cuantumul
chiriei datorate pentru apartamentele chiriasilor evrei sau ne-
esrei mentinuli in imobilele restitute, sau ale chiriasilor ejru

20

www.dacoromanica.ro
iemtegrati in aceste imobile, o r fi recalculate si stkilite cu
N

incep...re dela 26 Octombrie 1944 conform legii Nr. 224 din


1943, pentru reglemcntarea rapoiturilor dintre proprietari si chi-
rissi, cu mcdifica:ile i completarile ulterioare, indiferent de
dauzele ccntractelor de locatiune sau de dispozitiunile cuprinse
in .legile, regulamentele si deciziunile pentru administrarea bu-
ninilor Centrului NL tional de RomA'nizare.
Art. 45. Proprietarii i chiriaii evrei indreptAiti sa
reintre in imobilele din cari au fost evacuati de Centrul Na-
tional de Romanizare vor avea dreptul de a denunta contrac-
-tele de inchiriere ale apartainentelor ce detin actualmente
calitate de chiriasi, anuntand pe proprietarii respectii,i despre
cauza mutarii cu o tuna mai inainte de finele fiecarui tri-
mestru.
In cazul denuntarii contiactului, chiria platita" anticipat
6 care ar excede chiria Aiimestrului in curs, se va restitui chi-
riasului.
Art. 46. --- Proprietarii evrei cari au redobandit imobilele
in viitutea prezentei legi, vor fi in drept de a exercita, in ter-
men de 30 zile dela publicarea ei, actiune de evacuare pentru
c, uzele pre\ g2ute de art. 19 si urm. din legea Nr. 224 din 1943
si de legea Nr. 391 din 1944, cu modificarile si completarile lor
ulte,icare, indiferent cand ar fi avut loc faptul generator al
dreptului de evacuare, in cursul aplicatiunii legilor de prelun-
gi)ea contractelor de inchiriere.
Art. 47. Raporturile juridice deriv5nd din contractele de
de inchiriere incheiate cu Centrul National de Romanizare si
iiedesfiintate in conformitate cu dispozitiunile prezentei legi,
[mecum si din acele incheiate de titularii dreptului de restitui-
re, von fi reglementate de dispozitiunile legei Nr. 224 din 1943,
cu modificarile si completarile ulterioare care nu sunt contrare
evederilor legei de fata.
Art. 48. Toate impunerile facute de fisc, asupra bu-
murilor restituite in timpul detinerii lor de catre Centru Na..

www.dacoromanica.ro
lional de Romanizare se vor revizui la cererea proprietarilor_
Impozitele i taxele de orice fel ce ar greva bunul resti-
tuit, pentru timpul at a fost administrat de Centrul Nationat
de Romanizare nu sunt imputabile proprietarului evreu.

Sectiunea III.
Despre bunurile folosite de institutiunile publice.
Art. 49. In termen de 60 de zile dela data publicarei
prezentei legi, se vor determina prin Jurnal al Consiliului de
Ministri care dintre bunurile preluate de Centrul National de
Rom'anizare si date in folosinta definitiva sau provizorie a insti-
tutiilor de Stat i persoanelor juridice de drept public sunt ne-
cesare pentru nevoi de utilitate publica, salubritate, cai de co-
municatie, aparare nationala.
Indemnizatia cuvenita se va stalili potrivit art. 76 al le-
gei de expropriere pentru cauza de utilitate publica, astfet
cum a fost republicata in Monitorul Oficial Nr. 224 din 24
Siptembrie 1943.
Bunurile imobile cari in termenul fixat n'au fost determi-
nate a fi expropriate vor fi restituite proprietarilor evrei la
23 Aprilie 1945. Pana atunci Statul va plati chiiia stabilita
conform normelor prevazute de legea in vigoare, pentru regle-
rut ntarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi.
Proprietarii si chiriaii evrei si neevrei anteriori preluarii,
imobilului in folosinta de catre CentrU National de Romani-
vim se von putea muta la 23 Aprilie 1945 in conditiunile
prevazute de art. 39, 40 si 41 in apartamentele ce au detinut_

Sectiunea IV.
Norme cle procedura.
Art. 50. Proprietarii i chiriasii care au dreptul, po-
trivit art. 39, 40 si 41 de a se muta in apartamentele i imo-

22

www.dacoromanica.ro
bilele ce au ocupat, vor cere tribunalului situatiunii irnobilu-
lui, cu procedura art. 67 din legea accelerarii judecatilor, eva-
cuarea detinatorilor. Executarea ordonantelor pronuntate nu
poate fi suspendata in baza apelului sau recursului.
Ccrerea se va face in termen de 2 luni dela publicarea
legei.
Pentru cei atlati in strainatate acest termen va curge de
la data intoarcerii in tara a reclamantului. In privinta celor
aflati in situatia dela art. 41 cererea va putea fi facuta pana.
la 23 Aprilie 1945.
Inaintea instantei de judecata sunt admisibile orice probe
iegale.
Executarea ordonantelor $i hotririlor de evacuare pro-
nuntate se va putea face si prin circumscriptiile de politic.
Alt. 51. Orice alte pretentiuni sau litigii in legatura
cu aplicatiunea prezentului capitol al legii de fata se Nor ju-
deca de instanta competenta in Camera de Consiliu $i. de ur-
genta.
Actele de care e scrvesc partile vor fi depuse cu 3 zile
inaintea primului termen de infatisare, iar toate probele vor fi
cerute la primul terrnen, sub sanctiunea decaderii.
Hotarirea pronuntata in prima instanta va fi executorie
supusa apelului in termen de 5 zile dela pronunt-tre, pentru
pr:rtile prezente si dela comunicai e pentru cele lipsdr.

Sectiunea V.
Dispozitiuni diverse.
Art. 52. Contractele de arendare i asociatie incheiate
intre proprietarul neevreu i un arendas sau asoclo.t evreu de-
clarate nule de drept prin art. 10 al. D. L. Nr. 3347 din 194+,
prin art. 4 $i 5 al. D. L. Nr. 3810 din 1940. art. 8 al. D. L
Ni. 3968 din 1940 i prin art. 7 al legii Nr. 391 din 3 Mai
1941, al caror termen n'a expirat, se repun in vigoare pentru
perioada contractuala in curs.

23

www.dacoromanica.ro
Arendasul asociatul evreu vor putea cere despagubiri
i
in conformitate cu dreptul comun pentru investitiunile ce au
fcut, ulând de procedura prevazuta de art. 51.
Art. 53. Complete le speciale de judecata depe langa
Curti le de Apel, instituite in baza legei Nr. 80 din 31 Ia-
buarie 1942, sunt desfiintate, iar dosarele vor ramâne in con -
servarea instantelor pe langa care au functionat aceste com-
plete.
Art. 54. Litigiile intemeiate pe o cauza juridica der--
Vaud din dreptul comun, pendinte sau solutionate in fata instan-
telor speciale, judiciare sau administrative, instituite pe baza
legilor de romanizare, vor putea fi judecate la staruinta partii
interesate, de instantele si dupa normele de drept comun.
Art. 55. Lccatarii imobilelor restituite vor plati vala-
bil ratele scadente si neplatite de chirie inclusiv cea dela 26
Octoarie 1944 titularilor restituirii in termen de 15 zile dela
publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial.
Locatarii subrogati in contractul de locatiune ale titulari-
lot dreptului de reibtegrare proprietar sau chirias, in confor-
mitate cu dispozitiunik art. 42 vor plati deasemenea chiria
in termenul prevazut de aliniatul precedent.
Sunt nule de drept toate contractele de 7nchiriere sau
darile in folosinta sub orice forma' sau titlu a imobilelor resti-
tuite in virtutea prezentei legi, facute catre Centrul National
de Romanizare sau de catre oficiul de lichidarea patrimoniului
Centrului National de Romanizare dupa data de 23 August
1944.
Art. 56. Bunurile evreesti de orice natura", preluate spre
administrare de: catre C. N. R. in baza legii Nr. 82 din 1942
pentru administrarea bunurilor prsite, vor fi restituite pro-
prietarilor sau succesorilor lor.
Orice contracte incheiate de Centrul National de Roma-
rizare sau de oricare alte autoritati cu privire la aceste bunuri
sunt desfiintate.

24

www.dacoromanica.ro
Proprietarul bunului sau succesorii vor putea cere preda-
rea bunului dela ori care detinator cu mice titlu, cu procedu-
ra prevazuta de art. 67 din legea pentru accelerarea judeca-
-tilor.
Se aplica acestor bunuri dispozitiunile capitolului III din
prezenta lege.
Art. 57. Institutul de Credit National va restitui cota
de 100/0 din venitul brut realizat din administrarea sau lichi-
darea bunurilor parasite de evrei, care.i-a fost varsata in te-
rneiul Art. 8 al legii Nr. 82 din 31 Ianuarie 1942.
Institutul de Credit National va varsa aceste sume Mi-
nisterului Asigurarilor si Asistentei Sociale i vor fi intrebuin-
tate pentru nevoile asistentei scciale.

CAPITOLUL IV
Dispozitiuni comune si diverse.
Art. 58. Toate actele, litigiile i procedura judiciara
plivitoare la restituiri i reintegrari cum si cele privitoare la
valorificarea oricaror drepturi ale salariatilor, rneseriasilor si
ptofesionistilor, intemeiate pe dispozitiunile prezentei legi, sunt
scutite de orice taxe de timbru.
Art. 59. Centrul National de Romanizare va restitui,
la cererea celor indreptatiti, in termenul de cel mult 10 zile de
la facerea cererii, toate titlurile de proprietate i actele de
crice natura ce au fost depuse pentru satisfacerea dispozitiuni-
lor legislative prevazute de art. 1 din prezenta lege, precurn
si toate actele, contractele de inchiriere, etc., incheiate de Cen-
trul National de Romanizare pe toata durata cat acesta a ad-
ministrat bunul.
Art. 60. Prin osebita lege se va dispune in privinta
fructelor culese de Stat, a daunelor derivand din orice cauze
iniputabile Statului si a sumelor incasate sau datorate cu orice
titlu de catre Stat, ca urmare a masurilor legislative abrogate
prin prezenta lege.

25

www.dacoromanica.ro
EXPUNEREA DE MOTIF E
Prin aldturatul proect de decret-lege se abroga toate in-
grudirile privind atat persoanele cdt si bunutile evreesti, in-
gradiri call au cortstituit sub regimurile diclatoriale trecute-
obiectul unor dispozitiuni legislative, administrative sau Jude-
ce:toresti, Ca elect al acestui decret-lege sunt i ramein des-
ii;ntale loate mdsurile cliscriminatorii luate din in-jtive ra-
stale.
Prin noun masuru legal& am concretizat pdnd in ultimele
compart:mente ale vietii economice si sociale, principiul con-
stitutional inscris in toate constitutiile democratice i dela
col si din strdinatate al egalitatii (le drepturi intre ceta-
teni, lard deosebire de origine etnicd, de limbd sau de religie.
Prolectul urmdreste nu numai stabilirea unei perfecte e-
colitdti in toate domeniile vietii economice i sociale intre
evrei si ceilalfi locuitori ai tdrii, dar si realizarea, prin ster
gerea urmelor unui trecut odios, a unei colabordri rodnice
pe viitor, tdrd dislinctiuni rasiale sau allele tot atdt de /ipsite
rb valoare i primejdioase.
Dispczitiunile acestei legi reintegreazd pe toti functio-
narii pubrci si particulari evrei, indepartati din serviciu Pc
motive rasiale in acelcasi funcliuni pe care le-au ocupat 0
ea respectcuea tuturor drepturilor cdStigate de vechime, grad
s? salarizare, ca si lunctionarii rdmasi in serviciu.
Reintegrarea tuturor categoriilor de functionari publici si
particulari urmeazd sa fie deplind si efectivd. In anumite Ca-
zurr, o cornisiune prczidatei fie de un magistrat, fie de un
clelegat al Ivlinisterului Muncii, un delegat al salariatilor evrei
concediati i un de!egat al .intreprinderii va decide reprilnirea

27

www.dacoromanica.ro
sclariafilor concediafi tindnd seama de capacitaf ea intreprin-
derii. Am c'at precddere in ce piive1e rcprimirea in vechile
intreprinderi funcfionarilor cu ,salarii midi, celor ce nu au
altd sursd de venituri, definufilor i internafilor poThici si de-
portati:or din motive ras ale, ce'or cu lam iii numeroase.
Salarialii care au fost in serviciul unei intreprinderi astd-
zi desfiinfate ca a sa,ariafii care n'du putut fi reintegrafi in
.serviciu in urma deciziunilor comisiunei arbitrate, vor fi re-
partizafi spre angajare obligatorie in situafUni ech'va'ente
le alte intreprinderi prin deciziunea Ministerului Munch.
Aceastd repartizare se va face de urgenfd, ea va fj elcc-
tivd, astfel ca once salariat concediat sa-si recapete dreplul
la mune&
Meseriasii si liberii profesionisti evrei sunt r pusi in toale
drepturile lor si in situali identice cu acele pe care le-au avut
inainte de aPlicarea legilor cu caracter rasnl.
Am preväzut putinfa anuldrii clvorfurilor si a altor m -
dificdri ale statutului personal, feicute sub imperiul neces.ta
f:1, care au constituit cdeverra'e drame omenesti.
Bunurile i drepturile de orice Id, reipite evreilor pgn
dispozifiunlle legilor rasialc, le sunt rest.tu te pe b za al flu-
rutului proiecte de decret-lege. Orice intrainari sau grey 1-
12uni de once naturd facute de SW sau de alte 'per o ne r
feiitoare la aceste bunuri, dupd iesirea lor din pat ii oniul
evreului sunt .si Daman desflinfate.
Imobilele reintia astfel in patrimoniul t tularu'ui evreu
libere de crice sarcini constituite ulterior deposedarii evreului,
icr bunurile miscdtoare vor fi re/uate dc proprietarul dep se-
dat dela defindtorii cu orice titlu.
Reintrarea in dreptul de folosinfd a fostilor proprietari Si
chiriasi evrei in imobilele din care au fost evacuafi, este ime-
diatd prin efectul prezentei legi. Pentru o categorie de chiriasi
cr fostului Centru National de Romanizare, introduceind aici
un criteriu social, am fixat termenul de evacuare la 23 Apri-
he 1945. Astfel funclionarii publici i pensionarii publici, lu-
crbtorii, precum si micii meseriasi cu un venit lunar pand la
30.000 lei inclusiv, invalizii, orfanii minori si vdduvele nereca-
seitorite se bucurd de aceastd pdsuire, findnd seamd de posi-
bilitófile schimbdrii unui domiciliu pentru toate aceste catego-
IA in plind fern&
Aceastd pdsuire nu este insd admisd in contra dreptului

2i

www.dacoromanica.ro
dc evacuare al invalizilor evrei si veiduvelor de razboiu evrei
ce, care vor reintra imediat in imobilele respective.
Am feicut aceiasi distinctie in ce priveste autoriteitile pu-
b/ice, economatele, cantinele si institutifle de utilitate social&
sa prevaleze in aceste ultime cazuri interesul colectiv
si de Stat. Aceasta pdsuire de muture, pemci la 23 Aprilie 1945
este unicu si exception&d, la acea data fostii proprietari si
chiriusi evrei-utineind a reintra automat in imobilele din care
au lost evacuati de cele mai multe ori cu brutalitate si sama-
volnicie.
Pentru a usura reintrarea in stapdnire a bunurilor de
ccre cia lost cicposedati fostii proprietari i pentru solutiona-
rca oricaror pretentiuni relative la aceste bunuri, am stabilit
o prcceclura urgenta, cu hotariri imediat executorii, iar pen-
lib eacucut se va face aplicatiunea dispozitiunilor art. 67 din
area accJerarii judecatilor.
Toole drep:urile banesti ce se cuvin fostilor proprietari
rei si celor deposedafi de drepturile lor prin efectul legilor
rt..siale, atunci cdnd debitor este Statul, afara de cazurile
contrarii expres areitate le-am amdnat pentru o alta data
u!ierioard ceind urmeazei sei Cacti obiectul unei legi speciale
o' tate lima cal elcrtul de reizboiu indreplat impotriva hitle-
risrnuin continua, data f ind si necesitatea cci Statul sd inde-
plineasca conditiile armistitiului, precum si sa contribue Ia
refacerea eccnomiei nationale, am socotit ca just si motivat
st nu punem acum. in sarcina Statului indeplinirea unor im-
portcmte obliyatiuni financiare, ce decurg din abrogarea legi
for rasiale.
Decretul lege de Rita ca si cel relativ la conventiile
incheiate intre particulari ce va urma, inspirat din dorinta
ichidanil raclicale a situatiei creiate populatiei evreesti, este
o lege de echitate. Toate dispozitiile lui tin sa armonizeze
iiteresele cetor pe nedrept loviti din motive rasiale cu posi-
bilildfile reale ale Statului si societatii.
Autcrizat blind de Consiliul de Ministri, respectuos &i-
nto] Inaltei aprobarii si semnaturi a Maiesteith Voastre, alei-
twatul proiect de decret-lege privitor la abrogarea mdsuri
lor legislative anti-evreesti.
MINISTRUL JUSTITIEI

29

www.dacoromanica.ro
LEGEA
pentru
abrogarea mäsurilor legislative anti-evree*ti
comentata vi adnotatà pe articole

www.dacoromanica.ro
LEGEA*)
pentru abrogarea masurilor legislative anti-evreesti

CAPITOLUL I.
Dispozitiuni generale.
Art. 1. Sunt si rgrnAn abrogate pe data publicarii lor,
toate masurile legislative prin care s'au luat dispozitiuni dis-
criminatorii privitoare la evrei.
Prin efectul abrogarii acestor legi, se anuleaza toate dis-
pozitiunile juridice date pe baza lor de orice autorifati pu-
blice, fie dispozitiuni generale, fie individuale, inclusiv cele
cuprinse in hotariri judecatoresti.
Deasemenea se anuleaza toate dispozitiunile discrimina-
torii luate fara baza legala impotriva evreilor de catre autoui-
fa tile publice.

EAMBUL
Legea pentiu abrogarea mdsui ilor anti-evreesti Inca-
ciratä, firesc, in aspectul ei politico-socialo-juridic este ur-
m!area actului constitutional dela 31 August 1944 Decretul
1626 care, in art. 1, decreteazd:
vDrepturile rorndnilor sunt cele recunoscute de Constitu-
Legea Mr. 641 publicatil in M. Of. Nr. 294 din 19 Decembrie 1949.

3 33

www.dacoromanica.ro
Pia din 1866, cu modificeirile, ce ulterior i-au lost aduse de
Constitutia din 29 Martie '1923».
Repunerea in vigoare a pactului nostru fundamental co-
incide, prestigios, cu proclamatiunea principiilor democratice.
Evenimentul in perspective istoriei isi adânceste,
ciesigur, o structurd de epocer. Depe acum, el educe o imbai-
batare: speranta in puterea civilizafiei .si a culturei, reinar-
mind vointe 5i increderea omului in succesul luptei pentru
julsitie.
Trecutul, plin de jertfele omenesti, a cunoscut lupta si
biruinta dernocratlei. Charta Magna, isvorul constitutionalis
mului liberalist englez, este stralucita victorie a cmului pen-
tru libertate. In ac'elt pact figureaza faimosul articol 39:
«Niciun cm liber sci nu fie arestat, nici finut in inchi-
scare, nici despuiat de bunurile sale, nici pus in afaru dr
love, nici exilat, nici veitämat in vre-un all chip... de Cr
numai cu judecata celor de o seamesau dupa Iegea peimem
tuirti.»
Gloriosul an 1789 este creatoiul erei de progres 5i pros-
peritate politicci, eccncmica sis socialä, pentruca a impus lu-
mii principiile de bazd a oriceirei instilutii omenesti:
Egalitatea politica 5i sociala a tuturor cel'afenilor; res
pectul proprietätii; suveranitatea nat'unii; adrnilerea futuror
cetätenilor la tieburile politice; respectul opin'unilor si a ere-
dintelcr de orice fel; libertatea cuvOntului si a presei; etc.,
lcate exprimate, lapidar, prin cuvintele: libertale, eg Mate,
fraternitate.
Aproape toate färile din Luropa au a-loptat politica regi-
mului demccratic, care condifionând si garan eind selectia va-
lorilor i capaci'atea, leistind ca marecz masei a poporului so
furnizeze energiile creatoare fi sa circute lber, a stimulor
progrcsul condifici wnarie.
In ordinea morale, libertatea con0 rt , lije tut cuge--
COI stiinlifice si filoscfice a permis omului sa stOpetneas
foitele .si secretul naturei.
Secolul al XIXlea, are ca ideal politic, democratia. $i
culmea a atinge democratic/. in sccolul nostru pOna dupe raz-
bciul din 1944, &Ind fcrfele irztunericului ale regimutilor dicta
toritile incep sO loveascei democratia.
Calvin CocIdige, lostul Presedinte. al Siatelor Unite spu-
nea: «a respinge democratia, ar Insemna a accepta o forma
auverneimdat care deja a lost jrilaturata; aclovarata spe-

www.dacoromanica.ro
rant(' a nrogresului rezida nurircii in :perfectionarea demo-
Cl ofiei
In pre7ent marile puteri ciliate blocul democratic
eiuc razborul de exterminare cil dictaturei, pentru intronarea,
In lume, a justillei bazata pe libertate.

COMENTARIU.
ABROGAREA IEGILOR RASIALE

Legea nent-u abrogcrea meisurilor anti-evreesti desfiin-


teazel legile Abrogwea ni, este totala, ci nurnai in
rneisura .rn care acestc 1egi edicteazei dispozifiuni discfimina
torii pr1viioare ,c. cvrei. D;spczitiunile care nu contin aseme-
nca mdsuri legisIct;ve d'scrrininatorii sun! i ramein in vi-
goare.
Art. 1 alin. 1 confine declaratiuneu de prilicipiu a abro-
Orii, ye data ublica.ii lor, a iutuTor musurilor legislative
prin care s'au 'uat di3pozitiuni discriminator-7 prix itoare la
ex rei Prin ccnerairtotea termenilor utilizati ae tegUitor si
.drn in entia si s-- ri ul legii reese cei abrogarea priveste orice
muslin icaislatil anti-evreesti ern intreaga legislafie a noa-
qtrei in viRcare.
Abrogarra pe chiar data 1.,ublicarii insemneazei in teh-
rice legi.slctiva desfiinfarea, concomitant cu infiinfarea, d
tr juror oces'or meisuri legislative discrirninatorii, pentruceile-
pea pana Ia rublicare are o e\istentei pur teorelicti ,si ea ca-
peAti fi'ilta reala numai din momentul indeplinirei acestei for-
nralitati ccruta de Ccnstitufia dPi 1923, in art. 38: n:ci o lege,
n'ci un regulament de administratie generalei judefeand sau
r'c,munaPi nu pcate i indatoritoare deceit dupa ce se pubHcet,
etc.
Publicarea face sa se nao,.., prezumfia, absolute'', de cu.-
noastere a -eg', i pe bcza acesiel prezumfii juris et de jurie
legea devine cbligatcr:e.
Abrcga ea in astiel etc,' conclitiuni proclamei retrbactiv
in drept a nexistent(' init'ald d or-Wirt:Jr asemenea Meisuri
legislative discriminotorii privitocre la evrei. 'Aeeasta' ne-b
arnfirma crt. 19 cfn legea de abrogate, care di-spline: -obunu-
tile vi dIcptuzile de onice fel, int,ate prin efectut dispozifiu.
nilor leg,s'ative, abrogate de or'. 1-in patrimoniul- Statului,
respectiv a' Cent ului National-de, Romelnizare,-s-au aI orica-

36

www.dacoromanica.ro
ru; alt dobtinditor, se socotesc cd n'au esit niciodatd din pa--
trirnoniul litularflor deposedati si vor fi restituite acestora fli-
condijiunile prezentei legi, fdid indeplinirea vre-unei forma-
lib:4i, etc.
Dece toate acestea? Legiuitorul o meirturiseste aldt in ex-
ponerea de motive, in intenlia, spiritul .si dispoziliunilor ivate-
pun legea de abrcgare: el a vrut set dea o justa reparaffune-
cclor nedrepteiliti prin legile rasiale.
Alin. 2, edicteazd mdsura generald ca urmare a abro-
gc;rii legilor anti-evreesti de anulare a tuturor dispozitiu
nilor juridice, date pe baza leglor abrogate, de orice autori-
tdii publice, fie dispozitiuni geneiale, fie individuate, inclu-
siv cafe cuprinse in holeiriri judectitoresti, Fara- sd deose-
-beascd dacd toatd aceastd activitate juridicd a autoritatii pu-
blice, pe care chiar legiuitorul o recunoaste legald, a creat
diepturi cdstigate pentru terti.
Alin. 3 confine deasemenea declaratiunea de principlu,
a legiuitorului de anulaje generald a tuturor dispoziliunilor
chsciiminatorii, luate lord baza iegala impotriva evreiloi de
ceitre autorittijile publice. In drept, acest aliniat ar pdrea su-
perfluu. In practicd insd el prezintti avantaje in favoarea cre-
ditorilor, care vor putea set foloseasca procedura rapidti, ne-
lormalis ti si gratuild prevtizutd in aceastd lege ,speciala, pen-
71u anularea actului si, eventual, a prejudiciilor i va!anadri-
ios suferite prin aceste ceii de lapt utilizate, de afire aulori-
icteu publicei, fdró drept i lard vre-o b070 legald.
CARACTERUL RETROACTIV AL LEGIL
Termenul cdt si institujia abrogdrii este de originei roma-
nO si insemneazei in drept desliintarea, scoaterea din uz, o
unei legi care a avut fiinld, a del-truth si a produs, astfel, efea-
te juridice.
Legea este regula de drept obligatorie, generald si im-
pagonald care regfementeazd activitatea oamenifor, gayer-
neuzei societatea. Ea stabileste drepturi, puteri si obligalif
pentru oameni. Ceidteanul are dreptul sd hied lot ceea ce ore
interlice legea.
La liberté civiie, consiste dans le droit de faire ce que
la loi ne prohibe point; on regarde comme permis tout ce quF
n'est défendu, gue deviendrait done la liberte civile, si le-
ci:oyen pouvail craindre qu'apres coup il serait exposé Our

36

www.dacoromanica.ro
tilanger d'être recherché dans ses actions, au trouble dans
ses droits acquis, par une loi posterieure? (Porto lis-Laurent
Principes de droit civil francais Vol. 1. pag. 57).
Art. 1 cod civil roman confine prncipiul neretroactivitä-
tii legilor: «Iegea dispune numai pentru viitor, ea n'are putere
retroactivei».
Insemneaz6 care CO legiuitorul nu poate sei oranduiascti
faptele din trecut, sa carmuiasce trecutul? Ar fi contra esen-
jii puterii legislative, ca so fie legata de aceastei regulei, pe
haze ceireia legea n'ar putea dispune pentru trecut, chiar dacci
vii interes social sau si un interes al cettitenilor ar pretinde
imperios aceasta. Adicei societatea si indkizii ar trebui sti fie
-vd:eimati in interesele lor si totusi aceastd veittimare sO per-
sIste, RIM ca legluitorul sa poatel nterveni din cauza unui
07.emenea principiu absolut?
Doctrina si jurisprudenta au reispuns. Legiuitorul ordinar
nu este inlanluit de aceastei reguld a neretroactiviteitii legi-
ler, ci el poate ca oreinduiascti si sti guverneze trecutul prin-
lr'o lege care are in acest caz efect retroactiv: artico-
la.' 2 c'vil francez (1 c. civ. rom.), dupe', dispozittile cdruia
Icgea dispune numai pentru viitor, si nu pentru trecut, Ire-
bye astfel inteles cO legea nu guverneazti, in principiu, si-
tualiunile si raporturile ce au avut loc inainte. (Da lloz. Rep.,
Fappl., Lois Nc. 117; Planoil ed. 6-a I. No. 240, 243; Colin
et Capitant, ed. 4 u, I. p. 47; lvlatei Cantacuzino, p. 25; Degre,
Scrieri Juridicc, II, p. 275 Wm.; &igen Herovanu, Tratat teo-
rctic si practic de procedurei civilO, I. p, 10).
Pr:ncipiul nereroactivitätii legilor se adreseazd judecd-
torului. Doctrina, aproape in unanimitate se pronuntO cei. a-
ceastei regulei se adreseazei si legiuitorului ordinar. «Comme
conseil, comme un percepte de droit nature] que le pouvoir
legislatif dcit observer. En effet ii y a des cas, ou la justice
eternelle defend au legislateur de regir le passé; bien que Ia
-constitution ne 1e lui défende pas, ii ne doit pas le faire, par-.
-segue, en te faissant, ii enleverait a la loi l'autorité morale
suns laquelle el'e n'est plus que tyrannie. (Laurent op. cit
pag. 214).
Principiul neretroactivittitii nu obligei pe legiuitor, el
poate sei nu tie cont de acest principiu si sti elaboreze, deci,
legi cu caracter retroactiv. Principiul neretroactiviratit legilor
mu este absolut, deoarece sunt legi cart au totdeauna putere
zeroactivd, astf el sunt; legile ceirora legiuitorul li-a dat a-

37

www.dacoromanica.ro
ceasld putere prin o dispozitiune expresd, legile curl fie prin
Jui tura lor proprie, fie prin obiectul lor, fie prin considera
tiunile cari aU determinat legiferarea for, scapd aplicarii prin
cipiului, neretroactiviteilii, chiar daca legiuitorul nu si-a ma-
nifesta' in mod expres aceastd dolintd, legile de orgamizare
jbcieccibreascd, de procedurd si de competenld, legile cari
intereseazd ordinea publicci si hunele moravuri, legile poli-
ti'e, etc. (Dalloz, Rep., Lois, No. 180; Supp!., Lo;s No. 119;
Fic.niol, ed. 6-a I. No. 249).

r.ERETROACTAVATATEA CA PRINCIPIU CONSTI-


TUTIONAL. CAZURI.

In regimul do drept constitutional al statufu nos'ru de


astäzi, trebue sä distinge..m intre puterea leg's'ark a. pute-
rea constituantei. Deasupra puterii legiuitorului este pu'erea
suprapusd a constitutiei. Ceea ce prevede constituti i este
obligator pentru legiuitor. Orice thept garpntat de conglitutie
nit poate sd fie schimbat, orânduit, nesocotit sau anu a , dealt
numai cu formele "legale prevazute de Cons.i14 c. D und
concluzia ca numai ruterea constituantct este cb ()luta si or.ce
putere de Stat trebue sd i se supuna. In timi unt de glorie
ale individualismului, dcctrina suslinea, ca .uverantlatil
Statului care nu trebuie sa fie absoluta, ii stu j.. tnnica c alto
suveranitale a individului, care isi are clrepturile lu n du-
rale, de cure societatea nu I poate despu a, pcntruca nu ea-
i le-a dal i ccind Constitutia consacra aceste thepturi, ea I I
face deceit sd le declare. (Laurent, op. Ct.).
Constitulia noastrd ca dealtfel si loate celelalle consti-
tulii ale statelor democratice prevede drepturile.romanilor
in it/1u] II art. 5 32. Cand. constitutia declard anum.te
drepturi ca garantate de ea, legiuitorul ordinar trebue sa le
respecte. Principiul neretroactivitatii legilor devine, cu pri-
vire la aceste drepturi garantate, o reguld de ordin consti-
tutional, iar consecinta este Ca aceste drepturi nu pot fi mo
dificate sau limitate, desfiintate sau anulate prin vre-o lege
o:dinard, chiar dacd acestei legi i se dei efect retroactiv.
Legiuitorul ordinar va putea insd sa reguleze printr'a
lege retroactivd uzul si exercitiul drepturilor garantate de
Constilttie, dar aceasta numai cdnd interesul general pre-
Linde acest lucru. Cdnd interesul partceslar este lezat dar in

38

www.dacoromanica.ro
avantajul i cntiu interesul general, interesul individulur
t.ebue sei piece inaintea interesului colectiviteitii.
Regufg este Ca 0 lege poa:e sb fie retrcactivei atunci cand
ea priveste iniercsele individului, nu pocite sä aibei elect re-
troactiv daca aceastd lege are pretentia sei reglementeze drep-
turi intra e 'n pcitrimcniul individului $i garantate de Call-
Stitutie.
Prcprietalca este un drept absclui, garantat cci atare de
Con.stitutia ncast.u. Asupra drep.urilor de proprietate nu se
pcale ccncepe o lege ordinard cu elect retroactiv. Petro-
activitatea pcalc sei devind posibild cam] este vcrba de uzul
Si exercii ul dreptu'ui.
Instanielc vor apiica lege sa cunt esle, neputelnd refuza
oplicarea ei, pe motiv cei ar fi retrcactivei si di ar atinge drep-
turi prevazute si garanta e de constitufie.
Asbectu neccnstituticnal al unei legi se cerceteazei i ,se
liclarOW numai ae malta Curte de Casatie in Sectiuni Unite.
PECURSUL SPECIAL.
Ri.cursul in neccnstitujionalita e are un caracter subsidiar.
i-c,trivit art 45 L oig Ccs., chesliunea neconstitujionalitbiii
unei legi nu pcate fi dedusa direct in judecala Inaltei Curti
de Casaj'e Sectiile Unite alunci and ea n'a fest ridicata
10 instanja de fend... sau si in recuis cu ocaziunea judecarir
motix elcr de rccurs crdinar. (Cas. S U. Decizici 26, din 18 /vIar-
tie 1943).
Suspenclarea judecajii, la instantele de fond, excep(ie ad-
misa de legiuitor, este greu de intednit, pentrucd rar pdrjile
cad de acord asupra suspendarii. (Cas. S. U. Decizia 24 din
Hfebr. 1937; Cas. S. U. Dec. 2 din 14 lanuarie 1932; Cas.
S. U. Deciz. 43 din 12 Noembrie 1931).
Procedura recursului special in neccnstitutionalitate n'a lost
litca, rcglementatei in mcd precis. S'a decis, in mod constant,
co recurentul trebueste sd aibd in interes personal si dacd
e.:<ista si motive de drept comun, secjia competinte va judeca
Intdi recursul intemeiat pe motive de drept comun si
numai dupd respingere, dosarul se va iniantu Inaltei Curti de
Casa/1e S. U. (Cas. S. U. Deciz. 108 din 16 Mai 1940; Cas. S. U.
Dec. 22 din 8 Mai 1941; Cas. S. U. Dec. 82 din 28 lanuarie
1937; etc.
De aci regula cd procesul trebueste judecat la instal-dela

39,

www.dacoromanica.ro
de fond si inaintea instant& de Casare si numai dupä ce s a
judecat definitiv se poate judeca si recursul special de necon-
Btitu/ionalitate.
Motivul de necon.stitu(ionalitate fiind un incident de apd-
rare nu poate fi formulat direct inaintea Inaltei Curti de Cas.
S U.), Cas. S. U. Dec. 5 din 30 lanuarie 1942; Cas. S. U. Dec. .
57 din 2 Octombrie 1941; Cas. S. U. Decizia 2 din 19 Septem-
brie 1940, etc.).
Chestiunea neconstitutionalitittii trebueste propusd cel
rrai tarziu inaintea instantei de recurs ordinar, pentrucd altfel
hotdrirea candid autoritate de lucru judecat. (Cas. ,. U. Deciz.
9 din 3 Octombrie 1940; Cas. S. U. Dec. 84 din 4 Apriile 1940;
Cas. S. U. Dec. 61 din 8 Februarie 1940; etc.).
Recursul special trebueste fäcut printr'o cerere adresald
Curtii de Casatie 52 motivat, iar sesizarea lnaltei Curti de
Casatie S. U. nu se poate, valabil, face de et-are Curtea de
Apei prin trimiterec dosarului, fella ca sti se fi declarat con-
tra acelei decizii, recurs ordinar si sa se fi judecat acest re-
curs si sd-I fi respins. Numai cdnd n'ar exista motive ordinare
de recurs, recursul special se poate introduce direct la Ina lta
Curte de Casatie S. U. (Cas. S. U. Dec, 30 din 4 Octombrie
1934).
Recursul se poate judeca si in lipsti conf. art. 4.6 I. Curti
ae Casatie.
(Vezi nota d-lui Ilie I. Stoenescu - Consilier Curtea de
Apel Bucuresti publicatd n P. R. caiet 7-8, Partea III-a pag,
130 an. 1944).

ATURA LEGII DE ABROGARE:


Lege ordinard sau constitutionala:
Constitutia este legea tundamentala, actul initial al suve-
ranitätii nationale cdreia, toate celelalte acte ale suveranita-
tii nationale, sunt considerate drept o consecintd logicd i ju-
ridicd. Ea este sursa tuturor Puterilor constituite: puterea exe
cutivd,- judiciard si legislative!. De aci rezultd có legca funda-
mentalei este superioard legilor ordinare i có acestea nu pot
-- in principiu s'o abroge sau s'o modifice.
Este doctrina proclamata de Sieyes, in 1789: «Si nous
voulons nous former une juste idée de la suite des lois posi-
tives qui ne peuverit émaner que de la volonté de la nation,
nous voyons en premiere ligne les lois constitutionnelles, qui

40

www.dacoromanica.ro
,se d!visent en deux parties; les unes reglent l'organisation et
les fonctions du -corps législatif; les autres déterminent or-
ganisation et le ionctions des autres corps actifs. Ces lois dites
fondamentales, non pas en ce seas qu'elles puissent devenir
indépendantes de la souvéraineté nationale, mais parce que
les corps qui existent et agissent par elles ne peuvent y tou-
cher. Dans cheque pantie la Constitution n'est point l'ouvrage
au pouvoir constitué, mais du pouvoir constituent. Aucune
sorie du pouvoir délégué ne peut rien changer aux conditions
de sa delegation) (Sieyes; Qu'est-ce que le Tiers-Etat pag.
211 Esmein Elements du cli. Const. pag. 506).
Ce rezulta de aci?
Caracterul de imutabilitate juridicei a Constitufiei, insa
.nu absolut, pentruca natiunea poate s'o schimbe.
Sunt cunoscute cele trei opiniuni distincte ale teoretice-
nilor secolului al XVIII-lea:
1. IvIcdificarea constituliei se poate face prin consim-
tamántul unanim al ceteifenilor, pe baza teoriei asimilarii Con-
st.tutiet cu ccntractul social. Aceasta ar fi imposibil de reali-
...7at. Op:niei lui Vaitel, care profeseazei aceastei ptirere exa-
verald, i s'a adus ccrectivul ca trehueste nu unanimitatea ci
numai majoritatea ceteifenilor. (Vattel droit des gens liv. I.
Chap. III).
2. Legea constitutionalet angajeazd puterea constituild
legislativa) in astfel de chip cei ea nu poate s'o rnodifice. A-
ceasta Constitutia nu inlantue natiunea, care Poole s'o
niodifice cunt vied in Wind libertate.
3. Solutici a trete, care a triumfat in America si in spe-
cial in Frank', are in vedere principiul cei actul fundamental
(constitutia) nu poate sei fie modificat sau revizuit deceit de
r..,utoritatea i prin procedure pe care constitutia, ea inseisi a
-acteimina. MeriMI acestei soluliuni aparfine lui Jean-Jacques
Rousseau, acceptatei implicit de Vattel (Sur le Jus naturae do
Wolf VIII, par. 15 pag. 13), iar princiPiul este reprodus in con-
stitutia francezei din 1791.
Potrivit acestei conceptii adoptatei de aproape toate
..s!atele mcderne cu o constitulie democraticei rezulta o dis-
criminare intre puterea legislative) i cea constituantei, prima
puteind set' elaboreze legi ordinare, cealaltei legi constitutio-
nate.
Modificarea constitufiei, in sistemul nostru, ne-o ndicS
sit. 129 si 130 din Constitutia dela 1923.

41

www.dacoromanica.ro
Art. 129: «Ccnstitutia poale fi ievizuita in total sau in
rarte din initiativa Regelui sau oricureia din adund-ile leg uf
toure. In urma acestei initiative, ambele aduneiri intrun t. se
parat se vor rosti cu majoritate absoluta, dacei este locu a
-lispczifiunfle ccnstitutionale sei fie revizu'te.
Indafei ce necesitatea. revizuirei a icst adrnisei, ambele cot-
pun legiuitoare aleg in seinul lor o Comisiune mixta, Carr va
propune textele crn Constitutie ce urmeazd a fi supuse revi-
aaririi. DupO cc raportul acestei Ccmis'uni va ii refit in
fiecare adunare de doua ori in interval de 15 zile, =bele
uauneiri intrunite la un loc sub presedintia celui mai inleusta
dintre presedinti, in pre7enta a cel putin 2/3 din total teteu
embrilor re le ccmpun cu ma joritate de 2 3, stabi esc in mod
definitiv care anume artccle vor Ii supuse revizuirii. In "Irma
cRestui vat, adundrile .sunt de (trent dizolvale si se va con-
vocu Ccrpul Electoral in termenul crescris de Canstitube ("rt.
128 Ccnstitulia 1866; art. 131 Bela.) .

Art. 130. f<Adunarile cele ncui prcced in accrd çu Recciu


la mcdificarea punctelor supuse rex izuirii. In acest caz u Liad-
rile nu pot delibera daca cel putin 2 3 a membrilor crn car
se compun nu sunt prezenti $' nici o schirnbcre nu Fe p it,
adopta dace' nu va intruni cel putin 2 3 ale votur'lor. Adunj-
tile alese pentru revizuirea constitutici rim o durata conct t
tionald obisnuitd, si, in afara de mcdificarea col sti urun ; ci
functioneaza i ca adundri legiuitoare orcrnare.
Dacei adunurile de revizuirc nu-si pot inderlii i misidne
nouile adundri vcr (wed acelasi caracter. (Art. 128 Col Qt._
1866; 131 Bel.).

UN ALT PRINCIPIU

. Deriveind din forta instinctului, cum se exj nina Fsi ein


care s'a aplicat, in special, in Fianta, a fost claret(' ca
atunci rand un fapt extraordinar sau o revolutie thiumfa-
toure (miscare popular(' viclentel sau pasnica, Icvitura dc Stat
etc.) s'a produs, ccnstitutia anterioara a cazut, p'erzOndu-si
for/a sa, deplin drept.
Aplicatiunea acestui principiu a avut loc, in Pronto'. dupe's
10 August 1792, dupe' 18 brumari an VIII, 24 Februarie 1848,
2 Decembrie 1851 si 4 Septembrie 1870.
(Adundrile nationale, reunite la Bordeaux, au formulat,

42

www.dacoromanica.ro
intr'up cmumit fel teoria care serveste de fundament acestei
rcgule adesea aplcatd». (Esmein op. cit. pag. 509). .

In acest caz, 'al desfiintdrii deplin drept a constituaei, le-


gile ordinare au continuat so subsiste, intr'aldt cdt ele im-
plicit sau explicit n'au fost abrogate prin nouile intocmiti,
cu caracter ccnstitutonal.
S'au creiat astfel specifice principii de drept asupra pule-
lit si exercitiu'ui acestei puteri constituante: odatel ce actul
violent sau pasnic a avut co elect schimbarea unui regim so-
cal sau pclitic, instituliile sau autorIcifile care au ramas, pre-
com si cele care s'au creiat si care au avut, mai mutt sau mai
putin, dreptul sO legifereze, au exercitat o putere constituanta
Opera constituantei a acestor organe si-au tras forta delc
arrobarea tacita a tOrii.
La no4, actul din 31 August 1944, prin care s'au decici-
rat abrogate Decretul-Regal Nr. 3053 din 5 Septembrie 1940
publicat in lv Icn. Of. Nr. 205 din 5 Septembrie 1940, Decretul-
Regal Nr. 3067 din 6 Septcmbrie 1940, publicat in Mon. Of. Nr
296 his din 6 Septembrie 1940 si Decretul-Regal Nr. 3072 dill.
7 Feptembrie 1940, publicat in Mon. Of. Nr. 208 din 8 Septem .

brie 1940, toate rereritoare la investirea PrPsedintelui de Con


sdiu cu depline puteri, si care au ,stabilit regimul poliitc iota-
Ptar a proclamat regimul democratic, prin Lepunerea in vi-
goare a constitutiei din 1866 cu modificarile ce. ulterior i-au
ft st aduco si cle Constilutia din 29 Martie 1823. Acest act ema-
n dela o pu'ere constituantd care dupe', ce decreteaza in art.
1. «Drepturhe romanilor sunt cele recunoscute de Constitutia
din 1866 cu niodificarile constitutiei cl,n 29 Martie 1923 in
el t. 2 stabileste exercitiul puterilor costituite dupO regulele
asezate in Constitulia din 29 Martie 1923 si sub rezerva ce/ol
ct prinse In art. 3 si 4). In art. 2 al. II clispune cd; <Pdnd la
c..ganizarea reprezentantei nationale puterea legislativd se
exercitii de cdtre Rege, la propunerea Consiliului de Mi-
nitriD.
Organul legislativ actual a avut, incontestabil, un carac-
ter de putere ccnstilutionalO, atunci cdnd a statornicit consitu-
tia din 1866 si 1923.
Regimul, in vigoare, are un caracter constitutional tran-
zitoriu pOnd la constituirea reprezentantei nationale pe bala
Decrelului dat de Rege, irt urma hotOririi Consiliului de Mi-
n,stri, astfel cum se prevede in art. 3 alin. 1.
In functiune de activitatea legiferatorie a regimului s'ar

4.

www.dacoromanica.ro
parea cei el are un caracter complex: lucreind cdrid ca pulere
.constituantei, atunci cemd el elaboreazd legi cu caracter con
stitutional, cand ca putere constituitei atunci cemd editeazei
legi in aplicarea i desvoltarea Constiluftei cu caracter
ordinar.
Legea de abrogare a meisurilor anti-evreesti este apli-
tarea principiului egalitälti cetofenilor, prevdzut in cap. II,
art. 5-32 al Constitufiei din 1923, repus in vigoare prin actut
constitutional din 31 August 1944.
In ipoteza cd i se recunoaste acest caracter de lege ordi-
nand% ea trebueste sb respecte dispozifiunile prevazute de Con-
slitufie si &Ica ar confine meisuri legate care ar contrazice,
vioiOnd mdsurile ccnstituficnale, aceste dist)ozifiuni contrarii,
firnd anti-constitufonale, ar urma so fie considerate ca lam
elect juridic.
Existei o erarhie naturalei i fundamentald a regulelor le-
gate: constitufie, lege, regulament, etc.; pe predominanfa erar-
h:c6 a unora MI6 de celelalte se ridicti construcra neconstitu
fronalitedii sau a ilegalitafii normelor legate.
Ca ansamblu legislativ nu s'ar putea concepe, dn co-
e:xistenta constitu(iei si a legii de abrogare, vreun dt5leicord
intre ele, cemd,Iin contra, ele urrnaresc sei coloboreze, sa coo
pereze la instaurarea noului regim dem cratic. lar dacei ase-
menea discrepanfe se vor constata, este usor de infeles cO le-
gea ordinara va trebui sei se piece inaintea legii constitu-
(ionale.
In ipot.eza cei s'ar socoti c a legea de abrogare este opeia
unei puteri ccnstituante si cO, exist(' desctcorduri intre ea si
constitufie, adicO conflict intre cloud legi de acelco grad, de
aceias valoare, care din ele trebueste sO rdmdna Th vigoare?
Rlispunde la aceasta teoria pe baza careia se cerceteaza
preferinfa legilor, in conformitate cu preexistenfa «normator)
norme care caracterizeazei Statul de drept, si care stabi-
leste criteriul de prefer-in/el potrivit normelor echiratii, ale
justitiei sau ale dreptului care nu sunt formulate, ci nurnai
formulabile din ptelct de vedere spiritual.
«Accept Ond teoria surselor, se ajunge la urnititoarea enu-
_rare :
Categoria I-a: a) Echitatea; b) Justifia; c) Dreptul.
Categoria II-a: a) Constitufia; b) Principille; c) Legea; d)
flegulamentul; Instrucfia de serviciu; 1) Decizia».

44

www.dacoromanica.ro
Normele din categoria 1-a s'ar coniunda intre ele, hind'
prea intim legate.
Discordanja dintre aceste norme principial nu se
koate ccncepe, ele putdnd fi in desacord numai dace', 4sunt
subordcnate unor idealurr diferite».
Categoria II-a ccnjine normele formulate (C9nstitutia Ii
plincipiile puldnd fi i formulabile).
Daca se confruntd normele din categoria 11-a cu cele
ciii calegoria I-a, yam avea «criteriile echitabil, just, conform
uu dreptul» sau invers.
Din ccrifruntarea normelor intre ele, din categoria II-a,
cônd ele s'ar geisi in conflict, avem criteriile de preferinjd in
crdinea stabilitd.
Daca insd cloud mdsuri legale din categoria 11-a, ayand
a( einsi valoare se gdsesc in clezacord, ordinea de preferinjd o
stabiihn prin raportarea tor la normele din categoria I-a. Le-
c ea care va fi in conformItate cu norma echitabilului, a justi-
j ei sau a dreptului (privit ca drept natural) i se va acorda
preferinfa. (Avocat M. Manclescu (Ncrme , Dreptul anul LYXII
cin Oct. 1944, caetul 3 1.

JURISPRUDENTA
In reguld generald, consa- April. 1924. Curier jud. l7/924,
cratA de art. 1, legea nu poate C. Apel Buc. s. I. 67 din 15
dispune decdt pentru viitor si Mart. 1924. Jur. Gen. 1924. Do.
de aceea nu poate avea pute- 849; Cas. I. 309 bis din 27 Fe-
re retroactivd afard numai de bruarie 1924. Jur. Gen. 1924
cazul in care insasi legiuitorul No. 905, Curier jud. 27 924).
a voit, ca legea s aiba putere Art. 1. Cod Civil prescrie
si asupra trecutului; insd acea- ca legea nu arc putere retro-
stä vointä a legiuitorului, ca 0 activd; prin urmare actele Ia-
exceptiune la regula generald cute sub ltgea veche dupA for-
a neretroactivitAtii legilor, tre- mete cerute de acea lege, nu
hue sd fie evidentä pentrucri pot fi isbite de nulitate pe mo-
drepturile cdstigate nu pot fi tiv cd nu s'au fäcut dupd nor-
dobandite decat printr'o maul- mele dictate de noua lege. Ac-
festd vointà a legii. (Casatie tele urmeaza a fi facute dupd
H, 116 Sept. 3/71 B. pag. 216). cerintele legii care a dom:nat
Legile de ordine publicA in timpul confectiondrii lor
se aplicA cu efect retroactiv. (Casatie 1, '306 Oct. 7 81 B.
(Trib. VAlcea s. I. 115 din 5 724).

45.

www.dacoromanica.ro
Ca o .consecintd a art. 1 litate de sectiunile uiite. Cm..
c. civ., judecatorul nu poate II Dec. 892 din 29 Aprilie 1936.
aplica legea noua la fapte an- 3. n. 1938 sp. 213; P. R. 1937,
terioare daca aplicatiunba ei
, III,
1136
171; Cas. S. U. 'Dec. Nr.
-este de naturd sa- atinga drep- din 11 Martie 1937, R. corn
turile ipe care particularii le-au 1938 p. 33.
castigat individual in ce pri- Principiul neretroactivitatii
veste patrimoniul lor. legilor. Nu este de ordin con-
Cand. este vorba de' drepturi stitutional. Consecinte., Drep-
patrimoniale, chiar daca legea turi castigate art. 1 C. C.
noua este de interes general, Legiuitorul ordinar poate da
nu se poate zice ca ea nete- unei legi un efect retroaCtiv,
sarmente reguleazd si trecutul, intrucat niciun text din Cons i-
aceasta cu atat mai mult cand tutie nu Opreste aceasta, iar
este vorba de drepturi der-- art. 1 c. c. care edicteazd . cu
vand din contracte, can prin car,acter general principiul ne-
esenta lor sunt drepturi casti- retroactivitatii legilor, nu este
gate, cdci contractele sunt ire- de ordin constitutional. Sin-
vocabile din momentul forma- gura obligatiune pe care legea
rei lor. (Cas. I. decizia Nr. 74 ordinard o are in acest caz
din 5 Mai 1919; «Jur. Rom.» este aceia 'de a respecta drep--
1919, p. 6'116). turi castigate, care sunt garan-
Instantele nu pot refuza tate de Constitutie. Casatie S.
aplicara nnei legi pe motiv ca, U. Dec. 5 din 18 Septembrie
fiMd retroactivd, atinge drep- 1940. Buletin pag. 88. (A se ve-
turile castigate. Chestea daca dea jurisprudenta din Haman-
atinge .drepturile castigate se giu cod civil adnot. vol. I Eict
ercei-eaza in neconstitutiona- sub art. I c: civ.).

CAPITOLUL II.
Dispozitiuni speciale referitoare la persoane.
Sectiunea I.
Functionarii publici.
Art. 2. runctionarii publici evrei, precum si toti acei
Cale primesc o retributiune .dela Stat, judet, comung,: regie,
Casa autonoma', administratie comerdiala., directie .speciali
sau once alta institutiune pUblica sau de, utilitate, Pubtica al

46

www.dacoromanica.ro
carci buget este supus aprobarii .Consiliului de Mini$tri, rini-
sterelor sau autoritatilor speciale ce depind de ministere si
consiliilor judetene sau comunale $i care au fost indepartati
din functiune, in baza masurilor legislative abrogate prin art.
_

1 sau indepartati fara baza legala, din dauze rasiale, 'Vor fi


reintegrati, k cererea lor, pe data indepartarii, cu vechime $i
toate drepturile de incadrare dela acea data, inclusiv grada-
tide, adaogindu-se la vechime a. in serviciu i timpul dela data
indepartarii pana in momentul reprimirii in serviciu.
Pentru cazurile cand legea prevede inaintari automate 1a-
vechime. reintegrarea se face in gradul la-care functionatul ar fi
qvut dreptul in raport cu vechimea sa, daca n'ar fi fost inde-
prtat din serviciu, iar 'data incadrarii in grad este data la
care functithiarul ra indreptatit sa' fie inaintat.
Pentru cazurile cand legca prevede inaintari la alegere,
situatia celor reintegreti va 'fi revizuita, putaridu-li-se acordo
inaintari, chiar pe o data' anterioara prezentei legi, tinindu-se
seama de stagiul rectificat, conform alineatului precedent.'
Cererea de reintegrare se va face la autoritatea respec-
tiva in termen de 45 zile dela data publicariii prezentei legi.
De dispozitiunile prezentului articol beneficiaza si func-
tionarii publici evrei care au parasit serviciul prin demisiune
dupa data de 1 Ianuarie 1938, pana la data de 23 AUg'ust
1944.
Nu se aplica aceasta dispozitiune acelor functiori, a
caror demisie a fost provocata de o actiune disciplinara inte-
niciata pe motive bine .precizate de incorectitudine:

47

www.dacoromanica.ro
COIChNTARIU.

Art. 2 alM. 1 ordonti mcisura specialti, referitoare la


persoane, a reintegrArii in funcifune a tuturor functionari-
lox publici evrei, precurn si a celor care primesc .0 retribu-.
;lune dela Stat, Jude), Comund, RegiFt. etc., si cari au fost
indepartall din servfciu:
A. Pe baza intisurlor legislative discriminatorii abro-
gate ;
B. Pe ctii de fapt, lard bazd legald, din cauze rasiale.
Reintegrarea urmeazti sti se producti:
1) La cererea celor indeptirtaii din serviciu;
2) Pe data indeptirttirii;
3) Cu vechimea i toate.drepturile de incadrare la acea
&ad, inclusiv gradatiile, adeigtindu-se la vechimea in serviciu
si thnpul dela data indeptirtarii pdnd in momentul reprimirii
in serviciu.
Reintegrarea este consecinia juridicd si, mai cu osebire,
echitabild, a clispozifiunei generale din art. 1 a legii de abro-
gcue, a mdsurilor legislative discriminatorii privitoare la evrei.
Mdsura reincadrtirii are un caracter de ordine public& pri-
vind insti prin aplicatiunea sa interesul privat.
Este probabil ca functiunea «discriminatului» indeptirtat
din serviciu sti fi lost desfiiniaid,:sau, hare limp, atribuitd unef
cite persoane pe care, dintfun scop social, legiuitorul n'o ti-
c:et-diva din serviciu.
Art. 1 din Codul Funclionarilor Publici prevede cd, ccFunc-
liunecrpublicti se creiazti si se desfihrteazet prin legile de orga-
nizare, etc.» lirmeazd cat dispoziliunile art. 2 alin. 1 din Legea
de abrogare modified art. 1 C. F. P., in ceea ce priveVe rein-
tegrarea evreilor in serviciu, in sensul cti _reinfiinteazd sau
creiazd posluri in care trebueste reintegrat, evreul Indeptirtat
din serviciu:.
Este de piesupus, cä funclionarul pentru a rectistiga aceastd
calitale trebueste set indeplineascti ariumite condifiuni si rein-
tegrarea edictatti de lege, n'ar putea sti opereze dacti funclio-
. narul Mire (imp:
a) Ar fi pierdut cettitenia romdnii;
b) Ar fi suferit vre-o condamnare pentru faptele prescrise
la art. 139 C. F..P., conditiunicerute de art. 3 litera a) si c)
C. F.-P.,
c) N'ai mai avea aptiludinea pentru serviciu din punct de

48

www.dacoromanica.ro
vedere a stineneini,condinune cerutei ge art. 3. lit. .d) fi art. 106
ann. ultim, capitolul IX «Reprimirea in serviciu». dirt C. F. P.
Socotim cei solicitantul la incadrare este obligat in in-
teresul public s6 producei dovada indeplinirii acestor con-
diguni pentru satisfacerea Codufui Funclionarilor Publici, drep-
tut comun .in materie fi in vigoare, care interzice peitrunderea
In institutiunile Statului a elementelor catnpromise, Maple sau
incompatibile; iar pe de anti Parte, nici nu s'ai putea susline
c6 legea abrogatorie ar 11 avut in vedere ca sei se reincadreze
in .serviciile avute persoanele mai sus citate. Nu s'ar putea
erticula c6 aceasta-ar fi o cerinjei pe care legea n'o prevede
expres si cei in realitate ea ar echivala cu o «sicanti»
care s'ar crea pentru a se obstacula reprimirea urgentei in ser-
viciu, asa cum urmäreste legiuitorul, a acelor indepartan'pe
baza unor dispoziliuni rasiale. Reprimirea In serviciu a unor
asemenea elemente ar fi un act nul, nesusceptibil a produce
vre-un efect in favoarea solicitantului, dar numai cu finalitatea
unor formalitein ulterioare de anulare a actului de reinte-
grare.
. A. Reprimirea.ln funcfie a celor indep6rtan din servi-
Clu pe baza masurilor legislative discriminatorii, urmeazei sei
se facel f6r6 nei o altrz forrnalitate, ci numai pe baza cereril
solicitantului.
Prin efectul art. 1 alin. 2 dispozniunea juridica de inde-
peirtare din serviciu ca efect al abrog6rii mäsurilor legisla-
tive prin care s'au luat dispoznuni discriminatorii privitoare
la evrei legiuitoruI o anuleazei: Nulitatea actului nu este
ins6 absolutel, ci in Juncnune de cererea celui indrepteilit. Cu
alte cuvinte actul nu este nul in virtutea legii, cu toate ea le-
giuitorul II declare-1 ca atare, ci numai anulabil, in sensul cut
nulitatea lui trebuesta s6 fie cerutei, de cel In favoarea ceiruid
aceastä nulitate a fost edictatei. Legiuitorul, consecvent scopu-
lui de faVoare pentru beneficiarii legii, desi nulitatea a lost
stabilitei inte un interes general a läsat interesului privet ca
56 realizeze aceastut nulitate.
Refuzul de a utilize in condinunile legii abrogatorii
facultatea anuleiri, face ca actul de indepeirtare din serviciu sá
r6mete valabil, producandu-si, astfel, toate efectele legale.
B. Dace' pentru cei din categoria A. -- «cei indepeirtan
din funclie in baza m6suri1or legislative abrogate prin art. 1»
--- este suficientei cererea, pentru ce, din categoria (B. «in-
deptirtafi tura bead legalei, din cauzei rasia160 trebueste pe

49

www.dacoromanica.ro
lángd manifestarea de vpingt, materializat6 prin cerere si do-
1?ada cä indepartarea a fbst deterrninatti de cauze rasiale. A-
ceast& dovadb se va putea face-prin orice miflo6 de dovc16 pre.
vcizut in dreptul comun.
Cine va hotbri asupra acestor cazuri?
In lipsb de dispozifiuni in legea specialä de abrogare, ne
vonradresa dreptu:ui ,comun in matefie, adic6 codului Funcfia-
narilor Fub lief, care in papitolul IX tzateath despre reprimirea
in serviciu si art. 106 prevede cä reprimirea in setviciu se
poate face pe .baza avizului Comisiei de Propuneri, prevtijut6
de art. 113 C. F. P. Va fi necesar, deci, avizul comisiunei si
numai pe baza lui va delibera seful cutorittifii.
Reprimirea in serviciu pe baza legii ctbrogatorii nu mai
este o facultate pentru autoritate, ci cle-a dreptul o obligafiune.
... In cazul cdnd s'ar respinge cererea de reincadrare, credem
,actul autorittifii de respingere poate s6 fie atacat, de cei
indreptafifi, in Contenciosul Administrativ in condliunile legii
Contericiosului Administrativ.
1. Cererea de reintegrare se adreseath autorittifii fes-
pective, in termen de 45 zile astfel cum prevede art. 2 alin.
a legii abrogatorii, dela data public6rii legii, in Monitorul
Oficial. Terthenul trebueste calculat pe zile libere. Legea de
abrogare s'a publicat ld 19 Decembrie 1944. Termenul incepe sii
curgb dela 20 Decembrie 1944, termintindu-se la 2 Februarie
1945 inclusiv.
Art.ia.alin. 4 prevede ctI cerereia se va adresa la autorita-
tea respectiv6, in termenul menfionat vai sus astfel cci tre-
bueste ca inguntrul acestui termen cererea sä fi fost prezen-
?alb registraturii respective, sau sb: fi fácut ca sb-i parvin6
:icic6 ea s'ar trimite pe all& ca/e. Dacb spre exernplu cererea
va fi predatb prin postb si nu va ajunge la autoritate piinb in
ziva de 2 Februarie 1945 inc:usiv, in acest caz ea este tardivb
si nu mai poate fi luat6 in consideiare. Consecin/a acestui fapt
este gravel, intruced se presupune intr'o lege retroactivb de
strict6 interpretare cei s'a renunfat la folosirea dreptului a-
corcIat de legiuitor pentru reprimirea in serviciu.
2. Reintegrarea se face pe data indeptirtdrii, adicb ea
opereaz6 cu elect retroactiv, funcfionarul considerdndu-se .c6
n'c incetat in tot acest rästimp de a fi avut calitatea, pe
cafe a avut-o la indepärtarea din serviciu, peistaindu-si toate
drepturile din momentul indepärtbrii peind la reintegrare.

50

www.dacoromanica.ro
Caiitatea de funclionar conferd: dreptul la salar, dreptül
la funcfiune, grad si inaintare, dreptul la pensie.
Legea de abrogare, AO a dispus reintegrarea pe data in-
deptirteirii, n'a recunoscut celui indeptirtat din serviciu si drep-
tul la salariu pe timpul cat n'a funclionat. Motivul care a de-
terminat pe legiuitdr sti procedeze astfel, a lost, desigur, de
ordin financiar aveindu-se in vedere greuttifile Statului in ci-
ceste vremuri de cumplite incercari tragice pe care le traeste
lora. A trebuit sti se sacrifice interesul particular pentru inte-
rcsele generale ale Statului.
S'a recunoscut inset celui concediat vechimea si toate drep-
turile de incadrare dela data concedierii, inclusiv gradafiile,
adtiugandu-se la vechimea in serviciu i timpul dela data in-
depärttirii panel in momentul reprimirii.
Art. 2 alffi. 2 menfioneazd dreptul funcfionarului, pentru
cozurile cand legea prevede inaintäri automate la vechime, la .
reintegrarea in gradul la care ar fi avut dreptul, In raport'cu
vechimea sa dacei n'ar fi_fost indepartat din serviciu, conside-
randu-se ca data a incadrarii in grad, data &Ind funcfionarul
era indrepttifit sa fie inaintat.
Inaintärile la vechime se fac numai din clasa in clasti,
astfel cum prevede art. 79 din Codul Funcfionarilor Publici.
Aceastä inaintare la vechime nu este propriu zis automata
pcntructi cei art. 79 condifioneazei, pe langa stagiul in clasa an-
terioara si de calificativul «bun» pe care trebue sa-I aibei func-
fionarul.
Evident al' se va avea in vedere calificarea functionarului,
la data când el a fost indepartat si &tat el Va avea nota cel
pufin «bun», atunci urmeazei ca el so fie Maintat pe baza ye-
chimei.
Art. 80 legea iunclionarilor publici prevede: «inaintarea
in grad se face la alegere, la vechime si pe bazti de examen,
in urmtitoarele condifiuni si proporlii:
a) Rind la gradul de sat de serviciu se face la alegere si
la vechinie, in proporfie de cloud locuri la alegere i unul la
s echime ;
b) La gradul de sel de serviciu se lace prin examen.
c) La gradele de subdirector si director se face la alegere;
d) La gradul de subdirector general se face direct, la ale-
gerea ministrului, dintre directori;
e) Directorul general se numeste din afara ierarhiei sau se

51

www.dacoromanica.ro
inainteazd prin decret-regal, dat pe bazct jurnalului Consilitrluf
de Ministri.
Art, 80 C. F. P. prevede inaintarea, la vechime, in grad.
dar numai ptind 'la gradul de sef de serviciu.
Art. 2 al. 3 incuviinteazd dreptul la revizuire a tuturor
functionarilor evrei reintegrafi pentru a se putea bucura de
inaintarea la alegere, avdndu-se in vedere art. 81, 85 si urm.
din C. F. P.
Aceste.revizuiri vor trebui efectuate de Comsiuma de pro-
puneri pentru numiri, inaintäri i transferdri, prevdzuld de ark.
113 C. F. P.
Art. 2 al. 5 acorn' beneficiul reprimirei in serviciu in con-
ditiunile al, 1, 2, 3 si 4, a funclionarilor publici evrei care au
demisionat dupd 1 lanuarie 1938 NMI la data de 23 August'
1944,
De aceasid facultate de favoare nu se bucurd ai cei cart
uefiind functionari publici in canditiunile C. F. P., au primit e
retribufiune dela S'at, judef, comuriti, Regie, etc. si cart au de-
rnisionat din serviciu.
Demisiunea in acest interval fixat de lege si care corn-
.cide cu instalarea la ccnducerea Wit a regimurilor raslale
este prezumatd, bänuim, de legiuitor cd fiind determinatd de
potrivnicia moral& sau chiar materiald a conductitorildr, intr'o
vieme cdnd mdsurile anti-evreesti creiaserd situafiuni succe-
sive de jigniri i ameninfdri Ia adresa evrei'or, cdrora in cele
din urmd le erau rezervate tot Iridepärtdrile din serviciu,
pe care au urmdrit sei le evite, dintiun sentiment de demni-
tate omeneascd, sau poate chiar de teamd.
Trebue sd recunoastem totusi, ca in aceste vremuri de cu,
rente si atitudini anti-evreesti, au fost institufii care au mani-
festat aceias civilzatd comportare Mid de funclionarii lor evref.
Cu toate acestea legiuitorul a acordat, In mod general si fdrd
vre-o deosebire sau condifiune, mdsura revenir;i asupra demi-
siunet tuturor functionarilor evrei.
Potrivit legii, cat si conform purisprudenfii, care a hotdrit
Ca reprimirea in serviciu a unui funcfionar demisionat nu este
o numire noud, urmeazd ca reintegrarea sti se facet in toate
cirepturile pe care funcionarul le-a avut in momentul demi-
siunei.
Reprimirea trebueste sti se opereze in acelas post pe care-I
avea funcfionarul la demisiune, sau in funcfiuni echivalente,
autoritatea fiind obligatil la aceasta. i neapliandu-se dispo-

52

www.dacoromanica.ro
zitiunile art. IN al. 2 C. F. P., care da dreptul autoritdtii, in
.1ipsti de post vacant similar, set* ordone reprimirea intr'un post
interior, pentructi dispozitiunea este de ordine publicd $i in
eat doilea rad, intruat art. 2 al, 5 creiaz4 el insusi postul,
,prin vointa legiuitorului.
Observallunile fticute de noi, drept comentatiu la celelalte
oliniate rämdn valabile fi cu privire la acest aliniat.
Ultimul aliniat al art. 2 din legea de abrogare refuzd drep-
Jul de revenire in srviciu, functionarilor publici evrei «a ceiror
demisiune a fost provocatd de o actiune diSciplinard intemeiatti
pc motive bine precizate de- incorestitudine».
Functionarul este obligat dupd opiniunea noastrd
ea odatti cu prezentarea cererii cdnd se produce in mod legal
reintegrarea, set' se prezinte personal la serviciu.

JURISPRUDENTE

Statutul functionarilor (Cas. III. Dec. 527 din 16


publici formeaza dreptul co- Martie 193B J. G. 1938 sp. 978).
mnun, cand legea nu nrevede Serviciile publice ca si
-.cane dispozitii. functiunile, nu se pot creea,
(Cas. III Dec. 797 din 16 A- nici desfiinta, deck prin lege,
prilie 1935. R. A. 1935 c. 1623; iar nu prin buget.
,Cas. III Dec. 1917 din 25 No- (Cas. III Dec. 952 din 26 Mai
-embrie 1935, R. A. 1936, c. 1937 J. G. 1938, sp. 18).
-31187; Cas. III Dec. 2202 din Functionarul care la data
18 Dec. 1935 R. A. 1936 c. numirii avea o condamnare este
-3105). ilegal numit; poate fi scos; el
Situatia juridica a unui nu poate face revizuire, chiar
functionar, este cea din legea cand a fost avansat.
de organizare respectiva, iar (Cas. III Dec. 1700 din 29
in lipsa ei, din statutul func- Octombrie 1934 R. A. 1935 c.
463).
ti6narilor publici.
Reprimirea in serviciu a
Functiunea se dobandeste pi unui functionar demisionat, nu
_se pierde in mod si conditiu- este o noua numire.
nile prevazute de legea res- (Cas. III Dec. 2195 din 18 De-
pectivä; legiuitorul ordinar cembrie 1933, R. A. 1934, c.
jpoate printio lege posterioara, 475; Cas. III Dec. 474 din 5
:sa desfiinteze o functie creeata Martie 1934, R. A. 1934, c. 1484
.anterior. si 1551.

53

www.dacoromanica.ro
Lipsa dela, serviciu nemo- (Cas. III, Dec. 269 din ,11 Fe-
tivata se considera ca o par.& bruarie 1935, R. A., 1935 c.
sire si eventual demisie; nu 1047).
ins8 dacd functionarul bolnav a Considerarea ca clernisio-
instiintat autoritatea. nat pentru lipsa dela serviciu
(Cas. ,III Dec. 1659 din 27 nu e o pedeapsa, deci se poate
Septembrie 1937 R. A. 1938 c. face fail avizul Comisiunei dis-
97). ciplinare).
Lonsiderarea ca demisio- (Cas. III DeC. 658 din 28 Mar-
nat pentru lipsd nethotivata sau tie 1934, R. A., 1934, C. 1759;
pentru neprezentare la post, nu Cas. III Dec. 870 din 11 Mai
poate fi data deca pe baza 1936; Cas. III Dec. 82 din 17
unui aviz conform al. Comisiei Ianuarie 1938, R. A. 1938 c.
disciplinare. 920).

Art. 3. Timpul in care functionarul a fost indep'A r-


tat din serviciu va fi socotit ca timp util la pensie, f 61ra" a fi
obligat sa" verse vreo retinere la casa pensiilor.
In cazul cand functionarul a decedat, fie inainte, fie dup5
inclepa'rtarea din functiune, Casa generala de pensiuni va Ii
obligat5, a regula 5i priti drepturile la pensie succesorilor in -
drepea titi, pe data decesului, iar in cazul and s'a suspendat
plata pensiunii, li se vor achita acestora, sumele neachitate din
ecut.

COMENTARIU.
Art. 3 al. 1, recunoaste epoca in care funcfionarul evreu ct
lost indeptirtat din serviciu, drept timp util la pensie, Mira
tbligafiunea de a «veirsa vre-o reffnere la Casa Pensiilor».
Legea de Pensiuni in art. 20 precizeazei noliunea
«timpulurutil» la pensie, aefinind-9: «durata de erviciu pres-
tat efectiv i pentru care funclionarul a primit salariul supus
contribufiunilor pentru Casa Generaid de Pensiuni».
ivIdsura legii de abrogare exprand, in asemenea condi-
fivni, neindoios, voinf a legiuitorului de,a dispensa pe funclio-
earul evreu reintegrat, de plata oricdrui fel de contribufiune
ctitre Casa Generald de Pensiuni, derogdnd dela art, 20 L. G.

54

www.dacoromanica.ro
P., lege de drept comun care poate fi modificatd,- printeo gege-
specialet ce confine dispozifiuni exprese si categorice, (CaSafie
lii Nr. 1405 din 19 Septembrie 1934), derogare ce satisface of
jurisprudenfa care stabileste cá functionarul reintegrat n'a-in-
petat nici un moment de a fi funcfionar public, el peistrtindu-si
Ioate drepturile din momentul indeparteirii !And la integrare.
.(Casalie III Nr. 1305 din 24 Octombrje 1932 P. R. 1934, 111.91).
Legea utilizeazd, parese, termeni neadecuati noliunei are-
/meth>, care nu se poate concepe deceit numai in raport Tie d
piatd sau un salariu, pe care autbritatea l'ar fi achitat si func-
jionarul far fi incasat, In care caz numai naste i devine ope-
rcntet obligafiunea funcjionarului membru al Casei 'Gene-
.rt,/e de Pensiuni, de a värsta cota de 10 la sutá, ,sau orice altti
contribufiune, prevetzutd de art. 6 L. G. P.-
Or. legea abrogatorie, desi, a dispus, -prin art. 2, reinte-
giarea in serviciu cu toate drepturile inerente funcjiunei dela
(Iota indepdadrii, n'a acordat, totusi dreptul la salariul restant.
atunci eNonerarea funclidnarului de a vdrsa vre-o relMere
In Casa Pensiilcr este urmarea sildgismului juridic. susjinut fi
de nevoia echitdfii care proclamd astfel, o asa zisti compen-
sofie transacjionald impusti, prin efectul legii ce, pe de o paite
remzei plata salariului din care s'ar fi putut face renfineri pen-
bit ca, pe de altei parte, sd acorde dreptul la timpul util pentru.
.pmsii, lard vre-o obligajie de platä cu caracter de contribu-
bune la Casa Generald de Pensiuni.
Art. 3 al. 2, din legea de abrogare, creeazet obligafiunecr
legald pentru Casa Generakt de Pensiuni:
1. Sà reguleze si s pleiteascd drepturile la penSie suc-
cesorului indrepld lit al funcjionarului decedat, fie inainte, fie
dupä indeptirtarea din serviciu, pe data decesulut;
2. Sä plciteascd sumele neachitate din trecut succesori-
ICA indrep:tififi, in cazul cdnd drepturile la pensie ale functio-
narului erau deja regulate inset plata se suspendase din moti-
ve rasiale, cu sau lard bazd legal&
Instituirea pensiilor publice de serviciu, constatatarea ce-
lor indreptatifi la primirea lor si stabilirea pen.siilor cuvenite,
etc., se fac conf. art. 1 in condifiuni.I.e Iegii generale de
pcnsiuni.
Art.9, L. G. P. prevede, in al. 1, cd urmasii au dreptul

la o pensie sau la un ajutor unic, proportional cu salarful


bugetar si timpul servit; iar art. 10 al. 2 precizeazd cá ajutorul

55

www.dacoromanica.ro
unic se cuvine numai dacd autorul a decedat in timpul ser-2
inainte de a If iinplinit 10 :ani utili la pensie.
Tiebue,.sti remarceim CO, in ipoteza decesului dupe; inde--
peirtarea din serviciu, prin efectul anuldrii cu caracter retro-
cc tiv al actului de Indepdrtare, funclionarul trebuote consi-
derat cO niciun moment nu si-a pierdut aceaste; calitate si St*
deCi, a avut in clipa decesului calitatea de hinefionar, $i.
astfel el a decedat In limpul serviciului.
Art. 10 al. I, L. -G. P. prevede anume cine sant urmasif
cu drept la pensie depe urma funcfionarului sau pensionarului
«decedat» .sau «dispcirut»:
1. Vtiduva:
a) A &Orel veirstei, la data caseitoriei nu a fost cu peste 25.
'Gni sub aceia a sofului (art. 11 al. 1);
b) DaCet n'a conviefuit cu soful sem ca functionar SO IF
implinit cel pufin 10 ani de'ctisedorie (art. 11 al. 2);
c) SO nu se fi remaritat (art. 47 al. 1), redobeindind dreptuP
la pensie in cazul cad desfacerea nouei ctisiitorii a avut loc
prin decesul sofului sau prin pronunfarea divorfului in fa-
voarea sa (art. 47 al. 2).
2. Copiii legitimi sau legitimafi, minori, iar dupei urma-
funclionarei si co pill sal naturali.
3. POrinfii lipsifi de mijloace materiale, ai lunctionaru-
lvi decedat in timpul si din cauza serviciului, numai in lipsa-
urmasilor (art. 10 al. III).
Art. 14, L. G. P. dispune &I: «Familia sau persoana care a-
suportat cheltuielile pentru inmoimOntarea pensionarului, are-
dreptul la un ajutor de InmormOntare egal cu de trei ori pensia
brutO lunard, inclusiv indemnizafia de scumpete, cuvenitei
pensionarului din momentul decesului».
.Rezultei din dispoziliunile, mai sus menfionale ale L. G.
P., di :
Urmasii au un drept la pensie sau la un ajutor unic;
Dreptui la pensie al urmasilor se deschide la data dece-
MAW functional-alai aqa cum menfioneazd si art. 3 al. 2 al
legii de- abrogare a mOsurilor legislative anti-evree$ti saw.
la data disparifiel lui, fixate; prin hotdrirea de rIPclararea dis-
tifiei rdmasei definitive; (art. 18 L. G. P.).
Legea de abrogare, prevede numai obligafia Casei de Pen-
sluni de a regula si plOti «drepturile la pensie» succesorilor-
indreptedifi, nemenfiondnd nimic in ceea ce prive$te dreptuV

56

www.dacoromanica.ro
Va un ajutor unic $i numai in cazul and functionarul a «de
cedat», neprecizeind acelea0 drepturi in caz de Rdisporitie»
agl outorului.
Star putea ca Uflhi a fie tentati, intr'o interpretare literard
.Oi gresità, dupd opiniunea noastrei, sd creadd Cd legiuitorul
-D. CZ acordat decdt ceea ce a mentionat expres.
.Sei rezulte, care, din termenii folositi de legiuitorul abro-
-gant, cd star fi refuzat succesorilor indrituiti dreptul la aju-
torul unic i, in plus, a star fi edictat, implicit, o decadere din
drepturile la pensie a succesorilor când autorii lor ar fi fost
s-declarati disparuti?
Afirmdm, cu toatd certitudinea, cd nu!
Principiul general, adrnis de doctrind $i jurisprudent&
,este cd o lege speciald cum este /egea de abrogarea mdsu-
rilor legislative anti-evreoti trebueste interpretatd astfel
,ca solutia sd fie at mai potrivitd cu intentia si. stricta econo-
anie a ei. (Casajle 1 *Dec. 474 din 4 Noembrie 1942 si intreaga
4octrind).
Fie cei am da legii o interpretare _gramaticald, cdnd am
anmdri sd fixtim sensul cuvintelor de care s'a servit legiuito-
rul, fie cei am descifra spiritul legii 7-- in interpretarea logicei
pentru ca sei cdleim motivele care au determinat pe autorii
Jcgil sd ia anumite mdsuri, in realitate, cum se exprimd Sa-
-vigny (Cours de Dr. Roman T. 1 par. 33) aceste cloud inter-
sretdri s'ar confunda si ele ar trebui sd concure in vederea
,ntingerii aceluia$ scop: reconstruirea gdndului, vointei, leais-
latorului.
Voir& legiuitorului in meisura abrogdiii generald a le-
yilor anti-evreesti este categoricd i, explicit, manifes-
lot& «...toate drepturile de orice fel, rdpite prin dispozitiunile
hgilor rasiale sd fie restituite». (D-I Ministru Pdtrd$canu, In
.e).punerea de motive).
Legiuitorul proclamd o restitutio in integru, cu caracter
.de reparatiune $i, chiar, cu nuantd de favoare in folosul evrei-
.1or .Aceasta este intentia $i stricta economie a legii de abro-
,gore, iar textele mnii yin s'o confirme ldmurit, cdnd anuleazd,
rexpres, toate dispozitiunile juridice date pe baza legilor anti-
(evreesti, inclusiv hotdririle judecdtore$ti (art. 1 al. 2), precum
oi dispczitiunile discriminatorii luale lard bag) legald. (Art.
i. a/. 3).
Atunci, ce poate sd decidei art. 3 al. 2, altceva, decdt Cd

57

www.dacoromanica.ro
mostenitorii sunt repusi in toate drepturile lor, cu elect re-
lroacpv si ad, deci, sunt reinviate in persoana tor, ade-st6-
drepturi pe cari legea generaki de pensiuni le recur-waste, in_
veneral, tuturor urmasilor legali?
lnstituilea pensiilor, constatarea celor ihdrepttifiti la pri-
znirea lor, precum $i stabilirea orictiror altor dreptftri, tre-
buiesc fticute conform legii generale de pens:uni si potivit
maxirnéi: «actiones non natae non praescributunr», privitoare
la prescrip(ia liberatorie a drepturilor de creantd, presCriplie:
cdre in principiu, nu Incepe dealt odat6 cu obligatia,
fAubiy et Rau II par. 213 pag. 482, 483, ed. 5-a; Guillauard,
Prescription. I 71; Baudrli.et Tissier idem, 364, 380,382). ceett
ce indevereazd cä dectiderile prevdzute de art. 50 i 51 L.C.P.,
sou tricare alte decelderi, in favoarea Casei Generale de Pen-
siuni, nu sunt operante.
Dacii regulile speciale prescriptiei nu sunt aplicabile de-
ciitlerilor de dreptari, vor fi, din contra, aplicabile acestor cM
ce;deri, regulile relative la cauzele de intrerupere, statonicite-
do art. 1863 si urm. c. c. Alexandrekcu vol. XI' pag, 48.
Prescrisptia este intemeiat6 pe prezumptia cá proprietarut-
sou creditorul a renunfat la dreptul sciu, de' ciltre ori nu $1
1-a exercitat in termenul prevdzut de lege. Dacti a lost impie,
di-cat sa-si exercite acest drept, din cauza unui impediment
legal cum este in spelt"! legile rasiale prezurnptiunea de
pi:Sr-take a dreptului nu mai este posibilä de forrnulat, si, deci,.
prescriptia (decciderea), nu mai poate curge, deceit numai dekt
data aparillei legii de abrogare, care renaVe dreptul credito-
rurui evteu, cu obligajia corelativd pentru Casa Generald de-
Pensiuni.
Vor rämdne in vigoare, desigur, decäderile prevraute de
arl. 52 L. G. P., care privesc pe cei:
a) Care au pierdut cettilenia romtin6;
b) Care au fost condamnati pentru crime si delicte; ce
&rag. conform Legii Pensiilor pierderea pensiunei;
Procedura pentru recunooierea drepturilor succesorilor-
iunctionarului decedat .este c'ea prevelzutd de Legea Generalti'
de Pensiuni, care dispune cd urma$ii se vor adresa autorithtii
Linde autorul si-a exercitat ultima funcliune, iar aceasta"
fltndcd pensia este un drept public va Intocmi formalitd
tile legale pentru lichidarea si inscrierea drepturilor Ia pen-
sic, cuvenite urmasilor, din oficiu.

58

www.dacoromanica.ro
Plata, odatd regulate drepturile la pensie ale urmasilor,
liebuieste efecluatd dela -data decesului autorului.
In ceea ce priveste suspendarea pIdIti pensillor. din
cuuza mdsurilor rasiale legiuitorul ordond achitarea de in-
dad a acestora pe trecut si continuarea pRifit pe viitor, con-
foirn L. G. P.

JIIRISPRUDENTE:
Legea pensiilor este legea Dreptul la pensie trebuie re-
(le drept comun, derogarile din cunoscut minorilor, a caror
-alte legi speciale sunt posibile mama a decedat, indiferent de
dar trebute sa fie categorice imprejurarea daca tatal lor le-
(Cas. III Dec. 1405 din 19 Sept. gitim a decedat si dansul, sau
1934 P. S. 1934 p. 831). se dila in viata.
Pierd dreptul la pensie Ca, intr'adevar, pensiunea
cei cari pierd nationalitatea se acorda pe temetiri bine pre-
romana. (Cas. III Dec. 674 din cizate si in raport cu anii. ser-
-5 Aprilie 1935, R. A. 1935 c. viti pentm cari s'au facut re
1836). tineri, ea nefiind niciodata in
Drept la pensie al unui functiune de starea materiala
functionar si deci implicit a pensionarului, sau conditiuni
calitatea de pensionar, se speciale de ocrotire in care
ziaste si se dobandeste potriVit s'ar gasi urmasii sail (Cas. S.
art. 4 si 9 din L. G. P. in mo- U. Dec. 199 din 28 Oct. 1937).
mentul in care a implinit un
serviclu efectiv de 10 ani. Considerand ca legga de
4Cas, S. U. Dec. 41 din 1941). pensiuni avand un- caracter de
Prin cuvintele de «func- ordine public& dispozitiunile
ff-iionar» si «pensionar», intre-
lor sunt de drept strict. Ca,
buintate in text urmeaza a se prin urmare, dreptul la pen-
intelege nu numai tatal, ci si sie recunoscut si reglementat
anama, atunci cand aceasta a prin asemenea lege, nu -poate
nvut calitatea de functlonara fiepierdut decat in baza unei
publica. dispozitiuni legale exprese,
Ca modul de exprimare al caci nu este admisibil a se
textului prin denumirea mas- creia decaderipe baza de ana-
culina a calitatilor avute de pa- logie.
rinti, este o forma curenta de _Considerand ca potrivit art.
exprimare a legiuitorului, in- 67 lit. e din L. G. P., pierd
Irebuintata in general .si din dreptul la pensie cei condam-
care nu se poate trage nrci-o nati pentru furt, excrocherie,
oncluziune. inselaciune, delapidare de bani

59

www.dacoromanica.ro
publici, 'fals. §.1 abuz de incre- alte infractiuni, chiar dacà le-
dere. giuitorul penal a prevazut pen-
Considerând cA aceasta enu- tru acelea§i infractiuni, ace-
merare, fiMd limitativ deter-
minata de lege, urmeazii fatä eca0 pedeapsä. (Cas. IV Dec.-
ki de principiul susmentionat 2288 din 3 Aprilie 1934, corn-
ei nu se poate extinde §i la plet de divergenta.

Art. 4. Plata salariului va incepe a curge dela data


cererii de reintegrare, cu acoperire din posturile vacante, iar
in lipsa- prin deschiderea unor credite speciale parka' la huge-
ul viitor.

COMENTARIU.

Am artitat in comentarul nostru asupra art. 2 ca. reinte-


grarea In serviciu a funclionarului evreu Indeptirtat operea-
zd cu elect retroactiv .numai la cererea funclionarului.
Alt. 4 condllioneazd dreptul Ia salariu, sau mai precis, data
de cdnd plata salariului incepe sti curgd, dela facerea cere--
rii actul facultativ al manifestdrii de voinlä din partecv
beneficiarilor legii. . .

Cererea trebuieste filcutti in termen de 45 zile, dela data-


puhlictirii. legit in Monitorul Oficial, sub sanctiunea decade.
Ili din dreptul de reintegrare. (Comentarul de sub art. 2).
Functionarul are dreptul pe hingti salariu, la indemni-
totea .de chirie, scumpete, vccesorii, etc., prevelzute de lege,
toate acestea i se datoresc dela data cererii de reintegrare.
Dreptul de remuneratie al funclionarului, se realizeazd-
pe zile servite. (Cas. Ill Nr. 280 din 12 Februarie 1926 R. A.
1926 C. 3357) de aceea functionarul este obligat, ca odatd-
cu cererea inaintatti, sti se prezinte personal la serviciu...
Dacti i se .va refuza instalarea, sau va fi amtinatd pri-
nnrea in serviciu, funcjionarul nefiind In culpd, va route=
sd-si preitncld, In mod legal, drepturile sale.

se,

www.dacoromanica.ro
Sectiunea II-a
Salariatii particulari
Art. 5. Patronii, persoane fizice sau juridice, de drept
public sau privat sunt obligati a reprimi in serviciu, la cerere,
pe toti salariatii evrei pe cari i-au concediat, fie in temeiul
legilor abrogate, fie fa.ra' bald' legala', din cauze rasiale, dupa' 1

III lie 1940.


Reprimirea se va face in aceleasi functiuni sau in func-
(iuni echivalente cu acele pe care salariatii le aveau la data
concedierii i cu respectarea tuturor drepturilor pe cari le ar fi
avut daca n'ar fi fost concediati.
Pentru calculul concediilor viitoare, a drcptului la pensie
sau a preavizului in caz de concediere, se va acraoga la vechi .
rnea in serviciu timpul scurs dela concediere pang la reprimi-
rea in serviciu.
De dispozitiunile prezentului articol beneficiaz i sala .
ria tii evrei care au paeasit serviciul prin demisiune dupa' data
de 1 Tune 1940 Oda la data de 23 August 1944.
Vor putea beneficia de aceste dispozitiuni i functionaril
evrei demisionati intre datele de 1 Ianuarie 1938 si 1 Iulie 1940,
daca' vor dovedi c demisiunea a fost provocafa abuziv, din ma:,
e rasiale.

COMENTARIU.
Din Capitolul dispoziliunilor .speciale cu privire la per-.
soane urmeazd so stabilim cari sunt normele legale prevOzute
in clecretul din 19 Decembrie 1944, pentru reintegrarea sala-
liatilor in toate drepturile for ce le-au avut in serviciile par-
ticulare,
Prin dIspoziliunile art. 5 al. prim i ultim se stabilesc trek
mari categorii de salariali partiCulari evrei cari beneficiazer
de dreptul de a fi reintègrali in servcii.

61

www.dacoromanica.ro
Imptirfind pe tofii beneficiarii legei in trei serii, cu path-
.cularittifi distinctive, vom anaLiza normele legale pentru fie-
care.

SERIA I-a.

In aceasta serie intrà toti salariatii particulari evrei cari


,au fost concediati fie in temeiul legilor abrogate, fie faral
bazal legal& din cauze rasiale, dupa. 1 Iu1fb 1940.

SERIA II-a.

In aceastti serie, ultima, intrti acei funcfionari particu-


lari evrei cari au demisionat intre datele de I lanuarie 1938
si 1 lulie 1940.
SERIA I-a.

SALARIATII PARTICULARI EVREI CONCEDIATI


DUPA I IULIE 1940.

Toff salariafii particulari evrei cari funcliondnd pe baza


tmui contract de muncei verbal sau scris, in serviciul unui
patron; persoanti fizici sau juridicti de drept public sau pni-
vat si cari au fost concediali dupti data de 1 Iulie 1940, au
dreptul de a cere fostilor lor patroni sti, fie reprimifi in ser-
viciu, dacti concedierea lor s'a produs pe baza legilor rasiale,
fie faro brad legali, dar din cauze rasiale.
Astfel salariafii particulari evrei cari prin legea numtirul
3825 din 12 Noembrie 1940 si publicati in Monitorul Oficial
Nr. 270 din 16 Noembrie 1940 (abrogatti prin efectul legii de
MI6) au lost concediali int baza articolelor 1 si 2, benefi-
oiazi de dreptul de a cere sti fie reprimifi in serviciu.
Deasemenea beneficazi de acest drept si tofi salariafii
particulari evrei cari au fost concediali din cauze rasiale dar
kith bazti legalti, dupti data de 1 lulie 1940, deci mai inainte
de a se fi pus in vgoare legea din 16 Noembrie 1940.
In aceastd .situafie sunt toti salariafii particulari evrei
Coil dupti data de I Julie 1940, au fost indeptirtafi din servi-
citt de ceitre patronii lor cu simpla motivare cti sunt evrei.
Trebuie observat cii, acei sabariaji evrei cari au fost in-
deptirtali din serviciu in urma apliciril legii contractelor de

62

www.dacoromanica.ro
irunc nu vor putea introduce cerere clt reprimire Iii sen;q7
eine avule, intruced contractul lor de muncei, o lost desfiinktt
pe baza unei Iegfneabrogate prin decretul din 19 Decembrie
1944.
Din redactarea lextului art. 5 al. 1 al decretuthi Pdtreis;
calm rezultd in mod clar di in intenfiunea legiuitorului a lost
ea toff scdariatii evrei cari au lost concediafi pe motive ra-
side cu sou fdrei bezel legal& dela I lulie 1940 sei beneficieze .
de dreptul de a cete reprimirea, acordemdu-li-se, astfel, o in-
dreptdfiti egalitate in viala ecanmicei prin abrogarea ori cdref
dispozifiuni legale sau stergerea ori ceiror dispozPiuni sau
meisuri abuzive .si reintegrarea acestor factori de muncd in-
drepturile pe cari le-au avut, itird nici o deosebire de origind
einicd sau de religie.
SERIA II-a.

SALARIATII PARTICULARI EVREI DEMISIONATI


INTRE 1 IULIE 1940 si 23 AUGUST 1944,

0 altei serie de salariali particulari cari pot beneficia de


ereptul de a cet e sti fie reprimili in serviciu de cdtre patronii
loi este aceia compusei din tcji salariafii particulari evref Carl
au pdrdsit serviciul prin demisiune dupd data de I Julie 1940
pad la data de.23 August 1944. (art. 5 al. ultim teza l-a).
Spre deosebire deci de acei salariall particulari evrei .T
ciiror contract de muncei a fost desfiintat de catre patron, kr.
ordinul legei sat) feird bazd legald dar din 'cauze rasiale de-
cretul Peitreiscanu acordd dreptul de reintegrare si a celor sa-
latiafi particulari evrei cari au desfiinfat ei trt.W Contractul
ae muncd prin demisiune, dupei data de 1 lulie 1940 Insá
peind la data de 23 August 1944.
Din comparafia textelor rezultel astfel ca legiuitorul a
acordat beneficiul reintegreirii chiar i acelor salariali evrei
cull au demisionat peireisind serviciul in interValul dela 1 lu-
lie 1940 Pdnii la 23 August 1944, socotind astfel cd demisiu-
nea lor a fost o consecinjd numai a imptejurdrilor ce au
existat intre aceste date i cari au .influentat in asa tel actul
de demisie incât legiuitorul considerd ca acedta nu a fost
fdcut printr'o voinfei liberd i ca dare *hind viciat in totul
inexistenfa lui este implicita.
Fie di denunfarea contractului de muncd s'a produs prin

63

www.dacoromanica.ro
fapta patronului, fie° cei aceasta a fost urinarea demisiei sa-
lariatului, legiuitorului d;n 19 Decembrie 1944 clei dreptul tu-
tarot salariajiloi particulari evrei cart be lacadreazel in tex-
tele mai ?us aranjate sä poatei cere reprimirea in seviciu con-
derand deci eel nu a existat niciodattt o ^ncediere sau de-
.misiune.
Astfel ambele serif de salariall nu vor avea de dovedit
dealt simplele imprejurdri cd'intrei In condifiunile art. 5 al. 1
si ultim teza 1-a, dreptul lor de reprimire fiind"-totalmente de-
claret de lege ea Indrepteilit.

SERIA III-a.

SALARIATII PARTICULARI EVREI DEMISIONATI


INTRE 1 IANUARIE 1938 O. 1 IULIE 194

Ultima serie de indrepteififi a cere reprimirea In serviciu


o lormeafii conform art. 5 al. ultim teza II-a, acei functionari
particulari evrei demisionall intre datele de I Ianuarie 1938
sl 1 lulie 1940, cari vor trebui inset sa dovedeascil ca demi-
srunea lor a fost provocatej prin metode abuzive folosite de
catre patron si ca aceastei abuzivitate era pornitä din motive
rasiale.
In primul rand este de observat có in aceastei serie de
ir.dreptafifi lntth, dupa litera legei, numai functionarii parti-
culari evrei,.nu i ceilalfi salariaji ca Iucthtorii, oameni de
serviciu etc., cari au fost suliti prin mijloace abuzive isvo-
f;te din motive rasiale á demisioneze intre datele dela I la-
nuarie 1938 i 1 Julie 1940.
Deasemenea o importanta deosebire de tratament o face
iegiuitorul din 19 pecembrie 1944 laid de funefionarii earl
infret In aceastk serie (a III-a), din punct de vedere al situa-
.liunei lor de demisionaji In report cu existenfa In fapt a unor
anumite imprejureiri i urmarile acestei., demisiuni.
Astfel pe ,eand pentru primele douel serii legiuitorul a
socotit cá acei earl se incadreazei In dispozifiunile art, 5 al.
prim si ultim, iezd I-a, dreptul lor de a cere reprimirea se
mote din Inseisi abrogarea dispozijiunilor legate sau de fapt,
eplicate sau luate din motive rasiale, lard a mai fi nevoie so
,.qe facer' vre-o dovadd propriu ziSO, intrucat contractele lor de
maned cater a fi socotite di nu a fost desfiinfate niciodatli, pen-

64

www.dacoromanica.ro
Liu funclionarii particulari evrei din cea din urma serie 'cu-
prinpi in art. 5 al. ultim teza doua dreptul lor de reprimire
in serviciu este condithonat insa de anumite probatorii.
Probe le pe cari va trebui sei le faca deci funcfionarul par-
ticular evreu demisionat intre 1 lanuarie 1938 si 1 lulie 1940
trebuesc folosite spre a dovedi ca, din cauza-urei de rasa pe
care patronul o aced fag' de funclionarul evreu,,a procedat in
a,,sa fel si In afara dreptului sail legal fafa de acel salariat incat
acesta a fost snit, din cauza acestei purtari ale patronului,
.s..6 Pi dea demisiunea.
Astfel daca patronul sub influenfa imprefurarilor din 1938
a lost Pornit in contra salariatului evreu i i-a felcut diverse
mizerii» ca: reducere de salariu, micsorarea atribtifiunilor
ontractuale, vexafiuni morale sau presiuni continui sub ame-
nintari de orice natura, fapte cari au lost de nature/ Sci de-
termine actul depisiunei existenfa acestora trebuie'dove-
.ditei spre a duce la anularea denurnarii contractului de muncei
prin deinisie si ca ultim scop, deci, a se reinvia contractul de
niuncei in chestiune.

1NTERPRETAREA DENUMIRILOR DE SALARIATI


$1 PATRONI.

Duna ce am analizat astfel impeirlind in trei serii, dupti le-


giuitor, pe salariafii particulari evrei indreptafili a cere repri-
mirea lor de catre patron, este necesar a vedea ce se infelege
prin salariat qi patron.
Legea Jurisdiclii Muncii prin art. 6 si 7 in ceea ce priVeste
cutegoria mare. de salariafi cuprinde urmatoarele precizeiri.
Art. 6 legea Jurisdicfii Muncif: esunt lucratori in sensul
legei de fat& aceia care presteaza obisnuit o mundi manuala
pe seama unui patron, fie in tot timpul anului fie numai o
pal te din an.
Sunt asimilafi c-a 1ucrtitorii:
1. Persoanele cari, desi n'au Incheiat un contract Oe
mum& executd totu,5i lucra'ri din ordinul si pe seama allor
persoane, chi& &Ica ele isi procure' i materia prima sau fur-
niturile (lucreitorii la doviciliu, subantreprenorii si alte per-
sane având o situalie asemanatoare cu a salariafilor).
2. Sefii de echipa l supraveghetorii.
3. Portarii (in afarä de portarii principali de hoteluri

1.5 05

www.dacoromanica.ro
can prin decizia Ministerului Munci Nr. 29231 din 10 lunie.
18 sunt considerati ca Weald parte din categoria functiona-
l-110r particulari).paznicii, oameni de serviciu.
4. Ucenicii si practicantii».
Lirmeazd Inca trei categorii, iar in aliniatul uliim se aratit
ci aceastd enamerare este enunciativii.
Prin articolul 5 al decretului lege pentru romdnizarea per-
sonalului din intreprinderi din 16 Ncembrie 1940 (abrogat prin
lejea Päträscanu), se considerd salariat, in infélesul aceluf
decret-lege: eori ce persoanii care in schimbul unui salaria
presteazei un serviciu, indilerent dual acesta este manual sate
intélectual, precum este personalul de conducere, cti excep-
fJQ patrons/al intreprinderei, cel administrativ, technic, de
specialitate sau muncitoresc, ori care ar fi modul de salarizare
of indiferent de durata sau conditiunile de prestare ale servi-
ciului.
Sunt asimilafi salariatilor: ucenicii, prncaticantii, precuur
si eel cari lucreazd pentru patron förti a primi vre-un sa-
lariu».
Este dupd cum vedem o definifie largó, cuprinzdtoare si
a:ent precizató si care, dace( Ratunci» era in detrimentul celor
vizati astOzi ca un revers de medalie vine sa restabileascrl
orepturile. ()primate.
Deaceia i in scopul unei bune si- juste aplicdri a decre-
tultd Patrascanu trebuie sti. se ia ca bazd aceia$ definitie in--
cdpdtoare care a cáMuzit pe patronii obligati sau nu al facil
concedieri de salariati evrei ori cari au primit sau provOcat
demisiunile undora din acestia.
Nu mai acolo unde legiuitorul din 19 Decembrie 1944 va
stabili drepturi pentru o parte din salariati numai acolo v'a
trebui so se Mai gi distinctiunea legal&
Legiuitorul de fatil intrebuinteazd o foarte succin-t-ti si cu.
prinziitoare enuntare a ceea ce este patron, artittind in art. 5
al. 1.cO este.patron acea persoand (laird sau juridicitde drept
public sau privat care a concediat, a primit sau a provocat
deinisiunea salariatilor evrei mai sus enumerati.
Asa fiind, urmeazd a se avea in vedere raportul dela sa-
lariat asa cum a lost definit 'mai sus, la patronul stabilit de.
iegea POtaiscanu, iar spre lOmurire si art. 1 din decretul.lege
din 16 Noernbrie 1940 care are cuprinsul urmator:
oToate intreprinderile civile sau comerciale de ori ce na
turd apartinemd persoanelor fizice Sau juridice, cu sau lárã

66

www.dacoromanica.ro
scop lucrativ, precum si osociafiunile, fundafiunile si stabilf-
mentele de cake fel».
Deasemenea se va avea in vedere textul art. 7 din legea
Jurisdicfii Muncii in, ceea ce priveste pe funcfionarii parti-
culari, infelegtindu-se cd acestia stint; Acei salariafi cari pres-
-teazel cbisnuit, pe searna unui patron, in intregime sau in
parte, o muncti sau un serviciu intelechial fie in tot timpul
anului, fie numai in anumite epoci».
«Sunt in special considerafi ca funclionari particulari:
1. Personalul ocupat la lucrdri de birou, dactilografele
ductilcgrafii, desenatorii, centabilii, casierii si alfi funcfionari
-de birou.
2. Voiajorii comerciali, viinzeitorii din magazine si in-
casatorii.
3. $efii de atelier, sefii lucreitori si contra maestrii,
aetrii sondori, precum i efii maestrii sondori.
4. Supraveghetorii sefii de vagoane restaurante si de
dormit, cei dela vapoare, tramvaie, autbbuze si orice alte mij-
ioace de locomofie.
5. -- Corectorii din lipografii.
6. Personalul redactional din serviciul ziarelor, reviste-
bor si altor publicafii.
7. Ltiutarii.
8. Ofiferii din marina comerciald si persoanele care
presteazd o muncd intelectuald pe vasele de comerf.
Enumerarea aceasta este enunciativd».
Intrucht prin dispozifiunile art. 85 din legea asupra con-
tractelor d& muncti, asa cum a fost modificat prin art. 2 din
legea din 11 Octombrie 1932 sunt considerafi funcfionari par--
ticulari salariafi din birouri, magazine sau anexele stabili--
menteloi industriale sau comerciale cari presteazd in intre-
gime ori in parte o munch sau un serviciu intelectual, Ministe-
rul Muncii poate stabili prin deciziuni ministeriale in caz de
contestafie si dela caz la caz categoriile de salariafi cari pot
11 incadrafi ca funclionari particulari, prin decizia din 14 No-
enibrie 1933 publicatd in Monitorul Oficial Nr. 263 bis din 14
Noembrie 1933 s'a decis cd stint considerafi funcfionari par-
ticulari si avocafii, medicii, inginerii si farmackstii, profesio-
iustii fiber!, care sunt salariaft ai intreprinderilor comerciale
,sau industriale, indiferent dacti in afard de situafia lor, ca sa-
lariafi ai unor asemenea intreprinderi, éi exercitd profesiunea
lor si la alte institufiuni publice sou particulare.

61

www.dacoromanica.ro
Deasemenea prin decizia Nr. 29231 publicatei In Monitorul
Oficial Nr. 133 din 14 lunie 1938, Ministerul Muncii a mai de-
cis Ca lac parte din categoria funclionarilor particulari: per-
sonalul de hoteluri, (directorii, portarii fi sefii de receplie).
Prin decizia Nr. 43417 publicatd In Monitrul Oficial din 1
Octombrie 1939, se stabilise cd Incasatorii dela tramvaie si
autobuzele intreprinderilor particulare de tramvaie si autobuze
lac parte din categoria funcfionarilor particulari, Insd prin
ciecizia Nrc1500 din 5 Aprilie 1940, se anuleazd dipozifiunile
acelei decizii, totusi intrucdt prin iegea Jurisdicfii MunciF
din /5 1;ebruarie 1933 la art. 7 inca3alorii dela trawvaie $i
all'o.n22(2 hunt socotifi funclionari particulari, aceast,i r atego-
risire ieirndne Inset in vigoare.
Prin deciziunea Nr. 19157 din 13 lunie 1940, publicatd In
Nonitorul Oficial Nr. 140 din 20 lunie 1940, sunt considerafr
funclionari particulari mesterii cari indeplinesc funcfiunea de
.r,ier de atelier, sefii lucreitori si contra maestri.
Prin dispazifiunile art. 23 din legea regimului muncii In
Crnp de reizboiu se introduce o noud categorie de funcfionari
particulari si anume: conduceitorii profesionisti de automobile
earl sunt safariafi de cdtre persoane/e particulare, intreprin-
derile industriale sau comerciale de orice fel.
Am 2numerat astfel toate funcliunile cari atrag dupd ele-
denumirea de funclionar particular pentru acei cari exercitd.
Este important a se constata, credem, cá, fata de defini(iu-
nea legei Pdtrdscanu, excepfiunile din legea Jurisdicfii Muncii,
art. 7 litera a) si art. 8, nunsi mai au loc, deoarece acestea
sunt introduse de legiuitorul din Februarie 1933 In legdturd
numai at cornpetenfa Jurisdicliunii Munch', iar scopul decre-
tului Peitreiscanu, precunr si aplicafiunea lui Imbráfiseazd un
cetrnp mai vast si priveste pe orice salariat evreu care a In-
cheiat un contract de muncd cu un patron persoand fizicd sau
juildicei de drept public sau pr.ivat si din a carat serviciu a
lost isgonit sau silit sd-1 peireiseascd fie pe bazd de lege fie lard
nici 0 bazd legal&
Art. 6. -- Salariatii concediati vor putea face cerere de
reprimire in serviciu in termen de 20 zile dela publicarea
prezentei legi. Patronii mint obligati a face reprimirea in ser-
viciu in termen de 15 zile dela expirarea termenului de mai sus.

'68

www.dacoromanica.ro
Cererea de reprimire se va face in scris, cu argtarea adresei sa
lariatului pe orice cale ca notificare,.scrisoare recomandatg, etc.,
kstfel ca sg ajungg la cuncointa patronului inguntrul termenului
tie 20 zile dela data prezentei legi.
Patronul care se va- considera indreptgtit conform art. 8
a nu reprimi pe salariatul sgu, este obligat sg" cornunice aceasta
sdariatului in termenul de 15 zile argtat mai sus, cum 6 sg se-
sizeze in acela. termen Camera de muncg respectivg cergnd in-
slituirea comisiunii prevgzutg de art. urmgtor. Neindeplinirea a-,
cestor doug obligatiuni legale atrage automat reprimirea salaria- .
tului in serviciu. Cererea va cuprinde si desemnarea delegatului
patronului prevgzut de articolul urmgtor.
COMENTARIU.
PP OCEDURA REINTEGRARII
Dupe/ ce am analizat beneficiarii legei trebuie sä consta-
16m cd salarialii indreptälifi urmeazd sä ceard reprimirea Lir
serviciu i intr'un anu.mit termen, legiuitorul condiliondnd ast-
lel restabilirea raporturilor juridice dela patron la salariat, de-
mi act de voingi al salariafului particular evreu concediat saw
demisionat
Pe de alt6 parte Inset' patronul este obligat sd reprimeascas
in erviciu pe salarialul evreu care i-a cerut acest lucru in con-
difiunile ce le vom analiza mai jos.
CEREREA
Salariafii concediafi si indreptdfifi conform art. 5 si cari
vor sd fie reprimifi in serviciu trebuie s Lica o cerere, Sn-
ccest scop, adresata patronului (art. 6).
A':east6 cerere trebuie felcuta. In scris i -va cuprinde nu-
Riele st pronumele petentului, adresa exacta, ardtarea c6 cere
reprimirea in serviciul avut, cu toate beneficiile legate; dela',
culla concedierei sau demisiunei, semndtura qi data.
Credem deasemenea cd cererea trebtrie sd cuprind6 i nu-
inele delegatului salariafilor concediali din intreprinderea cd-'
Ire care se adreseaz6 (art. 7 al. 2) in vederea eventualei func-
jiondrf a Comisiunei Arbitrate instituitd de lege in baza art. T

www.dacoromanica.ro
I spre a se putea rezo/va cat mai rapid situatiunile ntiscute
tt.i.
din aplicarea art. 6 al. 2 coroborat cu art. 8 si 10 din ace/a
decret-lege.
TERMENE
Cererea de reprimire se va face in termen de 20 zile dela
vublicarea legei adicd dela 19 Decembrie 1944.
Acest termen incepe a curge dela 20 Decembrie 1044,
el se sfarseste deci in ziva de 8 Ianuarie 1945 inclusiv.
0 observajiune de o important& covdrsitoare este de feicut
Sr ceea ce priveste acest termen, deoarece confor art. 6 al.
Intetiu, induntrul acestui termen de 20 zile, adicti mind la 8 Ia-
jurarie 1945 inclusiv, cererea trebuie sa" ajunga la cunostinta
patronului, ea nemai puttind fi jinutd altfel in seamd.
Cererea de reprimire, redactatli asa cum am vtizut mai
zus, va fi adusti la cunostinfa patronului conform -art. 6 al.
intdiu pe once cale.
Legea enumerd in mod exemplificativ drept cale de ajun-
vere a cererei: notificarea (prin corpul porttireilor) i scrisoa-
rea reccpandatti.
lntrucdt acest termen fatal de a cere reprimirea In servi-
-ciu a fost legat de faptul ajungerei la cunostinja patronului
pand Id 8 lanuarie 1945 inclusiv, credem Ca cea mai nemerit6
tale este aceia a notificdrei prin Corpul portdreilor avdndu-se
in vedere si dispozijiunile art. 58 care scuteste de once taxe
<de tmbru asemenda act.
Deoarece intervalul de timp de 20 de zile conditional de
-ajungerea la cunostinfd a patronului a cererei este prea scurt,
in raport cu greuttifile de comunicajie si cu imprejurdrile de
osttizi, o mica prorogare a acestu termen va ii poate necesard
tznei burie folosiri a legei Ptitrdscanu de ctitre cei nedreptdfifi,
:fintindu-se seamti si de o serie infreagti de-ccexceptiunb) pe
core le-ar putea ndscoci interesele patronale, ca: lipsa dela
domiciliu, neinregistrdri, midi infelegeri interesate cu agenjii
de transport, etc.
Aceasta cu attit mai mult cu cat de termen sunt legate
%Wiled reparajiuni ale abuzurilor comise mind la 23 August
1944.
in ceea ce prive.ste pe patroni termenul de reprimire in
serviciu a foStilor salariati evrei cari au fticut cererea respec-
tivd in termenul legal, este de 15 zile dela 8 Ianuarie 1945,
idicá pand la 23 lanuarie 1945 inclusiv (art. 6 al. 1).

70

www.dacoromanica.ro
"DREPTTIRILE SALA.R T ATILOR REPRIMITI

Reprimirea salariafilor cari beneficiaza de Decretul lege-


Gin 19 Decembrie 1944 avand caracterul de reintegrare ca-
i cum contractul de munca nu ar fi incetat niciodata ur-
iceazei ca drepturile lor sa fie aqezate prin reprimire in oa fel
Inuit funefiunile lor sei fie elective in posturile pe care le-au
ocupat sau in funcfiuni echivalente cji acele pe care le aveau
la dat concedierei sau demisiunei i cu respectarea tuturor
arepturilor pe care le-ar fi avut daca n'ar fi fost concediati.
- Astfel salariatul evreu reprimit in serviciu pe baza lege/
de fata va trebui sa dobandeascei atat avans'arile cat i salari-
zarea respectiva (art. 5 a/. 2) pe care le-ar fi primit dcfca n'ar ii
lost concediafi, iar pentru calculul concediilor viitoare, a drep-
tului la pensie sau a preavizului legal in caz de concediere
conform legei contractelor de muncei se va calcula si timpul
tlecut dela concediere pane.' la data reprimirei (art. 5 al. 3)..
Reprimirea in serviciu este obligatorie pentru patron, fi-
nand seama de dipozifiunile art. 8 $i indiferent de angajarile-
de personal feicute de intreprinderi dupa 19- Decembrie 1944.

EXCEPTIUNILE PATRC)NULUI .

Patronul poate insei (att. 6 al. 2) sa se considere indrep-


teifit a nu reprimi in erviciu pe un lost salariat evreu al saw
rata cu capacitatea intreprinderei sale *i in legatura cu ordi-
nea de preferinfa stabilita de legiuitor in art. 8.
Aceastei imprejurare pe care -o poate opune patronul este-
insa obligat sei o comunice salariatului in termen de 15 zile
dela 8 Ianuarie 1945, adica mina la 23 lanuarie 1945 incluiv.
Totodata patronul mai este obligat ca in acelas termen,
de 15 zile, sei instiinfeze despre aceasta 0 Camera de Mundt'
respectiva, precum si sei ceara Instituirea Comisiuner Mixte-
Aibitrale care va statua asupra acestui rehiz (art. 6 al. 2).
In aceiasi cerere patronul va desemna $i delegatul seat..
care sa ia parte in Cathisiunea Mixtd Arbitrala.
Spre a se face o prompta aplicare a legei, Decretul dirt
19 Decembrie 1944 impune patronului ca raspunsul de nerepri-
mire precum i sesizarea Comisiunei Mixte Arbitrale sa se lack
in termenul legal de 15 zile adica paria la 23 lanuarie
neindeplinirea acestei obligafiuni fiind sancflonata cu
reprimirea automata a salariatului in serviciu.

71

www.dacoromanica.ro
Credem cd sancjiunea stabilitei de lege este bunti, dai cá
ea urina sei fie completatel'si cu cojelativul necesar In ceea ce
priveVe dreptul patronului de a opune capacitatea intreprin-
-derei i ordinea de preferingi faki de alli salariafi cari cer
reintegrarea, spre a nu se ivi cazuri in care patrorful sei poatd
ejunge la alegerea celor pe care sei-i reprimeascei sau sd-si
Indestuleze intreprinderea cu acei fagi de care ar fi putut mai
lured opune ordinea de preferingi, deiuneind astfel intereselor
eelor cu salarii mai mici, ceea ce nu este In interesul social
il legei.
In orice caz Comisiunile Mixte Arbitrale vor avea de a
for datonie sei find In seamel asemenea Imprejureiri atupci cdnd
.vor statua asupra refuzului patronului de a reprimi In servi-
ern, un salariat particular evreu.

Art. 7. In vederea aplicrii dispozitiunilor privitoare


la reprimire se vor institui de Ministerul Muncii, Comisiuni
mixte compuse dintr'un delegat al Ministerului Muncii, de pre-
ferint*6 magistrat sau functionar superior din Ministerul Muncii
sau din institutiile anexe, ca Ore5edinte, un delegat al salariati-,
kr concediati din intreprinderea respectiv6 5i uri delegat al in-
ireprinderii respective ca membru.
In caz and menibrii comisiunii nu vor fi desemnati de
cei interesati in termen util, Ministerul Muncii va desemna
.5i _pe membrii Comisiunii.
Comisiunea va putea lucra valabil numai cu prezenta pre§e-
dintelui 5i a unui membru, in caz de lipg nemotivat4 a celui-
lalt membru,

Deciziunile se vor lua cu majoritate, incheinclu-se un proces


'verbal in dublu exemplar, din care unul se va inmina reprin-
Aerii i celagalt Ministerului Muncii.
In caz de paritate de voturi, va fi decisiv votul pre5edin-
kelui.

72

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU.

COMISIUNILE MIXTE ARBITRARE

Prin art. 7. al decretului lege din 19 Decernbrie 1944, Mi-


nisterul Muncii va institui in vederea aplicdrei dispozijiunilór
privitoare la reprimirea salarafilor particulari evrei, Comisiunt
Mixte denumite Arbitrale in textul expunerei de motive.
Aceste comisiuni vor fi compuse dinatr'un delegat al Mi.-
Listerului Munich/ ca Presedinte si din doi delegafi: unul al pa-
tronului i altul al salariafilor concediafi din Intreprinderecr
respectivel.
Comisiunile vor fi prezidate de cdtre delegatul Moistens-
kJ Muncii care va fi de preferinfet un magistrat sau un func-
fionar superior al Ministerului Muncii.
0 dispozifiune importantd a art. 7, cuprinsd in aliniatul cif
11-lea, este aceea ca in cazul ceind membrii comisiunei nu vor
II lost desemnafi in termen uti/ de cei interesafi, tot Ministe
rul Muncii Ii va desemna i pe acestia spre a se putea solu-
fiona astfel cdt mai rapid chestiunile deduse In fata ei,
Comisiunea va putea lucra valabil numai cu prezenfa pre-
sedintelui si a unui membru chiar, in caz de lipsd nemotivatd'
a celuilalt membru, iar in caz de paritate de yoturi va fi deci-
siv votul presedintelui.
Deciziunile se vor lua cq- majoritate cu excepfiunea
aidtatti mai sus incheindu-se un proces verbal in dublu
exemplar din care unul se va inmdna intreprinderei, far al
doilea se va inainta Ministerului Muncii.

Art. 8. Cornisiunea va decide care din salariatii con-


cediati vor fi reprimiti, tinand seama de capacitatea intre-
prinderii si de urmatoarea ordine de preferinta:
a) Se vor reprimi mai intai cei cu salariile mai mici.
b) Cei care nu au nicio alta sunk' de venituri;
c) Detinutii, internalii politici §i. deportatii din motive
rasiale;
d) Cei care- au familie mai num eroag.
Angajarile de personal, facute de intreprinderi dupa data

73

www.dacoromanica.ro
publicarii prezentei legi nu vor fi tinute in seama pentru apli-
cau(iunea dispozitiunilor de mai sus.
Art. 9. Salariatii evrei care nu au putut fi reprimiti in
serviciul intreprinderii in urma deciziunilor comisiunilor dela art.
7 vor fi repartizati spre angajare obligatorie la intreprinderi
sirnilare si la nevoie la oricare intreprindere in proportie cu nu-
marul salariatilor fiecarei intrepinderi.
Repartizarea spre angajare obligatorie se va face in func-.
tiuni echivalente, fixandu-se i un salariu corespunzator prin
decizia data de Ministerul Muncii cu citarea intreprinderii.

COMENTARIU.

-C:OMPETINTA COMISIUNILOR MIXTE AREITRALE

In ceea ce priveste competinla Comisiunilor Mixte Abri-


trale care vor lucra in modul al-Mat mai sris, art. 8 din decre-
tul lege din 19,Decembrie 1944, stabilote cà acestea vor de-
-cide care din salaria(i vor fi reprimiti, tinändu-se In seamä
atat capacitatea intreprindere ^dt i ordinea de preferinta si
anume :
a) Se vor reprimi mai intdiu acei cu salariile mai mici;
b) Cei cari nu au nici o anti sursd de venituri;
c) Definufii, internatii politici i deportaili din motive ra-
.siale;
d) Cei cari au familii mai numeroase.
Comisiunije, n deciz;uniie lor de a.primire nu vor putea
-4;ne searnd de orice angaldri de personal fticute de intreprin-
deri durret data publiceirei legei (19 Dec. 1944).
In baza acestor criteril, Comisiunile Mixte Arbitrale vor
-decide dacti patronul este Indreptátit so refuze reprimirea sala-
riatului (art. 9) sau daca refuzul patronului nu este indreptatit
si in acest din urind caz data decrziunei este si data de când
balariatul trebuie considerat reintrat in serviciu s,i in toate
drepturile, iar prin consecint0 cu incepere dela acea data' (art.
10) patronul este obligat sti plOteascti salariatului, salariul im
preunii cu toate accesoriile.

-74

www.dacoromanica.ro
SCUTIRI DE TIMBRU

Este local sei areitdm cá prin art. 58 Iegiuitorul dispune cet


sant scutite de orice taxe de timbru toate actele, litigiile Ii
procedura judiciarti privitoare la reprimiri qi reintegrAri cum 5i
cele privitoare la valorificarea cri atror drepturi ale solaria-
Vior, meseriasilor si proIesionistilor intemeiate de dispozitiu-
tale legii din 19 Decembrie 1944.

REPARTIZAREA SALARIATILOR NEREPRIMITI


IN INTREPRINDERILE IN CARI AU FUNCTIONAT.

In cazul cemd Comisiunile Mixte Arbitrale vor decide ca


cnuniti salariafi nu vor putea fi reprimifi in intreprinderile
In care au functionat, de ceitre patronii care i-au concediat,
sau care le-au primit sau forfat demisiu.nea, Ministerul Muri-
el; va dispune prin decizii, date cu citarea intreprinderei, re-
partizarea acelor salariafi evrei spre angajare obligatorie 5i in.
tuncfluni echivalente la o aft(' intr6prindere similarei, iar la
revoie in orice intreprindere.
Aceste repartizdri se vor face fineindu-se seam(' de puma-
iul salariatilor fiectirei intreprinderi, adicei in proporfie cu nu-
r6eirul acestcra, spre a nu se ingreuia situalia economic(' a in-
t;.eprinderilor mai mici fat(' cu cele mai mari si deci mai pro-
ductive.
Odatei cu decizia de repartizare Ministerul Muncii va
salariatutui evreu astfel repartizat rj remunerafia cores-
punzeitcare (art. 9).

Art. 10. ,Dela data deciziunilor preilizute in art. 7


si 9 salariatul este considerat reintegrat in serViciu si patio-
Cul este obligat a-i pIti cu incepere dela aceasta: data sala-.
riul impreurfi cu accesoriile.
Art. 11. Salariatii evrei neconcediati; dar c'arora ivi
Ii s'au acordat, din cauza legilor sau m'asurilor rasiale, drep-
,

turile cuvenite de avansare si salarizare, vor fi repusi in a-


ceste drepturi.
Art. 12. Prin derogare dela disPozitiunile regulamen-

75>.

www.dacoromanica.ro
telor sau 'ttatutelor caselor de pensiuni, ale functionarilor
particulari, salariatii evrei concediati, pentru motivele dela
art. 5 vor fi considerati c n'au incetat a fi membrii acestor
case.
In cazul and ii s'au restituit cotizatiile lor la aceste case
de pensiuni, ele vor fi Varsate din nou, de ei, prin retineri lunare,
care sa' nu dep5seasca 100/0 din salariu.
In cazul c5nd salariatul a decedat inainte sau dupa' con-
cediere casa de pensiuni va fi obligata' a regula si pl5ti drep-
twile la pensiune succesorilor indrepeatiti, iar in cazul and
s'a slispendat plata pensiei li se .vor achita ratele de pensie
din trecut neachitate.
Art. 13. Casa Asigurarilor Sociale va restitui func-
tionarilor evrei sumele v'arsate de patroni drept indemnizatii
de concediu in termen de doua luni dela data publiCa'rii prezen-
tei legi, cu derogare dela dispozitiunile art. 60.

NO TA
ALTE DREPTURI ALE SALARIATILOR
REPRIMITL
,Salariafii evrei concediafi i fdaind parte din cele trel
eiii analizate (dela art. 5) prin derogare dela dispozifiunile
rcguTamentelor i statutelor caselor de pensiuni ale funclio-
narilor particulari vor fi considerafi cä n'au incetat niciodatd
a fi membrii acestor case. (art. 12 al. I).
In cazul cad ii s'ar fi re.stituit cotizaffile lor la aceste
-case de pensiuni, dupd concediere, li se vor refine drept coti-
zajii prin refineri lunare, cari Insti nu vor putea depdsi 10°/a
Om salariul lunar.
Desi prin. art. 60 s'a dispus ca drepturile beinesu ce s'ar
'cuveni celor deutnali prin efectul legilor rasiale sd fie cuprinse
Intr'o lege viitoare'decretul Pdtrdscanu, spre a veni In ajuto-
rul functionarilor evrei cdrora prin efectul art. 3 din legea
pentru regimul muncii In timp de rdzboiu nu au primit indem-

76

www.dacoromanica.ro
nizatiile de concediu, a dispus prin art. 13 ca sumele veirsate
Oe patroni drept indemnizatii de concediu Casei Asigureirilor
Sociale (astöziMinisterul Asigureirilor Sociale) sei fie resti-
tuite functionarilor evrei in termen de cloud luni dela 19 De-
cembrie 1944.

DREPTURILE FAMILIILOR SALARIATILOR EVREI


DECEDATI

In cazul &Ind salariatul evreu a decedat Inainte sau dupei


concediere, Casa de Pensiuni a intreprinderei la care a func-
tional este obligate.' set aranjeze drepturile la pensie ri sel le
pleiteascil succesorilor indrepteititi (art. 12 al. 2); iar atuncl
Mind casele de pensiuni au suspendat.plata pensiilor, ele swit
obligate sei achite si ratele de pensii neachitate pe trecut.
Aceste meisuri legislative yin sä restabileascei astiel th
Intregul lor toate drepturile nesocotite prin mdsurile rasiale
late de mitre patroni cu sau fclrel bath legate!".

Sectia III-a

Meserii §i profesiuni

Art. 14. Brevetele de meserii, egrtile de capacitate


piofesionalg a luceitorilor, mesterilor si patronilor evrei, con-
tiactele de ucenicie ale evreilor, carnetele de conducere a
autovehiculelor si alte asemenea acte -constafatoare ale exerci-
.
tnii unei meserii suspendate, retrase sau anulate prin msu-
rile abrogate de art. 1, redobAndesc puterea lor legal i_titu-
k*rii lor isi vor relua exercitiul liber al indeletnicirii lor.
iItluribe sau contractele depuse si retinute de autorit4i se
vor elibera titularilor lor in termen de 15 zile dela cererea adre-
safg cgtre autoritatea la care se aft'.
Firmele de comert sau industrie radiate in temeiul unti
dispozitiuni cu caracter rasial sau ca urmare a unor masuri
de fapt, vor fi reinscrise dup l. cererea celui interesat.

77

www.dacoromanica.ro
Art. 15. Elevii evrei, absolventi ai Kohler particulare
de specialitate, ale carer cursuri au fost aprobate de Ministeriil
Muncii, vor fi admisi la examenul de lucritori.
Art. 16. Corpurile i asociatiunile profesionale, sindi-
catele i organizatiunile de &ice fel ale profesiunilor libere,
ale meseriasilor si ale muncitorilor, vor proceda deindata la
reprimirea mernbrilor lor exclusi pentru consideratiiini rasiale.
Prin efectul prezentei legi aceste excluderi, sunt conside-
rate ca inexistente dela data producerii lor, iar membrii a-
cestor corpuri profesionale isi vor putea exercita neingradit
profesiunile.
Timpul cat meseriasii i profesionistii evrei au fost irn-
piedecati de a-si exercita profesiunea sau meseria va fi soco-
tit timp util in toate cazurile in cari legile conditioneazi
vieun drept de trecerea vreunui interval de timp.
Meserias.ii i profesionistii evrei sunt scutiti de orice
taxe, Cotizatiuni sau centrbutiuni pentru tot timpul cat au
fest exclusi, catre corpurile, asociatiunile, sindicatele si orga
nizatiunile lor profesionale.

COMENTARIU,

REINTEGRAREA IN DREPTURI A MESERIA$ILOR,


UCENICILOR. $1 PROFESIONISTILOR EVREI

Déoarecejn vederea masurilor rasia!e "brevetele de mese-


rii, ctirfile de capacitate profesionalti ale lucaitcrilor, ale rites-
terilor si patronilor evrei, precum i contractele de ucenicie
ale evreilor, carnetele de conclucere a autovechiculelor, pre-
cum i toate actele constatatoare ale exercitärii unei meserii
au lost suspendate, retrase sau anulate prin mäsurile rasiaie.
legiuitorul dela 19 Decembrie 1944 restabileVe In toatà pute-
rea lor aceste acte i dispune Ca ele sá redohemdeasal autori-

78

www.dacoromanica.ro
tateg -lor legaTh, iar titularii lor reintrei in exercifiul fiber al
indeletnicirilor lot.
Deci toff cei preveizufi mai sus incepelnd cu 19 -Deaem-
krie 1944 au libertatea legald de a se ocupa cu toate indeletni-
cirile lor in baza actelor de meserii i profesiuni, ceirora Ii
s'ou dat puterea legald ce le fusese suspendatti, retrasd sau
anulald (art. 14 al. 1).
.Spre a se normaliza drepturile pe cari le-ar fi avut ele-
vii evrei, legiuitorul prin art. 15 dispune ca acestia in cazul
ceind au absolvit o $coald particulard de specialitate a cdrei
cursuri au .lost aprobate de Ministerul Ivluncii, sd fie admi$i
ia examenele de lucrdtori, Fre a obline astfel calificarea le
fink"( pentru exercitareci meseriei respective.
Deasemenea meseria$ii si muncitorii evrei cari au fost
exclusi pentru considerafiuni rasiale din corpurile i asocia-
Jiunile profesionale, sindicatele si organizafiunile de orice tel
ale profesiunilor libere, ale meserioilor si ale muncitorilor,
2$1 vor putea exercita neingrddit profesiunile lor.
In acest scop toate acele organizafiuni, asociafiuni prole-
sionale, sindicate, etc., vor proceda de indatd la reprimirea
roembrilor lor exclusi, pentru considerafiuni rasiale.
In toate cazurile in care legile in vigoare condifioneazei
vre-un drept al meserioilor, profesionistilor sau ucenicilor
el.rei d trecerea vre-unui interval de limp, timpul cdt aceVia
au lost impiedicafi de a-$i exercita prof esiunea sau meseria
for, va fi socotit timp util in toate cazurile. (art. 16 al. 3).
Ca o dreaptd melsurd de reparafiune prin dispozifiunile
cit. 16 al. ultim, tofi meseriasii $i profesionistii evrei sunt
scutifi de orice taxe, cotizafiuni sau contribufiuni pentru tot
limpul cdt au fost inscrisi, bard de corpurile, asociafiunile,
.sindicatele $i organizafiunile lor profesionale.
Sectitinea IV.
Dispozitiuni referitoare la statutul personal.
Art. 17. Divorturile pronuntate intre parti in timpul
dda 1 Ianuarie 1938 23 August 1944 in care ambii sau unul
din -sosi este evreu, vor f anulate la cererea ambilor soti daci
niciunuj din ei nu s'a recasdtorit intre timp. Cererea va fi a-
dresata ultimei instante de fond care a pronuntat hotarirea.

713

www.dacoromanica.ro
Instanta va decide retractarea primei hotariri pronuntate i a-
itularea transcrierii facuta' la Ofiterul Starii Civile.
In cazul and unul din soti a decedat, cererea de anu-
lare- va- putea fi facuta de sotul evreu supravietuitor, daa sta-
rea de convietuire a fost notorie dupa pronuntarea divortului.
Cererea de anulare va trebui s'a fie introdusa in termen
de 6 luni dela publicarea acestei legi.

COMENTARIU:

Art. 17 alin. I, prevede nulitatea divorfurilor pronuntate


in perioada dela 1 lanuarie 1938 pcinei la 23 August 1944, dacd
ambii sofi sau numai unul este evreu si nu s'a recdseitorit,
Intructrt legiuitorul a prezumat cá desfacerea celstitoriei s'a
felcut «sub imperiul necesitäliix (expunerea de motive a legii).
Prin hotdrirea de divorj se dizolvase ceiseitoria dealtfel,
srngurul scop al divortului §i se creiase o noud stare civild
sotilor modificeind-o pe cea primitivd, cu efect absaut si opo-
zabild «erg(' omnes», fiind vorba de o 'hob:Wire constitutivel
de stat. .
Prin acordarea nulitàfii hotdririlor de divort, legiuitorul
distruge statutul civil al sofilor rezultat prin efectul divorlului,
reinviincl statutul initial de sofi.
Textul prevede cä nulitatea va opera numai la cererea
ambilor soji, ceea ce insernneazd cá anularea este un drept
facultativ i exclusiv In favoarea sofilor.
Legiuitorul nu a edictat nulitatea absolutd a hotruIrii de
clivort, ci a conditionat anularea de consensul, manifestat ex-
pres, al sofilor pentru ca, pe deoparte, sel'nu includd in ordo-
nantarea acestor meisuri legislative si pe cei cari au divorfat
de bund voie, iar, pe de card parte, pe cei cari ii vizeazd le-
giuitorul adeverindu-i-se prezumfiunea ad despartirea s'a
fticut sub imperiul necesiteifii sd le acorde acestora repa-
ratiunea justc i echitabilei a refacerii familiei.
Cererea de retractare trebueVe acIresatel ultimei instante de
fond care a pronunfat hotdrirea, iar aceasta va decide «re-
tractarea» primei hotearri si anularea transcrierei filcute de
ofiferul steirii civile.

80

www.dacoromanica.ro
Intr'o vizidne juridicti s'ar putea concepe desigur gre-
§if cci cererea de retractare n'ar mai avea un caracter con-
tencio.s, pentructi ar fi vorba de un drept acordat sofilor si care
s'ar exercita de ambii lui titulari, infr'o instanfil desemnatti de
legiuitor ca sä primedscti cererea i ctireia ii'este indicatti ho-
tórirea ce urmeazet s'o pranunfe, cti, in asemenea imprejurtiri,
n'ar exista un conflict de interese intre mai multe ptirji (Ifizer
nolentes) si preterifiuni rivale, cd nu s'ar mai intedni niciun
auversar care sti contrazicti dreptul sofilor, si deci, nu poate
fi vorba de un litigiu.
Evident, di nu aces'a este caracterul cererei de retractare,
care se grefeazti pe acjiunea de divorj inifialó, pe litigiul din-
tre prfi. In aceastti instanfel de retractare, ambii soji apar ca
parfi deosebite, adicti compar in aceicol 'calitate pe care au
avut-o la prima instangi de reclamant i pared, ei nu-si schim-
bei calitatea i niqi legea nu le-o modifica.
Ceea ce a declarat anulatii legea este hottirirea de diVorf
de care se ocupti direct, iar cemd instanfa decide oretractarea»
acesfei hcläriri, parfile rectlizeazei anularea, indirect, prin .stin-
gerea acfiunei de divorf de care legea nu se preocupti
co urmare a faptului impacárii dintre ptir(ile potrNnice prin
cererea cornunti de retractare.
Legea nu face altceva decardä dreptul sti se stingti acjiu-
fea de divorj prin impticarea peirfilor, acorandu-Ie aceastti fa-
cultate printio cafe nouti proceduraM de retractare a hottirl-
rilor definitive prin care s'a pronunfat divorful.
Instanfa de retractard va aven, deci, sti judece deal condi-
Jiunile legii in persoana sofilor, sunt sau nu indeplinite,
si, in censccinfti, va admite sau va respinge cererea.
Hottirirea de retractare se va da cu drept de .ape) i re-
curs dacti este pronunfatti de Tribunal sau numai cu drgpt de
recurs dacti ea este rosti'd de Curtea de Apel.
In caz de admitere, urmeaze'red divorful n'a civut niciodatti
exIstenfti legate i ctistitoria n'a incetat niciun moment sti-si
continue fiinfa, producand, astfel, toate efectele juridice care
derivti din aceastei situafiune de drept.
Toate actele cbntractate de soli in acest interval de
timp .cu terfii vor trebui sd itimânti valabile, asa cum s'a
statonicit, in mod constant, de doctrinti pi jurisprudent& (Wil-
lequet pag. 289; Masse Verge I. par..149; Neagu I. pag. 472
Nr. 15 si pag. 492 Nr. 9 urm.; Trib. Dolj, Dreptul din 1882 Nr.
21 ; Casafia Romeutti, Dreptul din 1901, Nr. 23 si Cuiier Judi-

6 81

www.dacoromanica.ro
ciar din 1901 Nr. 19; Buletin Nr. 1901 pag. 115 urm.; C. Buc.
Dreptul 1898 NI% 80; C..Gcilafi pi Trib. Illov, Dreptul 1899, Nr.
73 si 84).
Ce se va intdmpla insd si care va fi statutul civil al soli-
Ica si copiilor ndscufi in timpul cdt hotdrirea de divoil era
volidd?
In principiu, copiii vor fi considerafi ca fii legitimi in pu-
tcrea regulei «Paeter is est...»
Barbdtul va putea sd conteste legitimitatea, sau sd tdgd-
duiascd paternitatea copiilor ndsculi dupd transcrierea hotdri-
rei de divorf i pdnd la retractare, in cord'. cu art. 286 si urm.
C. civ.
Grolman este de pdrere cd regula «pater is est...» rear fi
aplicabild, pentru Ca dqpd pronunfarea divorfului sofii au de-
venit strdini unul de altul. Willequet pag. 289 rdspunde cd
acfiunea de anulare in speld hotdrirea de retractare are
de scop tocmai desfiinfarea actului care face ca sofii so fie
-

strdini unul de altul. (Alexan'drescu Vol. II pag. 205 nota 2).


Art. 286 c. civil: «Edrbatul este fatal copilului conceput
(zdmislit) in timpul cdsdtoriei.
«Barbatul insd va putea sd nu recunoascd de al sdu pe co-
pii, dacd dovedeste cd in cursul timpului cuprins intre a 300-a
zi i hare acea a 180-a, mai inaintea nasterii coptlu!ui, a lost
in imposilfilitate fizial de a coabita cu sofia sa, fie din cauzd
de depOrtare, fie din orice accident».
«In caz dind s'a filcut cererea de divorf, bdrbatul va putea
ail nu recunoascd de al sdu pe copilul ndscut dupd 300 zile
dela intentareci acfiunii de divorf, sau mai inainte de 180 zile
dela revenirea sofiei la domiciliul conjugal sau impdcarea so-
Nor».
«Acfiunea nu pste admisd &Lod in lapt a existat coabitare
intre esofi».
Doctrina. Art. 312 din codul civil francez 286 cod
civil roman stabileste o prezumtiune lega1 a. de legitimita-
tea pentru copilul conceput in timpul casatoriei,- hotarand cj
barbatul este tatal sau,- (Maurlon, ed. 7-a I. Nr. 851; Dalloz,
Rep.. Paternite et filiation No. 23; Planiol, ed. 6-a, I. Nr. 1365.
1411; Planiol et Ripert, I. No. 11; II, No: 732, 735, 769 urm.,
Colin .et Capitant, ed. 4-a, I. p. 95, 96, 265 urm.; Nacu, 1. p.
490, 492; Alexandresco, ed. 2-a, II, p. 211; Matei Cantacuzino,
p. 188; Plastara, I. p. 347, 348, 358 urm.; Degre, Scrieri juridice,
«Datoria alimentara a t&alui natural*, p. 81),

82

www.dacoromanica.ro
13entrU stabilirea filiatiunei legitime, pe1dng4 stabilirea
niaternitatii, se mai cer a se stabili doua puncte: 1) Cdsatoria
tatalui si a mamei; 2) Conceptiunea copilului, in timpul casa-
toriei. (Planiol, ed. 6-a, I. No. 1365; Planiol et Ripert, II Nr.
735J Colin et Capitant, ed. 4-a I. p. 265 urm.; Nacu, I. p. 490;
Alexandresco, ed. 2-a, II. p. 211; Matei Cantacuzino, p. 188,
189; Plastara, I. p. 349, 358).
Cttiar dacei in actul de nastere .copilul este trecut ca
Hind ndscut dirt tatd necunoscut, el se bucurti de prezumptiu-
nea de legithnitate adicei aceea ai are de feta pe beirbat. (Toul-
lier, II No. 868; Valette sur Proudhon. II p. 81; Tardier/. I. p.
390; Duranton, III. No. 114 urm.; Demolombe, V. No. 197 ;
Marcadé, art. 319 No. 2; Aubry et Rau, VI. par. 544, text si
note 12, P. 10; Laurent, III, No. 398; Pianiol, ed. 6-a, I. No.
1413, nota; Planiol et Ripert, II. No. 774; Colin et Capitant, ed.
4-a, I. p. 267).
Prezumptia de legitirnitare a copilului stabilitil de art.
312, c. civ. fr. (286 c. civ. rom,) nu poate II combilturci prin do-
vada contrard; beirbatul poate combate aceastei prezumptiune
numai prin actiunea de desavuare. (Toullier, II. No. 895, 896;
Valette sur Proudhon, II. p. 77; Derno!ombe, V. No. 325; Aubry
et Rau. VI, par. 545, p. 42. Planiol et Ripert, II. No. 770).
Tribunalele apreciazd in mod suveran (Mod Indepiirta-'
rea börbatului de femeea sa, in ceea ce priveste distanla f
imprejureirile, a ufeicut imposibild coabitarea intre soli. (Tout-
her, II. No. 808; Duraton, III. No. 40; Taulier, 1..p. 380; De-
molombe. V. No. 29; Marcadé, Art. 312, No. 2; Aubry 'et Rau,
VI. par. 545, nota 47; MourIon, I. No. 872; Dalloz, Rep., Pater-
rule et filiation. No. 30; Supq, Paternité et filiation, No. 15,
16; Laurent, III. No. 365; Huc, III, No. 9 Baudry et Chéneaux,
III, No. 480; Alexandresco, ed. 2-a, IL p. 217; Comp. PIaniol et
Ripert, II. No. 800).
Treblieste asimilat CU faptul depärtdrei btirbatului si
oeci o imposibili:ate fizicei de coabitare si cazul and beirbatul
se mild In inchisoare si nu poate avea fegaturi cu sofia sa..
(Merlin, Repertoire Legitimité, section 2, par. 2, No. 2; Du.
vergier stir Toullier, II. No. 809; Duranton, III. No. 41; Demo-.
iombe, V. No. 30; Masse et Verge sur Zachariae, I. p. 299,
nota 28; Mcurlon, ed. 7-a, I. No. 872; Beudant II, No. 525;
Aubry et Rau, ed. 4-a, V/. par. 545 p. 42; Dalloz, Rep., Pater-
alté et filiation No. 17; Laurent, III. No. 366; Huc. III, No. 9;

83

www.dacoromanica.ro
Baudry et Chéneaux, III No. 481; Planiol, ed. 6-a, I. No. 1432;
Panto] et Ripert, 11 No. 800; Colin et Capitant, ed. 4-a, 1. p.
1;74; Alexandresco, ed. 2-a II. p. 217; Plastara I. p. 369).
In cazul preveizut de art. 313 al. 2 c. civ., fr., astiel
cum a fost modificat, (286 al. 3 c. civ. rom.), btIrbatul cand
introduce acfiune Ir teigeiduirea paterniteifii copilului, nu are
de fticut nici o dovadd, iar femeea pentru a dovedi paternita-
tea btirbatului, trebues'e sei dovedeasai ca intre -soli a existat
in lap! coabitare. (Demolombe, V. No. 55; Aubry et Rau, VI,
par 545, p. 47, 48 1-luc. III. No. 13; Baudry et .Chéneaux, III.
No. 499; Planiol, ed. 6-a I. No. 1429, 1444; Comp. Planiol et
Ripért. II. No. 809).

Art. 17 a1in, 2, recunoaste acelas drept de anulare a di-


vorfului in cazul ctind unul din sofi a decedat, cererea puteind
fi fticutd de soful «evreu» supraviefu'tor si numai dacd starea
de conviefuire a fost notorie dupd divorf.
0 subliniere cu fitful «de lege ferenda» trebueste fticutd
si care privote inadvertenfa legii, pe baza cdreia s'a acordat
dreptul la anularea divorjului, numai -sofului evreu supravie-
fuitor, and ar fi trebuit in aceas!ci epocet de Infaifire si
egalitate a tuturor romdnilor, RUA deosebire etnicei, de limba
si religie, (art. 5 Constitufia din 1923) sei se acorde acest drept
0 unui sof neevreu supraviefuitor, al sofului sdu evreu de-
cedat.
Legea de abrcgare are ca suport constitutional: Constitu-
fia, care opreste «discrimindrile» intre romcini. Art. 17 alin. 2
realizeazei p discriminate rasiald. Legiuitorul trebue sd o re-
niedieze printr'un text de lege pentru a fi de acord cu
el insoi.
Cererea de retractare a hotdririi de d'vorf, adresatd in-
stanfei de fond care a pronunfat hoteirlrea, va trebui sax- fie
judecatti, .contradictoriu, cu mostenitorii sofuluf decedat, care
Nor fi chaff in instanfel. Pala de acesti mostenitori va trebui
sti se facei dovada conviekuiril notorie dintre sofi, dupd pro-
hunfarea divorfului. -
Motenitorii au uninteres moral si material ca sti se
opund, eventual, la redobdndirea calittifii de sof a reclaman-
ttJui, prin admiterea cererii de refraciare.
Instanfa de' fond .'in'cazul cd va decide retractarea pri-

84

www.dacoromanica.ro
inei hotarIri pronunlata pi anuIarea transcrierii Matta de oil-
4crul starii civile va creia situaliunea legala ca acjiunea
tie divorf sit se stingti prin moartea unuia dintre soli, pi Izt
acest caz casatoria va fi desRicutti, nu prin divorj at, con-
._icrm art. 209 cod civil, prin moarte.
Drepturile moptenitorilor, cu privire lcipaternitate i filia-
4iune, sunt cele preveizute de art. 291 cod civil, care dispune:
Laca barbatul a murit mai inainte de a reclama, dara in timpul
pc cemd era Inca primit a o face, mostenitorii vor avea doua.
luni spre a contesta legitimitatea copilului, socotite din ziva
-ccInd acel copil ar fi intrat in posesiunea avrii barbatului,
-sou din epoca cdnd ar fi atacat posesiunea moptenitorilor asu-
pra acelei averi.
Doctrina: Cu toate cä art. 317 c. civ. fr. (291 c. civ. rom.)
.cuatti ca moptenitorii barbatulth vor avea un termen de dou4
luni, spre a contesta legitimitatea copilului, textul acestui ar-
ticol trebuepte infeles ca termenul este acordat pentru a de-
scvua pe copil, redacfiunea fiind grepita. (Mout Ion, ed. 7-a, I.
No. 898, nota 1; Beudent, II. No. 558; Alexandresco, ed. 2-a.
IL p. 226; nota 2, 227; Comp. Aubry et Rau, VI, par. 543, nota
_3, p. 3; Planiol, ed. 6-a, I. No. 1425; Nacu I. p. 506).
Mop'enitorii cari au dreptul sa conteste legirnititarea
dupa cum prevede art. 317 c. civ. fr. (291 c. civ-
rom.), surd acei cari reprezinta pe barbat cu titlul universal,
adica acei cari continua persoana sa. (Mourlon, ed. 7-a, I. No.
.1196; Da lloz, Rep., Paternité et filiation, No. 105; Suppl, Pater-
iiitó et filiation, No. 54; Colin et Capitant, ed. 4-a, I. p. 338;
Alexandresco, ed. 2-a, 11, p. 230).
Pentru ca moptënitorii barbatului sa poata introduce
-actiune In desavuare, trebuepte ca el sa nu fi renunfat la suc-
ces;unea barbatu'ui. (Proudhon, IL p. 57; Toul)ier, II. No. 835;
_Duranton, III. No. 72; Demolombe, V. No, 131,, 133; Marcade,
Art. 317 No. 1; Mourlon, ed. 7-a, I. No. 897; Da lloz, Rep. Pa-
ternité et filiation, No. 1101 Laurent, III. No. 438; Baudry et
Chéneaux, III. No. 548; Alexandresco ed. 2-a, p. 230; Contra:
Delvincourt, I. p. 209).
Acliunea de desavuare apar fine pi moptenitorilor iiere-
yulall ai barbatului. (Toullier, II. No. 835; Duranton, IlL.No.
70; Valette. sur Proudhon, II. p. 66; Demolombe, V. No. 127,
228; MourIork, ed, 7-a 1. No. 290, 897; Dalloz, Rep. Paternité

B5

www.dacoromanica.ro
etifiliation,-No. 107; Suppl. Paternité et filiation, No. 54; Law--
rent. III. No. 438; Alexandresco, ed. 2-a, II. p. 230).
Dacti beirbatul a Itisat mostenitori testamentari sau a
donat toate bunurile sale, actiunea de desavuare apartine lega-
tarilor i donatarilor universali i cu titlu universal, cari sunt
investili Cu drepturile i actiunile tlefunctului. (Duranton, Ill.
Nr. 70; Proudhon, II. p. 62J Demolombe, V. No. 125 urm. 0
Tout lier, ll. No. 835; Mourlon, ed. 7-a, I. No. 896, 897; DaVoz,
Rep., Paternité et filiation, No. 105; Suppl. Paternité e filia-
tion. No. 54; Laurent, III. No. 438; Huc. III, No.,23; Baudry et
Ch6neaux, Ill. No. 545; Colin et Capitant, eid. 4-a, I. p. 338;
Alexandresco, ed. 2-a, 11. p. 230):
; Dacei p längà mostenitorii testamentari, existt 1-0 mos-
ienitori rezervatari, in acest caz tori acesti mostenitori au
drept-ul set' exercite actiunea prin desavuare. (Da lloz, Rép._
Buppl. Paternité et filiation, No. 54).
Legatarii si donatarli cu titlu particular, nu pot exer-
cita actiupea in desavuare, deoarece nu succeci la drepturile sf
acliunile btirbatului si deci nuA reprezintti. (Toullier, II No.
Zr34; Valette sur Proudhon, II. p. 65, 66; Duranton, III. No. 82;
Demolombe, V. No. 125 urm.; Masse et Verge sur Zachiriae,
I. p. 302, nota 37; Marcadd, art. 317 No. 1; Mourlon, ed. 7-a,
I. No. 897; Beudant, II. No. 559; Aubry et Rau, ed. 4-a. VL
par. 545 bis, nota 1, p. 52; Da lloz, Rep., paternité et f liation,
No. 108; Sip1., Paternité et filiation, No. 55; Laurent III, No.
.438; Huc., III, No. 23; Baudry et Chéneaux, III. No. 548; Ale-
xandresco, ed. 2-a, 11. p. 230; Contra: Toul lier, 1. p. 388; Del-
yincourt, I. p.,209).
Tutorii mostenitorilor inlerzist pot introduce acl-unea
:in dezavuare, deoarece aceastel actiune, pentru mostenitori are
,un caracter pecuniar. (Aubry et Rau, ed, 4-a, Vl. par. 545 Ws_
nota 8. p. 53; loz. Rep., Suppl., Paternité et filiation, No. 56;
Le Went, III. No. 437; Alexandresco ed. 2-a, II. p. 230).
Creditorii mostenitorilor au dreptul sei exercite actiu-
nea hi desavuare, In numele debitorilor lor, (Demolombe, V.
No. 137; Masse et Verge zur Zacharkze, I. p. 302, nota 37 p
Mafcadé, art. 317, No. 1; Mourion, ed. 7-a, I. No. 895; Aubry-
et Rau, ed. 4-a, V. par. 545 bis, nota 8 p. 53; Da lloz., Rep.,
Paternité et filiation. No. 56; Laurent, III. No. 437: Baudry et
Chéneaux, III. No, 544; Planiol ed. 6-a, I. No. 1425; Planiol
et Ripert, 11. No. 787; Colin et Capitant, ed. 4-a, I. p. 337;

65

www.dacoromanica.ro
Nacu I. p. 508; 510; Alexandresco, ed, 2-a II. p. 230; Mat&
-Cantacuzino p. 194).
Dual bilrbatul intentase, Inainte de a. muri, actiunea
do dezavuare, ea .va fi continuatel de ctitre mOteniforii- sal.
(Dernolombe, V. No. 120; Mourlon, ed. 7-a, I. No. 893, Aubry
et Rau, ed. 4-a VI, par. 545 bis, nota II, P. 54; Dallaz, Rep.
Paternité et filiation, No. 147; Planial, ed. 6-a, No. 1425; Pla-
niol. et Ripert, II. No. 787; Nacu I. p. 506; Alexandresco, ed.
2-a, II. p. 228, 234;; Matei Cantacuzino, p. 194).
Mostenitorii biirbatului pot exercita acfiunea de desa-
vuare in aceleasi conditiuni In care o putea exercita insu0
bärbatul; asa ei vor pu'ea exercita actiunea de desavuare pen-
tru cauth de adulter i ascunderea nasterei copilului. (Toul-
liar, II. No. 841; Va/e'te sur Proudhon, II. p. 56; Duranton,
No. 75; Demolombe, V. No. 120, urm.; Masse et Verge stir
ZGchariae, I. p. 302, nota 37; Marcadé, Art. 317, No. 1; Mour-
lon, ed..'7-a I. No. 894; Aubry et Rau, ed. 4-a, VI. 545 bis,'nota
13 p. 55; Dalloz. Rep. Pqternité et filiation, No. 111; Suppl.
Paternité "'et fain ion, No. 60; Laurent, III. No. 441; Daudry et
théneaux, III. No. 546; Alexandresco. ed. 2-a, II. p. 229; Con-
tra: Proudhon, II. p. 55, 56).
Pentru ca mo%enitoit/ bárbatului sá pcatti intenta ac-
liunea declesavuare, trebueste sei criba" un interes pecuniar, un
interes moral nu ar fi indeatuns: (Mourlon, ed. 7-a, I. No. 895;
Planiol, ed. 6-a, 1. No. 14251 Planiol et Ripert, I. No. 16; II.
No. 796; Colin et Capitant, ed. 4-a, I. p. 336, 337; Nacu, I. p.
506, 509; Alexandresco, ed. 2-a, II. p. 229; Comp. Matei Can-
lacuzino p. 194).
Mostenitorii bär ilui au dreptul 36 exercite actiunea
de desavuare Mal a aVepta ca copiluf sa-i-tulbure In folosintcr
drepturilor tor deoarece tulburarea exiski prin simp:uI fapt cep
copilul are un act de naVere sau o posesiune de slat care IT
-ward c fiind ropilul bilrbarului defunct. (Demolombe, V. No.
MO; Masse at Verge sur Zachariae, I. p._303; Mourlon, ed. 7-q,
1 No. 899; Demante et Co/met de Santerre, II. No. 43 bis,
XIII; Aubry et Rau, ed..4-a VI. par. 545 bis. p. 57; Dalloz.,
Rep., Paternite et filiation, No. 148; Sup)., Paternité et Elia-
lion, No. 61; Alexandresco, ed. 2-a,. II. p. 235; Contra: Duran-
/on, Ill, No. n91; Laurent, III. No. 439; Hue. III, No. 24; Bau-
ch)/ et Chéneaux,;i1I. No. 561; Plcmiol, ed. 6-a, I. No, 1458; Pin-
iiiiol et Rip..7rt, II, No. 797, Comp.; Nacu, I. p. 507).
,,Indifcront de t'mpul ce,mai rfinidnea Nirbatulqi pentru

8T

www.dacoromanica.ro
a putea intenta acfiunea de dezavuare, termenul in care succe-
sorii sea pot exercita aceastd acjiune este,de cloud turd. (Dal-
loz,, Rep., Paternité et filiation: No. 141; Suppl. Paterniié eL
filiation. No. 141; Suppl. Paternité et filiation. No. 77; Planiol
.ect. 6-a, I. No. 1457; Alexandresco, ed. 2-a, II p. 234)
In cazul &Ind baibatul intentase acliunea de dezavuara
p; inceteazil din viala inainte de a se.fi judecat acfiunea, mos-
tenitorii sai vor putea continua acliunea inceautd, atdta tirnfr
cat ea nu va fi fost perimata, lard a se Putea aplica terrnenui
(le dou luni, prevazut de art. 317, code civ. fr. (291 cod. civ_
rom-.) (Aubry et Rau, ed. 4-a, VI. par. 545 6is, nota 25 p. 58).
Termenul de cloud luni, in care moVenitorii barbatultit
tiebuesc sä exercite acliune de dezavuare, incepe a curge din
ziva.cdnd ccpilul s'a pus in posesiunea averei barbatului sau_
difl epoca in care motenitoril au fost tulburafi in posesiunect
uverei. (Dalloz., Rep., Paternité et filiation. No. 143; Supt., Pa-
terriité et filiation, No. 77; Planiol, ed.- 6-a, I. No. 1457; P,anior
et Ripen; II, No. 797; Alexandresco, ed. 2-a, II. p. 234; Mateir
Cantacuzino, p. 193).
Prin «tulburare», se infelege orke cprere sau orice act_
extrajudiciar notificat de copil, prin care arata moVenitorilor
pdrbatului pretenfiunile sale la legitimitate. (Duranton, Ill; No_
8d;., Valette sur Proudhoh; II, p. 61; Demolornbe, V. No. 149
Mourlon, ed. 7-a, I. No. 899; Autry Rau, ed. 4-a, VI. par. 545..
bls p. 58; Dalloz, Rep., Paternité, et filiation, No. 114; Laurent,
III. No. 440; Comp. Planiol et RinPrt, II, No. 797; Alexandresco
ed. 2-a, II. p. 234 nota 2.235).
Dreptul de a tagadui paternitatea cophului, apartine-
iiectirui mostenitor, in parte; prin urmare dacti unul dintre ef
ntL-luereaza in timp util, feta de aceqtia copilul va fi conside-
'rat, ca legitim, luczu judecat avdnd puterea numai fafti de mo-
$tenitorii can au facut acjiunea. (Demolombe, V. No. 174; Au-
bry et Rau, VI, par. 545 bis; p. 61 Baudry et Chéneaux, IlL
No. 567 urm., Plaiol, ed. 6-a, I. No. 1425, 1428; Nacu I. p. 508;--
Alexandresco, ed. 2-a II, p. 230, 234, 246; VII. p. 564; Comp,
Planiol et Ripen, II. No. 784, 787; Colin et Capitant, ed. 4-a,
I p..341 unn.; Laurent III, No.,458;, Huc. III, No. 32, 60; Beu-
dant, 11. No. 542; Matei Cantacuzino, p. 194, 195).
Hotaririle pron-unfate in ckfiunile de netecunooterea unuf
copil, intervenite intre acesta si -top mostenitorii barbatului,
'au puterea lucrului judecat fafti de toata7urnea. (Planiol et RI-

188

www.dacoromanica.ro
pert, 11. No. 784; Alexandresco, ed. 2-a, II, p. 239, 249; Comb.;
Is late; Cantacuzino, p. 194, 195).
Hotdrirea oblinutd in actiunea in contestatie de legiti-
Jnitate, nu are efect decdt intre persoanele cari au figurat in
instantd, deoatece acjiunea pubind fi exercitatd de orice per-
.soand interesatd, contestatorul reprezintd numai Interesul sdu.
(Alexandresco, ed. 2-a II, p. 249; Comp. Planiol et Ripert, II.
.No. 784, 787).

Art. 17, alin. 3, prevede termenul in-care cererile* de re-


tiactare a hotdririlor de divort trebuesc set fie introduse.
Expirat acest termen i neutilizeindu-se dreptul facultativ
de retractare preveaut in alin. 1 si 2 al. art, 17, divorturile
i-dmeln in fiinta, productindu-si toate efectele.

_JURISPRUDENTE:

'Copilul fiind conceput in inlaturai'a prin acti.unea in de-


timpul casätoriei, prezumptiu- negare de paternitate. Legiui-
mealegala este ea bärbatul este torul din cauza consechflelor
tatal. copilului. Pentru a &ail grave ale unei asemenea ac-
-ma aceasla prezumptiune, bar- tiuni, a prevazut in mod limi-
laatul trebue sa se gaseasta in tativ si exceptional, atat cazu-
-unul din cazurile prevAzute de rile de denegare si termenele
art. 286 ultima parte si art. 287 in care se poate intenta actiu-,
cod civil, iar actiunea s'o in- nea, cat si persoanele care pot
tenteze in termenele prescrise s'o exercitè. In adevar, din art.
-de art. 290 cod civil, afara nu- 286 si 296 din codul civil re-
-mai cand va dovedi c s'a zulta ca atat timp cat sotul se
ascuns nasterea copilului. afla in viata, actiunea de dene-
Apel Bucuresti I, Drept 24 din gare de paternitate apartine
'1904. numai lui, iar dupa moartea sa
Faptul cà un copil a fost actiunea trece la erezii säi dacä
-nascut in timpul cas'atoriei barbatul a murit fard a recla-
constituie o prezumptiune ca ma, dar in timpul pe cand era
este legitim, prezumptie care Inca prirnit a o face, Cas. I.
'In principiu nu poate fi cora- 7 Sept. 1911, B. p. 1002.
'Valuta prin nici c proba con- Prezumptia aPater is est...)
trarà, pentru Ca asa cere onoa- in virtutea careia copilul nag-
-rea casatoriei $i interesul legi- cut sau conceput in timpul cd-
it/band-0i copilului, dar poate fi satoriei are ca tata pe bärba-

89

www.dacoromanica.ro
tul mamei sale, este stabilita drept, moatenitorii nu 1-ar mai
de lege numai in favoarea co- putea exercita.
pilului ai in inieresul sau, ast- Cand, dar, Instanta de fon_
fel ca aceasta prezumptiune de constata c naaterea copilului
legitimitate nu poate fi invo- a fost tainuita atat tatalui cat
cata decat de copilul care se a trait, cat ai moatenitorilor
pretinde legitim sau de moate- lui, duf4 incetarea din viata a
nitorii sai, cand aq interes sa tatalui, na violat niciun text
faca aceasta, iar nu ai de catre de lege, cand a respins peti-
pilului. -
altii in contra interesului co-
Cas. I. 869 din 18
Dec. 1912, B. p. 2118, Curier
tiunea de ereditate, pa, motiv
ea petitionarii nu sunt copiii
legimi ai aceluia la moatenirea
judiciar 27 din 1912; Cas. I. caruia veneau. Cas. I. Dec,
532 din 20 Sept. 1913, Curier Nr. 600 din 9 Decembrie
Jud. 74 din 1913, Buletin p. Juris. Rom. 1915 pag. 69.
1589. Simpla declaratie facuta
Prezumptia stabilita prin in actul de naatere, de catre-
art. 286 cod civil, asupra pa- un barbat, prin care atirma ca
ternitatii copilului conceput In copilul nascut e fiul sau legi-
timpul casatoriei, nu poate in- tim, nu e suficienta pentru a-i
ceta decal numai prin denega- conferi copilului acea.ta cali-
rea din partea bärbatului, sau _tate, daca nu se dovedeate
dupa moartea acestuia, de ca.- existenta casatoriei sale °I_
tre moatenitorii sal., in terme- mama copilului sau daca a-
nele prevazute de lege. A- ceasta nu poate invoca in fa-
pel Iaai, I. 19 Noembrie 1911, voarea sa, cel putin posesiunea
Dr. 3 din 1912 pag. 23. de Stat. Curtea de Apel Bu-
Dreptul de dezavuare al cureati, Sectia II-a Nr. 224 din
tatalui pentru un copil, nascut 4 Octombrie 1920, Curler Judi-
din adulter, atunci cand i se ciar 81-82 din 1920, Pandecte
va fi tainuit naaterea, recuno-_ Romane 1920 3.26.
sut i moatenitorul barbatului Actul de naatere nu face
in conditiunile prevazute de decat proba evenimentului naa-
art. 291 cod. civil, numai atunci terii, iar nu ai identitatea per-
n'ar mai putea fi exercitat de soanelor care au dat naatere-
moatenitor,mcand ar fi constant copilului. Astfel fiind, paferni-
in fapt, c tatal cunoatea uas- tatea .care rezulta din actul de-
terea copilului i totuai nu 1-a casatorie, intrucat ea nu e da-
dezavuat in termen, in timpul ramata printr'o actiune de de-
cat a trait, deoarece fiMd pre- zavuare, nu poate fi contrazisa .
supus ca a renuntat la acest sau inlaturata pe temeiul unei

90

www.dacoromanica.ro
-constatdri contrarii ale actului dicatd de Codul civil. Chiar
de nastere, prezumptiunea le- Int actul 'de nastere este
clack'
-gala fiind, cd acela este tatdl trecut ca tata o altd persoana
copilului, pe care-rarata. Cash"- decht aceia aratatd in actul de
toria contractata in .reguld si cadtorie, mentiunea nu are
nedesfacutd in momentul na-- nici o valoare. Cas. I. Nr.
terii. Cas. I. 14 Noembrie 887 din 27 Iunie 1932, P. R.
1924, Pandecte Sdptdindriale 1934; I. 44; Cas. I. Nr. 1615 din
2\lr. 17 din 1925. 18 becembrie 1933 P. R. 1934,
Filiatiunea este aceia in- III, 109, Jg. 1934 speta 700.

Art. 18. Orice .declaratiuni, consimOminte, sau orice


al te acte juridice care au avut de efect modificarea statutului
civil sau a raporturilor de familie ale unui evreu, fa'cute in
timpul dela 1 Ianuarie 1938 la 23 August 1944, vor fi anulate
pin simpla manifestare de voina a oricareia din psarti.
Hotaririle judeca'toresti constatatoare ale unor modifica'ri
de statut civil ale evreilor sau al raporturilor de familie, ti-
r!adä de paternitate, legitimare, adoptiune, etc., date in inter-
valul de timp dela 1 Ianuarie 1938 pâna Ia 23 August 1944,
vat fi anulate la simpla manifestare de vointai a orica'reia din
ertrtile interesate, facuta prin cerere adresafa instantei care a
pronuntat ultima hota'rire- de fonrInstanta _care a pronuntat
ultima hofarire de fond va pronunta, judecand de urgenta', re-
ti actarea hotgririi.
Manifesegrile de vointg prev'gzutsa in acest articol trebuesc
Pacute in termen de 6 luni dela publicarea legii.

COMENTARIU.

Sectiunea IV-a a legii art. 17 0 18 prevede dispozi-


liuni referitcare la staiutul personal.
Art. 18 declard anulate, prin simpla manifestare de voinlet
oricdruia din reuli, orice declaratiuni, consimtiiminte, san
k1:1

91

www.dacoromanica.ro
cicte juridice, care au avut de elect modificarea statutului civil'
a unui evreu, sl care s'au produs in intervalul dela 1 lanuarie-
1938 panel la 23 August 1944.
Alin. 2 proclama, deasemenea, nulitatea hotaririlor can-
statataare a unor asemenea modificari de statut civil al evrei-
Tor sau al raportului de familie, tagada de paternitate, legiti-
mare, adopfiuni, etc., intervenite in aceipi epoct, pe baza-
simplei manifestari de voinfti a oricaruia din parfile intere-
sate, facutti prin cererea adresata instantei care a pronunfat
ultima hotärire de fond.
Art. 18 a carei importanta nu poate s scape nimarui --
are o astfel de redactiune Inc& el cuprinde totalitatea schim-
barilor survenite in statutul personal, in timp de 6 ani, statut
care urmeazd sti sufere modificarea incuviinfata de legiui-
tor numai la cererea oricaruia dintre partile interesafe. Ge-
neralitatea i supletea.iarticolului, va da nastere, probabil, la
o serie de acfiuni merute sa modif ice stalea civilti a persoane-
loi, castigata in acest rastimp.
Ce este statutul personal?
Statutul unei persoane Status sau conditio este de-
finit de anumite calitati, irzerente persoanei, pe care legea le-
are In vedere pentru a le atribui efecte juridice, (M. Planiol
Dr. Civ. Lpag. 152), sau starea juridic& particulara, rolul spe-
cial, pe care indvidul II are in societate. (Baudry Lacanti-
nerie Dr. Cav. Vol. I. pag, 84), astfel: calitatea de national
sau strain, major sau minor, sof sau celibatar, fiu legitim, na-
tural sau adoptiv, etc., si care sunt statute juridice. Rigurox-
juridic, once calitate, care produce efecte de drept poate sti
poarte numele de statut, in afara de profesiunea sau ocupatiu-
nea care si ele primesc aceasta denumfre numai in limba-
uzuala sau literara. (M. Planiol op. cit. Pag. 1-52).
Ca littifile constitutive ale statutului persoanei rezultä, cdnd
din faptemateriale fenomene pur naturale cum at fi :
nasterea; decesul, filiatiunea, minoritatea, etc., cand din mani-
fcstarf de voinfa acte juridice care se realizeaza, deobi-
ceiu, cu concursul autorittifii publice ce intervine, dupti impre-
jurari, cu mai multa sau mai putina vigoare, cum ar fi: casa--
toria, divorful, adopliunea, naturalizarea, etc.
Doctrine distinge cinci elemente ale statutului civil:
1. Existenta: omul intra in societate prin nastere $P.
lese prin deces.
2. Numéle, care se transmite In mod obisnuit prira

92
www.dacoromanica.ro
filiatiune, coPilul legitim poarta' numele tatälui, copilul natu-
ral al autorului care-1 recunoaste. Numele este o consecinfet a
statutului, care poate Sd sufere-modificdri prin exercitiul ac-
gun& In nulitate de recunoastere de copil natural, sau prin
acfiunea de cdutare a maternitdfii, reusind astfel sd se obfie
sau o schimbare sau o rectificare de nume prin hottirire-jude-
ctitoreascd. Femeia dobdndeste nurnele prin cdstitorie si-1
?Nude prin divort. Doctrina i jurisprudenfa considerd numele
ca un drept de proprietate.
3. Nationalizarea, care se pierde sau se dobdndeste,
conform dispozifiunilor legilor speciale.
4. Familia, in care statutul persoanei este In functiune
'de locul sau de calitatea pe core individul o are In rudenia
legitimd, naturald sau adoptivd.
5. Domiciliul.
Caracteristica generald a statutului civil, pe care doc-
Irina p jurisprudenfa recunoaste este indisponibilitatea
lui. Orke convenke, tranzacfie sau renunlare la statutul legal
al unei persoane este nuld. Statutul lega'mente stabilit tre-
bueste recunoscut ca atare, pentrucd el singur are valoare ju-
ridic& S'atutul poate sd lie disponibil numai dacd faptele pe
care se fundeazd, ele insile, fac parte din domeniul voinfei
omenesti, in care caz statutul poate fi modificat in princi-
piu la libera alegere a omului, spre exemplu domiciliul.
Dacd elementele statului sunt fenomene naturale, pe care
.nici /egea nu le poa'e modifica, statutul se impune ca o fatli
tate: filialiunea, etc. Voinfa persoanei, cu privire la filiafiunea
fictivd, poate sd modifice statutul personal al copilului prin
adopflune, sau prin recunoastere voluntard sd -stabileascd o
fthafiune natural&
Divorfurile, legitimarea, interdictia, instituirea de consiliu
judicar sau decdderea din putered pdrinteascd, etc., isi gd-
sesc elementele statutului in holdrIrea judecdtoreaica, hotd-,
rIre care este costitutivd de sta ut personal. Aceste deciziuni .
cue puterii judectitoresti provoacd schimbarea statutului ca ur-
mare a voinfei libere a indivizilor care sesizeazd Justifia. 0-
data cererea lor fact:1M Tribunalului, judectitorii rdmem singu-
rit ei stdpemi, independent de vointa ptirfilor..
Cider o nulitate absolutd a divorfului sau cdsdtoriei nu se
poate realiza deceit tot printr'o hotdrlre judecdtoreascd.

0
www.dacoromanica.ro
In adoplie i legitimare, voinja este atotputernicti, dar si
liz acest caz modificarea statutului este definitivd, In sensul cá
nu se poate reveni asupra unei recunoasteri a unui copil na-
tural. Nu se poate reveni asupra emancipdrii, adopliunei sau
ctistitoriei.
Art. 18. prin dreptul de anulare acordat orictiruia
dintre parfile intersate a oricáror deplaratiuni, consimtd-
mmte sau acte juridice, care au avut de &feet modificarea sta-
tufului civil, precum. si dreptul de anulare a hotdririlor judecd-
tozesti constatatoare a unor asemenea modificdri de statut ci-
vil ale evreilor procicund o modif;care, de covdrsitor inte-
res, a tuturor legilar personale, case sunt dispozifiuni ce Into-
reseaza ordinea public& pentrucil stabilesc o stare de drept a
individului, a care; schimbare poate sti loveascd in interese
partizulare si la respectarea carora societatea este direct 'rite-
resatd.
Socotim c'd art. 18 priveste si considerd statutul perso-
nal, in intinderea totald, generald si orice declaratiuni, con-
sum! minte, acte juridice, cat si hotdririle rudecatoresti inter-
venite si .care au avut de urmare schimbarea statutului per-
sonal sau al raportului de familie in desavantajut evreului si
cc, urmare a constrdngerii impusti prin legile rasiale, numai
Geestea vor putea al fie anulate la cererea orcdreia din partite
interesate.
Procedura de anulare va fi :
a) Pentru declarafiunile, consimtämintele Isau actele juri-
dice prevdzute de alin. 1, retragerea acestora se vor face cu
uceleasi forme si pe aceiasc cale M care ele au fost produse
printr'o declarafiune;
b) Pentru anularea hotdririlor judecdtoresti, pe baza ce-
reiii adresatä instantiei care a pronuntat ultima hotarire de
fond, si care va judeca contradictoriu cu partite prevdzute in
proces, decizand retractarea holdririi sau respingerea cererii.
Deciziunile Instanfei de retractare vor fi date cu apel sau
recurs.
Alin. 3 art. 18 prevede termenul de 6 luni de zile inIdun-
tru cdrufa urmeilzet sti se producd maniiastarea de voinfet de
retractarea actului.

94

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
Dispozitiuni speciale referitoare la bunuri
Sectiunea I.
Dispozitiuni privind fondul drepturllor.

Art. 19. Bunurile Si .drepturile de orice fel, intrate


prin efectul dispozitiunlor legislative abrogate de art. 1 in pa-
trimoniul Statului, respectiv al Centrului National de Romani-
tare sau al oric5rui alt dobAnditor, se socotesc ca. 'n'au esit
niciodafa din patrimoniul titularilor deposedati, i vor fi resti-
tuite acestora, in conditiunile prezentei legi, Ufa' indeplinirea
vieunei formalita'ti de transcriere sau intabulare.

tOMENTARIU.

1. Dupei ce prin art. 1, legiuitorul'a abrogat toate ma-


surile legislative, prin care s'au luat meisuri discriminatorii pri-
v Hoare la evrei, in art. 19 se face o declarafiune de principiu,
Ca o copsecinfei a desllinjeirii distincfiunilor rasiale i anurne
ce'r se socoteVe ca niciun moment bunul evreesc, pretins ex-
popriat, n'a ie0t din patrimoniul titulartgui evreu.
Legea noutt considerd cd legea veche n'a avut in trecut
picio bazi legalà, socotindu-se ca: sLarea de sab regimul legi-
for de expropriere, corespunde unei steiri de fapt i nu de ,
drept.
Aceastei reglementare a legiuitorului 4i are o explicafiune-
do echitate socialei, deriviind din concepfia nevoii unei regle-
menteiri reparatoare pentru evrei gi o explicaliune juridicti, re-
zkleind in principiul cd repunerea in vigoare a Constitufiei
dela 1866 cu modificiirile din 1923, conform Decretului-Lege
din 2 August 1944, poartd efecte retroactive, in ceea ce pri-
veqte tergerea deosebirilor dintre romemi, pe criteriul de rasa
si religiune.
Considerafiunile care justificei textul legal, rezultii din cu-
vintele d-lui Ivlinistru.de Justifie, Lucrefiu Pdtra-vanu, care III
expunerea de motive,,spune urmaloarele: «Prin noua masurd
lega'a, am concretizat pomel in ultimele campartimente ale vie-

.96
www.dacoromanica.ro
tit economice si sociale principiul constitutional inscris in toate
Constituffile democrate si dela noi si din strilintitate a
egaliteitii de drepturi intre cettiteni, lead deosebire de origirtd
etrucd, de limbä sau de religie.
Proectul urmeireste nu numai stabilirea unei perfecte ega-
Midi In toate delmenille vigil economice i sociale intre evrei
$i ceilalti locuitori ci gall, dar si realizarea, prin stergerea
tuzui trecut odios, a unei colabortiri rodnice pe viitor, färä dis-
tincjiuni rasiale sau altele tot ated de lipsite de valoare si pri-
rnejdioase».
Amirdim cd panel La redactarea proectului, care a devenit
lege, chestiunea discuteindu-se, cu ocazia altor proecte de cdtre
luristii din oficiul de lichidare a patrirnoniului C. N. R., se
preconizase ca formula legald sid fie in sensul cei Statul trans-
mite din patrimoniul sdu burial retrocedat, adiccl se recunostea
implicit cd a existat o achizitiune «ex lege», In favoarea Sta-
tului si cà acesta retransmite evreului expropiat, bunul, de
care fusese lipsit in perioada anterioard.
Legiuitorul, adoprand altd conceptie, prin dispozillunea Ie-
gala, hottireiste cd statul nu retrocedeazd, nu retransmite evreu-
lui ceVa care i-a aparLinut, ci recunoaste acestuia un drept pe
care I-a avut intotdeauna. Deci, efectele legii nu sunt «ex
nunc», ci «ex tunc».
2. Doi, textul legii se refera numai la o prezumptiune
ii Iegtiturd cu drepturile si bunurile evreilor, suntem de pa-
reie ea aceleasi con.sideratiuni pot fi primite si privitor la per-
soana acestora, adicd nu numai bunurile si drepturile se soco-
tesc cd Intotdeauna au apartinut titularilor lor, dar ca i in
pirvinta persoanei nu poate sei se .recunoasca ca o stare de
drept, distinctiunfe discriminatorii intre evrei si neevrei, legi-
rerate in perioada anterioard.
Ca exemplu de aplicatiune a ideii cà aceastd discriminare
zasialti, nu se poate impune retroactiv, ca statut legal al per-
socinei, ne referim la dispozifiunile legilor pentru prelungirea
contractelor de inchiriere.
Conform art. 2 al. 4 din legea 214 din 18 Martie 1941,
pentru prelungirea contractelor de inchiriere, art. 2 al. 4 al
legii 218 din.21 Martie .1942, nu beneliciazel de prelungirect
de drept a contractelor de Inchiriere acordar aceste
legi, contractele de inchiriere, scrise sau verbale, avdnd dé
obiect loculga, cdnd chiriasul este evreu.
Legea 903 din 10 Octorr:12r:e 1941, prin art. 8 declard cd

-96

www.dacoromanica.ro
vhiriaoi evreului expropriat, beneficicad de prelungirea con-
tiactului, iticemthi-se in acest scop trimitere la aplicafiunea
tegii 828 din 16 Septembrie 1941, penau prelungirea contrac-
telor de inchiriere.
Ar rezulta, dacci am recunocote cà pe trecut opereazti dis-
,poziPunile discriminatori, cd un contract incheiat de proprie-
Virul evreu cu U chiricts evreu, nu s'a prelungit, iar dacti.in
penoada de discriminare rasiald, chinasul evreu a continual
locui frc sä fi inchefat un contract cu C. N. R., el are situa-
fiunece a unui simplu tolerat, ocupant, Mud tfilu. In acest sens,
s'a pronunjat Tribunalul Ilfov, Sectiunea Notariat, printr'o sen-
tinjd din 6 Noembrie 1944, Dos. 11156/944.
Invers, dacti socotim Ca distincjiunea discriminatorie nu se
poate recunoaste ca o stare de drept4pe trec,ut, textele legale
din legile de prelungire, cari refuel beneficiul legfi evreflor,
bunt neavenite si orice contract, care s'a situat in acest caz,
devine prelungit.
Consiliul de avocaji al Oficiului de lichidare a patrimo-
rdului C. N. R., in chestiunea «Sara Vodovoz», fiind chemat
de a-si da ptirerea, a opiniat in sensul cd contractul dintre an
proprietar evreu, si chinas evreu este prelungit i cat textele
do lege, cari in trecut fticeau deosebiri rasiale, nu ii au apli-
cajiune, in urma abrogetrii discriminajiunilor de rasa prin re-
punerea in vigoare a Constituffei.
3. Sub raportul conventional, se poate discuta chestiu-
nea de a se ti, deed abrogarea distinc'jiunilor rasiale poartel
efecte retroactive.
In practicti, instantele noastre au fost cheniate in scurtul
timp in care au judecat sub aspectul nouii asezdri, sti hotel-
znscd in ce intisarti azi, clauza dintr'un contract, prin care se
fticea deosebiri intre evreu i neevreu, ii are aplicaliune in-
tr'un litigiu purtat, dupti repunerea in vigoare a Constitujiei.
ln speld, era vorba de,un contract de inchiriere, incheiat de
C. N. R., in care se trecuse clauza cd chiriasul nu poate suh-
inchiria la evrei, putemd`insli Subinchiria la neevrei.
Tribunalul Ilfov, Sec jia de Notariat, a holt-int in repetate
reinduri cd in asemenea cazuri pactul caraisoriu opereazd, chi-
nasul este evacuabil dacd a inctilcat clauza prohibitivd de a
subinchiria la evrei, clauza Hind o condifiune a contractului
permisti de lege, in afard de consideraffunile rasiale. -

Curtea de Apel Bucuresit S. II a adoptat un punct de ve-


dere contrar, reformemel o sentintd a Tribunalului de Notariat

7 97

www.dacoromanica.ro
(Dec. 114125 Nov. 1944 dos. 1591/944, apelul Mircea Chirija.
Credem c6 ignorarea legiuiiilor rasiale poate fi totalä .pi
aplicarea lor ar putea fi re uzatti, ori de cafe ori ar fi invocatti,
pentru rezolvarea unei situatiuni, petrecut6 in perioada discri-
nitnatorie.
Pornind dela aceasta idee, un act de transmisiune fticut hi
perioada discriminatorie, lovit de nulitate per*tru lipsa de auto-
rizare a Subsecretariatifui de Stat al Romtinizárii, Cclonizmnii
§i Inventarului, potrivit dispozijiunilor legilor 172 si 49/941,
deoarece transmittitorul este evreu, in urma nouii ase-
zeUt juridice, actul este valabil. Oficiul de fIch-idare a Patrimo-
niului C. N. R., inset, prin Deciziunea 19352 din 19 Octombrie
'944, a retractat autorizatia de vdnzare data un6r evrei (pen-
tru c6 in spetel s'a crezut c6 s'a comis'un falA cu alte cuvinte
Oficiul a sacotit implicit, cà pe !recut, in perioada discrimi-
natorie legile 172 si 169/941,. de un continut rasial, au putut
avea eficacitate legal& .(Mon. Of 23 Oct. '1944, chestiunea
Petre Greci))).
5. Cdnd legiuitorul in cuprinsul art. 19, spune cä bunu-
rile vcr fi restituite titularilor deposedati in condijiunile pre-
zentei legi, f6r6 indeplinirea vreunei formalitäti de transciere
sau intabulare, este consecvent cu principiul dela formulat si
anume c6 bunul n'a aparlinut niciodat6 altuia deceit evreului
deposedat vremelnic.
Transcrierea sau ,intabularea drepturilor evreilor expro-
priati este inutiI6,' deoarece aceslea sunt forme de publicitate
ct transmisfunflor i constituirilor de drepturi reale, ori dreptu-
rite celor deposedafi nu se transmit si nici nu se constituesc.
Ceea ce este opozabil in puterea celui deposedat, este dreptul
3du, pe care il avea inainte de expropriere si nu o operatiune
;uridicti legalti de transmisiune de drepturi.
Odatil cu aparitia legii se recunoaste o posesiune imediald
titularilor evrei, inläturifindu-se formalittitile de predare cari ar
ff fost inUtile fi ca atare cel idrept6tit are libera dispozitie a
bunurilor sale, larti nici o rezervd.
Lipsa orictirei formalitelli de restiluire, clti dreptul celui In-
dreptdjit de a uza imediat de toate. procedurile legale pentru
Inldturarea orictirui obstacol, care ar sta in contra exercitarif
Mere a folosintei proprietarului.
In primul proect intocmit Ia Oficiul de lichidare al Patri-
moniului C. N. R., se preconizase reglernentarea unei proceduri
rapide administrative, de restituire. Ad-torii giranti urmau sf

98

www.dacoromanica.ro
lie obligati de a efectua pe teren predarea imobilelor ceftre
Muted, intocmind in acest scop procese verbale.
6. -- In art. 19 se vorbeste de «bunurile i drepturile de
()lice fel, intrate prin efectul dispozititmilor legislative abro-
gate,. etc /
In legatur6 cu aceasfei parte din tex, referim asupra legilor
de expropriere, la care face trimitere legiuitorul:
Proprietil tile rurale evreesti au lost expropriate prin urmei-
toarele- Decrete-Legi:
a) Decretul-Lege 3347 din 5 Oct, 1940, care in art. 4 spu-
nea: «Trec in patrimoniul Statului in puterea legii de fata si
-din momentul publicarii ei, in Monitorul Oficial, toate proprie-
Utile mai EUS .cnumerate, apartinand evreilor, precum i folo-
-sInta acestor proprietati.
Trec deasemenea in patrimoniul Statului, in conditiunile
suszise, Si intreg inventarul viu si mort, precum i stocurile
Oe cereale si nutreturi apartinand evreilor, elate pe proprie,
tile vizate in prezenta lege sau destinale exploatarii acestor
proprietati»'.
Textul art. 4 se referei la proprieteitile rurale definite de
dcelas Decret-Lege prin aft. 3; 4iSunt proprietAti rurale in inte-
lesul prezentului Decret-Lege: Terenurile arabile, fânetele, isle-
terenurile neproductive, bältile, iauriIe, viile, conacu-
rile, parcurile, livezile de pomi fructiferi, pepinierele, cresca-
toiiile de animale si pasari, stupàrille, gradinile de zarzavat
i gradinile de flori, in scop de Comercializare, Mrd distinc-
tiune, daCa aceste bunuri sunt situate in perimetrul ocunicipii-
boa, comunelor urbane sau suburbane, sau comunelor rurale.
Intra deasemenea in prevederile legii de fata i locuin-
tele cu toate anexe!e lor, aflate pe proprietatile mai sus enu-
merate.
b) Decretul-Lege 3810/940, dat in complectarea Decretului-
Lege din 5 Oct. 1940.
In ccrnplectarea proprietatilor rurale expropriate de/a evrei
s'ct mai precizat in arnäinunt, i alte bunuri In art. 1 din De-
cretul 3810 din 17 Nov. 1940, si anume: «Trec in patrimoniul
"Statu:ui, urmatoarele bunuri apartinand evreilor, persoane fi-
zice sau societatilor evreesti:
a) Faclurile impreuna cu toate constructiunile, instalatiu-
rifle, uneltele, liniile de cai ferate, rnijloacele de transport,
elate pe terenul acestor päduri;
b) Morile de orice fel si oriunde ar fi situate, pivele si

99

www.dacoromanica.ro
Usascurile t'ardnesti de ulei oi pivele tardneoti de postav, si-
tuate in comunele rurale i suburbane, impreuna cu terenuL
gin jurul lor, constructiunile, instalatiunile, unelteIe, intreguL
lor inventar viu si mort si toate stocurile de produse si mate-
rii prime
c) Fabficile agricole de spirt, orr unde ar fi situate, im-
preuna cu terenul die jurul lor, constructiunile, instalatiunile,
uneItele, intregul lor inventar viu'si mort i toate _stocurile de
roduse si materii prime:
d) Industriile forestiere cu tot terenul, constructiunile, in-
stalatiunile, masinile, uneltele, liniile de ca'i ferate, mijloacele
de transport de orice natura, intreg inventarul viu si mort, ne-
cesar normalei lor functionari, i apartinând evceilor persoane-
fizice sau societati.
e) Stocurile de cereale, nutrete i recolte de orice natued
ce s'au gäsit pe proprietatile rurale evreesti, trecute in patri-
moniul Statului In virtutea decretului-lege din 5 Octombrie
-1940, pentru trecerea proprietatilor rurale evreesti in patrimo-
niului Statului;
f) Intreg inventariul viu i mort, -precum si recoltele de
_ciice natufa apartinAnd evreilor persoane fizice Sau societati-
lor evreesti si care au servit sau au rezultat din exp oatarea
imobilelor rurale -care au fäcut obiectul contractelor declarate
nule prin art. 10 al decretului-lege din 5 Octombrie 1940.
Ambele decrete-legi au fost complectate i interpretate
prin.decretul-lege 1220 din 3 Mai 1941, care la art. 3 a prevd-
rut urmiltoare'e:
Trec de asemeni_in patrinroniul Statului, dela data prezen-
tului decret-lege, urmatoarele .bunuri apartinand evreilor:
a) Fabricile industriale de spirt, de spirt din yin, rafindriile,
de alcool de orice fel, distileriile din categoria I si a II, call--
fp:ate astfel de legea monopolului alcoolului;
b) Cazanele de orice categorie pentru fabricarea rachiuluf
si nticii;
c) Fabricile de produse i substante medicamentoase;
d) Drepturile de orice fel asupra subsolului, dacd apartim
propriearului evreu al suprafetef;
e) Materialele lemoase de orice fel apartin'and proprie-
tarului sau exploatatorului padurii sau industrii forestiere, in
lice faza de prelucrare si fara deosebire, dupa' cum se aft&
ifa padure, in depozite sau 1:n curs de transport.
Pentru imobilele urbane, s'a legiferat prin Decretul Lege

1P0

www.dacoromanica.ro
342, legea 254 din 28 Martie 1941, decretul care a fost cel mai
eliscutat si mai des aplicat de instanfele speciale de judecatd,
in care potrivit art. I s'a dispus:
Imobilele urbane care sunt proprietatea evreilor persoane
fizie sau societatilor evreesti, intra de plin drept in patri-
moniul Statului, dela data publicarii decretului-lege de fata.
Tot astfel trec in patrimoniul Statului drepturile de super-
fide apartinand persoanelor fizice sau societatilor prevazute
alai sus, asupra imobilelor urbane.
Privitor la creanfele ipotecare, care au aparfiput evreilor,
conform legii 902 din 10- Ocotmbrie 1941, s'a ldsat 1a latitudi-
nea C. N. R-ului, pentru a decide trecerea in patrimoniul situ,
a acestor creanfe, art. I, aveind urmeitoarea cuprindere:
Cent/Ill National de Romanizare va putea decide oricand_
trecerea in patrimoniul sail a crear4elor garantate cu ipoteca
conventional& daca apartin evreilor si sunt nascute inainte
de publicarea prezentei legi, in schimbul unei despagubiri in.
rent& socotita la valoarea nominala i purtand o dobanda de.
3 la sta.&
Deciziunea de preluare se va publica in Monitorul
In termen .de 30 zile libere dela data publicarii, creditorul va_
preda Centrului National de Romanizare, titlul creantei precum.
ti toate actele ce posed& privitoare la creanta sau la garan-
tiile acesteia.
Vasele si plutitoarele aparfindnd evreilor sau socieldfilor
evreeesti, au fost trecute in patrimoniul Statului conform De-
cretului-Lele 3968 din 4 Decembrie 1940, declareindu-se acea-
sta in art. 3 cu urmeitoarea dispozifie:
Trec in patrimoniul Statului, prin efectul prezentului de-
0 et-lege si din momentul intrarii sale in vigoare, vasele *i-
plutitoarele prevazute de art. 1, aflate sub pavilion roman, de-
finitiv sau provizoriu, care la data de 6 Septembrie 1940, apar-
tineau evreilor sau societatilor evreesti.
7. Art. 10 precizeazd cod dispozifia legii priveste obu-
ruffle de orice felD. Infra' deci sub aplicafiunea legii atdt
bunurile imobile cdt qi bunurile mobile preluate dela evrei..
In reguld general& nu s'a expropriat deceit proprietateer
imobiliard. S'a expropriat ins i lucruri misceitoare care aveau
o legeiturd economiad cu bunul imobiliar, lard ca in acceptafiu-
nea furidicd a dispozifiunilor art. 468 c. civ., 01 se fi putut
considera ca imobile prin destinafie, cum ar fi de pilaf mate-

let

www.dacoromanica.ro
ricdul lemnos in curs de transport, chiar nedestinat oxploateiril
(decretul-lege 1220 din 3 Mai 1941).
S'au mai expropriat bunuri misccitoare prin decretul-lege
:3810 din 17 Noembrie 1940 si anume: stocurile de cerea/e, nu-
tretuzile aflate pe proprietWiie evreiler. Legea a exptopriat a-
ceste luciuri, chiar si aturzci ctind nu erau destinate exp/oatei-
;if si deci nu deveniserti irnobile prin destinatie.

JURISPRUDENTE

Prin art. 6 din legea 224/ tinta 719 din 5 Decembrie 1944
1943 se orevede ca nu bene- dos. 13243).
Jiciaza de prelungirea con- Din fisa de anuntare din
-tractului de inchiriere sau sub- 15 Julie 1944, se Ef atà ca am-
inchiriere evreti care sunt chi- bele persoane introduse in a-
iiaii ai Centrului National de partamentul cotestatoarei, sunt
Romanizare de religie mozaica.
Contestatoarea fiind evreica Ca a tare urmeaza a vedea
nu poate beneficia de prelun- Ca intrucat s'a subinchiriat la
girea contractelor. persoane care supt evrei, s'a
(Trib. Ilfov S. Notariat 6 No- depdsit".Eutorizatia de subinchi-
embrie 1944, dos. 11156/944). r:ere care nu permite subinchi-
C. N'. R. a incheiat con- rierea decat la romani.
tractul de inchiriere, cu clauza Prin aceastd subinchiriere
de a interzice gazduirea de e- contestatoarea se afla in culpd,
vrei. Aceastd clauza nu este o incdlcad clauzele contractului
c onsecinta a legilor rasiale, ci subinchirierea in afara de au-
mai mult un mifloc de a impie- orizatie, echivaland cu subin-
dica speculatiunea cu imobilul chirierea fard autorizatie i fa-
)btinut cu chirie dela C. N. R. cand sa opereze pactul comiso-
Clauza trebue socotitaAa o riu expres inserat in contract.
claula contractuald din ratiuni (Trib. Ilfov, S. Notariat, sen-
in afai a de legile rasiale si in- tinta 725 din 12 Decembrie
calcarea ei atrage rezilierea. 1945.
Intrucat cei introdusi in imo- Prin punerea in v iyoare a
bilul in chiriat de C. N. R. au Constitutiei din 1923 nu au fost
fost eviei si n'au avut autori- anulate sau abrogate legile ra-
zatia prealabild in acest sens, siale, atat timp cat nu a inter-
1nseamnd ca s'au incalcat clan- venit in aceastd materie o noua
zele contractului de inchiriere lege care sa-si gaseasca apli-
(Trib. Ilfov S. Notariat Sen- catiune si cand numai se va

102

www.dacoromanica.ro
determina .limitele acestei abro- repunerii in vigoare a Consti-
gari. tutiei din 1866 cu modificdrile-
Clauza reglementatd prin ali- din 1923, cu care prilej au fost
niatul ultim de sub pct. 9 din de drept abrogate egile ra.
contract, nu poate fi socotità siale.
contrarie ordinei publice sau Este de principiu cä pun ac-
bunurilor moravuri. tul constitutional dela 31 Au-
(Trib. Ilfov S. Notariat, Sen- gust 1944, a fost intr. adevär re-
tinta 23 Noembrie 1944 dos. pusd in vigoare Contitutia din,
11602/1944). 1923, dupd care.potrivit art. 5,
Din contractul de inchi- ceatenii romani fard deosebire
riere existent intre pdrti, la ali- de origine etnicd de limbd sau
niatul ultim de sub pct. 9 se de religie, se bucurd de drep-
prevede expres interzicerea chi- turile i libertatile stabiilte prin.
riasilor de a gdzdui evrei sub legile /aril.
once formä. In sistemul legislatiunii noa-
Din fisa Nr. 2 din 23.X.1944 stre, legea contrard dispozitiu-
aflatd la dosar, semnatd de nilor constitutionale, nu este
contestator, rezultil neindoios lovild de nulitateci numai po-
cd acesta a subinchiriat una trivit art. 103 din Constitutie,
camerd din apartamentul sat' Curtea de Casatie, in Sectiuni-
d-mei M. E. de naVonalitate e-, Unite, are dreptul de a judeca
vreicd. Constiiutionalitat(a legilor si in
Prin aceastà subinchiriere s'a consecintd, de a declara ne-
infrant clauza contracatuald si constitutionald legea care ar
in consecintà a operat pactul contraveni legii fundamentale
comisoriu expres. a Statului.
(Trib. Ilfov, S. Notaria' t Sen- Legea pentru treceerea imobi-
tinta 610 din 23 Noembrie. 1944 lelor urbane evreesti in patri-
dos. 11216/1944. .
moniul Statului; continua a
Intervenientii si-au inte- avea eficentA juridicd, deoare-
meiatsustinerile lor pentru ad- ce abrogarea legilor rasiale nu
rniterea in principiu a inter- opereazd deplin drept inainte-
ventiei, pe motivul cd interesul de a interveni o "noud lege.
lor de a figura in proces, este (Trib. Ilfov, S. Notariat :fur-
legitimat de faptuLredobândirii nal 14773 din 11 Nov. 1944,
proprietatii bunurilor, in unna dos. Nr. 10784/1944).

Art. 20. Restituirea bunurilor obi1e i imobile se


face in starea in care au fost preluate, tinAndu-se seama de
uzajul normal.

101

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU.

I. In conformitate cu art. 3 al legii 903 din 10 Octom-


lkie 1941, preluarea averilot expropriAte se efectua de dele-
-catii C. N. R.-ului, prin dresare de proces-verbal.
Textul prevede urmatoarele:
«Delegatii Centrului National de Romanizare, imputerni-
--citt in scris pentru fiecare imobil, vor proceda la luarea In
Tlimire, incheind proces-verbal in triplu exemplar, din care
lanul pentru fostul proprietar, iar doua pentru Centrul Natio-
_nal de Romarrizare, Delegatii vor fi insotiti de agenti ai for-
jei publice.
Fostul proprietar este obligat sa predea delegatului con-
tractele de inchiriere ale imobilului.
Procesul-verbal va cuprinde aratare despre titlul, in te-
ineiul. Caruia se face luarea in primire si despre imputerni-
-cirea delegatului, numele si pronumele fostului proprietar,
imobilul cu indicarea judetului si comubei in care este si-
-tuat, strada si numarul daca exista, vecinatatile i pe cat cu
putinta numarul de`carte funciara pe comune si 'numarul to-
pografic, contractele de inchiriere predate, precum i orice
Informatiuni privitoare la degraddrile si deteriorarile suferite
atle imobil dela data ultimului recensamant fiscal.
Procesul-verbal va fi semnat de delegat, de fostul pro
prietar daca este fat& de chirias si de toti acei care au lost
-Yvezenti la luarea in .primire, cfaca acestia nu vor voi sau nu
or pufea sa semneze, se va face aratare despre aceasta.
Procesul-verbal de luare in primire se va publica In ex .
tras in Monitrul Oficial».
S'au intocmit procese verbale tiparite si este de remar-
-cat ca in cuprinsul acestora, pe langa mentiuni de identificare
a bunurilor preluate, s'a trecut starea materiala a bunului, bre-
-azandu-se dupa imprejurari, daca bunnl era in stare buns de-
gradat, cauZa degradarii, etc.
Constatarea starii materiale, va putea fi dovedita si din
alte elemente decat procesul-verbal; ca, martori, expertiza,
Acte, etc. In special, va putea reesi starea. materiala a bunu-
lvi respectiv, din inventarul anex a contractului de inchi-
Tien, care a fost tiparlt la C. N. R., pe formular tip.
2. Art. 20 reglementeazei situatiunea juridicti a statului
stilt punctul de vedere al räspunderilor si nu a particularilor
4ari au definut in locajiune sau cu alt titlu bunurile evrettor.

1104

www.dacoromanica.ro
Tex:u1 de fald, frorbind de restituire, de starea in care art
lost preluate'bunurile, se referd la stat pentru cd acesta .este.
.debitorul restituiriii f acesta a preluat bunurile dela evrei -ht
terneiul legilor abrogate.
In raport cu delindtorii (achizitori, chiriasi, arendasi, eta.),
ekistd un alt text si anume art. 24, care se ocupd de aceasta
rhestiune.
Desi textul nu vorbeste implicit de exonerarea statulul
decdt de pierderile datorite uzajului normal, stajul est& apeirat
de orke obligatie de.restituire qi in caz de forfei major& al. 2
din art, 24, aplicemdu-se deoPotrivd fald de stat ca i fata de
particulari. Art. 20 recunoaste implicit reispunderea siaiului
pentru degradari. Art. 60 care prevede cd printeo osebitd lege
se va clIspune in privinta daunelor deriveind din orice cauze
impittabile statului, se referd la modalitdfile de despdgubire of
nu la reglementarea principiului raspunderii, care e§te deja re-
cunoscut de actuala lege.

Art. 21. Instrinrile sau grevatiunite de mice natura,


f6cute de Stat sau de alte persoane, referitoare la aceste bu-
nuri dup.a." intrarea lor in patrimoniul Statului, sunt desfiintate
de plin drept pe data efectua'rii lor.
Inseriptiunile, transcriptiunile sau orice alte mentiuni
cute in registrele constatatoare ale acestor operatiuni cu oca-
ziunea actelor juridice mai sus arkate, vor fi radiate la cere-
rea titularului evreu, judecata fg.candu-se de urgenta", cu cita-
rea p5rtilor, in Camera de ,Consiliu.

'-OMENTARIU.

1. Dupd legile de expropriere abrogate, statul era do-


'Auditor in virtutea legii si aceastd situatiune era consfiintitd
de art. 19 al legii 80 din 31 Ianuarie 1942, in care se. sPunea
urmdtoarele:
(.1k.rt. 19. Bunurile intrate in patrimoniul statului In vir-
tufea legilor ardtate in art. -3, sunt trecute in patrimoniul'ita-
tutu!, prin Centrul National de Romanizare, dela alai- data
pul;licdrii in Monitorul Oficial al legii speciale de trecerea

10

www.dacoromanica.ro
.bunurilor evreeSti, in patrimoniul statului, fald de terti si a-
thizitori universali, cu titlul universal sau cu titlu particular,
titlu de achizitie al statului, fiMd considerat transcris -v. au in-
tkibulat pe data publicdrii legii respective in Monitorul Oft-
Acest text are caracterul interpretativ al tuturor legiloxr
pin care s'a dispus trecerea bunurilor evreesti ini patrimo-
niul statului».
Constatared trecerii in patrimonial statului, se feicea pria
hottirire judecdtoreasca, care- devenea astfel instrumental prin
cme se stabilea cd banal respectiv a fost dobdndit de skit.
Art: 19 ca si art. 21, al legii de abrogare a mdsurilor le-
gislative anti-evreesti, cuprinde cuvintele: bunurile cari au
Intrat in patrimoniul statului, sau dupd intrarea lor in patri-
inoniul statului.
Acesti ferment sant folositi pentru a determina momentul
exproprierei inceputul perioadei discriminatorii cemd prin
,legea abrogatd s'a trecut banal respectiv in patrimonial sta-
falai.
Legea noud 'nu recunoaste cd bunul evreului a trecut in
patrimoniului statului, declardnd ritos cei se socoteste cä ba-
lmt respectiv rra fesit niciodatil din patrimonial titularului
cleposedat. Deci, termenul de «intrat in patrimoniul statului*
liarebuinlat de noua lege, trebuie acceptat in sensul explica-
fiunei date.
2. Care este pozijiuea statului din punct ae vedere
juridic in perioada discriminatorie, in raport cu noua lege ?
In primal rand sistemal juridic .cansacrat de legile
de discriminare, in sensul cei banal aparlindnd evreu-
lui a trecut in patrimonial stalului, trebuie respins de piano,
fafd de dectarafiunea categoricd, confinutd in art. 19 «bunu-
rile si drepturile se t ocotesc cd n'au desit nicibdatá din oa-
trimoniul titularilor deposedati.»
In altd form& de a privi chestiunea, ear putea spunu cd
statul a fost proprietar in virtutea legii si cd legea de abro-
gare a mdsurilor -legislative anti-evreesti, este asemenea
-urLei condifiuni rezolutorii,. care adatd impliniid, produce
efecte retroactive, astfel cei statul este presupus cd nfci-
.odatd nu a fast proprietar.
Aceastei conceplie juridicd nu. poate fi acceptatd, pen-
ttu consideratiunile clasice, cari, stau la baza teoriei obliaa-
fiunilor conditionale.

105

www.dacoromanica.ro
Condifiunea fiind un eveniment incert si viitor, de care
depinde soarta unei obligafiuni, presupune di este vorba de
o imprejurare, care in ordinea normala a lucrurilor se va
paten implini, adica mai juridic spas, condifiunea este un
eveniment previzibil, on In materie de legiferare anti-ra-
sialei, uncle accentul s'a intemeiat pe elementul politic, este
edit ca legiuitorul cle expropriere a refuzat sa conceapa ca
sistemul sau va deveni repudiat i socotit ca o uzurpare de
alepturi, recunoscute ca legitime in noua ordonanfare juri-
dico-politica.
Credem cä statul in perioada discriminatorie in ra-
bort cu noua lege are pozijiunea unui detentor de fapt,
a carui definere a fost reglementata in anumrte prIvinje, cu_
respectul anumitor acte realizate, in scopul armonizeirii pa-
cii sociale pentru toate interesele potrivnice.
Ccnsecinjele acestei defineri nu pot fi «o tabula
rasa», ci o reglementare amanunfita a efectelor fiecdrui act
juridic, bineinfe!es bazat pe ideia stergerii discriminatorii de-
rasa ce a aparfinut trecutului regim.
Chiir dacti am 2tdmite, in raport cu concepfia nouei 4e-
zeiri priclice c pozifiunea staiului eAte a unui detentor abu-
ziv, care prin forfti a inleiturat pe proplietarji evrei dela fo-
losinfa si dispozitia legitimä a bunurilor lor, chiar acestui
c!buz nu i se poate substitui decal' un sistem de legiferare-
care sti &bet in vedere electele pe cari un important numb-
de legi rasiale le-a putut produce in mediul nostru social. Or-
dinea juridica noua a trebuit ca -set cad ca indreptar armo-
n'zarea de interese, cari n'ar fi pu UI fi neglijate decal prin
provocarea unor consecinfe, care ar fi devenit contrare drep-
WM/.
Construcliunea unui postetment legal pe care sti se Inte-
Bwieze- reglementarea juridica actualä, a pretins in mod nece-
sar ca Statul pentru epoca discriminatorie sa primeascei In
lornea ideilor juridice o pczijiune care sti corespunda unei no-
fiuni de drept si de la care plectind, sa realizarn solufiunile-
practiCe care sel impace si principiile juridice nu,t ca ab-
stracjiuni, C1 ca realiteffi socialesi exigenfele sociale si eco-
nomice ce s'au impus. cu astringenja unor necesiteifi de nein-
laturat.
De dceia socotim util pentru viitoarele desvoltd;-i, pe
care /e Vcm face in comentarea textelor din legea de bald sr
prntru a gäsi 0 formula care sä justilice reglementarea juri-

loT

www.dacoromanica.ro
dial' a oricarei situajiuni, sti consideram Statul ca detiniltor
de fapt, dejinere care s'a incadrat intr'un tipar legal, ce-I con-
ntituie legalizarea din actuala lege.
Nu Mai imaginandu-se statul ca un xletentor legal de nu-
fair/ care niciodata n'a iesit «in abstracto», din patrimoniul
titularilor, putem sa ne intrebarn i sti dam raspunsurile, in
cadrul unor concepte juridice, can aunt actele pe care Sta-
tut, facandu-le in perioada discriminatorie se respecta si care
nu, iar dacti pentru anumite acte, legea now!" le-a recunoscut
valabilitatea, ce consecfnje juridice aplicabile la spefa se
pot produce.
Prin aceasta prisma de vedere, vorn socoti util sä anali-
:zam dupa diStinctiunile clasice, valoarea actelor de admini-
.strajie si dispozifie facute de Stat in epoca discriminatorie.
S'ar putea de asemenea pretinde cä Statul In epoca dis-
4riminatorie a avut calitatea de proprietar aparent. Ar fi cea
ziai favorabila explicaliune a pozijiunei juridice a Statuluf,
in vederea intereselor terjilor achizitori; cad intr'adevar iafä
dc proprietarul sub condifie rezolutorie, se poate epune ca
aobanditorii dela acesta, In momentul cdnd au dobandit bu-
.
nul, puteau cunoaste,drepturfle autorului lor si este presupus
.cà ,acesti dobanditori au acceptat riscul achizniunilor lor in
ipoteza cand condifia rezolutorie se realizeaza; in timp ce
achizijiunea dela proprietarul-aparent este valabila, pe mo-
tivul ca achizitorul fiind de Nina credinja n'a putut cunoaste
situafiunea de fals proprietat a transmilatorului.
Teoria proprietarului aparent, nu este o teorie clefini-
tied si a fast 'null discutatd .in doctrink iar jurisprudenta lea
admis-o deceit in anumite stari de exceptie, cdnd intiadevar
lentil de buna credinfa au-trebuDit sa fie protejajf; in age con-
dijiuni, principiul «nemo dat quod non habet» s'a apical Cu
tarifa rigoarea.
Doua condifiuni sunt necesare pentru a fi aplicabila teo-
ria dreptului de proprietate aparentd.
In primal rand, este necesara o ,condifiune obiectiva,
constand in intéresul siguranjei cornerfului juridic, pentru a
se valida o serie indefinita de acte juridice emanate dela o
persoana lipsita de drept, cad in caz contrar dacti s'ar ,anula
actele 'respective, 'ordinea de drep't ar fi periclitatk i s'ar
ajunge la pierdeiia increderii ce trebuie sa existe in sIgu-
ranja tranzacjiunilor. Ceea ce-se are in Vedere in aceste ipo-

108

www.dacoromanica.ro
leze de excepfie, este interesul social care primeazd intere-
-sul particular.
Cdnd insd siguranla comerfului juridic prestrpune i si-
:guranfa dreptului adicti interesul social este tot atea dig
-.folositor ca si interesul privet, constdnd in siguranfa dreptu-
lui, curn ar fi cazul in care s'ar anula un num& restrdns si.
izolat de instrdindri fticute de un fals proprietar, teoria pro-
prietarului aparent nu-si mai gtiseste o aplicafiune utild si
deci actele fticute de falsul porprietar sunt nule pe cale cie
corzsecinfti. De aceia dotrina i jurisprudenfa adeseori a re-
fuzat sä recunoascti de valabild teoria proprietarului aparent.
(Cas- fr. 17 Julie 1907, D. 1908, 11.S.1907, 1.403 cu nota IW
M. Wahl. Cas. Req.- 17 Dec. 1907 S. I-908 I. 396).
In cazurile prevazute de art. 117, c. civ. adicd cdnd se recu-
_noaste de valabile potrivit acestui text legal instrdindrile Id-
cute de cei trimii in poses;unea averii unui absent reintors,
.si In cazul actelor de instrdinare Ricute de eredele aparent
recunoscute ca valabile, este vorba de un num& indefinit de
,acte juridice, cari din aceastd cauzil au trebuit sti fie validate.
spre deosebire de voinzarea izolatd fticutti de un neproprietar.
In al doilea rand, es e necesar de a se indeplini o con-
difiune subiectivti in persoana achizitorului in senstil ca ace-
-Ma S'a aflat irztr' o eroare cornund invincibilti in momentul a-
chizillunii sale. Eroarea comund, imptirttisitti de toatd lumea
n'are efectul de a abroga legea ci de a asigura menfinerea
nnei situaliuni de fapt, constituind un tel de jus singulare a
cärei justificare rez'cld in interesul social de a se Tenfine
actele juridice Ricute sub imperiul unei astfel de erort (Henri
_Mazeaud, Error communis tacit jus. Rev. trim. dr. civ. 1924
sag. 942.
Statul ca transmildtor de drepturi in epoca discr4minato-
rie socolirn cd intruneste cele cloud condifiuni. pentiu a
ti socotit ca un proprietar aparent, nurnai din punctul -de
vedere al sdreptului,comun, nu insd si a legii de abrogare.
Intiadevdr, nirneni nu poate nega Ca un nurntir indefi-
nil de acte juridice s'a feicut in epoca discriminatorie, iar In
:ce priveste condillunea subiectivd, se poate spune, ca ches-
ttunea erorii nu se poate discuta in senzul cá achizitorul nu
cunostea legalitated regimului, deoarece el era obligat s'o
rectinoascd. Bineinfeles cä condifiunea stzbiectiva se priveste
numai sub raportul drep'urilor private, si in afaid de aceasta,
xettifeanul putea sea' conteste legalitatea regiMului i activitatesa

199

www.dacoromanica.ro
sa exceda in acest caz .domeniul activi1Iii juridice parti
culare.
Jurisprudenta si doctrina a respins in nenumeirate cazurr
teoria proprietei fit aparente, acceptemd-o de/a caz la caz cu
multd greutate. Dacä jurisprudenta a respins in diferite soIu
Otani pronuntate teoria proprieteitii aparente, cu ateit mai mult
legiuitorul unei legi ordinare nu poate fi obligat s'o adopte
si este In drept prin dispozifiuni categorice s'o repudieze.
Constitufia nu garanteazd deceit- drepturi reale nu si drepturi
aparente.
In mod exceptional, legea de abrogare a adoptat teoria
proprietarului aparent in ipoteza p.revelzuld la art. 30 din lege,
uncle se spune cei revoearea donafiunilor intre sofi, si anula-
rea vánzeirilor consinifite in aplicarea legilor 143 din 10 Mar-
tie 1943 si Nr. 286/1944, nu au de consecintà anularea drep-
turilor reale, principale sauaccesorii dobeindite de terfi dela
donatorul i cumptireitorul din astfel de ado.
In dreptul comun revocarea unei donaliuni fikule intre
soli, In timpul caseitoriei, are efect retroactiv asupra bunu
rilor däruite, astfel cä donatorul sof are dreptul s'er revenclice-
bunul dciruit dela tertiu, ceiruia donatorul. i I-a instrilinat, fie
z'u titlu oneros, fie cu titlu gratuit. (Dernolombe XXIII Nr.
414; Trop!ong, Donations et tertarnents. IV Nr. 2674; Laurent
XV Nr. 335; Baudry et Colin, Donations et testaments II Nr.
4(.26; Planicl Ill Nr. 3223; Alexandresco, IV partea I. Nr. 741;
C. Hamangiu Rosetti Belleinescu III Nr..1553; Hamangiu
Georgean VII, art. 937 n 74).
Legea de abrcgare derogand dela regula de drept comun
«1 esoluto jure dantis, resolvitur jus accfpiendis» in cazul unei
donatiuni dintre sofi. revocabilet in raport cu drepturile ter-
firor, implicit a admis in acest caz teoria proprietarului apa-
rent.
3. Actele de administrafie feicute de stat in perioada
discriminatorie asupra bunurilnr pre/uate dela evrei, se res-
pectd ?
Suntem pentru parerea afirmativer, spnijnifi pe wind-
tcarele consideratruni:
Ceea ce s'a desfiinfat cu efecte pe trecut, sunt num&
cliscriminànile rasiale, nu ins-a si adm'nistrafiunea Ricutti de
organele statului, functionemd in perioada anferioarel.
Acest mod de a vedea este adeverit prin dispozitiuni e
legii 445 din 2 Septembrie 1944, pentru Infiintarea Oficfulte

110

www.dacoromanica.ro
(le lichidare al patrimoniului C. N. R., lege posterioarti pe-
zioadei discriminatorii si-car,e-face trimitere expresii la le-
gile de administratiune a fostului C. N. R.
Intr'adeveir, in art. 2 rift aceastii lege, se spune urmei-
toarele: «Organele-de conducere a institutiunilor tutelate cat
si organele de executare si control a oficiului si institutiu-
nilor tutelate, sunt cele aratate in legile organice respective*.
lar, in art. 4 din aceeasi legese prevede: «C. N. R. se
transforma in Directiune Genera la, fara personahtate juri-
clica in cadrul oficiului de lichidare a patrimoniului C. N. R.
si va functiona conform legii sale organice». Organele de
cxecutare si control prevazute de legea 286/944, se mentin».
Deci, s'a recunoscut aplicatiunea legilor de administra-
;tune in perioada discriminatorie i petat la retrocedare, si
anume: Decretul Lege 1216 din 3 Mai 1941, pentru infiinta-
rea Centrului National de Romelnizare; Decretul Lege 692 din
6 Martie 1942, pentru reorganizarea Centrului National de
Romeinizare; legea 398 din 27 Mai 1942. pentru reorganizarea
Centru'ui National de Romdnizare.
§,e vor respecta toate actele de administratie Ricute de
stat, cu exceptia contractelor de inchiriere si arendare,, penL
fru care s'a preveizut un regim special, aVfel se vor mentine
tmgajamentele d lucreitori intr'o industrie, contr,actele de
furnituri, conventiile pentru repararea cladirilor sau a masi-
nilor, dijmeie la seiteni, aranjamentele de esalonare a pie-M-
.:or chiriilor sau arenzilor, autorizeirile de subinchiriere, etc.
Pentru a demonstra validitatea actelor de administratiune
Jacute de stat, nu mai este necesar de a recurge la o argu-
inentarea de analogie, dedusei din situaliunea unui titular al
ceutzi drept de proprietate s'a anulat prin efectul_unei cort-
d,fiuni rezulutorii,in care doctrina a admis respectarea acte-
Ior, de ccministratiune, iticute medio tempore, deoarece o
lege posterioarei datei de 23 August 1944 legea 445 =- a
validat tcatei admiistratiunea felcutó de C. N. R.
SO' vor respecta actele de conservare de pildei con
ttactele de as:gurare deoarece au o importantei mai redusti
deceit actele de administratiune, menirea lor fiind set con-
serve bunul, ceea ce nu poate fi deceit in avantajul titularu-
lui evreu.
In- privinta contractelor de as:gurare,- se poate udeluga
in sprijinul tezei noastre, un argument dedus din art. 23 al
legii de abrogare. In conformitate cu acest text, titularul

111

www.dacoromanica.ro
evreu are dreptul l.a sumele ineasate cu titlu de despagubir4,
tr temeiul unui contract de itsigurare, deci implicit se recu-
noaqte opozabilitatea aces"ui contract fajá de titularul evrea
deposedat.
Chestiunea ni s'ar pare mai complect elucidatd, dacd ant
reusi sit lamurim in ce consta actele de administrajie fdcute
de catre o autoritate asupra domeniului sau privat.
In primul rand, este de observat ca. actele de administra-
lie se pot imparli in cloud categorii; acte care nu au niciun
conjinut juridic. in care substanja /or nu implied un raport
de drept si actele cari din contra au o semnificajie juridic&
avand de rezultat creajiunea de drepturi subjective.
Aceasta distinctiune a lost lacuta de multä vreme de a-
tm autorii de drept public. Carré de Malberg in opera sa
«Contribution a la theorie générale de l'état», denumeste ac-
tele administrafiei lipsite de sens juridic «activitaji», in limp
ce actele de administralie cu semnificalie juridicd «acte ale
functiunii juridice a Statului». Leon Duguit (Traité de droit
constitutionnel vol. I, pag. 134 si urm.)-distinge cloud .seril
de funcjiuni: funcjiuni economice si funcjiuni juridice, func-
jivni earl au la bath distincfiunea de mai sus.
, Ca acte materiale, economice ale administrajiei * in
speja C. N. R. se pot socoti lucrarile serviciului technic,
reparajiunile, ameliorärile, modificarile technice, devizele,
pioectele, etc.. Toate aceste lucra'ri nu mai juit fi reluate in
cliscujie de titularul evreu, dead dacd prin Intervenjia lor a
suferit b dauna, o degradare care ii justified dreptul la des-
pagubire in temeiul legii de abrogare, in alte condijiuni,ac-
111!.C. N. R.:ului ramane definitiv.
In actele administrafiei cu un conjinut juridic, distinc-
fiune de facut ar fi numai asupra intinderil efectelor juri-
ciice.
- Aici nu poate ii vorba de etectele modificatoare in ordi,
nanfarea juridica, ceea ce ar forma obiectul unei discujiuni
straine de subiectul nostru (de exempla: deciziunile admini-
z,:trative, circuldrile, etc.), ci de efectele cart au vreo atin-
gene asupra patrjrnoniului evreului deposedat.
Sunt acte de administrajiune ale caror efecte nu anga-
jc-aza folosinfa bunului evreului deposedat, ele n'au o exten-
siune de eficacitate juridica in limp. Acestea sunt aeele acte
administrafiunii ale caror efecte se realizeaza de.indata
ca, de exemplu: angajamentele de lucratori, repartizarea ca-

112

www.dacoromanica.ro
telor dintio recoltd sätenilor dijmasi, efectuarea unor repo-
ratiuni la o cltidire, la o industzie, comanda unor furnituri,
autorizarea de supinchiriere, acceptarea uniei pläti esalonate.
Toate aceste acte ale administratiunii care nu produc o
limitare In exercitarea dreptuluf de proprietare, suni opoza-
bile evreului titular, administratiunea anterioard Bind recu-
noscutti prin legile survenite dupti 23 August 1944. Evreul
titular nu se poate pltinge In justitie cd reiu i-a fost adminis-
Vat bunul stiu, deceit numai cdnd invederat i s'a cauzat o
dolma imputabild Statului.
Actul de administratiune in care dreptul de folosintd este
angajat, este limitat In anumite'cazuri de actuala lege numai
din punctul de vedere al consecintelor viitoare, &hid se re-
glementeazd conditiunile in care un contract de inchiriere
poate fi opozabil evreului titular, Art. 38 declard cti anumite
contracte se reziliazti pe .data legii, decf se recunopte ca de-
finitive operatiunea juridicti a contractdrii Si actele de exe-
.cutare succesive.
Concluzia consideratiunilor de mai sus, este di legiuito-
nil pentru toate actele de administratiune a adoptat concep--
;la respecttirii lor .si cd ,prin exceptie a derogat pentru anu-
mite acte cari angajeazti folosinfa bunurilor expropriate de
la evrei, numai in ceea ce priveste efectele viitoare, desfiir-
tôndu-le fie pe data legii, fie pe data de 23 Aprilie 1945.
4. In privinta actelor de dispozitie fácute de stat in
perioada discriminatorie,"legiuitorul este categoric In a de-
creta nulitatea, prin cuvintele: instrainärile sau grevatiunil
de orice naturd sunt desfiintate de plin drept.
Legiuitorul exprimemdu-se «stint desfiintate de plin
ept», a inteles cti actul de dispozitie, facut de cdtre stat in
perioada discriminatorie este lovit de o nulitate absolutti si
radicalti, cu consecinla conform principiilor dreptului comun
cd orice confirmare sau adrerare 'la act din partea titula-
rului evreu, este' inoperantd.
Achizitorul nu se va putea apdra in fata pretentiunilor
proprietarului, exhiband diferite contra-inscrisuri pentru con-
firmarea actului respectiv.
Cdnd Ins& altituri de actul de dispaitie al statului,
evreul a incheiat o conventiune independentd cu achizitorul
credem cd aceastd conventiune isi pdstreazd toatd eficacita-
tea juridicd, intructlt astfel de conventiuni n'au fost anulate,
si nu se poate admite nulitdli lard un text legal, iar legea

8 113

www.dacoromanica.ro
sPecialti de abrogare n'a impus in aceastd privintd o derogare
dela principiul llbertfii convenfionaIe, inscrisd in art. 969
C. cvi.
5. Care este pozitiunea juridicti a achizitorului deka
Stat in raport cu noua lege?
Prin cuvintele .din art. 21 sunt desfiintate pe data efec-
Iuri lor, legiuitorul considerd cd proprietatea evreilor depo .

seact/i, transinisti prin diferie acte de dispozitie ale statului


este o Proprietate rezolubild, in sensul cd aplicatiunea legii
opereazd cu retroactivitate, din momentul creatiunii actului
juridic respectiv, deci achizitorul dela stat a unui bun
'evieesc este -titularul unui drept de proprietate rezoNat.
Achizitorul, dacd a avut calitatea vremelnicti de proprie
tar, 'fa avut-o in temeiul unei legi discriminatcrie rasiale, ca
sfatul, ci in baza unei operatiuni juridice cje drept comun,
litite.in toate dmpurile. Deaceea; pozitiunea'achizitorului de
ia stat trebuie rezolvatd, in lipsa unei dispozitiuni din legea
specialti dupd principiile dreptului comun.
Din aceastd diferentiere a pczitiunii juridice a Statului
cc fiind detentor pe baza unei legiuiri de discriminare ra-
sialti azi abrogate, fatti de achizitoru1 dela. Stat caproprietar
sub conditie rezolutorie al cdrui drept se, sprijinti pe un act
jundic de drept comun, rezultd weo consecintd practicd?
In principiu, n'ar fi de imaginat multe rezultate deduse
din aceastd distinctiune, intrucett atdt actele de dispozitie fd-
cpte de Stat in perioada discrimipatorie cat i ale achizito-
rului siint nule, iar acte/e de administratie se respectd in a-
celeasi limite si intfun caz -si
Singura diferentd ce s'ar putea face ar fi in privinta do-
brindirii truclelor. Dacd s'ar adopta opinia ca achizitorul dela
Stat nu are dreptul la fructe, intocmat ca si Statul pentru
fructele culese in perioada discriminatorie, ar fi o identitate
perfectd sub raportul efectelor ce se sprijind p pozitiunea
juridicd a fiectiruia, Stat sau achizitor.
Unde intr'adevdr pozitiunea juridicd a achizitorului, ca
fiind dobemditor .de drep1uri nu in baza unei legi de discri-
minare rasiald, ci in temeiul unui act juridic licit, ar avea o
deosebitd importan/d, este intr'o probleind foarte delicatd di
anume aceia a constitutionalittitii legii.
Fdrti de a formula o concluzie precisd, infdlisdni argu-
mentele pro si contra.
S'ar putea spune, cd un drept dobeindit printr'o lege ra-

114

www.dacoromanica.ro
sialti este un drept care in report cu ordinea constitutionald
nu se poate spune cti a lost violet, dacti legea ordinard ii
suprimti, pentructi insusi dreptul suprimat era in contradictie
cu dispozitiunea constitutional& art. 7, dupil care romeinli
Iórä deosebire de origind etnicei, de limbei sau de religie, se
bucurd de toate drepturile stabilite prin legi si art. 17, con-
form cdruia, proprietatea este garantat i nimerti nu poate
ti expropriat deceit pentru o ccatzti de. utilitate publicti si
Cupel o dreaptd si prealabild despeigubire stabilitti de justitie,.
Suprimarea dreptului dobdndit in baza unei-legi rasiale
((pare ca justificatä sub raportul principiHor de drept consti-
tujionale, deoarece prin repunerea in vigoare a Constitutiei,
s au produs efecte retroactive in perloada-discriminatorie, o
(leclarare de anticonstitutionalitate a tuturor legilor ordinare
carf feiceau vreo deosebire pentru exercitiul drepturilor intre
lomdni pe criteriul de rasa si de religiune.
Un achizitor dela Slat ar putea inset argumenta cei drep-
iul sew nu deriva din legea de discriminare rasialá, ci dintr'un
act juridic conform dreptului comun, cei pe el nu-1 interesea
za cu nimic legiferärip rasiale, el nu a fost favorizat i baza
calitettii sale etnice, dobtmdind bunul in aceleasi condifiuni
prin acelas act juridic, cum 1-ar fi dobdndit dela oricare alt
particular.
Din aceastti formulare teoreticd, s'-ar putea pretinde cd
achizitorul fiind titularul unui.drept pe care Iegea noud 11
suprimd, ford o prealabilti dreaptet i justa despeigubire, este
in drept set se pleingti de neconstitutionalitatea
Rdspunsul la aceastd argumentare, n'ar putea fi acela cri
cchizifiunea statului desfiinldndu-se,.. pe care de consecinfti
s'au desfiinjat toate actele juridice consecutive, deoarece
canditia rezolutorie trebuie set intervind ca un element pre-
Trzibil in momentul creatiunii-dreptului-si nu ulterior, cod -a
creia condifiuni de rezolvarea drepturlor particularilor print
ge, inseamnd de a expropria de a manierd ocolitti dreptu-
i lie de proprietate gararttate.
Sprijinitorul constitutionalittilii legii va fi obligat sd exa-
mineze -problema valabilittijii principiu1ui constitutional,- in
tot ansambIul factorilcr care au determinat legiferarea din
legea de abrogare.
'Acesta va spune, daca o lege nu te avea onsis I en El
zocialti si nu poate avea ecou in aplicarea ei, decdt printr'o
continua eyolutie si adaptare,-cu at& mai mull constitujia nu

115

www.dacoromanica.ro
va putea reirndne in forma rigid(' a textelor cu abstracliunea
ace/or elemente care sunt sorginfea uneor addnci prefaceri
ale vremii.
Censtitulia ca fundament al legalitáfii intregei vielii
juridice, cii totului complex legislativ, nu poate inghela in
uparele unor formule care prin aceasta ar impiedica-o stl
viejuiascd: Constitulia fiind o lege de. existenld juridicti a
Insdsi fiirzlei Statului, ea ng poate sdegi gtiseascd justificare
decdt atdta vreme cdt aceastti existenld o protejeaz&
Dacti in anumite cornpartimente ale aclivitälii Statului .o
imixtiuzie i o corectare dupd principiile constitulionale poate
sd aibd un rol binefactitor, nu tot astfel se poate spune despre
o imixtiune nejustificatd in ccmpartimen!ele vitale pentni
istenla Statului.
Ddndu-se ca exemplu minunata evo'ufie si adaptare a
codului civil, se va putea spune cei rigiclitatea unor formule
trebuie sti fie invinsti de continuile nevoi ale societd-
Iii, care nu poate fi oprità in rnersul ei de ztigazul impietririi
unui fdirmalism steril.
Inspirat de aceste idei de o valoare moliscutabild in ink.-
pretarea unei reguli de drept, judecdtorli pus/ in fala proble-
mei de constitulionalitate a legii de abrogare, nu vor reline
nurnal abstracliunile unor formule juridice, ci vor da vieald
cicestor texte, adapttindu-le la _realittilile vremurilor, nu prin
negarea lor, ci prin afirmarea unor contigente perfecte a ju-
ndicului cu politicul i. socialul.
. In momentul cdnd constitulionalitatea legii va fi exami-
natti, se va discuta in mod amplu importanla ce o prezinta
aceastd lege pentru filnla juridicti si politicti a Statului no .
SITU; atunci se va preciza din plin ce piatrd de reispantie
constituie legea in ordinea politicti generalti sI atunci se va
putea ardta cari ekigenle irefutabile au putut fi satisfacute
printr'o noud reglementare.
Se va putea spune ca aceastd lege este constitulionald
fiind la bazd asezdrii politice, cad a admite cá legea este
anticonstitufianald, ar insemna cä Insäi constitulia este in
tTintra nouei asezdri, (In aceastd privinfti, trimitem si la co-
mentariile de principiu de sub art. 1).
6. Adele de dispozilie llicute de achizitorul dela stat,
nu se respect&
Aceasta soluliune,' rezultd in afard de principiile gene-

116

www.dacoromanica.ro
;rale, dupti care actele de dispozifie fdeute de Proprietarul at
kctirui drept a fost rezolvat, s'au 'armlet, (C. Apel Buc. S. III
Xec. 319/923, P. R. 1924 III. 36; Planiol I Nr. 2351 Alexan-
.drescu X. pag. 586), qi din dispozifiunea textulni din legea
ede abrogare care decreteazii nulitatea, precum si din cuvin-
tele «sau de alte persoaneD, uncle art. 21 se referd la achizi-
Aorii dela stat.
Se vor anula-vtinztirile, ipotecile si orice act de dispozi-
4ie consimfite de achizitor.
Prin anularea ipotecii, creanta decade din garanjia pe
<ate o avea, Inteo crearild ordinard i acels lucru se poate
:spune de orice creanjil privilegiatel.
Creditorul ipotecat nu se substituie Intr'un drept de pre-
Jerinjti asupra prejului c urmeazd de a fi restituit achizitoru-
lui, conf. art. 22, spre deosebire de achizitorul din art. 27,
uncle s'a acordat creditorilor ipotecari un drept de subrogare
..asupra prejului restituibil.
Actele de administrajiune -se vor respecta, doctrina iii
imajoritate si jurisprudenja, pronunjemdu-se pentru valabilita-
tea actelor de administrafiune, llicute de titularul proprietä-
Hi rezolubile, in perioada medio tempore. (Demolombe XXV
:Nr. 464,538; Larombierre, Obligations art. 1183 Nr. 15; De-
inante et Colmet de Santerre V Nr. 102 bis III; Aubry et
Rau IV 302, text si nota-75; Baudry et Barde, Obligations 11
p 43, nota 1, Alexcmdrescu VI, p. 74, Planiol I No. 2359 ;
..Dalloz 1854; Hamangiu Georgean VII, art. 1019 Nr. 56;
.Fiamangiu i BdIdnescu II Nr. 23. In acelas sens Cas. fr. 18
Iulie 1354, Dalloz 1854, 1.357 Sirey 1855, 1,36, Contra: Lad-
rent XVII, Wr. 82 si 83 Hue VII Nr. 257).
In privinja actelor de Inchiriere, cari desi constituiesc
icicle de administrafie, reglementarea juridicii este cea din le-
-gea special& deoarece .legiuitorul a inserat dispozijiuni de-
rogatorii dela dreptul comun.
ctele de conservare, se vor respecta fiind in interest
Jitularului evreu deposedat.
7. Achizitorul dela stat are dreptul la fruCte pe mi
-walul de timp dela data achizijiunei sale, petal la' aparipa
..tegii de abrogare a intisurilor legislative pnti-evreesti?
Pentru pdrerea afirmativd, se poate invoca ca argument.,
41; tezei. cä achizitorul dela stat nu-si Intemeiazti dreptul sat'
jpe o lege rasiald, ci pe.un act juridic, care nu are nimic co-

117

www.dacoromanica.ro
MUM cu discriminarea de rasd, astfel ad se vor aplica prim-
cipille dreptului comun.
lii sensul cd titularul unui drept rezolvat are dreptul la
fructe in perioada medio tempore, se pot invoca pdrerile
rinei pdrji de.doctrind. (Demolombe. -XXV No. 465, 539 st
WM.; Demante et Colmet de Santerre, V, 102 bis, II Aubry et
Bau IV par. 302 text si notti 76 p. 81; Baudry et Barde. Obli-
gations II p. 46 nota 1, Hamangiu Georgean VII art. 1019
No. 58. Harnangiu Edltinescu II Nr. 24).
Pentru pdrerea negativti s'ar putea. invoca textele din
kgea de abrcgare, din care s'ar putea deduce pe cale de in-
terpretare, cd nu mai titularul evreu deposedat are dreptul.
la fructe, ceea ce exclude pe achizitor _dela beneficiul fruc-
felor §i anume: art: 55 care recunocqte evreului titular, clrep
tul la chiriile restante,,deci si pe acelea din timpul delineril
achizitorului; art. 60 care anunjcl cti o lege viitoare va regle-
menta modalitatea restituirii fructelor.
Doctrina, care contestä titularului unui drept de proprie-
fate rezolubil, beneficiul fruclelor in Treficada interrnediard,
se baieazd pe art. 1019 codul civil si art. 483 cod civil. (Pla-
niol 1 Nr. 2361, Toullier VI No...563 Duranton XI No. 566 ;
Duvergier, Vente II No. 432 si urm.; Larombiere, Obligations,
art. 1183 No, 453, Troplong, Vente II No. 562; Laurent, XVII,
Ao. 146, 154; Huc. VII No: 277.; Alelandrescu VI, P. 75, Ha-
mungiu-Georgean VII, art. 1019 Nr. 57).
Pentru informare, amintim discutia care se face in dreptul
Comm privitor la dreptul de dobtindirea fructelor de cdtre
proPrietarul sub condifie rezolutorie.
Autorii care recunosc-dreptul la fructe propriejarului sub
condijie rezolutorie, uzeazd de argumente de analogie, rele-
viind diferite situafiuni- in care codul civil recunoaste dreptul
la frucie percepute «medio temporeo, astfel art. 762 c. civ.
valideazd fructele percepute de donatoruI reportator pdnd
In monzentul deschiderii succesiunii: art. 854 c. civ. validea-
2d fructele percepute succesibilul gralificat peste parfea
sa disponibild, etc.
S'a mai-sfius in sprijinul tezei,.cd perceperea fructelor dc
ctitie achizitorul sub condiliune rezolutorie in intervalul
«nzedio tempoie» s'a produs in mod legitim i insfdroit se mai
spune de aceiasi autari, cei din momentul ce sunt valabile oc-
iele de administralie cu atelt mai mult rename valabilei perce-
perea fructelor; operaliune care este limiLztd numai la mo-

118

www.dacoromanica.ro
raentul producerii.materiale a pereeperii, in limp c6hac1e/e
ie administratiune sub raportul efectelor produse pot excede
momentul implinirii conditiunii (de pildti un contract de 1n-
chiciere poate retmeme valabil si dupd implinirea condttiuniil.
In doctrine contrard se spune, cd in principiu ce/ ce .a
perceput fructele este &tor a le restitui aind dreptul stiu
ste rezolvat retroactiv, intemeindu-se pe dispozitiunea art.
_1019 al, 2 c. civ rom. corespunzdtor art. .1183 c. civ. francez,
in care se prevede cd conditiunea rezolutorie -nu suspendd
executarea obligatiunii, ci numai obligá pe creditor a -restitui
ceea ce a primit in caz de indeplinirea evenimentului prey&
zut prin conditiune si art. 483 c. civ. corespurtzdtor 547 c..civ.
irancez, dupet care fructele se cuvin proprietr Tut In virtutea
dreptului de accesiune.
S'ar putea spune insä in combatere cá atunci cdnd art.
1019 al. 2 c. civ, declarer cd creditorul restituie ce a primit, tex-
tul se referd la obiectul obligatiunii si nu la fructe cari sunt per-
-cepute.si nu primite. lar, cdt priveste art. 483 ce se prezintd
cu titlu de argument, este strain cauzei, textul fiind referi-
tor la circums'arzla cd rezolutiunea unui raport juridic .nu
tste pusd in discutie.
8. --- Sunt .achiiitori dela stat cumptirdtorii de bunuri
mobile sau imcbile evreesti. Gumpdrarea bunurilor dela C.
N. R., era organizatel de procedure instituitd in art. 86-107
din legea 398 din 27 Mai 1942 pentru administrarea si lichi-
darea bunurilor, apartindnd Centrului National de Romdni-
zcae, cu.modificdrile din legect 143 din 10 Martie 1943.
Lurruri miscdtoare apartindnd evreilor, au fost vdndute,
in cazuri numeroase, chiar si atunci cdnd erau destinate ex-
pioatdrii unui iraobil sau Incorporate.
Imobile in intregime nu s'au vdndut. Este adevdrat co
in ultimul timp, s'au st6s la licitatie cdteva iniobile, i s'au
1ndeplinit toate formalitdtlle, fdedndu-se adjudecdrile, 'inset
114tocmirea actelor si definitivarea cumpdrdrilor, n'au putut
avea loc, din cauzd cd intre timp a intervenit actul politic
dcla 23' August.
0 altd serie de vdnzdri imobiliare, destul de frecvente,
cu fost rdscumpdrdrile parti/or indivize ale evreilor Malan,
dp cdtre coindivizarii neevrei, porivit 'art. ll din legeg 254
am 28 Martie 1941, care prevedea reiscuwdrarea prin inter-
inediul justijiel i art. 83 din legea 286 din 22 Itinie 1944, care

0119

www.dacoromanica.ro
permis rdscumpararea direct dela C. N.. R., pe cale admi-
nistrativd.
. Un achizitor dela stat important este Creditul Funciar
Urbane a cdror achizijiuni au lost reglementate prin lege2.
speciald, legea 103 din 20 Decembrie 1941. Conform art. 1,
ilnobilele urbane aparlineind evreilog, ipotecate la Creditul
Funciar Urban din Bucuresti i Iasi, au trecut in posesiunecv
acestor institutiuni pe data de 16 Octombrie 1941, pentru cw
din venitul Icor sd se acopere ratele la credit. 'Cad valoarea
creantei intrecea valoarea,imobilului, se prevedea in art. .3-
cd imobilulu se socotesie dat In plata pentru achitarea crean-
lei ipotecare.
Toate acesie operatiuni, astdzi sunt nule.
Socotirn insd di plata ratelor cdtre Credit In contul chi'
rfilor rilindne delnitivä, neputeindu-se repeFa pe motivul Cá
sunt debite datorate.
Prin achizitori dela stat, se infeleg aceia, cari au do-
beindit un drept de proprietate sau un drept real asup.ra unui
bun evreesc, deci nu se vor include in aceastd notiune area-
chiriasii, etc. Totusi, prin analogie, se vor aplica fafär
de anumite acte facute de arendasi sau chiriasi, regulile apli-
cabile achiziterilor unde existei aceeasi rajiune; astfel se. vor
respecta actele de administrajiune sau de conservare flicute-
cie arendasi sau chiricii, iii limita puterilor din contract.
9. -- Radierea transcripjiunilor sau inscriptiunilor din
zegistre, potrivit al. 2 din art. 21, se va face cu citarea párfi-
lor in Camera de Consiliu, adicti se va urma In aceastd pa-
ving' procedura grafioasd prev(autd de art. 104 proc. civiJ
Flotdririle pentru radierea transcriptiunilor sau inscrip-
Punilor sunt executorii prin ele Insài i lupuse..apelului si
recursului.
In instanta gratioasd, judecata s va meirgini la verifi-
carea imprejurdrilor, cari se Incadre-azd In art. 21, adicd se-
va controla &Led actul transcris sau inscris priveste un bun
evreesc expropriat, i &Ica' instrdinarea sau grevatiunea air
avut loc dupd data exproprieVii.
Cererile revendicatorii, aptadrile can sá ducti la anula--
rea titluluiV orice chestiuni de fond, vor fi eliminate din
discujia instcmjei gratioase, reimdndd de a fi solufionate-
aupd,prOcedura dreptului cornun in instanta contencioasd.
10. Actele validate de comisanea preveizutd cje art....
124 din legea 398/942, se menjin?

120

www.dacoromanica.ro
Se stie, ca potrivit legii 398 din 27 Maiu 1942, o comi-
une 1nfiinfata pe leinga C. N. R., avea misiunea de a valida
.cctele evreilor catre neevrei, anterioare legii de expropriere,
..ovand data certa si netranscrise.
Art. 21, al. a din legea de Mgr, declara susceptibile de
.a fi radiate actele de instrainare, intervenite duper data expro-
.prierii, de unde se poate deduce cti daca instra,narea este Id-
cull inainte de expropriere, si transcrierea s'a produs dupa
.-,pcoastei data, trariscrierea. este buna.
Aceasta solufiune se poate intemeia i pe considerafiu,
..zrea, cd legea nu a decretat nulitatea convenfiunitor facute
titularul evreu ddposedat, jar. art. 19 a declarat ca este de
presupus ca bunul evreului deposedat n'a iesit niciun moment
din patrirnoniul säu, deci imp icit se recunoaste cá titularul
..evreu deposedat a avut libera dispozifie cu privire la acest
bun, putand sti-1 instrainete in mod liber, In orice forma ar
.fi dorit.
Pentru aceleasi considerafiuni, suntem de p dr er e c.et actele
tde dispozifie .converzite de titularul evreu deposedat in pe-
.rioada discriminatorie, ,se-vor respecta.

JURISPRUDENTE, .

Centrul National de Ro- nevalabil, fiecare parte este


ImAnizare, care functioneaza ca obligata de a restitui celeilal-
organ de administrarea bunu- te, prestatiunea primita, restabi-
_Attar evreesti, trecute in patri- lind situatiunea anterioara con-
moniul statului, continua azi tractului anulat.
,ca oficiu de lichidare a aces- (Cas. III Dec. 2383 din 15
tor bunuri, pana la definitiva Dec. 1937, Curier jud. 1937 11
trecere in patrimoniul fostilor 443).
titulari evrei, conform legii
.speciale ce se va reglementa. Rezilierea contractelor o-
Pana in acel moment, isi men- pereaza 98 pe trecut. Nu ins&
tine toate atributiunile de or- si in conitractele cu executare
an tutelar in lichidare, deci treptata, de exemplu in con-.
in drept sa poata lua orice tractul de asigurare sau con-
rnasuri de administratiune. ttactul de inchiriere.
i(Trib. Ilfov. S. N'otariat 24 (Cas. 111 Dec, 190 din.23 No-
Nov. 1944, dos. 12978/1944). embrie 1934, Dreptul 1935 pag.
Daca contractul este nul sau 33).

121

www.dacoromanica.ro
Art. 22. Sumele plkite drept pret pentru bunurile in-
-Maginate de' Star sau flied de proprietarul evreu spre satiAa-
cerea unei obligatiuni impuse de legile abrogate prin vnzr
direcei, licitatie sau prin intermediul justitiei vor fi restituite
achizitorilor ca urmare a anuParii instrgingrii.

COMENTARIU.

1. Textul de lege se referd la cloud ipoteze :


a) Preful s'a pleitit de ceitre achizitor, Statulul;
b) Preful s'a pleitit de achizitor, evreului;
Curl sunt ipotezele din legile abrcgate, pe care legiuito
fill le-a avut in vedere ctind a dal r.eglementarea prin care-
a hotarit cä sumele pleitite se restituie achizitorului ?
In primul caz, legea se referd la situaliunile ce/E, niai
frecvente, cemd Siatul a instreiinat sub diferite forme buntuilc
provenind dela evrei prin rtiscumpdrarea de ceitre coproprie-
tarii neevrei' a pártilor indivize expropriate.
In cel de al doilea caz, legea priveste s'tuuliunea din
Mc/ea 903/1941 care In art. 32 fixa un termen fatal de pease
luni inlduntrul .cdruia evreii proprietarl erau obligati sti in
strilineze locuintele lbr rurale i terenurile din tunl lor sub.
sanctiunea in coz de neconformare, aceste bunuri deveneau
expropriabile si situaliunea din legea 25471941 art. 23, care
obliga pe evreul care a dobadit prin succesiune in perioa-
da discriminatorie un imobil expropriabil, sd lichideze bunul
:?eiu succesoral intr'un termen de pease luni,
2. Cumpeireitorul are drept de retenfie asupra bunului
panel la plata pretului?
Socotim ca indiferent data achizitorul a dobandit bunul
dela Stat .sau dela evreu, nu poate exercita dreptut de reten
tie *Ind la restituirea prefului.
Este adeveirat cel in doctrind sun] peireri de mare auto
Mate in sensul cci orke cumpdrätor al cdrui titlu este anu .
laf, prin efectul unet conditiuni rezolutarii, are dreptul de a
refine luau] cumpeirat, pond i se va restitui integral prefut
vOnzdrii, puttind opune dreptul sdu de retentie, fate] de toala
lumea (Planiol 1 'Nr. 2521 pct. 6; Hamangiu, 2Nr. 1893 pct

in
www.dacoromanica.ro
I lit. b, Trib. Saint Denis dela 'Reunion, 22- Marfie 1866, Dal
laz 1876. I, 121).
To1usi, dreptul de retenfiune nu poate exista in spefil,
Pentru rnotivul ci rezolufiunea achizifiunii dobeinditorului
este bazafti pe un mdtiV de ordine publicti i anume, decla-
raffunea solemn6 a legiuitorului, c6 actul se desfiinfeazti de-
p;in drept.
Exeraitarea dreptului de retenfie constituie un refuz le
gitim de restituire, totusi a refine pdn6 la restituirea sumei
Iii condifiunile .legii de abrogare, ar fi contrar legii care a
decretat nulitatea radicalei i absolutti a actUlui reSpectiv.
(Camp. Cas. I, 21 lunie 1926 cu nota d-lui A. Cerban P. R.69
I. 1930).

Art. 23. Titularul evreu este subrogat in toate actiu-


riie §i drepturile relative la bunurile i dreptuPile de care a
. fost deposedat, na'scute in ..timpul detinerii lor de catre Stat
sau orice alt detentor.
Sumele incasate cu titlu de despagubire in temeiul unui
contract de asigurare sau ca urmale a unui delict civil sau a
altei cauze generatoare de daune se cuvin titularului depo-
sedat.

COMENTARIU.

1. Dispozitiunile art. 23 nu se refedi la o succesiune


ce drepturi dela Stat la titularul evreu deposedat, deoarece
dup6 cum reiese din ansamblul legii si in special din art. 19,
prin prisma de vedere a legiuitorului de azi, statul n'a avut
niciun drept, fiind presupus cd bunul respectiv n'a iesit nici-
odatti ditn patrimoniul titularului deposedat.
Raportändu-ne la aceasta concepfie a legii, urmeazti a
conchide cä i acfiunile si drepturile privitoare Ia. bunurIle
evieulul deposedat se considerti de,a se fi neiscut numqi in
favoarea sa.
In fapt; exercifiul drepturilor si acliunilor a lost sus .
pendat In perioada discriminatorie pe motivq1 ad titularul nu
Ct avut definerea bunurilor, sitqatiune care a primit un coer.

123
www.dacoromanica.ro
citiv prin dispozitia art. 36, care a prevtizut suspendarea ori-
calor termene de prescriWie.
2. Care este raportul juridic dintre Stat si evreul de-
pcisedat
Acest raport juridic nu p6ate fi deceit de reprezemajiti.
ne. Pentru a ne documenta in privinta sustinerilor noastre,..
e,ste bine de a ne referi la principiile generale \ale dreptului-
in materie de reprezentatiune, dupd care aceastei notiune este-
cat se poate de target qi implicä funcliunea ei, ori de cdte ori
actul juridic fticut de un reprezentant este opozabil repre-
zentatului, fie eti reprezentatiunea deriver dintr'o convenjie,...
cum' ar fi mandatul, fie cd derivei din lege, ca in caz de hi-
Mei,' fie cei derivti dintrun fapt ca gestiunea de afaceri.
Actele de administratie pe care le recunoage legecr
nouti opozabild evreului deposedat, in raport cu teoria ge-
nerald a reprezentantiunei, implied. In mod necesar ideia de-
reprezentatiune.
Statul, deci, pentru actele juridice din perioada discri-
minatorie, pe cari. legea nouti la declard opozabile evreule
deposedat, este un reprezentant legal al cdrui fundament re-
. zidii in Instisi legea pentru abrogarea mdsurilor legislcitive-
anti-evreeVi.
Subrogatiunea, ca termen _la care se referd textul legii
este, procedeul technic juridic, prin care actiunile i dreptu-
rile existente la un moment dat Ia indemdna reprezentaniu
lui, tree asupra reprezentatului, adicti dela Stat asupra titu---
larului evreu deposedat.
S'a intrebu:ntat cuveintul de «subrogOune», deoarece-.
principalul efect al acestei operatiuni este de a strilmuta
ereanta asupra subrogatului, care dobtindege totodatti qf
toate drepturile, accesoriile i garantiile creanfei.
'3. In ce limite opereazti subrogatiunea de actiuni .si-
drePturi relative la bunurile qi drepturile 'in favoarea tituiw-
rului evreu ?
Credem c. evreul titular deposedat de bunurilee sale, im
mina discrimindrilor rasiale, este subrogat numai m dreptu-
rile si actiunile ce se sprijind pe acte juridice conforme.
drdtului comun si cà nu este subrogat in drepturile si ag--
Unlade cari se sprijind exclusiv pe o lege de organizare-
administrativd interioard.
Socotim cä aceasta este solutiunea exacta, ctici &cc&
sUr admite ca evreul deposedat six aibe drepturi sprijinite /X

124

www.dacoromanica.ro
pe legea de administrafiue, ar Insemna ca sti aibd drepturi
mai marl decdt orice alt, particular si set' exercite prin conti-
nuitate prerogative administrative de stat, ceea ce evident
ccl nu s'ar putea concepe. De aceiay chiar legea in art. 23, a
Jinat sd precizeze ca titlarul evreii. este subrogat numai «in
actiunlle si drepturile relatiiie la bunurile i drepturile sale»
Acceptand aceastd distincfiune de bath, vorn rezolva di-
versele ..ipoteze practice: dela caz la caz.
Examintind legea 398 din 27 Mai 1942, pentru adminis
trarea si lichidarea bunurilor aparfindnd Centrului Naliop,u1
dc Romdnizare, vom face urmdtoarele observaliuni:
Art. 13. prevede: «Arendarea sau inchirierea bunu-
rilor rurale ale Centrului National de Românizare se va face
de organele si cu formele prevazute de legea 175 din 6 Mar-
tie 1942, pentru reorganizarea Centrului National de Roma-
nizare».
Arendarea si inchirierea sunt acte juridice coniorme
dreptului comun, deci titularul-evreu deposedat este subro- .

gat in toate drepturile i acflunile derivdnd din cistfel de


contracte. Titularul evreu deposedat in virtutea subrogaliu
nii va putea cere rezilierea i evacuarecr chiriasului pentru
incalcarea oriceiror clauze din contract sau pentru Motive
prevazute de dreptul comun, precum va putea cere $i execu
tarea si formula orice pretenfie in bare contractelor. .

Art. 15. prevede: «Contractul de inchiriere sau aren-


dare, se se reziliaza deplin drept, fara somatie,,punere in in-
tarziere sau hotarire judecatoreasca, in caz de neexecutare
din parted locatarului a oricareia din obligatiunile sale legale
sau contractuale.
«In caz de reziliere, evacuarea bunului inchiriat sau a-
rendat, se va face 1.5, temeiul contractului de inchiriere sau
arendare, investit cu formula executorie de tribunalul local.
«Sumele datorate cu titlu de chirie sau daune echiva-
lente cu chiria, se vor urmari in temeiul contractului si
adresei insotitoare, conform art. 58 din legea Nr. 175 din 6
Martie 1942.
tOcupantii lag titlu al bunurilor. apartinând Centrului
National de RomAnizare, vor fi evacuati prin ordonanta Pre-
sedintelui Tribunalului local, data fall citarea partilor, pe
baza deciziunii motivata a Directorului General al Centrului
National de Românizare.»
Pactul comisoriu legal preväzut de art. 15 este o creatiu-

125

www.dacoromanica.ro
ne a legii de administrafiune, deci titularul evreu. nü este
subrogat in drepturi. El este subrogat num& in pactul coMi-
soriu conventional, care ar fi inscris in contract conform
dreptului comun. In consecintd, dec d. nu s'a incheiat corztrat-
lul tip de arendei sau inchiriere, care intotdeauna confine
pcwtul comisoriu expres de gradul trei, 0 existä numai o sim-
plei aprobare a arendeirii sau a inchirierii, din partea C. N.
R.-ului, rezolutiunea de drept feud somafiune nu opereazd.
Cererea de investire si de executare conform art. 15 este
un drept special derivat din legea de administratiune in fa-
voarea C. N. R.-ului, deci titularul evreu nu se subrogel in
acest drept. Pentru aceleasi motive nu se va putea da uj
jurnal de extinderea investirii la cererea titularului evreu.
Executarea debitelor restante cu titlu de chirie sau aren-
dei si a daunelor dupti procedure art. 15, este un drept spri-
jinit pe legea de administrafiune Si ca atare nu se ,produce
subrogarea. Executarea debitelor se vor face numai conform
ereptului comun la cererea titularului.
Cererea de referat pentru evacuarea ocupantilor lard
titlu este o cerere conformd dreptului comun, art. 67 din le-
gea accelerdrii judectifilor, deci opereazd subrogarea.
Art. 69 prevede: Subinchirierea sau cesiunea partied sau
totald a contractului de inchiriere, esfe interzisà. frä autori-
zatia Centrului National de RomAnizare.
Aceastei condifiune este impusei de legea de administra-
Pune, ca atare titularul evreu nu este subrogat. Numai in
cazuri ciind aceastet clauzd este inseratei in contract, el va fl
subrogat, intruceit in aceste imprejureiri clauza este for-
mci dreptului comun.
Art. 74 prevede: dacA la restituirea bunului inchiriat se
va constata degradAri sau lipsuri .din iiwentarul bunului, se
va cere Judecatorului de pace al situatiunii bunului, s5. con-
st ate starea in care imobilul este restitilit si sa. evalueze dau-
nele cauzate bunului, JudecAforul de pace este obligat sA
mearga la fa:%a locului de indatà i s dreseze un proces-
verbal cu privire la constatarile si evaluArile fAcute.
Procesul-verbal incheiat de judecatorul de pace va con-
stitui titlul definitiv in contra locatarului.
Constatarea daunelor prin procedure preveizutd de art. 74
este-instituitd in mod special de legeci de administratiune, deci
iw opereazei subrogarea.
Art. 123 prevede: Dacai se va constata cA contractele de

125

www.dacoromanica.ro
arendare si inchiriere sunt incheiate impotriva prevederilor
legale sau sunt oneroase pentru Centrul National de Romani-
zare. ele se vor anula sau rezilia.
, Titularul evreu nu va putea à ceard anularea unui con-
beet de arendare sau de inchiriere, pe motivul cd este facut
in contra prevederilor legate sau oneroase, deoarece ar in-
semna sd-si sprifine dreptul pe legen de administratiune.
Art. 129 prevede: Contractele de once natura incheiate
ne Centrul National de Românizare, prin organele sale admi-
nistrative sau ile exploafare, au valoarea actelor autentice,
p-oducând toate efectele acestora.
Efectele care pot derive dintr'un act autentic, constd in
valoarea probatorie *i in pu'erea de executare.
Valoarea probatorie a actului autentic, constd dup'd dis-,
poziliunile art. 1172 c. civ. de a face del:4;nd credintd in pri-
vinta oricdrei persoane despre dispozifiunile si conventiunile
ce constatit.
Art. 1172 c. cry. fiind o reguld a dreptului comun, utula-
rul evreu esYe subrogat in dreptul de a invoca actul incheiat
oe C. N. R. ca act autentic, din punctul de vedere al valorit
probatorii.
Executarea si investirea se intemeiazd pe legea special6
de administrafiune i anume pe.dispoziltunile art. 15 care con-
tend autoritdtil beneficiul executtirit si nu particularului cu
core a contractat. Intr'adevdr executarea si investirea n'ar
putea fi cerutti in baza art. 46 qi 54 din legea 358/1944 pentru
autentificarea actelor, cad ar fi insernnat cà i contractantuf
cu C. N. R.-ul putea sà intrebuinteze aceioi procedurd, ceeq
ce este inadmisibil.
Investirea si executarea contractefor cu C. N. R. avdnd
ca suport legal legea de administrafiune i nu dreptul comua
nu pot fi cerute de titularul evreu in virtutea subrogdrii, de$1-
contractele sunt asirnilate actelor autentice:
Titularul evreu nu va putea cere executarea potrivit dis-
pozitivilor din legea autentifiadrii actelor, intrucôt numat
actele ,natentificate cfe instantele cornpetinte prin aceastrt
lege, sunt susceptibile de a fi investite i executate.
De asemenea nu va putea cere emiterea unei ordonante
ce executpre sau evacuare conform art. 2 din legea proprie-
tnrilor, Pentru contractele de inchiriere incheiate cu C. M. R.,
deoarece contractul nu poate fi investit_ cu formula execu-
torte.

127

www.dacoromanica.ro
Pentru orke pretentiuni, titularul evreu nu va putea deceit
sä actioneze in judecalti, ca si cum actul ar fi sub semnitturd
'piivatä.
4. Titularii evrei vor putea continua procesele pen-
dinte in fata instantelor judeCdtoresti, introduse de C. N. R.,
iar mai itirziu de Oficiul de lichidare a patrimoniului C. N. R.?
Pentru a reispunde la aceastd chestiune, este necesar de
a decsebi cloud situatiuni:
a) In cauth s'a pronuntat o deciziune judiciard;
bf Inaintea instanfei de judecatti nu exiqtei deceit actiu-
nea sau cererea introdusti, feird sti fi intervenit o hotdrire a
judecdiorului.
In prima situatiune, când -s'a pronuntat o deciziune judi-
ciard, titularul evreu este subrogat si deci va putea continua
procesul.
Pentru a ajunge la aceastd concluzie, vom repeta pan-
c;piul formulat in precedent: evreul titularul deposedat de bu-
nurile sale In urma discrimindrilor rasiale, este subrogat nu-
mai In drepturile si acrunile e se sprijind pe acte juridice
conforme dreptului comun.
Actul jurisdictional, (deciziunea judiciarii), este tot un act
juridic, insti dupti vederile doctrinei, este un act juridic corn-
plex determinat de diferite caractere specifice, care II deosl-
besc de celelalte acte juridice, cari sunt unice (in complexi-
tatea actului jurisdictional intervine o constatare a atingerii
unei norme de drept obiectiv sau a unei situafiuni juridice
subiecti've, rezolvarea unei probleme de drept si deciziunea
judectitorului ca o consecinki a solutiunii sale, prin, care se
ordonti o dispozitie care dupd imprejurdri poate fi un act sir-
biectiv sau un act conditie Leon Duguit, Traité de droit con-
stitutional, vol. II, pag. 213 si urmtitorii).
Actul jurisdictional este conform dreptului comun, de
unde urmeazd cé titularul evreu este subrogat in toate dreptu-
rire derivdnd din acest act juridic. Este indiferent dac'd pro-
rnovarea actului jurisdictional este determinate de exiercita-
rea unui drept intemeiat pe legea de administratiune, deoare-
ce dreptul ce a existat in forma lui primarti, s'a transformat
intfün nou drept, care derivd din actul jurisdictional.
Se va socoti cd in orjce imprejurare, uncle a intervenit
deciziunea judectitorului, evreul titular este subrogat In drep-
turi, astfel va putea continua procesul la Tribunal din mo-
ment ce actul a fost investit, dispozitiunea de investire con-

128

www.dacoromanica.ro
stiluind un act jurisdictional; va putea continua judecata in
luta instantei de apel, actul jurisdictional consteind in solu-
tiunea.primei instante; va putea sä continuie judecarea in re-
curs pe aceleasi consideratiuni i va putea set' execute hottf-
f.lrile definitive, actul jurisdictional beneficiind de aceastä
data de puterea executorie.
In cea de a doua situatiune, ctind inaintea instantei de
judecatd nu existei decdt actiunea, vom porni dela aceiasi dis-
fincliune expusti mai sus,
Cdnd- actiunea sau cererea se bazeazei pe un drept con-
form dreptului comun, se va putea continua judecarea proce..
.sului de ceitre titu1ctrul evreu; din contra dacd actiunea sau
cererea sa se bazeazei pe un drept deriveind din legea de ad-
ministratiune, tiularul evreu nu va putea continua protesul.
Dacii evreul titular se va prezenta in instantei In- locus
Oficiului de lichidare a patrimoniului C. N. R. (cel din urmd
(az), cererea sau actiunea se va respinge pentru lipsti de
drept.
Aplicatiunea acestei distinctiuni este Wild de a se face in
iooteza ctind cererea de investire a unui contract incheiat cu
C. N. R din partea Oficiului de lichidare, conform art. 15 din
legea de adminis'ratiune, a lost trimisei la Tribunal si pemó
la aparitia legli.de abrogare nu a fost rezolvatti, In care caz
suntem de pdrere,cd investirea nu mai pbate fi acordatd.
5. -- Prin al doilea aliniat din art. 23, legiuitorul hold-
alqte di in ipoteza cá dreptul a lost yalorificat si subrogarea
nu-si mai are rostul, surnele incasate cu titlu de despeigubire
in temeiul unui contract de asigurare sau ca urmare a unui
delict civil sau a altei cauze generatoaie de daune, se cuvin
filularului deposedat.
La drept vorbind, aceastei operatiune este .tot de subro-
gare, Inset nu mai este vorbcz de o subrogare de persoane ca
in cazul reglementat de aliniatul precedent, ci de o subrogare
reale, (res succedit in locum pretii -et pretium in locum rei),
sau cum Se mai spune, subrogatiune de lucruri (Comp. Pla-
noil II Nr. 476 nota 1 Aubry et Rau, pag. 2351

Art. 24. Detin'atorii (achizitpri chiriai, arenclasi,


etc.), vor r5spunde fata" de .proprietarul evreu pentru degrad-
Tile aduse bunurilor miscgtoare sau nemisegtoare, i imputabile
br tinindu-se seama de uzajul normal.

9 129

www.dacoromanica.ro
Titularii e-vrei deposedati nu au niciun drept pentru pier-
derile i degraarile, rezultate din cauza de fort 'a. majora sau
fapte de eazboiu.

COMENTARIU.

S'a explicat In doctrinti dispozillunea art. 1431 c. civ. pe


o considetatiune de logicd; vechimea este rezultaftil unui 117
prelungit, deci locatarul nu poate fi rtispunztitor de faptul cd
a 1trebuintat lucrul potrivit destinajiunii sale (Alexanclrescu .
IX. pag. 161 nota 3).
Ca exemple de uzaj din vechime se pcate da: levile de
apd se, iniundti, broqlele de/a usi nu mai pot fi perfect in-
chise, scdrile nu mai au destulti rezistentd, acoperisul de tablci
din cauza vechimei nu mai este destul de rezistent, din care
cctuzd se scurge apa prin el, etc.
Ca exempla de forld majorti se poate cita cazur cdnd aco-
perisul unei case inchiriate s'a stricat din cauza unei furtuni
sau o ztipadd neobisnuitd (Alexandresco, IX, pag. 161 nota 4).
sau distrugerile de bombardment.
Chiricoul nu se da putea aptira pe motiv rle uzaj normal.
cdnd se lace dovada cä degraddrile provin din cauzd cti nu
s'au. fticut reparajiuni locative, la care era obligat potrivit art.
1447 cod. civ.

JURISPRUDENTE

Din depozitiile martorilor urmeaza a se vedea cä pactul


A. C. si M. P. rezulta ca gea . comisoriu prevazut de art. 7
muffle sparte au fost cauzate din contracttil de locatiune
de bombardament; cã parche- n'a_operat.
tul lasat in. acea camera nu (Trib. Ilfov S. Notariat sen-
keste din vina contestatoarei, tinta 524 din 13 Nov. 1944),
el filnd gasit in aceiast. stare dos. 11007/1944).
la mutare in apartament, iar Ca faptul cä imobilul a fost
umezeala exista de asernenea daramat din cauza bombarda,-
hiainte de mutarea contesta- mentului, nu poate constitui a
toarei. culpa pusa in sarcina locata-
Fatt de aceasta situatiune, rei contestatoare, deci aparta-

130

www.dacoromanica.ro
mentul locuit cle D-sa nu este fond fata de aceasta constatare
degradat din caUza relei in- nu era obligata sa se refere la
tretineri; 5i in consecint a. ur- art. 1447 C. civ. privitor la re-
nkeaza a fi exonerata de ras- paratiuni locative.
mindere. (Cas. I. Decizia 1025 din 1
(Trib. Ilfov, S. Notariat, sen- Dec. 1941 Jur. Gen. 1942 speta
tinta 564 din 1" Nov. 1944 341).
dos. 11170/1944). Locatarul care .potrivit art.
Din fisa de sinistrat depusa 1422 c. civ. el insusi trebuie
la dosar, se constata ca din sã fie garantat pentru viciil
-cauza bombelor explozibile luclului inchiriat ce-i impiedi-
cazute in apropiere, imobilul a ca folosinta nu poate fi facut
capatat crapaturi si avarii gra- raspunzator nici fat a. de terti
ve. de viciile de constructie ale i-
Fata de pronete dela aosar mobilului inchiriat.
rezulta in mod neindoios ca
degraddrile existente azi la i- (Cas. I. Dec. 1124 din 13 Oc-
mobilul ce71 locueste, nu pro- tombrie 1931 Jur. Gen. 1932
yin din culpa sa si se dato- speta 3771.
resc unor imprejurari de forta Pentru ca degradarile aduse
-majora. de locatar imobilului inchiriat
(Trib. Ilfov, S. Notariat). sS conducä la rezilierea con
Atunci cand imobilul a' fost tractului, trebuie Ca ele sa. a-
inchiirat cu inventar, locatarul tinga serios existenta locuintel
pe langa dreptul ce-1 are in iar daca stricaciunile sunt de
baza art. 1431 c. civ. de a sta- minima importanta putand fi
bill ca pierderea sau deterio- refacute, lars. niciun risc, in-
rarea a provenit din vechime stanja trebuie sa mentina in
sau dintr'o cauza de forta ma- vigoare contractul.
jor& va avea posibilitatea sà (Trib. Ilfov S. I. 17 Iulie
faca dovada cdeteriorarile 1920 P. R. 134 III 1927).
sunt datorite unui uzaj nor Inventarul ce s'a facut cu o-
mal, intrucat chiriasul nu are cazia luarii in primire a imobi-
nicio raspundere pentru aceste lului, se refera numai la even-
deteriorari, care sunt conse- tuale stricaciuni ce ar putea
cinté unei folosinte. obisnuite. cadea dupa lege (Art. 1441) c.
(Cas. I. Dec. 2488 din 23 No- civ.) in sarcina chiriasului.
..embrie 1937. Jur. Gen. 1938 Locatarul nu raspunde de
speta. 351). de deterinorkile provenite din
In speta s'a constatat ca de= cauza vechimei.
teriorarile s'au facut peste u- Trib. Putna S. II, 9 Aprilie
2area normala. Instanta de 1930 P. R. 85, III, 1931).

131

www.dacoromanica.ro
Art. 25. Proprietarii evrei deposedati vor 0'66 drept
echivalent al constructiunilor facute de Stat sau orice alt achi-
zitor la imobilele lor, despa'gubirile prevazute de art. 494 cod
civil partea final pentru ipoteza constructorului de buna' ere-
&Mfg.

'Pentru asigurarea plii sumelor cuyenite cu acest titlu,


constructorul va avea un drept de privilegiu asupra irnobilu-
lui, Fara a fi necesara transcrierea lui. Constructorul nu va
avea drept de retentie asupra imobilului.

COMENTARTU.

1. Art. 25. asimileazd pe stat si pe athizitor, care a


coerstruit pe. proprietatea unui evreu deposedat prin legile ra-
slate az un constructor de blind credingi, Ricdnd trimitere la
d;spozitiunile art. 494 cod civil alin. ultim, cu urmeitoarea
prindere:
Cu toate acestea, dacd plantahunile, clàdirile, operile, au
fost facute de care o a treia persoana de'buna credinta, pro-.
ietarul pamantului nu va putea cere ridicarea susziselor
plantatiuni, clädiri si hicrdri, dat va yea dreptul de a inapoia
valoarea materialelor si pretul munch, sau de a pläti o sum&
dc bani egald cu aceia a cregerii valorii fondului.
bispozifiunea privitoare la constructorul de blinä credinfet
din textul de fat& este aplicabild numai in cazul aind colt-
siructiunea a lost idcutei de Stat sau de achizitor; in ipoteza
alnd ccnstructorul ar avea and calitate, dreptul comun se apli-
al in intregime.
Socotim cd dispoziliunea art. 25 se aplicei si la achizitoruI
unei Oaf indivize, intruced legea nu distinge intre achizitorur
a unui tot sau a unei p9Cm indivize.
In spelei; nu se aplicei soluliunea doctrinei si jurispruden-
lei, dupei care un coproprietar nu poate beneficia de aplicafiu-
nea art. 494 c. civ. (Planiol I, Nr. 2737; Demolombe IX Nr.
091 bis; Aubry et Rau paragraful 294 nota 19 Huc IV Nr. 146;
Laurent VI Nr. 274;' Alexandresco Ill partea I p. 353; Haman-
fiu-Georgian VI, rt. 494 Nr. 60 Cas. I, 21 lanuarie 1923 .Pr.

182

www.dacoromanica.ro
Gen., 1923 Nr. 106), deoarece aceastti solufiune vizeazd o si-
tuafiune deosebitti dean a achizitoru'ui coproprietar dupti le-
gile de expropriere, care a devenit proprietar pe intregul burt
in urma rdscumptirdrii admise in favoarea sa.
Art. 25 nu se aplicii la locatari, avand in vedere cá legea
vorbeste de achizitori. Fald de locatari se vor aplica principiile
.dreptului comun, fafá de care jurisprudenfa in dezacord cu
mare parte a doctrinei a decis di, se considerti locatarul care
a construit pe fondul inchiriat ca un constuctor de rea cre-
dinfd, flindu-i aplicabild partea corespunzdtoare din art. 494
c. civ, (Cas. I 25 lunie 1883; Bul. 1883 p. 677 si 1 lunie 191g
P. R. 1923 I. 158. Trib. Covurlui 3 Martie 1921, P. R. 1926 3150.
Planiol I Nr. 2736). Este de observat, di in reguld generald
in confractele de inchiriere tip incheiate de C. N. R. s'a pre-
vrizut intotdeauna clauza cod chiriasul sau arendasul nu pool e
pretinde la sfarsitul locafiunei vreo despdgubire pentru con-
strucliuni. In asemenea caz se va aplica clauza contractului.
474 494. nearilicdndu-se pentru cheltUielile necesare si
utile fticute de Stat sau achizitor asupra bunului ce a aparfi-
'nut unai evreu, nici dispozifiunile art. 25 nu sunt aplicabile
pentru asemenea cheltuieli.
Principlile aplicabile In acest caz sunt cele din dreptul co-
rnun, potrivit cdrora s'a decis cti in lipsa unui text din codul ci-
vil, se aplied soluliunea de echitate din Dreptul Roman: cheltu-
ielile riecesare se restituie intotdeauna, cele utile in limita spa--
rfrif valorii fondului iar cele voluntare nu se restituie (Planiot
I Nr. 2732. Aubry ,et Rau II paragraful 219 p. 390).
2. Art. 25 Win. 2, derogand dela-dreptul comun, dupti
care constructorul de bund credinfti are un drept de retenfiune
(a se vedea Planiol II Nr. 2527. Hamagiu, Báldnescu II Nr. 1843.
Cas. fr, 14 Noembrie 1881. D. P. 1882. I. 168 Sirey 1882 I. 257;
Bordeaux 12 August 1902 D. P. 1906, 2 409), Ink-Hurd dela bene-
ficiul acestui drept statul sau achizitorul, constructori, asupra,
unui fond aparlinand unui evreu deposedat.
Aceastd dispozifie fiind derogatorie, este de strictd inter-
pretare si ca atare se aplicti numai la cazurile speciale pre-
vd.zute de lege. Nu se va aplica art. 25 alin. 2, unui tent con-
structor care nu este Seat sau achizitor, care In perioada dis-
criminatorie a lost posesor de bund credintd,independent de
vreun raport juridic cu Statul.
3, Pentru lipsa unui drept de retenfie in favoarea Sta-
lulu( 0 a achizitorului constructor asupra unul fond evreesc

133;

www.dacoromanica.ro
Jegea ca o compensarte recunoaste acestora un drept de pri-
vSlegiu, lipsit de orice formalism si de obligaliunea de a fi
transcris.
Privilegiul prevdzut de acest text legal se aseamtin4 cu
privilegiul arhitectilor si antreprenorilor prevetzut de art.
1737 cod .civil, deosebirea fiind numai in privinfa modUlut de
conservare.
In dreptul cornun este o discujie, cu privire la rangul pri-
vaegiului arhitecjilor si antreprenorilor.
Alexandresco este de párere Ca rangul privilegiului este
tlata inscrierii celor cloud procese verbale de expertizet prey&
zute de 1737 c. civ. (Vol. X, pag. 529 si 530). -liamangiu si
Bellänescu (vol. Il Nr. 1892) socotesc cet privilegiul arhitectufui
,plimeazd ipotecile anterioare, pentrucet a math valoarea fon-
rlului, nu primeazd inset ipotecile inscrise dupti procese/e-ver-
bale pe care arhitectu/ sau constructoru/ le-ar neglija a /e
inscrie astfel cum prevede legea.
Socotim di nu este cazul ca in ipoteza" prevelzutet de art.
25 din legea de fold sti angajeim aceiasi discutie,. nefiind o
rdentitate de situatiuni i cei nu se poate admite ca privilegiul
-creiat de acest text set primeze ipotecile i privilegiile inscrise
la data legii, deoarece, dacii am admite contrariul, ar insemna
c'd dispozitia legald ar Ii retroactivii, ceea ce nu se poate ad-
mite neavdnd text expres, in conformitate cu regula din art.
q c. civ. privitoare la neretroactivitatea legilor.
De aceia, suntem de pdrere cä privilegiul dirt art. 25, are
_rang data legii de abrogare a meisurilor legislative anti-evre-
.esti, legea fiind creatoare privilegiului si a dispensei de tran-
scriere.

JURISPRUDENTE:

Dreptul acordat proprietaru- tele unei accesiuni in folosul


Jui de a retine lucarile efec- proprietarului.
tuate de un tent asupra unui (Cas. fr. 28 Martie 1939.
fond care ii apartine, sau de a Dance H. 1939 pag. ,289, J. G.
obliga pe acest tert sd-1 ridice 1940 speta 825).
nu va putea fi extins la ame- Locatarul care a facut con:.
liothrile care nu constituiesc structiuni, plantatiuni sau a-
un lucru nou, putand fi obiec- daugiri imobilului inchiriat

131
www.dacoromanica.ro
fdra. consimAdmantul proprieta . Detentorul precar, fkanci
/tutu), trebuie asimilat cu un iconstructiuni pe terenuf pro-
constructor de rea credintg.. prietarului fr cOnsimtarnantul
(Cas. I. Dec. 211 din 9 Fe- aiestéia si Mr& sà. fie in pri-
bruarie 1937 Jur. Gen. 1937, vinta aceasta vre-o conventie.
speta 650). se gaseste fatà de proprietar-
ca si un tert si deci rapcnAu--.
Dreptul de retentiune se poa- rile lor, trebuies6 regulate dE
te incuviinta ori de c'dte ori art. 494 cod. civ.
este vorba de plata unei dato- (Cas. I. Dec. 109/919 P. R.
rii recunoscute detentorului, lu- ,158 I. 923).
crului a cdrui revendicare se Art. 494 C. civ. se apited 5.
cere (debitum cum re junc- privitor la constructiunile si-
turn). plantatiunile fAcute de arenda
Prin urinate,- recurentul fiind pe pamantul luat in arendà ni
obligat sa predea intimatilcr va fi considerat ca un con-
imobilul, iar intirnatii fiind o- strutor de rea credinVa.
bligati sa plateased valoarea (Trib. CO--iiurlui P. R. 150 III,
materialului si a constructiuni- 1929).
lor, recurentul in calitate de Lichidarea pretentiunilor, din-
constructor era in drept sä re- tre proprietari, urmeazd sä se
tina iniobilul pana la achitarea Med pe calea unei actiuni de
sa. imparteald, carc inláturd apli-
(Cas..I. Dec. 49 din 10 -Ian carea art. 494 C. eiv. referitor
1939, Jur. Gen. 1939 speta 610) la alte ipoteze, când pe fondul
Nimic nu se Opune ca prin comun, unul din coproprietari,
analogie sa se aplice dispozi- a ridicat diferite constructii.
tiunile art. 494 c. civ. la alti (Cas. I, Dec. 11/923 P. R. 129.
posesori care nu sunt terti. III. 1923).

Art. 26. Bunurile miKatoare prin natura lor, precurn


si acele bunuri nemi$catoare, care, desi au fost imobile prin
destinatiune sau prin obiectul la care ele s'au aplicat, au de-
.venit mobile prin desafectare sau desincorporare, vor fi re-
kate de proprietarul evreu dela detinatorii lor cu orice titlu.
In cazul cand reluarea bunului mobil s'a facut dela un
tert detinator, acesta va av.ca drept de regres impotriva au-
torului sau pentru sumele ce va fi pItit, Fara a putea exercita
clreptul de retentie asupra mnsui bunului.

130

www.dacoromanica.ro
Restituirea bunurilor mobile consumate, dispgrute saw
care lipsesc din orice aka' cauzg, se face prin plata de csatre,
Stat a valorii reale a bunutui.

-COMENTARIU.

1. -- Dispozitiunea legii se referd la acele bunuri mis-


c?loare care au fost preluate in temeiul unei legi de discr:-
minare rasiald, recunosceindu-se dreptul titularului evreu de-
posedat la restituire, indepedent de faptul dacci,sunt mobile
prhi natura lor sau mobile prin destinatiune sau prin ,o-
.biectul la care ele s'au aplicat, devenite mobile prin desn
fectare sau desincoiporare.
Solutiunea legald este de adoptat i atunci cdnd lucru
rile mobile au .fost, preluate cu ocazia unei exproprieri, desi
.acestea nu intrau sub aplicatiunea legii respective (de pildd
_ea preluat mobilierul personal al evreului expropriat sciu nu
...merarul care ea gasit la moara prelude'', etc.), pentru urmd-
.toarele considerafiuni:
Art. I. in partea finale" prevede: «De asemenea se a-
-nuleazA toate dispozitiunile discriminatorii luate fár baza'
_legala" impotriva evreilor de &are autoritatile publicev.
Fatei de aceastd dispozitiune, se deduce di toate solu-
-tiunile legiuitorului prevdzute in legea de abrogare a mdsuri-
for legislative antievreoti, se aplicei deopotrivei atdt in ipoteza
.cdnd discriminarea rasiald s'a felcut in temeiul.unei dispozi-
tiuni de lege abrogate'', cdt si in cazul cdnd (dttpci exprimarea
legiuitorului din art. 1), dispozitiunile discriminatorii au lost
Male kith" bath' legald impotriva evreilor.
Textul iqi gäseqte aplicatiune cdnd s'au cumpdrat instala-
41unile unei fabrici i dupe' cumparare aceste instalatiunf au
fost ridicate i duse in anti parte.'
Socotim cd chiar dace" aceste instalatiuni s'au incorporat de
.un all imobil; cum ar fi cazul cdnd cu maVnile cumpeirate s'a
intemeiat o industrie, vor putea fi revendicate i sei se ceard
.riceincorporarea lor. Ne sprijinim pdrerea pe dispoz.itiunea alin.
.3 din art.'26, in care se prevede cif pentru bunurile consumate
scu care lipsesc din orice altei cauza, plata se va face de dare

136

www.dacoromanica.ro
;Stat. Numai bunurile consumate, disparute sau care lipsesc, se.
restituie prin echivalent, deci cele incorporate la un alt imo-
bli se vor restitui th urma desincorpordrii.
2, Art. 26. cuprinde o derogare dela dispozifiunect
art. 1909 c. civ., conform etireia lucrurile miscatoare se pre-
scriu prin faptul posesiunii lor, farti sti fie trebuinra de vreo
curgere de timp.
Terfii definatori cu orice titlu ai lucrurilor miscatoarer
provenind dela exproprierea vreunui evreu, nu vor putea in-
voca buna lor credinfti si posesiunea instantanee.
Maul este obligat la restituire si in cazul cand a dobdn-
dit lucrul cumpdrandu-1 in carpert, fiind de bunti credinfa. A-
ceasta rezult6 implicit din prima parte a textului care vor-
beste despre dejindtorii cu orice titlu si din destiinlarea drep-
tului de retenfie pe care 11 au numai posesoTii de buna cre-
dinfa a lucrurilor miscatoare, cumptirate In comerf, pana la
restituirea sumelor ce le-au pltitit drept prof in _conformitate
cu art. 1910 c. civ.
Inteun proces de revendicare a bunurilor m4cettoare ex-
propriate, titularul evreu deposedat va lace o singura dovadtt
MI6 de terf, cà aceste bunuri au facut parte dintr'o preluare
In temeiul unei legi de expropriere evreesti. Terful delinator
nu va putea contesta proprietatea bunurilor miscatoare resp'ec-
tive; va putea insti combate pretenfiunile titularului evreu_
aemonstrand ea achtzijitinea sa _provine dela reclamant.
Cererect de revendicare a mobilelor din partea evreultu
titular se va judeca de instanfa 'competent6 in Camera de-
Consiliu, si de urgenfa, in conformitate cu dispozifille art. 51
din lege.
3. Statul este obligat sa restituie prin plata bunurile-
. irobile consumate, dispdrute sau cari lipsesc la valoarea real&
Dispozifiunea legii trebuie cornpletata in sensul cá Statur
este exonerat, de plata bunurilor disparute_prin eaz de forfa
niajord i fapte de rdzboiu. Desi, textul legii intrebuinfraza
cuvintele «lipsesc din oiice aitá cauza», credenr ca legiuitorul
na infrles set excludd in exprimarea sa forfa majorti si fapta
de rtizboiu, caci dacti ar fi avut in interilie sti-si asume o rtis-
pundere care implied o derogare dela princiipiul de beizet in
materie de responsabilitate, ar fi declarat-a printio dispozifie
cafegonicc i expresil.
Plata bunirrilor mobile consumate, disparute sau Lae lip-
zesc se va 'face la valoarea real& Prin va/oarea rect./et, vonz

137

www.dacoromanica.ro
:infelege valoarea venala din momentul legli de abrogare a md-
surilor legislative antievreesti si nu din momentul exproprie-
rii sau al consumarii sau al disparifiel, pentrucei obligafiunea
de a despeigubi,,statul si-a asumat-o in momentul punerii In
vigoare a legii.
Art. 34, care arata sumele pe cari Statul trebue set le res-
tituie titularilor in numerar, cu derogarea dela dispozifiunile
4art. 60, nu emu-nerd i ipoteza prevazutei de art. 26, restitui-
ka prin echivalent a valorii bunurilor mobile consumate, dis-
parute sau care lipsesc, se va face conform legei viitoare a-
fluntatel de art. 60.
Art. 60 declard ca prin osebitei lege se va dispune in pri-
vinfa sumelor datorate cu orice titlu de cdtre stat.
Am afirmat ea cei textuP de fala se aplicei si in ipoteza
cand s'au prefuat, bunuri mobile care nu erau expropriate. Art.
417, din legea 398 din 27 Mai 1942, prevedea ca daca astfel
fle bunuri miscatoare au fost vandute, Statul diratinea obligat
lie a restitui numai preful oblinut prin vanzarea lor. Acest text
este abrogra implicit de dispozifiunea art. 26-dn legea de fa(6
Art. 27. Sunt desfiintate deplin drept pe data efec-
tuarii lor, vanzarile bunurilor succesorale facute fie voluntar,
he silit, in conformitate cu dispozitiunile art. 23 al legei Nr.
254 din 28 Martie 1941.
Irnobilele reintra in patrimoniul titularului evreu liber de
olice sarcini constituite ulterior transmisiunei.
Drepturile reale constituite in interval se transfer& asu-
pra pretului cu toate garantiile si privilegiile existente, in
scopul realizarii lor.

COMENTARIU.

I. Art. 27. se relerei la dispozifiunile art. 23 al legii


25411941 cu urmeitoarea cuprindere:
«In comunele in care sunt cant funciare, dada se con-
stata in cursul procedurii de mWenire, ca. ar urma sA se in-
note in folosul unui evreu drepturi ce-i sunt oprite, instanta
-de carte funciard va inscrie in cazul proprietAlii sau superfi-
ciei numai dieptul de valoare.

138

www.dacoromanica.ro
«Dacd evreul nu instraineaza dreptul dobàndit, intfun .

termen de trei luni, socotit dela data când incheierea prin car&
s'a dispus inscrierea dreptului la valoare a ramas desavarsita,
instantz de carte funciara va scoate din oficiu in vânzaro, prin.
licitatie publicd, dreptul inscris.
. «In comunele in care nu sunt .carti funciare, la cererea
,Ministerului Public Eau a oricarui persoane interesate, in cir-
cumscriptiunea cdruia este situat imobilul urban, va dispune
scoaterea in vanzare, prin licitatie pub1ic4, a propriet4ei sau
a dreptului de superficie, dacä aceste drepturi se cuvin prin.
mostenire sau legat unui evreu i acesta nh le-a instrdinat
in termen de trei luni dela data Cand a acceptat mostenirea
sau legatul.
«Daca evreul a mostenit un drept de uzufruct, uz sau ha-
bitatiune, Ministerul Public -sail orice persoana interesata Nra
putea cere Tribunalului, in circumscriptiunea cdruia este situat
imobilul sà constate nevalabilitatea- sau stingerea acestor
di epturio.
Legea a socotit cd toate aceste vdnzdri au fost Matte de-
erreul titular, numai datoritd irnprefurchilor rezultate din apli-
eurea legii-abrogate. Orice confirmare a vdnzdrilor la care se-
ijerä legea, din partea evreu'ui deposedat, inainte de legea
shi abrcgare, este inoperantd, legiuitorul Intrebuinfelnd formula
decretdrii nulitálii absolute si radicale «sunt desfiintate deplin
aiepto.
Dacti titularui evreu doreste ca averea instrdinatd hr con-
difiunile art. 23 al legii 254/1941 sä rtimelnd la achizitor, este
necesar de a se face o noud vdrrzare dupd data aparifiei legil
de fafd.
2. Cumpeirdtorul unui bun in ecndiflunile art. 23 al legii
254/1941 are aceiasi situafiune ea achizitorul dela Stat a unui
bun care a aparfinut unui evreu deposedat si de aceia toole
dispozifiunile felcute in comentarea art. 21, sunt aplicabile si lir
comentarul art. de laid: Dispozifiunea art. 35, dupd care lex-
tele legate din prezentul capitol se apliccIsi in cazul veinzdri-
;Or directe Idcute de proprietarii evrei pentru satisfacerea anor
obligation; impuse de legile abrogate inscrise In art. 27, justi-
fied In totul afirmafiunea de mai sus.
Singura deosebire pe care legea o face intre un achizitor
dela Slat si un cumP.tirdtor potrivit art. 23 din lege& 25411941,
privitoare la soarta ipotecilor Consimfite. Ipotecile con-
simfite de achizitorul implictit de art. 27, legea nu le declard

13*,

www.dacoromanica.ro
nule, l modified numai obiectul garanliei printeo subrogare-
recta, in Sensul cä drepturile reale constitulte asupra imobiluzz,
Iui, tree asupra prejului, pe care titularul evreu este obligat
.s4-1 restituie fostului dobdnditor dela ddnsul. lpotecile consim-
file de achizitorul deleStat sunt declarate nule,, pentructi art
21 a prevtizut cä instrdintirile sau grevafiunile de orice natui-d
sunt desffintate de drept pe data efectudril lor.
Evreul transmittitor are dreptul de a cere radierea tran-
Seripflunilor sau intabultuilor actelor. de instrilinare Ricute In
conformitate cu art. 23 al legii 254/1941, in baza alin. 2, al art.
21 din legea de fold.
Art. 28. Retroced5ri1e prevkute de art. 16 ale legei Nr
254 din 1941, cu modific5rile ulterioare, se desfiinteaz5 deptin
drept pe data efectu5rii lor.
Proprietarul evreu va pFati vinz5torului.renta viagerg sau
restul de pret in conditiunile contractului dintre p5rti.
Termenele de plat5 sunt prelungite de drept cu timpul,
scurs dela data deposed5rii p5n5 la data reintr5rii proprieta-
rului evreu in posesia efectiv5 a bunului.
Pentru neindeplinirea obligatiunilor contectuale de c5tre
cumparitor pe tot timpul deposed5rii sale nu opereaz5 pat;
tul comisoriu legal sau conventional.
Fructele culese de viinzatortil neevreu vor fi imputate
&supra dobAnzilor datorate de cump5r5tor p5n5 la data pre-
aentei legit a ratelor de rent5 viager5 si a ratelor de pret ne-
achitate.

COMENTARIU.

1. Art. 16. al legii 254, la care se referd textul lpgal,


tire urintitoarea cuprindere:
proprieatea evreilor, intrând in prevederile a-
cestui decret-lége, care vor fi grevate de obligatia de plata a
unei rente viagere constituira ca pret al cumpdarii de catre
evreü in favbarea variztitorului neevreu, vor putea fi retro-

1 41

www.dacoromanica.ro
cedate fostului proprietar sau renta achitatil in numerar de
ctre Centrul National de Romhnizare.
Modificeirile ulterioare care au fost aduse acestui text prin
legea 143 din 10 Martie 1943 la art. 3, se referd numai la mo-
Oalitatea indestuldrii evreului cumpareitor, care din moinentul
retroceddrii devine tilularul unei creanfe corespunztitoare ra-
telor de rentd viagerti saU de pret achitate de el, 'susceptibild
de a fi achitatei in rent&
Intregul mecanism din art. 28 are de scop de- a restabili
-situatiunea anterioard retroceddrii, prin urnititoarele meisuri:
a) Decretarea nulitd(ii de drept a retroceddrii.bunului dela
cumpdreitorul debi-rentier la vdrizeitorul credi-rentier prin in-
termediul C. N. R.-ului.
b) Obligarea cumptiratorulu evreu de a pleiti deacum Ina-
into ratele de rentä viagerd sau restul de pret in condiliunile
ontractu'uf.
c) Deoarece in perioada deposeddrii, evreul proprietar nkt
datoreaz'd nici un ban, termenele de platd incep a deveni sca-
dente numai dela intrarea sa efectivd in posesie.
d) Pactul comisoriu nu opereazei pentru ratele din pe-
rioada deposeddrii pentru acelas niotiv, Intruced evreur pro-
prietor neavdnd posgsia bunului nu datoreazd nu/me.
2. Legiuitorul, intreb,uintdnd formula «sunt desfiintate
de phn drept pe data desfiintdrii lor», inseamnd cd nulitatea
retroceddrii este absolutti i radicalei din chiar momentul erea-
tionii i cd orice aderare.sau confirmare din partea evreului
titular a retroceddrii este inoperantd.
Beneficiarul retr'oceddrii este un achizitor care are acelaq
situaliune ca orice achizitor dela stat, potrivit art: 21 din lege
si ca atare orice act de dispozitie consimtit de beneficiarul re-
troceddrii, este de nul efect.
Aceasid solufiune rezultd din art. 35 prin care se hotel-
rdote cei operatiunile prevtizate la art. 29, Ii sunt aplicabile
dispoziliunile prezentului capitol.
Ac'ele de administratiune indeplinite de beneficiarul re-
troceddrii se voz respecta in aceleasi conditiuni ca acte/e de
administratie Ricute de achizitorul dela Stat, cu excepra con-
tractelor de inchiriere, ceirora II se aplicel regimul special.'
Un drept de favoare, pe care legiuitorul 11 recunoaste' din
consideratiuni de echitate, este cd-i recunoaste beneficiarului
retroceddrii velnzeitorul neevreu dreptul la fructe, soco-
tindu-se al din momentul ce nu- a incOsat renta viagerti, care.

141

www.dacoromanica.ro
poate reprezenta asigurarea cheltuielilor de intretinere, este
normal ca sd fi retinut fructe/e.
Fructele relinute vor ii imputate asupra clobinzilor dato-
rate de cumpartitor, a ratelor de rent(' viager6 sau a ratelor
din pret neachitate.
Legea c16 o justificare a relinerii fructelor de catre veiri-
zeitorul neevreu i nu recomand6 o lichidare de socoteli, Inc&
prin dispozifia legii pentru perioada peinti la /egea de laf6, pre-
tenfiunile reeiproce sunt rezolvate, presupundndu-se cd aceste
pretentiuni surd la egalit6te.
Art. 29. Vanzarile locuintelor -si terenurilor din jurul
acestora, situate in vetrele satelor si targurilor, preva.zute de
art. 5 alin. b decretului lege Nr. 3347 din 1940, fa'cute in
conformitate cu art. 32 al legei Nr. 903 din 1941 caktre satenii
niuncitori de pa"mant, rmân valabile.
Orice alte asemenea vanzari facute catre alte persoane se
desfiiriteaza deplin drept pe data efectuarii lor, in conditiunile
prezentei legi.

COMENTARIU:

1. Winzeirile Vdcute de evrei in baia art. 32 al legii


903/1941, au lost determinate de scope] de a se evita expro-
prierea. lntr'adevär, potrivit art. 32 din legea 903/1941, s'a pre-
v6zut urmaloarele:
Locuintele apartinand evreilor i terenurilor din jurul a-
cestor Iocuinte, prevazute de, art. 5 aL 6 al decretului-lege Nr.
3347 publicat in Monitorul Oficial Ain 5 Octombrie 1940, treC
deplin drept in patrimoniul Centrului National de Românizare\
la.expirarea unui termen de 6 luni dela publicarea prezentului
decret-lege in conditiunile decretului-lege Nr. t342, publicat in
Monitorul Oficial din 28 Martie 1941, cu modificarile si corn-
-piectarile niterioare, dacd intre timp, nu au fost instrainate
Inor neevrei prin acte cu data certa, cu aprobarea Subsecre-
WiatUlui.
Principiul legii este In aliniatul 2, dup6 care aceste van=
z6ri se desliinfeazil deplin drept pe data efectuarii bor.

14?

www.dacoromanica.ro
Prin cuvintele «in conditiunile prezentei legi» inseamnei
sin o astfel de insträinare urmeazti ace Ja regirn ca instreiineirile
llicute de ,Stat a bunurilor evreilor expropriaji. Aceiasi lu-
Pune este indicatä si de art. 35 al legii de fatei, care prevede,
06 sunt aplicabil dispozitiunile prezentu'ui capitol, veinzeirilor
.c;espre care trateazei art. 29.
Dela principiul legii, al nevalabiliteitii, legea aduce o ex-
eptie in alin. 1,, declarcind vemzcirile locuintelor si terenurilor
rho jurul acestora, situate in vetrele satelor i teirgurilor ceitre
seiteni, muncitori de peimemt valabile.
Textul fiind de exceptie, rafiunea lui determinatel de o si-
luat:une specialei, aceia de a se protein elementul rural, este
ie stricta interpretare.
Calitatea de achizitor de sateen, muncitor de peirntint se
stabileste dupei criteriile ce sunt prevdzute In legea pentru
incurajarea agriculturii.
Art. 30. Donatiunile intre soti si ca"tre descendenti
cnnsimtite in aplicarea legilor Nr. 143 din 10 Martie 1943 si
legea Nr. 286, astfel eum aceasta a fost republicata' in Mo-
nitorul Oficial Nr. 143 din 22 Iunie 1944 sunt revocabile.
VAniarile consirntite in aplicarea acelorasi legi sunt a-
n ulabile.
Revocarea donatiunilor intre soti sau eatre descendenti,
precum si anularea vgniarilor catre descendenti va putea ti
fkut'a printr'o notificare in termen de 30 de zile dela publica-
rea prezentei alegi in Monitorul Oficial.
Dispozitiunile contrarii codului civil, cuprinse in leg&
NI. 143 din 10 Martie 1943 si Nr. 286 din 1944, republi .
ca fa in Monitorul Oficial -Nr. 143 din 22 Iunie 1944. privi-
toare la interiicerea dreptului de revoacre sau anulare se a-
brogL
Dupa 'expirarea termenului de 30 zile' prevazut in acest
articol, donatiunile si- Vinzarile intre soti nerevocate sau ne-
anulate in acest termen raman supuse regulelor din codul civil.

143

www.dacoromanica.ro
Drepturile reale principale sau accesorii consinnite in fa-
voarea. tertilor asupra bunuriloT ce fac obiectul donatiunilor
sau vanZarilor revocate sau anulate, se- respect5..

COMENTARIU.

I. Textul art. 30, se referd la adaosul la art. 5 al legii


254/1941 din legea 143 dill 1,0 Martie 1941, cu urmdtoarea cu-
prindere :
A. Deasemeni in cazuri exceptionale bine dovedite, se
va putea scuti de trecerea in patrimoniul Statului, numai cate
un imobil urban, apartinand evreilor casatorite cu roman etnici
claca in termen de 60 zile libere dela publicarea decretului-
lege de fata, sotia evreica va transmite solului de origine-et-
nca romana sau copiilor crestini, rezultati din aceasta casato-
lie, proprietatea imobilului, prin vanzare sau donattune, cu
autorizarea Subsecretariatului de Stat al, Romanizaiii, Coloni-
zarii i Inventarului, data conform legii Nr. 351 din 2 Mai 1941
in baza unui aviz moitvat al csomisiunii. Aceste dispozitiuni se
ttot aplica i in-favoarea sotilor evrei invalizi de razboiu, daca
au capatat invaliditatea ca luptator in armata romana, precum
5i in favoarea copiilor orfani de razboiu.
Prin derogare dela dispozitiunile codului civil, pentru
transmisiunile facute intre soti, conform alineatului precedent,
vanzarea este valabila, iar donatiunea intre soti nu va putea
fi revocata, reintoarcerea propietatii 5i a .oricarui drept real
privind imobilut transmis, in patrimoniul evreicei transmita-
toare, sau rudelor evrei ale acestea, din mice Linie si de orice
grad, fie prin acte intre vii, fie prin succesiune sau report,
fiind interzisa.
Transmisiunile facute pang. la 28 Martie 1941, urmeazil
acelas regim.
Art. 79 qi 81 din legea 287 din 22 Mai 1944, republicatd la
22 lunie 1944, a menfinut dispozifiile legii anterioare, aduceind
mici modificdri.
Textul art. 30, nu declard aceste operafiuni nule de
drept, ci dd posibilitatea par filor de a decide sti se menfind
sau nu donaliunea sau vdnzarea.
Acest termen de deciziune este limitat la 30 de zile, mind
peirfile printr' o simpld notificare vor putea desfiinfa raportul

144

www.dacoromanica.ro
for jufidTh. Socotim cti orice parte din act Porde sti lacj Off-
ficarea ol chiar beneficiarul gratificatiunii, care n'ar putea s'd
clemonStreze In favoarea lui decdt un interes moral oi anume
de a nu mai servi ca factor intiun act rare a fost promovat
7n urrna unei- legiairi rasiale.
Dupd. trecerea .termenului de 30 rapoTturile furidiee
rcimân supuse dreptului comun, ceea ce inseamnd ad donat.:u-.
nile intre soi devin revocabile conform art. 937, ica velnzetrile
intre soli nuI8 conform art. 1107 c. civ. oi in celelalle cazuri
instrdindrile reandn valabile, intrucea nu existei motiv special
Ia spetti pentru anulare. .

Drepturile reale principale oi acce,5uiii consimtite in favoa-


lea ter filor asupra buriurilor ce fac obiectul donatiunilor sau
vemzdrilor revocate sau einulate se respect& Legiuitorul a, ad-
mils in mod derogatoriu cd aceste acte de dispozitie.s6 nu fie
anulare pe cafe de consecintei, astfel cum se decide in con-
formitate cu principiile de drept comun.
In -drepi ccrnun revocarea unei donatiuni feicute intre
soti In timpul ceiseitoriei, nre efect retrbactiv asupra bunurilor
ddruite oi donatorul sot va avea dreptul sei revendice bunu:
ddruit dela tertul ceiruia donatorul i 1-a instreiinat, fie cu titlu
oneros, fie cu titlu gratuit. (Demolombe XXIII Nr. 484; Trop-
iond, Donations et testaments IV Nr. 2674; .Laurent XV Nr.
3.?5; Planiol III Nr. 3223; Alexandresco 1V partea I p. 741;
C.' Hamangiu Rosetti. Ulleinescu III Nr. 1553; Hamangiu-
Georgean VII, art. 937 Nr. 74).
Motivul invocat de autori pentru rezolvarea instreiindrilor
laid de terti, const6 cd aceotia au putut cunoaote cd autorul
for primise o donatiune revocabilei, motiv care n'ar mai Qutea
sei se mentind in situatiunea spetiald prevazutei de art. 30,
deoarece legile care reglementaserd asemenea doriatiuni; Riau-
serei precizarea cci aceste donatiuni sunt irevocabile spre dero-
pare dela dispozitiunile codului civil.

Art. 31. Exproprierile pentru utilitate publiea' fkute


direct 'prin legi speciale, iiman valabile.
In exproprierile pentru cauig de utilitate publica' a imo-
bilelor preva'zute in art. 19, pronuntate in contradictor cu
Centrul National de RomAnizare, ra'mân valabile numai deci-

10 145

www.dacoromanica.ro
ziunile care declari expropriat bunul pentru utilitate publiaii.
Cind aceste deciziuni au fost pronuntate irr favoarea unor per-
soane sau intreprindert particulare, ele sunt revizuibile la ce-
rerea expropriatului.
Deciziunde de expropriere prin care s'a fixat indemni-
zatia pentru exproprierile din alin. 2 se anuleaii si se va re.
ka judecata fixgrei indemnizatiei. Plata indemnizatiunii se va
face in conditiunile legilor d expropriere pentru utilitate pu-
Wird.

COMENTARIU.

I. ExproPrierea retinae valabild in intregime mind s'a


feicut prin lege speciald, adicti Mind legea,a declarat cet bunu)
respectiv este de Wilitae publicti si se expropriazd.
Fixarea indemnizatiei la o expropriere a cetrei sorginte
este legea, este definitivä, iar titularul evreu deposedat n'ake
dreptul deceit de a pret'nde dela Stat restituirea sumelor, Inca-
sate, potrivit art. 34 din legea de fat&
In felul acesta, toate exproprierile urgente pentru interese
de aptirare nationald, feicute prin procedura exproprierii ur-
gente din legea din 5 Februarie 1937; reimem definitive.
Alin. 2, se ieferei la acele exproprieri cari au urmat in
urma declaratiunii de utilitate publicd, printio deciziune admi-
nistrative( a autoritdtii locale, potrivit art. I din legea de expro-
prialiune pentru cauzti de utilitate publicd sau prin decret re-
gal sau Jurna'ul Consiliu'd de Ministri.
In asemenea ipoteze, legiuitorul recunoote numai o parte
din procedura exproprierii definitivd si anume: se socoteste
definitivti laza administrativd, care cuprinde formalitatile a,
ministrative anterioare si deciziunea de declarare de utilitat...
public&
Legiuitorul, intrebuinteind cuvintele «räm'an valabile uumai
deciziunile cari declara expropriat bunul pentru utilitate pu-
blicaD, inseamnd c ho:drirea Tribunalului de expropriere
data in contradictor cu C. N. R., prin care s'a dispus transfe-
rul de proprietate dela expropriat la autoritatea exproprionta,
.nu este opozahild ti'ularului evreu, In consecntd intreaga pro-

146

www.dacoromanica.ro
cedurd se va relua dela deciziunea de declarare de utiltate
publicd.
Alin. 3, Insd, prevede cti deciziunea prin care s'a fixat
indernnizafia se anuleazd si se va relua judecata fixdrii indent-
nizatiei, adicti hottirirea de expropriere se menjine, ceea ce ar
pärea in contradicjie cu aliniatul precedent.
Socotim Ca alin. 2, ,se refertrla cazul ctind bottirirea de ex-
propriere s'a dat in contradictor cu C. N. R., si cti alin. 3, pri-
veste ipoteziz cd hottirlrea de expropriere s'a dat Ica de titu-
larul evreu si intreaga procedurd s'a continuat dupti legea de
discriminare rasiald de cdtre C. N. R.
Deciziunea de declarare de utilitate publicti se va -revizui
cdnd exproprierea s'a fticut in favoarea unor persoane sau in-
treprinderi paiticulare, de exemPlu in favoarea concesionaru-
lui unei linii ferate particulare, in conformitate cu legea de
polifie si exploatare C. F. R.

Art. 32. Creantele ipotecare trecute in patrimoniuT


Centrului National de Rominizare in baza legei Nr. 902 din
10 Octombrie 141, se socotesc ea' n'au iesit niciodatg din pa-
trimoniul titularilor evrei deposedati si renasc, fa'rg prejudiciul
tertilor achizitori ai imobilului $i ai creditorilor privilegiati sau
ipotecari, dacX aceoia au dobindit drepturile lor in intervalul
dela data facerii mentiunii de radiere sau reducere a creantei
creditorului evreu, pAna' la data prezentei legi.
Reducerile de creante consimtite de Centrul National de
Rom'anizarc De cale tranzactionalg sunt nule, cei interesati
putind cere radierea mentiunilor fkute pentru asemenea rt-
duceri sau reinscrierea lor in term.en de 90 zile dela data
plezentei legi.
Sumele incasate de Centrul National cle Romanizare din
creantele preluate se vor restitui in numerar titularilor lor cu
dobgnda legaI. Dac a. creanta a fost realizatg prin executare
silifg, se va deduce din sumele realizate o coeg de 10°/o re-
DlezentAnd cheltuelile de executare.

147

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU.

-1. Legiuitorul, consecvent cu principiul cctin epoca dis-


criminatorie, bunurile n'au iesit din patrirncniul evreilor depo-
sedafi, hotareste cd creanfele ipotecare in favoarea evrPilor
.enasc in Mime inifia a de gatanfie real&
Legea a previlzut o atenware a principiulbi, in cazul cand
un tell a de-bandit un drept real asupra imobilului ipotecat,
oela data facerii menfiunii de radiere sau reducere a creantei
cand C: N. R.-ul a fost indestulat in locul evreului expropriat.
Fentru siguranfa tranzacfiunilor, dacd cineva cumpara un imo-
bil sau imprumutti cu ipotecti si gaseste in registrele de in-
script ani dela Tribunal ca ipoteca care greva imobilul, a fost
radiala in timpul pre'utirii de C. N. R., drepturile nouilor do
banditori se vor respecta.
Cdnd Nimohilul este curnptirat, in epoca dicriminatorie, pur-
yat de crice sarcini, creanfa ipotecarti nu mai poaterenaste
in forma ei de garanfie realä, pentructi imeblul a lesit din pa-
trimoniul debitorului, iar cand s'a inscris in intervalul pana la
iegea de tafti o ;po'ectl, ipoteca titularu'ui evreu rentiscuta vu
lua rangul urmater.
Reducerile de creanfe ccns;mfite de C. N. R. sunt nule, titu-
lowl evreu puttind cere radierea menfiunilor in termen de 90
zile dela da'a prezentei legi, dupti procedure prevazuta de art.
21 al'n. 2, din aceastti lege, Judecata se va face de urgentd 1
in Camera de consiliu.
Socotim cti si in ipoteza unef rcduceri de creanfe consim-
fite de C. N. R. dupa care s'a fticut menfiunile corespunztitoare
in reg'strele de inscripfiuni, se aplicti de asemenea partea pri-
ma din art. 32, Wei de terfii dobanditori de drepturi reale, cari
nu pot fi prejudiciall prin anularea. tranzactiunilor.

Art. 33. Converrtia privitoare la exploatarea vaselor


si plutitoarelon,intrate in pa trirnoniul Centrului National de
Românizare, publicat'i in Monitorul Oficial Nr. 194 din 1942,
prin care administratla vaselor si plutitoarelor maritime si
fluviale au fost incredintate Subsecretariatului de Stat al Ma-
,
riilei, precum i toate contiactele de inchiriere, navlu, etc., in-
cheiate in baza acestel conventiuni se reziliaza de plin drept.

148

www.dacoromanica.ro
-Vase le se restitue proprietarilor, urrnând a fi supuse dispozi-
tiunilor legale in vigoare cu privire la asemenea bunuri.
Prin efecttil abrog5rii articolului 1 din legea Nr. 501 din
4 lunie 1941 reteritoare la concesionarea vaselor fluviale, con-
cesionarii evrei reintei in drepturile lor fam5nand supusi dis-
pozitiunilor din art. 3, al acelpi. legi.

COMENTARIU.

1. Prin art. 75 din legeq,398 din 27 Mai 1942, s'a preva-


2/It cti vasele si plutitoarele intrate In.patrimoniul C. N.. R.,
vor fi date in folOsinfa Ministerului Aptirdrii Nationak Sub-
-sccretariatul de Stat al Marinei, puttind sti le exploateze.direct
sau set le inchrieze conform dispezitiunilor legilor qpeciale.
In urma convenfiei publicatd in Monitorul Oficial 1911942,
s'a dat in exploatare $i administratie vasele plutitoare mariti
rre si fruvia:e, provenind dela evreii expropriali, Subsecreta-
riatului de Stat al Marinei, cu clauza cd- acest Subsecretariat
sd Intrefinti vasele si inventarele, precum sti le InlocuiaScd in
caz de pierdere, din cauza riscului de navigatie si a rtizbotului.
Subsecretariatul de Stat al Marinei la remdul stiu, a sub-
inchirat awape intreg parcul de vase expropriate Societtitit
germane D. D. S. G. care si-.a asumat obligatia de a completa
tanajul pierdut in 30- zile din parcul de vase propriu i sift' re-
pare vasele. Societatea germand si-a indeplinit obligatiunilc
in ce priveste alte vase decdt acelea provenind dela evrei.
Legea a prevtizut prin art. 33, anularea covenfiei de mai
sus intre C. N. R. $i Subsecretariatul de Stat al Marinei,
lir cdnd s'a referit la anularea inchirierilor pe baza aceste:
cc.,nvenfiuni s'a vizat in primul rand subinchirierea pe care
.Subsecretariatul a contractat-o cu suszisa Societate germane'.

Art. 34. Sumele datorate de Stat potrivit art. 22


articolul 23 alin. 2, articolul 32 alin. 3, precum i, sumele Inca-
sate de Stat in baza unor deciziuni de expropriere pentru uti-

149

www.dacoromanica.ro
litate publicg vor fi restituite titularilor ii numerar, cu dero-
gare dela dispozitiunile art. 60.

COMENTARIU.

/. Art. 34 precizeazd cari sume datorate de Slat se vor


achita in numerar oi de indatd cu derogare dela dispozifiunile-
an. 60, oi anume:
Sumele de bani provenite ca despdgubiri in temeiul unui
contract de asigurare oi ca urmare a unui delict sau a altar.*
cauze generatoare de daune, incasate de Stat (art. 23 alin. 2);--
sumele incasate in contul unor creanfe ipotecare aparlindnd
evreilor expropriafi (art. 32 alin. 2), preful incasat pentru bu-
nurile instrdinate de stat (art. 22). Se vor pldti mai tdrziu de
cdtre Stat, dupd ce legea anunfatet de art. 60 va indica moda-
litdfile, valoarea bunurilor mobile, pierdute oi distruse, carP
lipsesc in conformitate cu art. 26 din actuala lege.
Prin termenul de «titular» intrebuinfat de art. 34, se inje-
lege nu numai titularii evrei deposedafi, creditori pentru anu-
mite surne dela Stat, dar oi titularii neevrei, achizitori delort-
Stat, cari au dobándit un bun evreiesc provenind dela o expro-
priere oi au achitat in mdinile Statului preful acestor achizi-
ttuni. Totodeauna-cdnd este vorba de un neevreu, care prin,
eiectul achizifiunii sale a devenit creditor Statului, el va primi
;= indatä oi in numerar sumele ce i se cuvin. (Art. 22)

Art: 35. Dispozitiunile prezentului Capitol se aplici


si in cazul vAnza'rilor directe fgcute de proprietarii evrei pen-
tru satisfacerea unor obligatiuni impuse de legile abrogate in-
scrise in art. 27, 28 si 29.

COMENTARIU

1. Art. 35 prevede aplicafiunea dispozifiunilor cure re-


glementeazd situafiunea achizitorului dela Stat oi cdnd este-
vorba de ytinzarea de cdtre un evreu cdtre un neevreu decla-
rata mad potrivit art. 27 sau art.-29, precum oi cdnd se anu-
leazd o retrocedaie potrivild art. 28.

150

www.dacoromanica.ro
it,stfel: se vor aplica dispozifiunile art. 19 si in cansecing
rse va.socoti cä bunul vdndut de titularul evreu n'a iesit nici-
42clata din' patrimoniul sau; art. 21 vemzeitorul va putea care
.c.nularea transcriptiunii, judecata feicandu-se de urgenta cu ci-
tarea.partilor In camera de consiliu; art. 2& fiind aptioal, oblige(
pe vdtrizatorul evreu de a pleiti drept echivalent al constructiu-
Iniior Iticute de cumpdrator, despagubirile preveizute .de art. 494
ç. civ. partea fina
Si ahe dipozitiuni dealt acelea cari privesa exclus:v pe
..achzitcrul dela Stat se vor aplica i anume:- art. 23, de unde
re2uitti cã vdnztitorul evreu este subrogat In toate actiunile
1 drepturile care au privit pe cumpartitor; cut. 24, vanzatorul
reispunde fafel de cumpardtor pentru degradari; art. 31, expro-
prierile facute de cumparator iu vor fi opozabile vcinzatorului
-afarti de deciziunea pentru declarare de utilitate publicd.
Aceleasi chestiuni de principiu pe cari le-am discutat ia
locul cuyenit, vor fi rezolvate In acelas mod, in raporturile
--(Entre vanzeitorul evreu i cumpilreitorul neevreu, inteupt, act
4dec1arat nul de aceasta lege.
Dupd cum vom hoteirI, dacti un achizitor dela Stat are
-Idreptul de a refine fructele, tot astfel vom recunoaste sau nu
cumpdreitorului neevreu b'eneficiul fructelor.
Am lost de ptirere ca actele de administrafie si conser-
--vare fdcute de achizitorul dela Stat, se respectd si aceasta pil-
zeie este valabila si in privinfa actelor cumpardtorului dela un
-.4evreu.
Regimul juridic aplicabil contractelor de -Inchiriere In-
cheiate de 'C. N. R. sau de achizitorli dela Stat, va fi aplica-
Zil de ceite ori un contract de inchiriere a fost incheiat de
--c&tre cumpeireitorul dinteo vdnzare anulatei conform art. 27 *f
.25. Deci, se vor aplica art. 38, dupa care contractele avdnd de.
obiect bunuri agricole, industriale, forestiere si a fondurilor de.
-comer; .se reziliazti pe data legii; art. 39 dupa care toate cele
tette contractelse men/in cu condifiunea sti nu fi evacuat pe
litularul evreu sau un chinas evreu, precum i toate dispozi-
liunile urmatoare cuprinse dela art. 41-48.
Normele de procedura, posibilitatea evacudrii in tadrul
art. 50, judecata de uryentd in Camera de Consiliu urmtitor
-clispcziffunilor irt. 51 se aplicd si in rctporturile dintre vdrgd-
Atorul evreu si comptiratoruI neevreu.

151

www.dacoromanica.ro
Art. 36. Termenele fixate pentru dobandirea, conser,--
varea sau stingerea drepturilor de orice naturg, decgderile ti
,piescriptiunile relative la bunurile i drepturile prevgzute de
art. 19,_ sunt intrerupte i termenele de perimare a actiounilor
tiIjui%1e privitoare la aceste bunuri si dirturi sunt suspen-
date pe tot timpul scars dela data dispozitiunei de scoaterea
_
bunului san dreptului respectiv din patrimoniul evreului pang
la 1 Mnitie1945.
Orice hotgrhi indecgtoresti date in contra dispozitiuni-
-lor de fa tg. sunt annlate. Calle de atac in litigiile privitoare
la asernenea bunuri 5i drepturi care au expirat sau vor expira
inlguntrut timpului dela data legei de deposedare pang la)
Martik 1945 vor fi exercitate in mod valabil de titularul evreu,
socotindu-se c termenul Incepe a curge dela data de 1 Mar-
tie 1945.

COMENTARIU.

1) Leg:uitorul in art. 36 suspendci termenee pentru doblm-


direa, cOnservarea sau stingerea trepturilor cu privire la bu-
purile Si drqpfurile prevtizute de art. 19.
Efectul suspencleirii este de a se socoti cä tirnpul curs in .
perioada dinaintea,producerii cauzei suspenddrii, se uneste ar
timpul ce curge dupti Incetarea,acestel cauze in Scopul de cr
valida un,drept prin trecerea timpului potrivit art. 1874 C. civ.,
timpul din perioada intermediarti, neintreind in calcul.
Aplictlnd efectele suspencleirii legale inseamnei cti orice-
Orrnen se anti suspendat in cazul ceind este vorba de un burr
evreesc dela data aparitiei legii de expropriere peind la 1 Mar-
lie 1945,:in sensul cci in calculul termenelor se va uni timpur
curs inainte de expropriere cu timpul ce va mcii curge cIipä 1
Martie 1945. Data apariliel legii de expropriere este data dis-
poziliunii de .Fcoaterea bunului sau a dreptului respectiv dirt.
trtrimoniul evreului.
Solujiunea bazatti pe efectele de drept cinnun ale auven-

152

www.dacoromanica.ro
park legiuitorul a prevazut-o pentru perimarea acliunilor,
-Cdnd Inset este vorba de o cale de atac, legiukorul se abate de
Ja consecinfele suspenclarii si sterge timpul Curs pe treeat, SQ.
totindu-se ca termenul incePe a ctuge dela data de 1 Martie
1945. Dela aceasta data se vor socoti termenele in vigoare'
.pentru facerea unui apel, recurs, opozifie sau contestane.
Acte'e de procedura indeplini e In perioada suspenclarii
,Thmein valabile. Nu s'ar putea susfine cd pentru a incepe sa
eurgd termenul de apel in contra unei hotarin privitoare la
bunurile ce au fost expropriate, este necesar de a se face o
mutt comunicare. Cdnd insa actur de procedura nu a fost_in-.
tlefilinit, numai prin indeplinirea Jul, face so opereze diipozi-
Jia legal ca termenul sa lnceapa a cürge, de pi'da numai comu-
flictind sentinfa primei instanfe, va Incepe de a se socoti dela 1
_Marne 1945 termenul de apel.
Cursul prescripliunii, fie ca este achizirva fie at este ex-
tinetivii, se aflei suspendat in perioada dela data aparifiei legei
9de expropriere pima la 1 Ivlartie 1945.
Ceind pdsesiunea unui terf asupra unui imobil .susceptibil
de a fi expropriat in epoca discriminatorie, a inceput In acest
timp, nu mai este vorba propriu zis de o suspensiune, ci
<tuna cum spune; Alexandresco (volum 11 pag. 142 nota 1) este
c situaflune de ,neprescriptibilitate.
In calculul timpuiui necesar pentru dobandirea unui drept
ai proprietate asupra unui bun expropriabil In baza unel legi
dv discriminare rasiala prin prescripne, se va aduna timpul
dela aparina legei de expropriere pilnti la 1 Martie 1945 cu
timpul util debt:Mann dreptului prin prescripfie, conform drep-
iului comun.
2. Art. 36 declara suspendarea termenelor, deceiderilor
pi escriptiunilor relative la bunurile i drepturile pevazute -de
art. ,19, adica acele bunuri i drepturi intrate prin efectul dis-
,pozifiunilor legislative abrogate, in patrimoniul Statului.
Sunt inset bunuri i drepturi ale evreilor cari n'au intrat in
potrimcniul Statului, de exemp/u art.-5 din legea 254 prevede
ca dispczniunile Decretului Lege de fat& nu se von aplica unor
-anumite categorii de .evrei exceptafi. Ca atare, art. 36 nu se
apnea pentru bunurile i drepturile celor exceptafi dela egile
de expropriere, fie cO aceastO exceptare a fost facuta dapa
procedure judiciara, fie CO exceetarea a fost facuta pe cale
Jeulininistrativa. Va fi necesar pentru inlaturarea aplieanunii

153

www.dacoromanica.ro
_

art. 36',N)rezentarea' unei hatdriri judeccitoresti de exceptar


sou a actului achhinistrativ- respectiv.
Legea nu a previlzut ca o condifiune a suspenddrii ea bu
'mil SO fi fost prelual de Stat, fund suficient de a fi trecut in
patrimonial Statului, printr'o dispozifie legislativd abrogatd. De-
cad urmeazd cd pentru aplicaliunea articolului 36, o sin
Ourd chestiune va fi necesar sà ne preocupe, dacd bu
nul asupra cdruia este o discufie privitoare la termen, 'pres-
-crippe sau deed-dere, a fost .susceptibil de a fi preluat iii bazct
unei legi discriminatorii. Titularul evreu va putea sd invoacet
fajd de un defindtor al bunului sdu, suspendarea prescripfiunii,..
oesi in perioada discriminatorie nu a fost nicio disculie privi
toare la acest bun si nimenea nu s'a gclndit sti-1 treacd in pa
trimohiul C. N. R.-ului
3.---7'BeneLciarul suspenddrn nu tioate fi invocat decea de-
acei in folosul cdrorq a fost stabilit i numai contra persoane
for fold de care suspendarea a avut loc (Baudry et Tissier,,.
Prescription Nr. 463; Guillouard. Prescription I Nr. 173, Ale
xandresco X/ p. 203).
Numai evreul titular va fi in drept sci se prevaleze de sus--
pendarea reglementatd de art. 36. Textul in privinfa editor de-
attic a prevelzut formal aceastd solufiune, cand a sous ecdile
de atac vor fi exercitate de titularul evrew>.
Dispozifiunea art. 36, creind un beneficiu legal titularilor
evrei, susceptibil de q fi invocat sau nu, dupd interesele a--
cestora, implied posibilitatea unei renunfdri exprese sau tacite-
la suspendarea legal& Se va jconsidera ca renunjare tacitir
faptul de a fi declarat apel inainte de 1 Ivlartie 1945, faptul de-
a nu invoca inaintea instanfelor de judecatd beneficial legal,,
etc.-f
Este de observat o deosebire privitoare la termen intro-
dreptul comun si legea speciald. In tim15 ce conforrm dreptului4
comun, chestiunea tardivitdfii unei cdi de atac este de ordine-
publicd care se invoacd din oficiu, aceiasi chestiune in legecp
speciald pentru intervalul pdnd la 1 Martie 1945, este de inte--
res particular si va fi examinatd la propunerea celui interesat..
4. Legea declard cd orice ho:drire judecdtoareascd &Rd;
in contra dispozifiunilor art. 36 este nuld, deci vor fi nule ho
tdririle prin care s'au perimat, acjiunile, apelurile, recursurile-
"privitoare la bun-mile si drepturile prevdzute de art, 19; hold
zirile prin care s'au respins edile de atac ca tardive; hotdririle

154

www.dacoromanica.ro
grin care ea stabilit cr1 ea consolidat prin prescripfie dreptu-
-xile asupra unui bun cuvenit unui evreu deposedat.
Nu litatea hoteiririi Hind o consecin(d a beneficiului suspen-
.ddrii, aceastil nulitate este relative:1 i numai titularul evreu se
43uate prevala. Deci, numai la cererea titularului evreu fie pe
-calea unei acfiuni, fie pe cale de exceptiune se poate constata
mulitatea decrefatti de art. 36; in alte condifiuni hottuirea pro-
.-duce toate consecinfele legate.
Titularul evreu in fafa unei hottuiri definitive anulabild
potrkvit art. 36 (de ex. procesul a privit un drept care a intrat
in patrimoniul statului) se poate opune la executare, ceind
Jzottirirea a rtimas definitivd prin respingerea recursului la Ca-
safie, si dacd recursul a lost respins ca tardiv. Cemd, inset,
o decizie in recurs nu s'a dat, titularul evreu va putea uza de
.ctiile de atac legate, aviind tern-1611w de exercifiu dupti data
ale 1 Martie 1945.
Art. 37. HotMrile judeckoresti date in litigiile pri-
vitoare la bunurile si drepturile preva"zute in art. 19 in con-
tradictoriu cu Centrul National de Românizare sunt nule. Pro-
cedura in aceste litigii se va relua din stadiul in care se afla
la data scoaterei din caufa a titularului evreu.

COMENTARIU.

1) Cari hottleri judeccitoresti se respectd? Art. 37 prev-


zdnd nulitatea hottirlrilor pronunfate in contradictor cu C. N. R.
In litigiile privitoare la bunurile i drepturile preväzute*in art.
.19, per a contrario, recunoaste Ca hottiririle date in contradic-
,toi cu titularul evreu sunt si relmtin valabile, bineinfeles deal
-,mulitatea nu se poate baza pe alt text din legea de abrogare.
*Cum ined o judecatti in contradictor se rzumeste si cemd
-titularul evreu a -lost parte altituratd, urmeazd cd hotedirile ju-
dectitoresti date in contradictor cu C. N. R. si cu titularul
(evreu ca parte altituratti, rtimdn valabile. Afirmafiunea noastrtt
zezultet si din partea finald a art. 37 care se referti numai la
ditularii evrei scosi din cauzti, cu alte cuvinte, cdnd titularii
nevrei sunt menfinufi in cauzei, nu li se aplicd art. 37.
Este indiferend decä hotedirea s'a dat de un complect spe-

155

www.dacoromanica.ro
cial z unei Curti de Apel sau a fost pronuntatti de o instant&
dc drept comun, pe motivul ca art. 53 desfiintdrid complectele
speciale, nu a prevdzut nulitatea hotdririlor judecatoresti.
(a se vedea cornentariul de sub art. 54).
Aceas a holdrire poate fi totusi anulatä pentru cauzecari
atrag hulitatea hotariiiI indiferent de organizarea instanter
'care a pronuntat-o. Astfel, quasi-unanimitateir hotaririlor judo-
catoresti date de compléctele speciale, sant nule conform art. 1
pentruea au fost pronuntate pe baza unor mäsuri legislative-
pm" care s'aU luat dispozitiuni discriminatorii privitoare icr
evrei.
Sunt insa valabile hotaiirile prin care s'a judecat de in-
stant(' special(' chestiuni de drept comun, fie ca temeiul lor
juridic rezidei in dreptul comun, fie ca sunt inscrise In beano-
de expropriere lard' a constitui o milsard legislativa discrimina-
tolie privitoare la evrei.
De asemenea surd nule hotäririle judecatoresti, cari sunt
date.contrar crspozifiunilor art. 36, precum hotaririle judecate-
ninnai in contradictor cu C. N. R.
2. Socotim di art. 37 nu reglementeaza propriu zis
o nulitate, ci mai exact o neopozabilitate a hotdririi, pentrucci
pretinsa email de nulitate derivd din neprezenfa titularului e-
vreu in instanfti. Cdnd legea vorbeste despre hotaririle pro-
nunfate in contradictor cu C. N. R. sau Ca titularul evreu va
relua litigiul din stadiul in care s'a aflat la data scoaterii din-
cauth, este evident ca s'a reglementat neopozabilitatea unor
hotariri judecatoresti si nu nulitatea, pentru a se crede cá a-
ceste hotäriri se socotesc ca fard Hint& ca si cum n'ar Ii
existat.
Pretinsa nulitate a hotaririi judecatoresti din art. 37, isi
are la blaze" ideia ca titularul evreu in epcca deposedarli, n'a
putut akire in instanta péntru aptirarea drepturilor sale, situa-
/tune pe care legiuitorul a socotit util s'o protejeze, Intoonar
ca aceia prevau a de art. 36, prin care s'a dispus suspendarecr
termenelor pe toatd durata deposeddrii pant' la 1 Martie 1945,
beneficiul, dupa cum am expus mai sus, fiind re:ativ. Ca astfel
Mild, este logic si echitabil, cd numai evreul titular, sa alba'
facultatea de a se prevala de dispozitia art. 37 din legea de,
abrogare.
. Concluzia fiind ca hotdrirea data in contradictor cu C.
N. R.-ul este neopozabila prin voinfa titularului evreu, acesta
va fi fiber sa se prevaleze de hotaririle castigatoare de caret.

156

www.dacoromanica.ro
C. N. R. sau Oficiul de Lichidare a Patrimoniului C. N. R. 0 set
ignoreze hottiririle prin care acotia au pierdut.
Prevalemdu-se de 1161orirea castigatoare data in contradic-
tor cu C. N. R., titularul evreu deposedat se va subroga con-
form art. 23 in toate drepturilp care se sprijina pe hob:air-ea
judecaloreascei respectiva.
Art..37 poate primi i alta interpretare, decal aceia ce am
expus-o. S'ar putea pretinde cei legea a prevazut cloud ipoteze;
un proceb era pendinte irr momentul exproprierii si se conti-
luta fata de C. N. R. In absenja titularuttoi evreu, in care caz
art. 37 se aplica cu toate consecinlele: un proces s'a nascut
in timpul administraliunii C. N. 'R., in acest .caz nu se aplicti
art. 37. Aceasti distincrune s'ar baza pe partea finala a art. 37,
care spune cä procedura se va relua din stadiul in cdre se cilia
la data scoaterii dirt cauza a titularului evreu, deci textul se
refera numai la acele procese in care titularul evreu avea ca-
litatea de pante litiganta inainte de deposedare.
3. Care va fi soarta hotariri!or completelor speciale date
pe baza art. 29 din legea 903/1941.
Se cunoaste dispozifiunea art. 29 din legea 903/1941 avemd
urmtitoarea cuprinaere:
Sunt socotite rezolvate depIin drept, Fara punere in intar-
zlere sau vreo alta formalitate, toate contractele de vanzare-
cumparare de imobile rurale sau urbane, a,vand da'a cer a, in-
cheiate intre vanzatori neeyrei i cumparatori evrei, daca pana
la data cand imobilul urma sa treaca -in patrimoniul Statului,
potrivit decretelor-legi respective, pretul nu a fost plàtit, in
tot sau in parte, la termenele prevazute in contract.
Actiunea in constatarea rezolutiunii va fi de competen4
exclusiva a Comisiunii centrale de judecata. Ea se va intro-
duce in termen de 30 zile libere dela publicarea legii de fala.
Hotarlrile date in baza art. 29 nu vor fi nule peniructi ema-
na dela instantele speciale, pentru motivele ce au lost, expuse
mai sus qi nu sunt.lovite 4cle nulitate in baza art. 1, deoarece
in spda nu pcate fi vc)rba cle o masurei legis'ativa antievre
iasca, d de aplicarea unei reguli de drept comun, privitoare
fa rezoluflunea contractelor.
Hotaririle In materie vor fi totusi mile, and scadenta pen-
fru plata prefului a fost in perioada dela aparifia legii de ex-
propriere pada la data legii de ahrogare, decarece a socoti pe
titularul evreu deposedat dectizut din dreptul de a pläti prehzi
ln termenul prevtizut de clauza contrattu:ui, este de a veni hi

147

www.dacoromanica.ro
contradicfie cu art. 36, care prevede cd onice termen este sus-
pendat medio tempore. Deci in aceste imprejurdri hotdrirea
este nuld potrivit art. 36, iar in ipoteza in care contractul ar
cuprinde clauza pactului comisoriu expres, titularul evreu
poate pldti preful valabil peinti la. 1 Martie 1945.
Cad insti scadenfa pentru plata prefului este anterioarti
eparifiei legii, de pildd scadenfa este in funcfie de un pact co-
misoriu expres, care a operat inainte de intervenfia legii de
expropriere, hottirirea data de instanfa speciald este valabild.

Sectiunea II.
Despre contractele de arendare i inchiriere.
Art. 38. Contractele de arendare a bunurilor agricble,
industriale, forestiere si a fondurilor de comert incheiate de
Centrul National de Rominizare, având drept obiect bunuri
ce urmeaza a fi restituite in- baza dispozitiunilor cuprinse in
legea de fata S3 reziliazg de plin drept pe data prezentei
!eat.
Titularii contractelor de arenaare reziliate in conformi-
tate cu dispozitiunile prezentului articol au dreptul la restitui-
rea arenzilor pratite cu ariticipatie si a investitiunilor fkute
' de ei, potrivit norrnelor dreptului comun.

COMENTARIU.

I. regiuitonal declard potrivit art. 38 cei se reziliazti de


phn drept pe data prezentei legi contractele de arendare refe-
ritoare la bunurile ce urmeazd a fi restituite, privind bunurile
agricole, bunurile industriale, bunurile forestiere i fondurile
de comer/. In art. urmdtor legiuitor se ocupti de o and serie de
contracte supuse prelungirii.
Sunt contracte asernandtoare qi care -s'ar putea discuta
dacti intra sau nu sub aplicafiunea art. 38, de pildd, contractul
avdrid de obiect un bun industrial, se reziliazd, iar contractul
care ar privi un local de fabricti, se prelungeste. In spefti con-

158

www.dacoromanica.ro
tractul s'ar putea incadra in ambele texte, deci este absolut
necesar de a deterrnina caracterele contractului.in rapaort cu
dispoziliunea legal&
Credem cei contractul se va pufea caracteriza in vederea
aplicafiunil legii ne trei criterii: juridic, economic sau admi-
rustrativ.
Din punct de vedere juridic, distincliunea pe care legea
o face In cuprinsul art. 38, se intemiaza pe caracterul princi-
pal al bunului. Ceind legea spune at se reziliazd contractul
de arendare aveind de oblect un bun industrial, agricol, fores-
tier, fend de ccmerf, legiuitorul vizeazd ipoteze:e ctind obiectul
contractului de arendare in principal este o industrie, a exploa-
tare forestierei, sau un fond de comer!, ei numai in mod acce-
swig clddirea, in care* se situiazd bunul respectiv. Legea s'a
ref erit la situaliunea in care scopul juridic principal al aren-
ilaeului a lost exercitarea unei industrii, unei exploatdri agri-
cute, unei industril forestiere sau un fond de coiner! ei nu in- .

chirierea unei clädiri.


D:n Punct de vedere economic, *In vedereu determindrii
contractului, dacei se incadreazd in art. 38, va Ii necesar sti ne
ctilduzim de toate elemente!e care dau specificul economic al
bundlul respectiv i anurne de wzarea sa geograficd, de na-
tura produselor ei de procedeele de exploatare.
Nu orice bun situat la lard este unThun agricol, de pildd
nu vor infra sub aplicaliunea art. 38, casele dela /art& care nu
Stint atmeate accesoriu unei exp:oatdri agricole. Pentru a in-
vedera aceastd ultimd afirmafiune, este de observat cer'leged
intrebuinteazei termenul de bun agricol ei nu de bun rural, deei
in limbajul folosit de legile de expropriere, se vorbeete de
proprieldji rurale ei nu de propriettiti agricole.
Ace:easi elemente de ordin econoinic, vor trebui a fi uvula-
In vedere pentru caracterizarea unui bun industrial. .

Dacei industria este wzatd in domiciliul chiriaeului, sdu-


.dacd procedeele de exploatare nu implied instalaliuni desvol-
tate,.sau dacti prcdusele prin natura lor sun( rezultatul unei
munci ei nu sunt produse manufacturate printr'un procedeu
complicat industrial, contractul nu intrd sub aplicapunea art. 38.
. Din punct de vedere administrativ in 'scopul determindiii
clasei de contracte, care intrei sub aplicatiunea art. 38, socolim
util de a avea in vedere clasificeirile de bunuri, adoptate de
legile de organizare administrativei a C. N. R.-ului.
In aceastd privinfei, ne referint la dispoziliunile art. 16 din

59,,

www.dacoromanica.ro
tegea 398 din Z.f Mai 1942, care preyede Ca unt considerate
punuri rurale cele cuprinse sub aceasta denumire de decretul
lege Nr. 3347 din 5 Octombrie 1940 0 art. 1 din Leged 391
din 3 Mai 1941.
Ne referim la dispozifiunile art. 49 din aceiasi lege pentru
delinirea bunurilor forestiere, ptidurile, industriile forestiere,
precum i gaterile purtate de apa.
Amintim si dispozijiunile art. 57, care declarti c6 sunt
Lunuri industriale, bunurile prevözute- la art. I lit. b, a Deciel
iuiui 3810 din 17 Noembrie 1940, iar fondurile de comer/ sunt
ace'e Intreprinde-ii comerciale preluate ca bunuri parasite in
corzformitate cu legea 82/1941.
In felul turn au fost clasificate bunurile preluate dela evrei,
s ati organizat si serviciile C. N. R. Intradevar in art. 17 din
:egea 286/1944, se prevede cd Direct:la Exploatarilor are In
seiviciile sr/E., serviciul bunurilor agricole, serviciul bunurilor
forestiere, serviciul bunurilor industriale.
Avand in vedere criteriile mai sus expuse i In special
iegea de cidministraliune, care face trimitere 1a diferite legi
de expropriere, socctim.c6 se reziliaza de drept pe data apa-
ijiei legit, urmatoarele contracte;
.1. Bunuri agrico!e.
Contractele avand de obiect arendarea de terenuri arabile,
fänefe, iz'azuri, tereAuri neproductive, balfi, iazuri, conacuri,
parcuri, livezi de pomi fruciferi, pepiniere, erescatorii de ani-
male si Ostia, stuparli, gradini de zarzavat, gradini de Hort in
scop th? comercializare, precum_si fermele.
2. Bunuri forestiere.
Contructe/e avand de obiect arendarea de paduri, de in-
dusfrii de prelucrarea lemnului sau gatere de apti.
3. Bunuri industriale.
ContraCtele avdnd de obiect morhe de orice fel si oriunde
ar fi situate, pivele si teascurile jartinesti de ulet, privele Ora-
nesti de postav, precum brutariile, instalafiunile de prelucrat
_ paste fainoase i orice alte industrii anexe monitor; fabricile
industriale de spirt, cazanele de orice categorie pentru fabri.
corea rachiului si juice!, fabricile de produse si substanje
medicamentoafe.
4. Fonclurile de comerj..
Contractele avdnd de obiect Inchierea unui fond de co-
Inert ,care in cadrul dispozijiunilor de expropriere abrogate,
fut fost preluate dela eviei ca bunuri paraite.

160

www.dacoromanica.ro
2. Rezilierea opereazd deplin drept Pe data prezentel
spre deoSebire de anularea actelor de dispozifie,-care se
liroduce pe data efectutirii lor.
Deqi legiuitorul reglementand situalturtea titularului evreu
prirt art. 1 $i 19, hottirete 1n sensul cti bunul de care a foSt
,deposedaf pe socote.ste cet n'a iesit niciodattl din patrim. onful
la], totu$i contractele de inchiriere, nu se presupun de a fi
lost incheiate de o persoanet lipsitti de calitate, ci dirt corttrei
se recunoote cti Statul in perloada discriminatorie, a fast im
xeritabil locator.
Legea recunosaind implicit eficacitatea juridicti a contrac-
IOW .de Inchiriere panel in momentul aparifiei legii de dbro:
,ciare a mtisurilor legislative antievreesti, inseamnti cá in rea:
litate nu ne afltim in fala unei cauze de anulare,.ci in cazu/
unui termen legal care este substituit termenu-ui convenfio-
-. nal, data legii Hind data exaireirii contractului de' arendar,e
prevtizutti de art. 313.
Aceastti interpretare s'ar putea spune -7- pare a ff iti
contradicfie cu termenii folosili de legiuitor «ie reziliaza* de-
plin drepb); inset intrucdt legea adaogti cá aceastd reziliere 1m:
plic neffinfa raportului juridic dela data aparifiei legii inainte,
suntern in pr.ezenfa consecinfelor unui termen, care expire-4,Se
. cunoaqtecti deed ce caracterizeazd termenui sub rafiortaefec-
1e/or produse, si 11 distinge de condifie, este lipsa de con-
secinje retruactive (Planiol I Nr. 324).
Este adevtirat cti.rezilierea unui contract de iocafiune care
are de object prestafiuni succesive,. nu poate purta efecte re-
.troactive astfel cum s'a decis in lurisprudenfa noastrei (Cas.
Iii Decizia 1903 din 23 Noembrie 1934, Dreptul 1935 pag. 33),
last). aceste desiiinftiri de contracte nu .sunt determinate de o
dispozifie imperativei a legii, ci din cauze cari se 6refealti pe
substanfa convengunii parfilor.
ca ihtiadevar, leguitorul in art. 38, nu a urine:Int docdt a
modificare de termen, socotind data Iegii, data expireirii, Te-
zultei $i din faptul cti in textele urmeitoare, art. 40,. art. 41, se
-vorbe$te de expirarea termenelor la alte categorii de con-
Ii acte,
3. Convenfiunile dintre titularul evreu $i locator ante-
rior legii de abrogare sunt vaktbile?
Sunt cazuri ctind titularii evrei dupti data de 23 Augtast au
convenit ca locct!arii C. N. R.-ului, stabilind noui condifiuni

161

www.dacoromanica.ro
de plata chiriei, noui termene de locatiune, conform intereSe-
for pdrtilor.
Dupá cum voih hotdri, dacd suntem In prezenta unei cauze
de anulare sau unui termen legal expirat, vom- avea ocazia. srt.
ne pronunjam asupra nulitdjii unei astfel de conventiuni.
Conform pdrerii.cd legea ü decretat nulitatea,* cu addogi-
red unei desfiinfdri deplin drept, Inseamnd cd orke acord an-
ticipat legii, care ar modifica sensul dispozijiunilor legale dirt
legea de abrogare, este de nul efect; deoarece actul juridic
fund lovit de o nulitate absolted i radicald, toate acele inte
iegeri de naturd a inldtura efecte/e nuliteitii, nu sunt valabileo
Dacd am socoti cd legea-nu a decretat o nulitate absoluter
si radicald a contractului de arendare si alegiferat humai urt
termen legal de expirarea contractului, .c,14e conventiune an-
terioard intrdrii in vigoare a legii de abrogare dintre titularu!
evreu i arendas, este legald si consecinta practicd va fi cd-
Injelegerile intervenite _ar putea inhitura evacuarea de in-
data potrivit art.. 38.
Conven7iunile derogatorii dela lege yor putea reiesr fie
dintr'un inscris categoric, fie din imprejurdri concordante dirt
cute ad reiaset ca titularul evreu`a acceptat o situatiune modi-
iicatoare a raportului initial dintre C. N. R. si arendas.
Evreul proprieatr n'ar putea pretinde cd In epoca dupd 23-
August 'And la data legii de abrogare, n'a avut calitatea de ct .
conveni pe motivul aä bunul respectiv la acea.epocd se afla
In administratia si folosinta Of iciului de lichidare C. N. R.
Aceastd obiectiune n'ar putea fi primitd pentru considera-
fiunea cá clupd repunerea,in vigoare. a Constitutiei, nimic n'a
putut opri pe evreul titular sel tranzactioneze.asupra certitu-
dinii venirii unei legi de abrogare a mdsurilor legislative anti-
evreesti, Intrucdt i drepturile eventuale pot fi obiectul unor
convenjiuni. Prin intervenirea nouei legi, care a declarat cd se
socoteste Ca bunul de care un evreu a fost deposedat nu ct
ieoit niciodatti din ptarimoniul lui, s'a dat o confirmare retro-
activd asupra tututror actelor juridice }acute de titularul evreu,
care nu sunt contrare legii de fajd asupra bunului respectiv-
inteadevdr, din moment ce bunul n'a ieqii din patrimoniul titut
larului, dreptul sdu de dispozitie confirmat r-etroactiv, este le-
galmente implinit, cdci dupd cum declard art. 475 c. civ. «veri-
cine aoate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui cu modi-
flcatiunile stabilite de legi».
4. Tacna reconductiune prevdzutd de art. 1437 c. civ..

162

www.dacoromanica.ro
am se aplicti in ipoteza In care evreul titular a Idsat pe aren-
anq a se folosi de bunul arendat, lard a uza de formalitatea de
-expulzare, sau farä fi notificat concedlul conform art. 1438
.c, civ.
Motivul pentru care tacita reconductiune nu poate avea
loc, este cd termenul de expirare a contractului, este un ter-
men legal, data_abrogärilor mdsurilor legislative antievreesti
41 nu un termen cOnvenfional, or tacita relocatiune opereazd
conf. dispozitillor art. 1437 c, civ. «daca locatarul ramane in
Tosesiune dupa expirarea termenflui stipulat prin contractul
.de locatiune, adicti numai ctind termenul este conventional.
Dupti data legit, in absenta orictirei conventiuni contrarii,
Intre titularul evreu si arendas, arendasul clacti mai rameme In
,posesiunea bunului arendat, devine ocupant feud titlu, putdnd
1: obligat la. plata desptigubirilor provocate de ocupatiunea sa
-Regale" i expulzat oricemd prin p7ocedura referaiului.,
5. Titularii contractelor de arendare reziliate au drep-
tul la restituirea arenzilor pleaite. Bineinjeles, ca restituirea
-orenzilor se-va face de catre Stat, pentructi cthesta este primi-
torul 'si arendasul va putea pretinde plata sumelor detinute
lard cauzó de Thdatd, art. 60 nefiind aplicabil in spetd. Aren-
,clasul are dreptul de a pretinde ;estituirea investitiunilor dela
-evreu. lnvestitiunile la care se ref era art. 38 alin. 2, nu sunt
constructiunile fdcute. pe fond. Pentru constructiuni in re-
-guld generalä se aplicti clauzele contractului incheiate cu C.
N. R. In care intoldeauna s'a lnserat dispozitia cd C. N. R.
nu datoreazd nicio despagubire pentru construcjiunile facute
de arendas.
In lipsd de clauze contractuale, dupà o ptirere curente! in
-doctrind si jurisprudentd, chiriasul se socoteste ca un posesor
de rea credintd si pentru constructiunile sale i se aplicd par-
tea corespunzdtoare din art. 494 c. civ.
Textul art. 38 alin. 2, priveste investitiunile de exploatare
pe care arendaquI le-a facut, neputand cunoaqte cd contractul
sclu ar putea fi reziliat la 19 Decembrie 1944, data aparrliei
legit de abrogare a mtisurilor legislative antievreesti.
Se vor restitui ca investitiuni: semeinatul, ardturile, pretul
muncii, potrivit art. 484. c. civ. Cheltuielile de investitie
-sunt cheltuielile de orice natura (Demolombe IX, Nr, 588. Dal-
Ioz Rep. Propriété Nr. 284; Laurent VI Nr.,237.; Alexandresco
_IIIpartect I p. 308. HamangU i Georgean VI art. 484 Nr. 2).
Socotim cti tot cheltuieli de investitie se vor considera

163

www.dacoromanica.ro
piata materialelor prime aduse in fabricti in vederea produc-
Pei; plata salariilor cuvenite pentru epoca posterioarti rezi-
Ifeili contractului; sumele debursate in contul unor contracte
de furnitura sau de transport, care intereetizti exploatarea in-
t eprinderii, etc.
Dispozifiunea privitoare la restituirea inIcestifiilor este o
musuiti de echitate, care pe deoparte are trt vedere situafiu-
r.ea speciald a arendoului, care a feicut investiruni necunos-
cand data desfiinttirii contractului; far pe de altd parte s tua-
tiunea titularu'ui evreu cdrtla dacti legea i-ar fi recunoscut
drepttil de a refine investiffunile, s'ar fi inctilcat prin dispo-
zitia legalti principiul «cà nimanui nu-i permis sa se inthog6.-
.1.eascd.Mrd cauzd in dauna altuia».
Fiind vorba de o mäsurti de echitate, de principiul imbogei
frrii ftirti cauzd, evreul tiular nu restituie decdt valoarea prefu-
lui cot I-a ccstat pe arendas 0 nu valoarea actualti din momen-
tul legii sau a restituirii, deoarece cel pretins imbogtifit nix
poate fi obligat intr'o acliune de imbogtifire ftirti cauzti, sti re-
stitue deceit atat cu cat a putut fi ptigubit cel ce se pretinde-
sorticit.
Art. 38 alin. 2, dispune cá restituirea investifiunilor va Ii
fOcutti potrivit normelor comun. In dreptul comun se recu-
noaste de o parte din dcctrina aceluia care a fticut investifiunf
un drept de retenfie asupra fructelor, Intructit chiar textut
art. 484 prevede cO fructele nu se cuvin proprietartfui decdt
cu indatorirea de a-i pläti semtintiturilep etc. (Demolombe IX
Nr. 682;"-Demante et Colinet de Sauterne II Nr. 883 bis III;
Rue. IV Nr. 112, 'contra: MOurlon III Nr. 1246; Laurent, VI
Nr. 181; Baudry et Chauveau, Des biens Nr. 367; Alexandresco
III, Partea I p. 307; Haangiu i Georgean VI art. 484 Nr. 9).
Urmeazä deci, cet arend4u1 se va putea opune la predarea
recoltei sau la predarea meirfuiilor manufacturate crnteo indu-
strie, pad cand titularul evreu va plati valoarea investifiu-
nilor.
Cheltuielile de intrefinere, cum ar fi cele de repararea
uneltelor, instalafiunilor, etc. nu se restiluie, ele fiind o scircinit
.61 fructelor percepute in trecut (Alexandresco III p. I. pag. 308).

Art. 39. Contractele de inchiriere de locuinte, loca-


luri de comert, de industrie, de meserii, de fabrici, §coli, ca-
minuri, localuri de spectacole §i oricare altele, incheiate de

164

www.dacoromanica.ro
Centrul National de, RomAnizare sau, de aceia cari au cloban-
dit drepturi sau bunuri dela Centrul National de Romanizare
-
sau dela subachizitorii acestora,se mentin i vor fi opozabile
titularilor evrei ai acestor bunuri si drepturi.
Se excepteaza contractele privitoare la apartainentele a-
N4nd destinatiunea de mai sus, in privinta carora se face do-
vada ca au fost ocupate de proprietarii si chiriasii evrei, care au
fost tvacuati ori s'au mutat-pe temeiul sau din cauza legilor
rasiale.
Evacuarile si mutarile proprietarilor i chiriasilor evrei, in-
tervenite dupa data publicarii legilor respective de expropriere
a bunurilor i cauza, sunt considerate ca au fost fkute din
motive rasiale.

COMENTARIU.

1. Dispozifiunile art. 39 se aseamtind cu art. I alin. 2,


din legea 22411943 pentru reglementarea raporturilor dintre
proprietari 1 chiriasi ,cu modifictirile aduse prin legea 519 din
23 Octombrfe 1944, in care se prevede utmeitoarele:
«Prelungrea se acorda tuturor contractelor de inchiriere
sau de subinchiriere, indiferent dacA obiectul lor este locuinta
sau vreo altà destinatiune publica ori privatä, precum: loca-
Iuri de comert, de industrie, de meserii, scoli, fabrici, hoteluri,
ciuburi, caminiiri de ucenici, sdli de spectacole, boxe din hale,
chioscuri de ziare i oricare altele».
Intrucdt /egea in art. 47 declard cd raporturile juridice din
contractele incheiate cu C. N. R. vo(r fi reglementate de dispo-
zifiunile legii 22411943, interpretdrile art. 1 alin. 2, din aCeastd
lege,..sunt deopotrivd de valabile pentru art. 39 al legii de fafti.
ceea ce este determinant pentxu a decide cti-un contract
intrd sub aplicaffunea art. 39, este ca obiectul in principal sd
fie cicidirea qi accesoriu un cornrf sau industrie. legea a pre-
cizat cd se menfine contractele de inchiriere de lo.caluri de
industrie, de comerf si a intrebuinfat cuvdntul de «localuni»

165

www.dacoromanica.ro
icentru a invedera cá ceea ce este esential in contract este
Jocalul si nu bunul comercial sau industrial.
Pentru cazul and obiectul contractului ar fi un bun co-
,murcial sa industrial, se aplicti art. 38, dupd care asemenea
-contracte sunt reziliate pe data legii de abrogare.
Pentru a ne fixa asupra caracterului contractultu, dactl
-infra' sub aplicatiunea art. 38 sau 39, ne vom aldUzi de crite-
rilile pe care le-am expus, in prima notd sub art. 38.
In legea 224/1943, se prelungesc contractefe aveind de
obiect fabrici, iar in art. 39 se spune «localul de fabricb,, in
..scopul de a_se accentua cti ceea ce face ca texul art. 39 set fie
-aplicabil, este localul 0 nu fabrica ca element eonomic in-
dustrial independent. Dacd localul este initial construit pentru
creierea unei industrii, dacd ceea ce este important In exp/oa:
tarea industriei sunt instaafiile si nu localul si in special dacii
-este vorba de ace/e bunuri preluate de Stat ca bunuri indus-
dustriale, cum ar fi mo*rile, pivele, teascurile, etz. nu se aplicd
-art. 39, contractele fiind reziliate potrivit art. 38 pe data legii.
In legea 224/1943 se aratd.cd se prelungesc contractele de
inchiriere pentru «salt de spectacolD; iar in art. 39 se vorbe-
+re de contracte de Inchiriere, avtind de obiect «localuri de
spectac.01». C. N. R. and a contractat pentru inchirierea unui
cinematograf, teatru, etc. intotdeauna a inteles st1 inchirieze
Jocalul si nu fondul de comert, activitatea comerciald fiind
,partea personald a chiriasului.
Alin. I din' art. 39, dupd ce face enumerarea contractelor
de inchiriere care se mentin, tetmind ideia cu cuvintele «si
coricare alteleD, deci orke contracte de inchiriere intrd sub
ttplicatiunea art. 39, chiar Vacd obiectul lor nu se afld descris
in lextu/ legii; ca dare se mentin contiactele pentru un chioc
4r/e ziare, pentru cluburi, etc. Singura restrictiune a legii care -

duce la imediata reziliere, este ca sd nu fie vorba de un bun


:agricol, industrial, forestier, sau fond de comert.
2. Acelas regim juridic se va aplica sated pentru cazul
-and contractul este Inchelat de C. N. R., cat si in ipoteza In
care contractul ar fi incheiat de un achizitor, dupd cum expres
.se prevede In text «contractele incheiate de C. N. R. sau dela
ecei care au dobàndit drepturi sau bunuri dela C. N. R.
Deci textele corespunzatoare din legea de abrogare se vor
explica si fate; de chiriasii Creditului Funciar Urban, chirlasi
care au convenit cu Creditul in urma ceddrii in plaid de cdtre
Stat la Credit a imobilelor evrêllor debitori ipotecari pe bu-

166

www.dacoromanica.ro
nurile expropriate, potrivit legii 143 din 22 Decembrie 1941,
pentruostabilirea reglmului, creanferOr ipotecare ale Creditelor
Funciare, Urbane din Bucuresti i lasi, care grevau imobilele-
Legea mai adoga cuvinteie tcsau dela subachizitorii ace-
stoTa». Credem c textul nu se refera nurnai la transmisiunile-
in proprietate dela achizitor, dela Stat la subachizitor, dar cti
se refera la cazurile mai obisnuite, cand locatarii au subinchi-
riat. Prin dispozijia legala, subchiriasii vor putea invoca cc,
succes dispoziflunile art. 39, pentru a cere sa fie mentinuji in
incaperile pe care le ocupa. Aaeasta solujiune este in acorci
cu dispozijia art.. 27 din legea 224/1943, conform careia aon-
tracfele de subinchiriere totale sau parjiale, de apartamente-
goale sau mobilate se prelungesc in condijiuthle prevazute Ja
art. 1.
Instanjele noasue judecatoresti, in repetate randuri au-
decis ca normele privitoare la sublocaliune din legea 22411943,
se aplica si in contractele incheiate cu C. N. R., astfel s'a apli-
cat art. 29 in virtutea caruia; chiriasul cu un venit net mal
mic de 30.000 lei, are dreptul sá subinchirieze d camera goal&
sau mobilata, fara obligafia de a mai cere consimfamantuI pro-,
pzietarului; s'a mai aplicat si art. 28, dupil care dreptul sub-
chiriasului la prelungirea contractului, constituie tut drept per-
sonal al acestuia, care se exercita independent de soarta con-
tractului principal.
Mai sub imperiul legii de administrajiune a C. N. R.-ulut
398/1942, s'a putut obiecta, fara succes, inaintea instanfei judi-
ciare a neaplicabilitafii legii de prelungire, in contractele in-
cheiate cu C. N. R., azi_când acea lege de admipistrafiune nu-
mai mai existd .si and prin'art. 43, se face trimitere expresd la
legea 224/1943, este incontestabil ca drepturile sublocatarildr
in dparternentele inchiriate de C. N. R., se vor sprijini atilt pe-
legea de abrodare cat si pe legea 224/1943, care impreund fele-
corp comun.
3. In alin. 2, al textului s'a prevazut c se excepLeaza.
contractele privitoare la apartathentele; având destinatiunea
de mai sus, in privinta carora se face dovada cd au fost ocu-
pate de proprietari si chiriasi evrei, care au.fost evacuaWori
sau mutat pe temeiul sau din -cauza legilor Tasiale».
Imprejurarea de a nu fi evacuat pe proprieatr sau pe chi-
riasul evreu, sau ad nu se fi mutat acestia in epoca discrimina-
toile nu corespunde propriu zis unei excepfluni, ci unei

www.dacoromanica.ro
condifiuni pentru menfinerea contractului de inchiriere, kto de
evteul titularpcu alte cuvitite contractele de inchirieie, astfet
cum se prevede in prima parte a art. 39, se menfin cu4condi-
Punea de a nu fi evacuat pe proprietarul evreu sau pe chi--
riul evreu, stabilind aceasta. cii indlcarea chiriaqului ante-
1;104 sau a faptului cd define apaitamentul cu chirie chiar dela
Otplarul evreu, inainte de exproprierea sa.
Contractul-va fi menfinut cdrid apartamentul a rtimas go/
la publicarea legii de expropriere pdnd in momentul Inchi-
rierii, Cdnd insti, dela expropriereintre limp si pcind la intra-
lea In vigoare a contractului Ii discufie, proprietarul evreu sau
Lin chiria$ evreu a locuit apartamentul si apoi s'a mutat, con-
tractul nu se va menfine. Este indiferent dacil In periOada ex
intervallo proprietarul sau chiria$ul evreu s'a mutat $1 apar-
tamentul a fost ocupat de un neevreu, care lifisdndu--1 Eber, s'a
incheiat cu un nou locator contractul a cdrei menfinere se
cue.
Legea este categoricei, de a declara neopozabile contrac-
tele de inchiriere pentru apartainentele care au fost ocupate
un timp cdt de scurt in perioada discriminatorie de proprieta-
iul sau chiriasul evreu, feird nitio clistincfiune sau atenuare
regulei; considerdrzd c tcate evacudrile i mutdrile dupei
data publicdrii .legii de expropriere au lost fticute din motive
rasictle $1.cum scopui principal al legii este de a s'erge conse-
cinfele discrimindrilor rasiale, principiul se apiicti cu foatei
rigcarea.
Cdnd insci scopul si rafiunea Jegil; nu-0 mai poate gat
justilicarea, condifiunea de a fi locuit in perioada Wscrimina-
tone, proprietarul sau chira$111 eyreu, nu mai constitute un
impediment la menfinerea con`ractului.
Socotim, de exemplu, cá evacuarea qi mutarea ehiriasului
el; reu pentru neexecutarea contrattului in peripada disdrritni-
natorie, .sau evacuarea in epoca exercittirii dreptului de falo-
sinfti a proprie!arului evreu, potrivit art. 8.din legea 254/1941
$i art. 1 din legea 903/1941 drept care a :incetat pe data
'26 Octombrie 1941 nu pot fi considerate ad au fost Id-
Cute din motive rasiale.
Dispozifia legii nu creiazd o .prezumpliune «juris et de
jure», di tnutarea proprietarului sau chiria$uhli evreu In epora
discrirninatorie s'a iticut din considerafiuni rasiale, of o pre-
zumpfiune legald ojuris tantum», care dd posibilitatea bocci-

1 68

www.dacoromanica.ro
larului de a face dovada contrarie, ca de pildd cd mutarea pro-
prietarului evreu se datoreste unor motive de interes-perticu-
lar, ca un interes de serviciu, de famine, s'a mutat In .provihr
cie, etc.
Aceastli so!utiune este implicit confirmald de dispozithinea
art. 1202 c, civ., care interzice dovada contrarie prezurntiunei
Iegale numai and in puterea unei asemenea prezuinptiuni, ie
anuleazd un act oarecare sau nu se cid dreptul de a se reclarna
In judecatd, in senzul cd prezumptiunea din legea de abrogare
nu se incadreazd in ipotezele and condica cIvilá oprOte
dreptul la contraprobti.
4. Art. 39 in prima lui parte, dupe"! ce face enumerarect
contractelor,de inchiriere cari cad sub aplicajiunea reglemen-
tdiii sale; intrebuintea2d c i legea de prelungire 224/1943 cu-
vintele: i oricare altee», pentrU a determine aplicalidnea ge-
nera/et a legii, cu singurele ekceptii dela art. 38, uncle rezilie-
rea opereazd pe data legii d abrogare.
Conditiunea de mentinerea contractului prevtizutti Id aiin,
urmdtor, de a nu fi evacuat pe proprietarul sau pe chiriasuf
cvreu, privote toate contractele mentionate la aliniatui pre-
cedent sau mai precis spus, orice contract de inchiriere; fie
ed au fi vorba de o locitintd sau de un local de cornea, de in-
dustrie, meserii, de fabrici, sau localuri Se speetaeole, etc., nu_
va putea fi-mentinut, dedett cu conclitiunea de a nu fi evacuat
pe un prcprietar evreu sau un chirias evreu.
Din moment ce primal aliniat are un camp nelimitat, de
oplicatiune, tot astfél si conditiunea aplicatiunii legii este rJe-
cesard pentru orke categorie de contracte de inchiriere
Mad deosebire. Rezultd acest adevdr care 'loud ni ie pare
incontestabil din imprejwarea c alin. 2 este o continuare
a dispozifiunii legate prin stabilirea unei conditiuni de aplica-
thine pentru orice contract si din termenii legii <<apartamentele
avdnd destnatiunea de mai sus», care prin aceastd exprimare
face trimitere la primul aliniat.
Se cuvine insd ca termenii din lege «la apartamente» sá
fie corectati cu cuvintele «Ia incdperile», pentru ca sä nu se
producti o confuzie, o eroare, spuncindu-se cd legea in aceastti
parte se referd la apartamentele de locuit si Au la inctiperile
cad pot avea i altd destinatiune.
D-1 Ministru de Justine Lucretiu PairdKanki, la intrunirea
publicd a evreilor din 22 Decembrie 1944, in sala Tomis, a dat

www.dacoromanica.ro
n ldinurire foarte explicitd a legii in aceastd chestiune, spu-
-"and urmeltoarele:
eS'a pretins cd art. 39 al legii ar repune in incdperile lor
Win care au fost evacuati numai pe cei care ocupd apartamen-
te de locuit si cd cei instalaji de C. N. R. In magazine, ateliere
de meserii, fabrici, coIi, localuri de spectacole si oricilror
.eltele, se prelungesc nu pdnel la 23 Aprilie ci in vecii vecilor.
Or, art. 39 din lege aratd clar cá apartamentele avelnd desti-
nafiunea de mai sus, adicd indiferent de destinaliunea aparta-
mentelor, sunt predate Fara nicio distincjiune celor care le-au
,ocupat 1'1.1940 si din care au fost evacualiD.
5) Art. 39 nu decreteazd rezilierea contractului de litchi;
riere deplin drept, ceind din apartamentul respectiv a fost eva-
cuat proprietarul sau chiriasul evreu cum s'a procedat in
eat. 38, in care se vorbeste de o reziliere de plin drept a con-
.tractelor, avdnd de object inchirierea linui bun agricol, indus-
trial, forestier Sau fond de cornerf.
Cancluzia este cd nefiind vorba de o nulitate absolutd si
xadicald, orke conventiuni ce s'au incheiat intre proprietarul
.evreu si chinas, chiar inaintea legii de abrogare i dupd re-
punerea In viabare a Constitujiei, ,rdmdn valabile cu singura
-condijiune, cd o astfel de Injelegere sti nu Impiedice substitui-
A.ea chiriasului evacuat potrivit art. 42 din lege.
In vederea recunowterii valabilitájii unor astfel de con-
venjiuni derogatorii, credem cä ne-am putea servi de urmdtoa-
role argumente:
a) Legea nu a declarat nalitatea infelegerilor dintre pro-
prietarul evreu si chinas, nestipuldndu-se o derogare dela
principiul libendfii conventiunilor statarnicit de art. 90 c. civ.
b) Art. 42 declaremd ca orice inchiriere spu constituire
de drepturi, care impiedicd substituirea chiriasului evacuat este
mild, per a contrariorconform adagiu'ui qui dicit de uno, negat
tie alterio, orke inchiriere sau constituire de drepturi care nu
Impiedicd substituirea chiriasului evacuat, este valabild.
c) -Art. 41, prevede cd In lipsa unei conventiuni contrarie
intre parti, nu vor putea fi insd evacuati pdnd la 23 Aprilie
.1945, chiriasii ardiati mai jos, Legea MAO recunoaste posi-
bilitatea unei conventiuni contrare, convenjiune care poate Ii
extensivd adicd sd acorde mai mutt chiriasului decal legea
sau restrictivd, adicd sd acorde mai pujin.
d) Legea de abrogare prin art, I si 19 recunoaste retro-
activ drepturile proprietarului evreu, Ricdnd precizarea cd se

1713

www.dacoromanica.ro
Bocotefe ca bunurile si drepturile de care a fost deposedat.
.sunt reputate cà n'au iesit niciodata din patrimoniul lui, dc
unde rezulta ca si actele convenite in raport cu aceste dreP
turi, ramdn valabile, dace' au lost facute dupe"' data de 23 Au-
gust.
e) Inceptind cu repunerea In vigoare a constitutiei, drep-
Wine titularuiui evreu au dobdndit consistenta juridic(' a uneP
certitudini, ccl o lege noucl ii va repune In integralitatea drep-
turilor sale. Titularul .evreu a fost in drept sá negocieze asu-
pra acestei eventualitati confo,rm regulei din codul civil art._
478 voricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui
cu modificarile stabilite de legi».
6. Conventiunile derogatorii, dupd cum am spus mat
sus pot fi restrictive mu extensive.
Ca exemplu, de conventiune restrictive'', celnd drepturile-
cluriasului sunt mai putine decal in legea de abrogare, s'ar
putea cla intelegerea dintre proprietarul evreu i chiriasul sew,
care pentru a preintdmpina o evacuare din partea oficiului de-
lichidaro a patrimoniului C. N. R., pentru neexecutarea cIau-
zelor contractucee convine de a se muta la o data anterioar&
termenului de 23 Aprilie 1945 din apartamentul ce-1 ocupti;
intelegerea ca Inainte de 23 Aprilie 1945, sa se facti schimb.
de partgmente; renuntarea unui functionar public la ptisffirect
legal(' din art. 42.
Conventiunile extensive prin care se acorda chiriasului
drepturi mai mari deceit in /egea de abrogare, se pot cita accep-
tarea de prelungire a contractului In conditiunile legei 224 dirt,
1943; renuntarea anticipata asupra oricarui avantaj pe care-.
4egea de abrogare 1146 a prevede pentru proprietarii evrei eva-
cuati; acordarea beneficiului pasuirii la o persoana care nu se-
incadreazii in art. 42, etc.
Acordul de vointa al partilor va rezulta fie didtr'un Inscri&-
constatator al intelegerii dintre p&p, fie d.fn anumite Impreju-
rani din care se poate trage concluzia unui angajament dero7--
gatoriu dela legea de abrogare, de pilot(' primirea unei chirif
superioarti celei din contractul incheiat cu C. N. R.
7. Consecinfele incadrarii raportului juridic sle locatiune-
sub aplicatiunea art. 39, este de a opera dispozitiunile drep:-
tului comun, in special legea 224/1943 pentru reg'ementarea,
raporturilor dintre proprietari si chiriasi cu adtiogirea legit
519 din 23 Octombrie 1944,
ln conformitate cu art. I din aceasta lege, prelungirea-ri

171.

www.dacoromanica.ro
drept privote. toate inchirierile si subinchirierile, scrise on
verbdle, care expird la 23 Aprjlie 1943, precum oi acelea care
'se vor incheia ulterior.
Prelungiwa prevtizutil in aceastil lege se acordd, pe tot
timpul rilzboiului, pand la trecerea armatei pe picior de pace.
Toctte contractele incheiate cu C. N. R. intra sub aplica-
flunea legii Nr. 224/1943 deci suzit prelungite pe tot timpul
rözboiu'ui petnti /a trecerea armatei pe picior de pace, cu o
singurd exceplle preveizutii in art. 55 al legii de laid i anume
pontractele incheiate de Centrul National de Romanizare sau
. de Oficiul de lichidare a patrimoniului Centrului National de
Romanizare dupd data de 23 August 1944, care sunt de nul
efect, precum si acele contracte care nu se mentin.
Este de observat cii legea anterioarti de prelungire, legea
218 din 21 Martie 1942, in art. I se referea numai la contrac-
tele exisente in momentul aparitiei legii, flu si la acelea rare
sdr fi incheiat ulterior si de aceia Curtea de Casatie a reluzat
aplioatiurtea legilor exceptionale de prelungire contractelor
care se gäseau in curs de executare. (Cas. 1, Decizia 644/1942
Jurn. Gen. spela 226/1942, Cas. I. Decizia 187/1943, Jur. Gen,
1944 speta 602).
Legea 224/1943 confine aceastd idovalie ca in scopul unei
mai largi aplicaruni sti reglementeze i contractele viitoare.
Legea 224/1943 se va aplica attit contractelor de Inchiriere
pentru locuinfd, incheiate de C. N. R. In cadrul dispozitiunilor
art. 64-74 din /egea 398 din 27 Mai 1942 cat i contractelor
Inche'ate In conditiunile din art. 75 al legii 286/1944 pentru
reorganizarea Centrului National de Romanizare cu chirki ma-
joratd.
Prelungirea contrctu'ui, dupti cum am desvoltat chestiunea
iri(r'o a'td notd precedentd este conditionatd in primul rand
dc éonditia speciald a legii de abrogare sti nu fie vorba
de un proprietar sau chino evreu, care sti fi fost evacuat din
npartamentul object al contractului de Inchiriere respectiv; si
de dont; condiruni din legea 224/1943 si anume
1, - ChiriOul Sa foloseascd personal apartamentul 4./ stl I
ocupe efectiv;
2) Contwctu! de Inchlriere sd nu fie accesoiru cil dpui con-
iract de 1Gratiune de serviciu, care a incetat in (nice mod,
Existand condifiunile legate intrunite pentru prelungirea
contractului, din acest moment dispozith.inile legii de abrogare
inceteazd de a mai avea aplicatiune, iar situatia fostului phi-

372

www.dacoromanica.ro
riw devine identicä cu a chiritqului din oricare alt contract
de inchiriere guvernat de drep:u1 comun qi de legile d pre-
lurigirea contractelor din 1943 i.1944.

Art. 40. Propiietarii, coproprietarii avand consimta-


nAntul celorlalti coindivizari, titularii unui drept de uz sau habi-
taliune si chiriasii evrei cari au fost evacuati de Centrul Na-
tional de Romanizare din imobilele expropriate ori s'au mutat
de buna voie in conditiunile aratate in articolul precedent, vor
putea sa se mute in apartamentele pe cari le-au ocupat ante-
rior, afIra de cazul cand actualul chiarias se afla mobilizat
efectiv in zona operativa la data publicarii prezentei legi.
Chiriasul mobilizat efectiv in zona de operatiuni la data
ptezentei legi va para.si imobilul la primul 23 Aprilie sau 2-6
Octc,mbrie urmator demobilizarii sale.
De aceasta dispozitiune vor beneficia i proprietarii evres
eicceptati dela expropriere, precum si familia proprietarului
sau chiriasului decedat. Se considera ca facând parte din fa-
milie, pe langa sot i sotie, copiii, parintii i bunicii, cari au
locuit cu defunctul. precum i oricare alte rude ale defunctu-
lului sau sotiei sale pana la gradul de unchi si nepoti, Melo-
sm, daca dovedesc ca au locuit cel putin 3 luni impreuna cu
ckiunctul.
Ei sunt obligati a folosi personal si a ocupa efecti4 apar-
tamentul sau imobilul.
Contractele cari nu sunt mentionate prin art. 39, se rezi-
liaza la cererea celui indreptkit. Rezilierea i evacuarea se
va face pe data prezentei legi.

COMENTARIU.

1. --- Art. 40 reglementeazti exerciliul actiunii de evacuare

173

www.dacoromanica.ro
preciziind conditiunile necesare pentru valorificarea dreptului.
a edrui fundament legal este in art. 39.
Legea precizeazil cd au calitatea de a obtine evacuarea
chiriasilor, proprietarii, coproprietarii aviind consimftimtlntuf
celorlalli coindivizi, titularii unui drept de uz sau habitatiune
chiriasii evrei care au fost evacuati sau s'au mutat de bunti
'vole in perioada discriminatorie.
Proprietarul sau tifularul unui drept real exercitd acliuriect
in virtutea alor cloud drepturi: un drept qe proprietate sau urz.
drept real si un drept la reparatiune, deriviind din legea de
fold, pentru cä a fost evacuat sau mutat din motive rasiale.
Chiriasul evacuabil va Ii indrepttifit sti discute calitatea
de proprietar sau de titular al dreptului real a reclamantului,
de pildti sti demonstreze cti este un uzurpator sau c. titluI
seta s'a anulat si cä altcineva ar avea calitatea de proprietar
etc., deoarece dreptul reclamantului de proprietate, este prirnut
&mei juridic al cererii.
Chiriasul evacuabil va putea discuta si cel de al doilea
temei juridic al cererii, evidentidnd lipsa dreptului la repara-
Pune. De exemplu proprietarul evreu nu va putea evacua chi-
riaqul, &hid din apartamentul sew a lost evacuat un chiria$
evreu.
Aceastd solutiune logicd rezultd si din lectura textului
care prevede «vor putea sa se mute in apartamentele pe care
le-au ocupat anterior».
Coproprietarul are exercitiul dreptuluf, subordonat de con-
emitimifintul celorlalti coi-ndiviziari.
Coproprietarul are nevoie de consimitimantul
coindivizari, pentructi primul temei juridic al cererii I1 constitue
--0 fractiune indivizd a dreptului si In acelas timp va trdbui sti
indeplineascd conditiunea dreptului la reparafiune, dedus din
imprejurarea cá personal a fost evacuat sau s'a mutat in pe-
rioada discriminatorie din apartamentul, in care dreatul stlu
este reprezentat printr'o parte indivizà. Un coproprietar nu va
putea exercita acliunea, cdnd din apartamentul respectiv a lost
evacuat alt coproprietar.
$i de data aceasta chiriasul evacunbiL va putea sei se
opund la evacuare discutdnd held de coproprietar, existenfaa
dteptului la reparatiune i in plus consimfdindnful celorlaiti co-
proprietari.
2) Chiriasul evreu evacuat sau care s'a mutat In perioada
discriminatorie_ isi intemeiazd beneficiul actiunii numai pe

174

www.dacoromanica.ro
viteptul la reparatiune recunoscut de actuala lege si nu pe clrep-
. tul derivdnd din* contractul de locafiune. Ca atare, chiriasul
evacuabil nit va putea formula vreo obiectiune privitogre Its
nevalabilitatea contrdctuliti de locatitine.
Nu se va putea formula obiectiuni de neopozabilitalea
cotractului de Inchirierd pe motivul cd nu are data* certei.,
dhiria?ul Va. fi In drept insti de a demonstra cet situatict
reclamantului nu a lost aceia de chirias, ci de un tolerat. To-
leratii evacuati sau mutati din motive rasiale n'au beneficiul
art. 40, intrucdt ei n'au niciun drept. P.rin eXcOplie art. 40 ad-
mile an drept la reintegrare toleratilor,-rude ale proprietarului
sau chiriasului evreu, ceea ce confirma susttherea noastrd cif
in ielelalte cazuri toleratii nu pot pretinde evacuarea.
Deoarece chiriasul care solicitd reintegrarea isi intemeiath
pretentiunile sale exclusiv pe dreptul la reparafiune, ctz fost
evacuat sau mutat pe motive rasiale, dadi mai multi chiriasi
evrei au lost evacuati, oricare dintre acestia vor putea sä ceard
reintegrarea, feud de a mai fi necesar consimtdmdntului celor
lalti cochiriasi.
3. Proprietarii evrei exceptati, vor putea cere evacuarea
chiriasilor dirt apartamentul proprietatea lor, bazdndu-se exclu:
siv exercitiul actitmii pe un singur temei juridic, dreptul de
proprietate, recunoscut de a nu fi supus aplicatiunii legii' de
expropriere printr'o hotärire judecatoareascd a complectului
special depe lemgd Curtea de Apel.
Evreul exceptat nu isi sprijind ceterea sa pe dreptul la
reparatiune; deci nu intereseazei faptul _ad a fost evacuat sau
s'a mutat in perioada.diseriminatorie.
Chiriasul evacuabil nu se va putea opune la evacuaie,
deceit in cazul ceind evreul pretins exceptat n'ar If In posesia
unei deciziuni definitive de exceptare. Incline= a crede cti
numai decizia completului de judecatd depe letnget Curtea de'
Apel, nesolutionatil prin Decizia in recurs, este insuficientd,
pentrucet a admite contrariul inseamnd de a reedita judecarea
conditiunilor de exceptare previizute inteo lege de discrimi-
nare rasiald inaintea instantei de evacuare.
Textu/ de lege care favorizeazei pe proprietari evrei excep-
tat) dela exfiropriere, ieste aplicabil numai in privinta imobi-
ft:Mr urbane, de cate ori este vorba de o exceptare jUdiciard.
deddrece iii conformitate cu dispozitiunile Decretului Lege 842'
clin '1941 numai pentru imobile urbdne s'a acordat- exceptarea
dela expropriere.

175

www.dacoromanica.ro
Dispoziliunile art. 40, privitoare pe proprietarii evrei ek-
certtafi, se aplicti deopotrivd celor exceptati potrivit art. 2, dirt
becretul Lege 842/1941 cdnd imobilulleste afectat exploatä-
rut unei intreprinderi industriale sau comerciale ca si celor ex-
ceptafi In conformitate CU. art. 5pentrucel au dobeindlt natura
tizarea prin legi individuate inainte de 16 August 1916; sau cá
au fost reinili, decorati, citati cu ordin de zi in relzboaiele Ro-
ntôniei, sau cd'sunt descendentii evreilor cdzuti in reaboaiele
itoindniei, salt cd-sunt botezati de 30 de ani, sau cd fiind Mash-
lord! cu romemi,,sau botezati de 20 ani, satrhvemd copii bo-
zati dintr' o astfel de ceistitorie sau botezaii de 10 ani; $i irt
me, cd sunt descendentii celor de mai sus.
Art. 40, se aplicei deci atda la excepthrea obiecuvd cdt i la
exceptarea subiectivel, intrucdt textul nu distinge (ubi lex non
dislinguit, nec nos distinguere debemus).
Art. 40, pentru aceleasi consideraruni se va aplica si la
exceptarea administrativti prevetzutd in art. 6 al legii 143 din
10 Martie 1943.
4. Legea a preveaut cet vor avea drepiut la evacuate
familia proprietarului sau chiirasului decedat.
lii determinarea membrilor familiei, ludndu-se ca model
dtspozifiunile art: 2 din legea 224/1943, se considerd ca Wand
parte dip familie pe ldrigd sot $i sotie, copiii, ptirintii si buni-
cii, precum i oficare alte rude ale defunctului sau sotiei sale,
care au locuit cel putin trei turd impreunti cu defunctul.
De'sf legea pare a include in aceiasi categorie familia -pro-
prietarului sau chiriasului decedat cu proprietarii exceptali,
iii sensul cel nu se mai cere exstenta dreptului la reparatiune,
totusi situatia familiei este deosebitet de a proprietarilor excep-
tdfi din acest punct de vedere. In limp ce proprie:arul exceptat
nu este dator .a dovedi cd a lost evacuat sau s'a mutat in epoca
discriminatorie, familia proprietarului sau chiriasului decedat
pentru a obline reintegrarea este obligatti de a dovedi cet auto-
rul decedat a lost evacuat sau s'a mutat in epoca discrimina-
torie..
Condiliunecto dreptului la reparatiune, rezultd ern faptul cd
nu este de conceput ca rudele sd aibe mai multe drepturi ca
proprietarul sau chiriasul evreu decedat si pentru considera-
tiunea cd textul vorbeste de chinas, ori chiriasul cu dreptul
la reintegrare nu poate fi in conformitate cu legea de abrogare
dc.cdt un-chiar$ evacuat.
Nu se, cere ca familia sa ii locuit cu aelunctul in

176

www.dacoromanica.ro
apartamentul din care d fost evacuat limp ae cel pufin trai
lord. Aceastet conlocuire ar putea exista, pentru ed art. 40 sd
devind aplicabil i ui altd parte decill in apartamen:ul din liti-
giu sau dupa epoca discrinfinatorie.
Exercipul rudelor, proprietarului evreu sau chiriagului
evreu e intemeiazei pe leingd dreptul la reparaliune i pe an
itzport de filiafiune. Nu este necesar ca maple sti.aihrl enlitatea
de st.thcesibili.
Dadi aceste tude ar avea calitatea de succesibili, frind
dobdnditori al proprieteifii bunului, nu se aplicti din_art. 40 par-
tea privitoare la rude, ci din art. 40 alin. 1, pe motivul cd suc-
cesibiluI clobeindind proprietatea prin succesiune, el este pro-
piietar I poate fine acela$ limbaj Ca autorul situ.
Proprietarul bunului. dobtlndit prin succesiune isi va spri-
jini cererea pe temeiul dreptului seiu .de proprietate si pe
dreptul de reparallune, intruceit autorul stiu a fost evacuat &Ai
s'a mutat in epcca discriminatorie. De data aceasta, nu va fi
finut de a davedi at a locuit tiei hint cu autorul decedat,
condifiune care este necesard numai cdnd membrii familial tur
gulf clabemditori prin succesiune.
5. Cererea de evacuare se va sprijini pe un interes. In-
tcresul cererii fixat de legiuitor in cuprinsul dispozifiunii art.
40, constet in nevoia de a ocupa efectiv apartamentul sau imo-
bilul.
Cererea devine inadmisibilti &Ind nu se justified interesuj
octiparii apartamentului sau a imobilului, de pildd dacil pro-
prietarul sau chiriasul evretr are un alt apartament in cat imo-
bil proprietatea sa si pe care il locue$te; sau proprietarul a-
voind un serviciu in and localitate, nu ar putea locui efectiv
in apartamentul sau imobilul sdu; sau locueste in imobilul so-
fiei, etc.
Interesul cererii de a avea nevoie de ocupare efectivei a
apartamentuluieste necesar pentru admiteret cererii de eva-
cuare, numai cdnd este vorba de o locuinfd si nu in cazul cand
evacuarea se face dinteun local de cornea, de industrie, de
meserii, de fabrici, scoff, cciminuri, localuri de spectacol si ori-
care altele, deoarece art. 40 ctind reglementeazd rezultaul eva-
cueuii se refeth la apartamentele de locuit.
In acest sens este redacjiunea textului si logica realitáti-
br. Legiuitorul n'a impus comerciantului, meserioului, fabri-
cantului obligalia de a folosi personal qi a ocupa efectiv loca-

12. 177

www.dacoromanica.ro
:Jul, el fiffid liber sti-1 foloseascet dupti intereSul oi priceperea
sa comerciald.
Credem cti chiriaoul'evreu care a lost evacuat oi din spar-
tomentul inchiriat oi din proprietalea sa, nu va mai putea pre-
Linde reintegrarea in apartamentul inchiriat, lipsa interesului
rezultlind din posibilitatea de a evacua pe chiriao din proprie-
tatea sa.
,Faptul de a nu,uFfliza apartamentul din care a lost eva-
cuat.chirictoul de ceitre /5roprieatr sau de ctitre evredl chiriao,
constituie un delict prevtizut de art..41 pct. 5 din legea 224
-din 1943 oi se pedepseVe de lagtir dela 6 luni la 5 ani. Soco-
tim cà pe baza principiului ad nu poate exista infractiune lard
text legal, sanctiunile din legea 224/1943, nu pot fi aplicate
'in contra evreului care a evacuat pe chiriao in baza art. 40
-oi nu foloseote inctiperile pentru care a oblinut evacuarea.
-Credem ins& ci chiriaoul evacuat va putea cere oi obtine re-
integrareci, dovedind cót apartamentul nu a lost ocupat de zoro-
prietarul sau de chiria.oul evreu.
6. Contractele nementinute prin art. 39 se rezthazti la
cererea celui indreptalit. Rezilierea si evacuarea se face pP
data prezentei legi.
Dispoziliunea finalti a art. 40, cu continutul de Mai sus,
se aplicd in cazurile din aft. 39 ?i 40, adicil a:aid proprietarul
sau chiriaoul evreu pot evacua pe ocupantul chiriao al aparta-
mentului de indatti, oi cdnd evacuarea se face la 23 Aprilie
1945, cum decide art. 41, in privinta persoanelor care benefi-
crazti de ptisuirea legal&
In prezenta unel cereri de evacuare, va putea interveni un
cbstacol de executare, consttind in faptul cä chiriaoul este mo-
bilizat efectv iin zona de operafiuni la data prezentei legi. In
acest caz, chiriagul va peirtisi imobilul la primul 23 Aprilie
sau 26 Octombrie, urmdtor demobiliztirii sale.
Obstacolul 'este de excutare oi nu de judecatil, intrudit
legea fixeazd un terrnen viitor de evacuare in functie de de-
ntobilizarea chiriauIui, ceea ce conferti clreptul proprietarului
oi chiriaoului evreu de a cere rezilierea, iar judecata sti ordone
evacdarea la primul 23 Aprilie sau 26 Octombrie urtnti'or de-
rnobilizirli.

Art. 41. In lipsa unei corffentiuni contrarii. intre

178

www.dacoromanica.ro
pZilti nu vor putea fi insa' evacuati pana' la 23 Aprilie 1945,
chiriasii preva'zu0 mai jos:
a) Functionarii i pensionarii publisi, lucrtorii, precum gi
rnicii meseriasi care au un venit lunar p'ina' la 30.000 lei in-
clusiv.
b) Invalizi, orfanii, rninorii si va'duvele neeasa'torite din
ra'zboaiele României,
c) Autorifatile publice, spitalele, cantinele, economatele,
caminele si institutiunile de utilitate sociala.
Nu se poate opune aceasta' dispozitiune evreilor exceptati
dela expropriere prin Insi legile de expropriere, lucratorilor
si salariatilor evrei cu un venit lunar pada' la 30.000 inclusiv,
invalizilor evrei i vaduvelor de razboi evreice.
Daci persoanele preva'zute la alineatele a si b de mai sus
pose& in localitate, ele sau sotii lor, o proprietate corespun-
zatoare din care ar fi putut sau vor putea evacua pe chiriaii
lor, u vor beneficia de termenul de evacuare acordat ,pentru
23 Aprilie 1945.
Deasemenea nu vor beneficia de acest termen, aCei cari
tin apartamente goale, sau nu le locuesc efectiv, personal sau
cu familia lor, astfel cum aceasta este definita' prin legea de
fatg, precum si acei cari detin apartamente in alte localifati
deck sediul principal al ocupatiunii lor.

COMENTARIU.

1. Legiuitorul prin termeni de qconventiune contrarie» s'a-


gemdit in primul rand, la posibilitatea de renunfare a, chiria-
sului evacudhil la termenul de 23 Aprilie 1945, de,i ar fi avut
calitatea de a beneficia de art. 42, in scopul sa se ,substituie
in contractul de inchiriere al proprietarului evreu, inainte de
tormen.

179

www.dacoromanica.ro
Aceasta nu inseamnd cd o convenjiune contrarie flu poate
sd alba $i and semnificatie. Conventiunea pubtelnd fi extensivd
sau restrictivti legii.
Conventiunea coritrarie este extensivd, cdnd acordd
chiria$ului mai multe drepturi deceit legea, de pildd proprieta-
iul doi Indrepttitit sd evacueze pe chiriasul sdu, convine de a
prelugi contractul conform dreptului comun.
Convenfia este restrictivd, ccind drepturile chiriasu:ui
sunt mai mici deceit acelea pe care i le-ar recunoote legea.
Nu poate fi vorba de o conventie contrarie, ccind s'a stipu-
let o chirie mai mare decast plafonul legal, o astfel de conven-
lie fiind nuld.
Ccinvenfia derogatorie poate reoi din cuprinsul unui in-
scris cu un continut categoric :in acest sens, precum $i din
anumite imprejurtiri din care se poate deduce intenpunea de
a deroga.
2. Art. 41 decide cd nu vor putea fi evacuaji panel la
23 Aprilie 1945,, chiriaqii preveizuji mai jos. Acest tprmen dupd
cuvintele d-lui Ministru de 'Justifie din expunerea de motive,
constituie o pdsuire, care este unicti qi exeeptionald.
In categoria de sub art. 41 se includ Intre chirioii care
beneficiazd de pdsuirea legii funcronarii si pensionarii publici,
precum i mici meseriaqi care au un venit lunar ptind la 30.000
tei inclusiv.
Codul Functionariicr Publici nu dd o definijiune a functio.
narului public, dupd cum .o fticea statutul funcjionarilor public!
dela 1925, in care se prevedea urmdfoareIe: «Sunt functionari
pablici cet'dtenii romani, fArd deosebire de sex, care indepli-
nesc un serviciu public permanent (civil si eclesiastic) la Stat.
Judet, Comuna sau la institutiunile al caror buget este supus
aptobdrii Parlamentului, guvernului sau consliilor judetené
si comunale».
Ccdul functionarilor publici vorbote in art. 1 despre func-
jiunea publicd care se creiazd si se desfiinteazti nurnai prin
legile de organizare. Sunt deci functionari persoanele care in-
deplinesc o functiune public& un serviclu public, perma-
nent, a cdrui activitate constd de a da satisfactie intereselar
generale publice prin procedeele dreptului public (a se vedea
Gaston Jeze: Le service public, Revista de drept public, Nr. 2,
,din 1926, pag. 161-174
Nu sunt funcjionari publici care au primit 0 insdrcinare

tiU

www.dacoromanica.ro
emporard i revocabild pentru Indeplinirea unui serviciu pu-
linc, (Cas, I., Dec. 1062 di 30 Octombrie 1934 Rep. .Tur, Adm.
1935 coloana 141).
In Iltigiile de contencios administrativ, discutelndu-se cali-
tatea reclarnantului, s'au dat solujuni variate de instanjele
.noastre judectitoresti cu privire la condijiunile necesare pentru
42 II funcjionar public.
S'a spus cd cei angajaji cu contract nu sunt frinclionari
publici. (Cas, III, Dec. 1313 din 24 Octombrie- 1932 p. S. 1933
peg. 1939 contra Cas. III Dec. 297 din 12 Febr. 1934. Rep. Jur.
Adrn. 1934 coloana 1113); sau cd diurnistii sunt funcjionari pu.
blici. fCas. Ill complect de divergenfil Dec. 1735 din 30 Oct.
1935 p. S. 1935 pag. 644); sau ca lucrdtorii din lntreprinderile
publice nu sunt funcjionari pub/id. (Cas. 'III Dec. 174 din 29
Jan. 1834, Rep. Jur, Adm. 1934 coloana 1036).
Toate aceste chestiuni nu au temei de a fi discutate cu oca-
2ia aplicafiunii art. 41 deoarece intr'un litigiu de evacuare nu
-este aceiasi situajiune ca intr'un proces de contencios admi-
nistrativ, unde calitatea reclamantului este o condif;une juri-.
-dial de exercifiu a unei acjiuni, suscep'ibi'd de a avea Jeper-
cusiuni in activitatea unui serviciu public, problema puncin-
-du-se din pun in raport cu principiile dreWului public'.
Ceea ce primeazd In aplicatiunea art. 41 din legea de abro-
vare, nu este juridicul ei socialul. Legluitorul insereind dispozi-
jia de favoare pentru funcjionarii publici, nu a conceput,o con-
strucrune eoret cd a funcjiunii publice, ci a legiferat o miftsurci
.do intervenfie sociald in sprijinUl unei categorii de cettifeni,
cari datoritd imprejurdrilor dificile econornict ale vremurilor
-de azi, a salarizdrii insuficiente in raport cu chirille exorbi-
tante cari se cer,. si a lipsei acute de locuinfe, ar fi devenit
lipsiji de addpost pentru ei si familiile lor, 'in plind Run&
Ca intr'adevar aceasta a fost intenjia legfuitorului si aceasta
intentie trebuie sit fie spiritul ei de interpretare, a dovedesc
cuvintele d-'ul Ministru de Justilie Lucrejiu Piltrascanu, spuse
la intrunirea publica din sala Tomis «in ce priveste bunurile,
-evreWi, nu \Jai repeta ceea ce am declarat cu altä ocazie,.
asupra mot:velar care m'au fäcut s'a nu pot arunca in stradd,
de pe o zi pe alta zeci de mii de funcVoari> i cuvintele ace-
hurts din expunerea de mot;ve «pentru o categorie de chiria0
a fostului Centru National de Romanizare, introducand aici
un crPeriu social, am fixat termenul de evacuare la 23 Apri-.
. lie 1945D.

181

www.dacoromanica.ro
De aceia credem di este indiferent sub ce forma o persoa-
n6 indeplineste un serviciu public, cd ar fi vorba de un funcjio-
nar public angajat temporar, sau cd este angajat cu contract,.
sau di se and la o institune tufelatti de Slat; toate acestea nu
Impiedicti beneficiul legal de a putea fi evacuaji din aparta-
mentele inchiriate dela C. NI R. numai dupd data de 23 Aprilie
1945, in ipoteza ea este vorba de un contract ce se reziliaze&
pe consideranunea cd proprietarul evreu sau chiriasul evreu-
au lost evacuan sau s'au mutat in epoca discriminatorie.
Legea nu 'Stab/1We un maximum de salar peste care func-
nonarul public n'ar beneficia de pdsuirea Iegald, cum se ho-
Waste pentru micii -meseriasi care au un venit lunar panel la
30.000 lei. Pentru a nu se spune cd o condinune a legii este ca
un funclionar public al WM' un salariu Patna la 30.000 lei, pen-
tru a nu putea fi evacuat, d-1 Ministru de Justine, a feicut de-
clarana publicatd in ziare la 16 Decembrie 1944, in sensul c&
este indiferent quantumul salariului.
Feicdnd o analizd a textului care spune «precum si micii-
meseriasi, care au un venit lunar pemd la 30.000 lei inclus:v»,
observdm di se intrebuinjeaz6 expresiile «precum» sau micif
meseriasi» pentru a se accentua cà condifiunea salariului de--
30.000 lei priveste numai aceastd ultimà categorie. Bazdndu-ne-
pe lectura textului socotim cd quantumul salariului este in-
direrent i pentru lucratori. Solununea textului isi are o ex-
phcaffune foarte logicd..Funclionarul, pensionarul sau Iucrä-
torul salariaji ai Statului sau a unui patron, sunt evacuabilf
din apartamentele in care locuiesc, in timp ce meseriasii de-
multe ori folosest incdperi ce servesc aclivitàtii lor de mese-
ries, ori este normal ca in aceastd din uriná situatie protecnu-
nea legii A* fie mai limitatd.
3. Invalizii, orfanii, minori si vdduveie necdstitorite din-
rdzboaiele Romelniei, nu vor putea fi evacuati peind /a 23 A-
piffle 1945.
Dispozinunea se aplicd pentru invalizii, orfarrii i vddu-
vele din toate r6zboaiele Romdniei, deci i celor din actualut
relzboiu.
Legea previfizand cd «orfanii, minori», nu vor putea If
-cvacudn, presupune cOndijiunea Ca cel rtimas dupd pdrintele-
rdzut in rdzboiu, sei nu fie ajuns la majorat.
Condinunea caliteini este necesar de a fi dovedita cu acte--
oficiale ale autorittini.
Autoritdjile publice, spitalele, cantinele, economatele, cd-

182

www.dacoromanica.ro
4ninurile qi institufiunile de utilitate socialti, beneficiazet de pç
-suireq legal&
Justificarea acestei masuri rezida,, dupa cum aspune auto-
'expunerii de motive di a läsai sti prevaleze interestd
colectiv de slat.
Socotim ca daca contractul de inchiriere 'este pe numele
mnel persoane fizice $1 aceasta persoanti are un rol activ de
,eonducere, de exemplu; un economat, o cantina, este conauS
de titularul contractului de localiune, contractul intra sub pre-
viziunea art. 41, locatarul avand pentru oThsemenea ipoteza,.
-calitatea unui mandatar care a 1ncheiat contractul pentru mil-
latea economica ce o reprezinta. In acest fel, scopullegiuitoru-
Ivt, ca interesul colectiv de stat sa prevaleze, este Wins.
4. Beneficiul acordat de lege unor categorii de chiria$i
ant se poate opune evreilor exceptafi dela expropriere prin
nsei0 legile de expropriere, lucratorilor, salariafilor evrei, ctz
4,11: venit lunar peind la 30.000 lei inclusiv, invalizilor evrei gi
Artiduvelor de razboiu evreice.
Suntem de parere ca evacuarea de indatti va putea fi ob-
Pnuta nu numai de invalizii evrei qi de vaduvele de razboitz
evreice, din operafiatile militare depe front, dar qi de acef
_invalizi sau acele devenite vaduve in urma oricarui fapt da
torita unei cauze de razboiu. Aceasta concluziune o socotim
c ff veridica, bazafi pe rafiunea $1 spiritul legit
Amintim ca Complectul special al Curfii de Casafie, ho-
larise di up evreu in mistime miiltarti, decedat in accidentur
-do cafe ferata dela Ciucea, este mort in rtizboiu. (Cas. III
Complet II, Decizia 1362/1942).
Dispozifia legel privitoare la pasuire nu se poate opuiti
evreilor exceptafi, cari cer reintegrarea in apartam6ntul for,
.pentru considerafiunea ca lege de abrogare socotesté in acest
caz, ca insu$1 contractul de inchifiere irsrheiat de C. N. R. nu
poate fi opus proprietarului, pentru mottvul ca din moment ce-
<et exceptat obfinuse in epoca discriminatorie constatarea cá
legea de discriminare rasiala nu ii era nplicabila, nu putea.
C. N. R. sti-i inchirieze dartamentul.
Aceastd explicatiune a reglementdrii legate_ in privinfa
proprietarilor exceptafi, rezulta in faptul ca singurul temei
juridic al cererii 11 constituie dreptul de proprietate; spre deo-
.sebire de proprietarul neekceptat care va trebui sa demon-
stieze gi existenfa dreptului la reparafiune decurgand din ion-

is

www.dacoromanica.ro
prejtirarea cd a foil evacuat sau s'a mutat In epoca disctimi-
natorie.
Deci, tq respeetul unui drept de proprietate care'n'a putut
Ii atins nici in trecnt printr'o lege de discriminare rasiaM, etc
reglementat situafiunea favorabild care priveste pe proprieta-
Jii exceptaff.
Din aceastd consideraffune, se poate formula o mutt' con-
.

cluzle, In sensul cä chiriasii evrei evacuafi sau mutati in epo-


poca discrimin.atorie;,n'au dreptul la reintegrare In aparta-
mental unui exceptat, deoarece prin existenfa dreptului I pu-
terea ..realului -titular recuncacut chiar de legile de discrimi-
nare rasiaM, evacuarea chLriaului evreu ca i contractul in-
cheiat de C. N. R. sunt situaguni neopozabile proprietarului
exceptat, Intocmai ca qi cum acest proprietar ar fi fost un
,neevreu, iar C. N. R. prin abuz evacueaza" pe chinas si Inahi-
riazd din nctu apartamentul.
UR alt argument in sprijinul tezei, este cä chiriasul'evrev
are potrivit art. 40 dreptul la reiniegrare in «imobilele ex-
propriateD, ori imobilele exceptafilor reau lost expropriate.
5. Dacti persoanele prev'dzute la alin. a 0 b din art. 4:'
adic4 funcfionarii si pensionarif pub'ici, etc., posed& in loca-
litate ele sau sofii lor o proprietate corespunziltoare, din care-
ar fi putut sau vor putea evacua pe chiniaii lor, nu vor bene-
ficia de termeul de evacuare acordat pentru 2 Apriile 1945, A-
ceastti dispozifie este siinflard cu cea din art. 24 al legil de-
PTelungire pe care o reproduce aproape intocmai.
Prin cuvintele din text ar fi putut sau va putea, legiuitoruc
a'a referit la cloud' ipoteze: ipoteza cdnd chirioul proprietar
era In drept potrivit art,. 26 din legea de prelungire, ca intr'un
termen de 15 zile socout dela 23 Octombrie 1944, data modi-
ficcrii legif de prelungire, sec' evacueze penlru cauzele prey&
zute de art. 1g si urm.; ipotezel In care chiriasul proprietar
poate in termenul dc1-15 zilt dela producerea faptului genera-
tor sd prccedeie Id_ evacuate pentru aceleasi cauze.
Legea a prevtizut cd nu vor putea sd Se prevaleze de be
neficiul legii, persdanele care posedd «o proprietate corespun .
ztoareo ceea ce inseamnd Ca chiriasul care are In localitate-
o_proprietate, inset-este neinctipdtoare In raport cu membrii fa-
miliel, este prea modestti in raport cu sill:tape sa sociald sau
iz ar pUtea servi de Iocuinjd, nu -Ira putea Ii evacuat pad la
termendl acordat de lege.
Dacci intre timp apartamentul proprietatea chiriasului a de-

184

www.dacoromanica.ro
.
-veni gol, cu atdt mai mult dispozitia legii va avea ratiune de
fi aplicatd si chiriasul titularului evrea deviRe evacuahil de
lndatd.
Desi art. 41 a prevdzut cä dacti persoanele dela pct, ctsi b, ,

_mai sus, posedd ele sau sotii lor o proprietate, nu beneficiazd


.de pdsuire, socotim ad textul este aplicabil si in cazul cad
.aceste persoane au un uzufruet sau un drept de habitalie in-
If locuinfd corespunzdtoare.
Aceastd solutiune este conformd $i cu art. 24 din regea
224/943, dupd care este reprodus aliniatul.din art. 41, care text
olIn legea de prelungire face trimitere la art. 20, 21 uncle se
iace vorbire despre uzufructuar, sau despre titularii unui drept
,de habitalie.
Alin. utima parte a art. 41 reglementeazd situatiunea per-
soanelor prey. la Win. a si b si omite sd se ocupe de autoriteifile
si institutiunile indicate de (din. c. Solufiunea se explicti prin
.aceia cd legiuitorul In cuprinsul art. 41 a vrut sd adopte prin-
ciplile art. 24 din legea de prelungire, In care se decide astfel:
«Nu pot fi evacuati in niciun caz: autoritafile publice, spita-
fele, cantinele, economatele, caminele si instituflunile de uti-
Mate sociald ».
6. Membrii corpului diplbmatis $i consular sau ai mi-
sivnilor cficiale sunt evacuabili conform legii de abrogare? ,
In primul rand, facem rezervd asupra utilitcf ii discutiel
necunoscand dad!' ace$tia au inehiriat vreun apartamertt dela
C. N. R.
lpo.tic dacti ar fi Inchiirat, socotim cd stráinii cari se afld
in corpul ,diplomatic si consular nu au nicio atingere cu legea
de abrogare. Reprezentantii diplomatici, azi in Romdnia, sunt
reprezentantii acelor tan, care In timpul exproPrierilor evreesti
au contestat eficacitatea Iegilor de discriminare ras'ald, in.ceea
cc priveste pe resortisantii lor si au reusit printr'o deosebita
stdruintd,sd-si impund acest punct de vedere, ce a avut con-
secinta ad s'a dat un Jurne al Consiliului de Minigri deter-
mindnd jurisprudenfa instanfelor speciale in sensul cd le-
gile de discriminare rasiald nu pot produce niciun efect fatd de
strdinii, care in lam lor cunosc egalitatea de drepturi, ftird
. vreo diferenfd bazed pe criteriul etnic sau de religiune.
Aceia$i straini, reprezentanfi diplomatici pot veni ovum pi
spune, am socotit legile de discriminare rasiald lipsite de va-
boare, le-am socotit astfel nu numai datoritd mecanismului prin-
.cipillor de drept international, da i pentrucd erau repudiate

12 5

www.dacoromanica.ro
de constiinfa etica si. juridiCa a poporului pe care If repfeen-
tam, de aceia nu ne poate privi o lege de abrogare a unor legii-
pe care niciodatet nu le-am recunoscut.
Pentru aceasta situallune speciald, suntem de pärere cif
/egea de abrogare nu poate fi aplicabila, dace' printr'o evenlua-
Mate oarecare vreun reprezentant diplomatie ar define vreurt
apartament dela C. N. R. Socotim de asemenea ca chiar ure
contract de Inchiriere a unui apartament dela C. N. R. Thad_
dupa 23 August 1944 cane un reprezentant diplomatic strain,
este valabil, deoarece pentru morvele invocate nu este apli-
cabil-deceit dreptul comun, or statul avand calitatea unui admi--
nistrator a imobilului respectiv a putut sag inchirieze.
ln consecintä, se vor aplica la spefa legea de prelungue-
art. 6 pct. 1 alin. b, brill care se decide cif contractele llicute
.de aceste persoane sunt prelungite, iar potrivit art. 24 membrii-
ambasadelor, legafiunilor, misiunilor militare, ofic 11cr cot-lac--
lure straine, atasafi milLari, etc. nu vor putea fi evacuali.
7. Nu vor beneficia de acest termen de 23 Aprnie 1945..
pcei care defin apartamente goale sau nu le locuiesc efectiv per-
sonal cu familia lor, precum i acei care defin apartamente Ir
alte localitäfi deced sediul principal al ocupaliunii lor.
Aces( aliniat din are. 41, faa,e o aplicafiune generala a re-
gulei din art. 4 a legii de prelungire, dupd care nimeni mr-
poate beneficia de prelungirea contractului deceit pentru cut
singur apartament de locuit, indiferent &tea celelalte aparta-
mente stint situate in aceiasi localitate sau in localitali diferite,.
Art. 4 din legea 22411943, face insa o singura excepliune-
pentru functionari, facand trimitere la art. 2 puct. 1 alin. 2. Iry
confonnitate cu art_ 2 pct. 1 alin. 2, funcfionarul public poate-
define cloud apartamente cu chirie, unul In localitatea unde-
,s'a transferat, iar altul in localitate de uncle s'a transferat,
apartament ocupat de familie. Dacd In localitatea unde s'a
trcmsferat este proprietar, intrucett.el poate evacua pe china-
sul sau si sa-si aducei familia, nu mai poate definedoda apar-
temente.
Pala de dispozifiunea art. 41 alin. final, care nu admite-
mew exceptie, funcjionarul evacuabil conform art. 39 si 4D,.
care defin un apartament i in alta localitate cu chirie, rat
poate beneficia de petsuirea legaiä, In once situaliune s'at afla.
Cdnd acelas funclionar ar avea o proprietate In localitatect
uncle s'a transferat, el va fi evacuabil de indatti, aplicandu-se-
"in aceasta ipoteza nu art. 41 partea final& care vorbeste de.

186

www.dacoromanica.ro
.zdefinere cu chirie, ci cgt. 2 pct. 1 ann. 2, din legea de prelun-
-ore.
Textul prevede condifiunile care Inläturil beneficiul de pa-
-scure in urmatoarea ipotez6, când chiriasul fine apartamentur
sol sau nu-1 locueste. Observtim cá aceste cloud condifiuni
sunt independente una de alta, intrucett legea rtu spune: fin
apartamente goale si nu le Iocuiesc. In consecinf6, dac6 chi-
riosul locueste efectiv in apartment, Insti apartamentul este
soi, neaveind decal o masti si un pat de care se serveste, chi-
rtasul este evacuabil de Indat6.

JURIS,PRUDENTE:

Directorii camerii de agri- (Cas. III Dec. 92 din 23 la-


,cul.tura." suntfunctionari pu- nuarie 1933, pentru perceptori
Cas. III Dec. 99 din 22 Ianuarie
(Cas. III Nr. 670 din 6 A- 1934 Rep. Jur. Adm. 1934 col.
Trine 1934 p. 32). 1303).
Directorii Oficiilor Agricole Administratorii de spitale
ai judetene sunt functioned sunt functionari publici.
_publici. (eas. III, Dec. 1540 din 12
(Cas. III, Nr. 1239 $i 1240 din Nov. 1930 P. S. 1931 p. 398).
.20 Iunie 1934). Administratodi fermei unui
Functionarii U. C. B. se bu- liceu, sunt functioned publici.
.curd de Statutul functionarilor (Cas. It, 20 Ian. 1928 P. S.
publici, iar inginerii de legea 1929 pag. 720).
lor speciala, fiind dreptul co- Functionarii administratiei
-mun. Teatrelor Nationale sunt func-
(Cas. III Nr. 2202 din 18 tionari publici.
Dec. 1935). Cas. III, 28 Martie 1932, P.
Un agricultor numit in Mi- S. 1932 pag. 527).
misterul Domeniilor este func-. Functionarii Casei de Cre-
ionar putPlic. !dit si Ajutor P. T. T., sunt
(Cas. III Nr, 1746 din 5 Nov. functioned publici.
1934). (C. de Apel S. II, Dec. 268
Functionarii institutiunilor kiln 20 Iunie 1934, Rep. Jur.
-culturale de interes obstesc AdM. 1934 col. 2207).
zunt functioned publici. Functionarii civili din admi-
(Cas. III Dec. 448 din 30 nistratiile bisericesti, sunt func-
Ivlartie 1932. P. S. 1934 p. 187). toned publici.
Agentii de perceptii stint (Cas. III Dec. 888 din 20 Mai
ifunctionari publici. 1931, P. S. '1932, pag. 88).

187

www.dacoromanica.ro
Art. 42. Chiriasii evacuati in Igraza dispozitiunilor art.
39 $i 40 au dreptul s'a" se substitue in contractul de inchiriere
al beneficiarului evacua'rii si s ocupe apartamentul detinut
de acesta, cu titlul de chirias sau subchirias. In caz c5nd pro-
prietarii sau chiriasii evrei nu au locuint'a sau sunt tolerati,
autoriegtife administrative vor ingriji de cazarea celor evacuati.
Nu se vor considera tolerati evreii cari au camuflat con-
tractele lor de inchiriere, incheindu-le pe numele altor per-
soane.
Orice inchiriere sau constituir,e de drepturi care impiededi
substituirea chiria$ului evacuat este nura.
Sunt de asemenea nule orice inchirieri sau constituiri de
drepturi fkute de proprietarul évreu care impiedec a. pe chiria-
sul evreu de a ocupa imobilul la care are dreptul.
Chiriasul lezat este ins dreptAit a cere evacuarea detirCato-
rului ce s'ar Osi in apartamentul pe care are dreptul
ocupe.
Rechizitiile apartamentelor sau imobilelor in care au drep-
tul a se nnita proprietarii i chiniaii preva"zuti de art. 39, 40
41, fkuth in favoarea particularilor p5n6 la data puglicgrii
prezentei legi sunt nule si detingtorii actuali vor fi evacuati.

COMENTARIU

1. Substituirea in contractul de inchiriere al henefi-


ciarului evacusarii si ocuparea apartamentului, delinut de a-
cesta cu titlu de chinas sau subchirio, este reglementatti pi
de art. 21 al legit de prelungire, in care se prevede chiria-
ul evacuat in baza art. 19 si 20, are dreptul s Dcupe apar-
tamentul sau imobilul parasit eventual de proprietarul sal
.si sa se substituie in contractul acestuiaD,
Chlriasul evacuabil are dreptul de a cere in ordonanfa

- -188

www.dacoromanica.ro
de evacuare a titularului evreu, ca substituirea in contractul
acestuia sa fie pronunfata prin aceiasi oidonanfti.
Aceasta solutiune o infemelem pe urmätoarele trei argu-
mente :
a) Art. 42 reproduce principiul substituirii din legea de'
p:elungire 224/1943, deci implicit se adopt(' procedura de .

aplicare a substituirii din art. 26 al aceleias legi, in care se


spune: gprin aceiasi ordonaMa, presedintele sau judecatorul,
va statua asupra dreptului chiriasului de a se muta in apar-
thmentul pe care urmeaza sag paraseasca proprietarul. Or-
donanta data va dispune subrogarea chiriasului evacuabil in
diepturile pe care le avea proprietarul chirias».
b) Cererea de'substituire este de competinfa referatului,
fiind prin nature ei urgenta i corespunde unei identitafi de
situafiuni cu cererea de evacuare a titularului evreu: Prin
cererea titularului evreu se 'Uncle la, reintegrarea sa in apar-
tament si la evacuarea chiriasului; iar prin cererea chiriasu-
lui se tinde la integrarea in apartamentul pdrasit de titula-
rul evreu si chiar la evacuarea delinatorului pentru cazul
prevazut in art. 42
Fiind intre cele cloud cereri o legaturti de conexitate,
vor -putea fi judeca e impreund potrivit art. 110 proc,
Doctrina (Merignhac Traité théorigue et pratique des
ardonances sur requets et des référes. I. 220p. Negulescu :
ordonante presidenfialr de referat. I. Nr. 823), si Jurisatu-
. denfa, (Cas. ill, Decizia 44 din 19 lanuarie 1927. Bul. Cas.
1927 p. I-a pag. 394), au decis in mcd ccnstant ca dispozi;
ffunile art. 110 pr. civ. se aplica $i in malaria referatului.
Juana. Curte admifand conexarea cererilor de referat prin
D'eciziunea citata, mo'iveaza astfel: «Art. 110 pr. civ. pre-
vede cd jn caz, and mai multe pricini se afla inaintea ace-
JeaØ instanfe, sau chiar a diferitelor instanfe de acelas grad,
parfile vor putea Fere conexarea lor si judecarea de o sin-
Vura instanfé. Ca aceastä dispozifiune ffind general& se a-
plicä in toate chestiunile litigioase pendinte in Pafa instan-
lelor judecatoresti si in aceasta privinfa art. -66 bis, proc.
OlIn. prin care se prevede luarea de mésuri urgente bine.de-
terminate de lege, nu face nicio exceptiune...»
Din moment ce, cele cloud cereri de referat sunt cone-
xabi/e, chiriasul evacuabil poate inlocui cererea sa de re-
ferat cu-o cerere incidenta la acea a titularului evreu pen-
tru reintegrate.

189

www.dacoromanica.ro
c) Art. 42 anu/eazd camufleifile, inchirierile sau consti-
tuirile de drepturi, tcare impiedicei substituirea chiriaului
evacuat, iar art. 43, a prevdzut sancfiuni penale. Duca s'ar
cdmite cd chiriasul mai intdi sei fie evacuat, iar dupd aceia
sei se judece--- putdnd astlel reinpftne lard adeipost un limp
IndelUngat, s'ar ajunge la o solufiune care ar bverli in di-
recta- contrazicere cu spiritul legii, si cu scopul de protec-
Pune a chiriasului evacuabil, care a format una din grijile
cte cdpetenie a legiuitorului legii de abrogate.
Dispozifiunile privitoare la substituire, se aplicei deopotri-
vä Mgt de chiriasii evacuabili de indatd, ca $i pentru chiriaii
evacuabili dupei 23 Aprilie 1945, desi art.. 42 &Ind regle-
menteazd substituirea,. vOrbeste de chiriasii evacuabili con-
form art. 39 i 40 si nu amintese de chiriasii evacuabili con-
iorm art. 41 la 23 Aprilie 1945. -

A admite interpretarea restrictivd a textului, .ar insemna


sel se recunoascd mai pufine drepturi invalizilor, orfanilor de
rilzboiu, veiduvelor de rdzboiu, deceit chiriasilor evacuabill de
Mdatei, ceea ce evident cd n'a lost intenfia legluitorului. Dacei
legiuitorul s'a referit la art. 39 si 40 a injeles sti includd -pc
tali chiriasii evacuabili, pe motivul cd ocuparea apartamente-
lor Mr, se datoreste unor cauze rasiale si deci s'a cuprins in
dispozifia art.0 42 si pe aceia care se vor muta la 23 Aprilie
1945, din apartamentele din care evreii au lost evacuaji sau
&au mutat din motive rasiale.
2. / Cdnd contractul de inchiriere al titularului evreu
este necontestat, infdlisdndu-se actul, prezenfa proprietarului
in instanfa de evacuate este inutile'', substituirea constituind
o solufionare judiclard, bazatd pe dreptul chiriasului, care
nu gfecteazd cu nimic drepturile propriefarului. Substituirea
pziveste relafiile dintre substituent i substituit, care sunt opo-
zabile proprietarului in virtutea legii $i nu a autoriteitii lucru-
lui judecat, pentru a fi necesard introducerea sa in cauzd.
Existei totasi, o ipotezei ceind introducerea in cauzei este
necesard, cam/ chiria.sul evacuabil pretinde cei litularul evreu
este chirias, filth a putea exiba actul; iar acesta neagei exis-
tenfa pretinsului act. Proprietarul titularului evreu va putea fi
introdus in cauzei la cererea chiriasului evacuabil pentru do-
veclirea existenfei contractului de inchiriere pretins. Introdu-
cerea in cauzd n'are drept scop stabilirea puterii executorii
a ho:dririi judeciltoresti cu privire la substituire, in rapOrt cu

T93

www.dacoromanica.ro
proprie:arul substituentuVi ci numai constatarea cu rezultat
probatoriu a contractu'ui in avantajul substituitului.
Chiriasul intemeindu-se pe dispozitiunile art. 42, iri apa-
rarea sa, va putea pretinde cá prin hottirirea de evacuare, sti
se ordone de judecatd ca sd fie substituit in contractul de in-,
chiriere al reclamantului, iar eland in imobilul unde.domiciliazd
titularul evreu este un chirias aparent, va putea discuta va-
loarea sinceriteitii contractului de inchiriere ce se prezintei..
angajdnd probe petru a duce la concluzia Ca chiriasul real
este perscana care a camuflat, pret nomul veritabilului chi-
r114.
Aceste probe ptireitul in evacuare le poate face in mod
fiber, nefiind obligat sá prezinte inscrisul doveditor al camu--
BEIM, intrucdt el este tertiu fcitei de raportul dintre cel cant. u-
flat si chiriasul ciparent; va putea de exemplu sei administreze
pTobe in mod fiber; patru a stabili camuflarea deductibild
din anumite imprejurdri, cá reclamantul desi pretins tolerat
pldteste chiria, reclamantul ocupei aproape in intregirne apar-
tamentul, pleiteste impozitele aferente, exercitd o profesiune
in apartament, etc.
Reusind set facet proba camuficirii, inslanta va declara in
liotdrirea case o pronuntd, evacuarea i simulatiunea contrac-
tului de inchiriere din apartamentul locuit de titularul evreu
pi va ordona pe ldngd evacuare, substituirea chiriasului eva-
cuabil.
Intrucdt milsura judiciard, priveste, interesele unuit tertia
obligator se va introduce in cauzii chiriasul aparent, intregul
proees angajtindu-se i fatei de acesta.
lntroducerea in cauzd se va face printr'o cerere de -evu-
cuare a detindtorului, in temeiul aliniatului din art. 42, care
spune cd ch1riau1 lezat este indreptatit de a cere. evacuarea
Zetindtorului ce s'ar gasi in apartamentul pe care are drep.-
tul sa-1 ocupe.
Cererea de evacuare a defindtorului se va conexa ca
cererea titularului evreu, qi vor fi rezolvate prin aceiasi ho-
Mare.
Aceastd apdrare se poate face insei si prin cereri orate.
3. Pentru respec.ul dispozitiunii legate cá chiriasul eva-
cuabil sti fie substituit si pentru a inleitura conveniiile frau-
duloase de a se eluda legea, s'a preveizut cä orice inchiriere
.sou constituire de drepluri, _care impiedicti tsubstituirea chi-

191

www.dacoromanica.ro
ripsului evacuat este nulci. Legea prevtiztind nulitalea pentru a
sanctiona o fraud& este necwr a se dovedi fraucla.
Se vor putea considera Ca tide fticute in frauda legii, loate
contracteje de inchiriere fticute dupti 23 August 1944, pentru
apartamente1e ocupate de evrei cu dreptul la reintegrare si
In care anterior acestei date locuia evreul ca titularul con-
tractului, pcinti ce ccntractul a lost schimbat pe numele-chiria
sului aparent; precum orice vtinzare, donatie, constituke de '
dold, etc., Iticutd dupti aceiasi data de proprietarul evreu, In
ptivinta urii imobil locuit de demsul, anterior date/ de 23 Au-
gust 1944,
Nu s'ar putea obiecta cti legea s'a referit la corwentille
viitoare fticute in scopul impiedicãrii substituirii, pentructi in
acest caz dispozilia legaló ar eipare ca inutil& intruceit arice
act posterior legii este neopozabil chiriasului al cdrui drept
la ,substituire este ntiscut in virtutett legit de abrogare.
Ideea de fraudci la legea viitoare nu este noud, ea a lost
examinatti in doctrinti si ap'icatti de jurisprudenta francezd,
Josserand in lucrarea sa «Essais sur le mobil dans %les acts
juridiques), ocupemdu-se de notiunea fraudei, precizeazd ca o
lege- care. va vent, poate fi eludatti prin legea actual& and
ca exemple solutiunile Casatiei franceze, prin certe s'au anu-
lot veuntirile fticute de comunit'atile religioase din Prattle, care
au eautat sti lichideze bunuri/e /or bcurt limp inainte de legea
separatiunif bisericii de S'at, lege care a declarat confiscate
aceste bunuri in favoarea Statului.
An.ularea conventiunilor anterioare pentru eludarea begii
de abrogare conform celor expuseeste posibila in temeiul
unor conideratiuni de drept comun, si anume c4 legea vii-
toare este eludatti prin legea actual& care se traduce in prin-
cipiul <draus omnia corrumpit», valabil in toate timpurile. Cunt
Ins& legea de abrogare a inserat o dispozitiune expresti pen-
tru anulare, s'a venit cu o confirmare a regulei cá intelegerile
frauduloase in vederea unei legi iminente sunt nule.
Nulitatea va fi propusti de chiriasii evacuabili, iar instan-
ta prin hottirirea de evacuare va declara de nul efect actul
respectiv, ordontind substituirea.
4. 0 persoand este toleratti and nu are in mornentut
aplicarii legii, nicio locuintti sigurti si poate fi oricand, expul:
sat din Iocuinta in care a lost ingtiduit de altre proprietar.
(Curtea de APO, S. ll-a, Dec. Nr. 33/1923 Jur. Gen. 1923).

192

www.dacoromanica.ro
Titularul evreu care locueste In casa pdrintilor, este tole-
rat. (Comp. Ccis. I. Dec. 839/1941 jur. Gen. 1941 Speta J1).
Evreul titular evacuat din apartamentul sew, in.procesul
tie evacuate, punct de vedere al substituirii, se 'poate rë-
zenta in cloud sluatiuni: sau este chinas, sau este tolerat, In
opartamentul ocupat de (Jamul pad la obtinerea reintegrdrii.
Ceind titularul evreu nu se Incadreazd in niciuna din a-
ceste cloud situaliuni, inseamnd cd 'are unde'locui $i deci ac-
tiunea este inadmisibild, fiind lipsitti de interesul legal al ce-
rerii, indicat de art. 40 $i anume de ocupa pi folosi apartamen-
tul ce s'ar evacua. De pildd sotia care locueste cu sofulf nu
.cste nici chiria$6, nici tcleratd, chiar.dacet este In divan $i
locue$te la sot. (Jud. V. Urbana Zuc. ord. 74/1943); sau titu-
larul evreu care Isi exercitd un drept de habitatie; sau copro:
prietarul care locueste In apartamentul comun (dacti admi-
tern pdrerea Judectitoitiel y1,1Duc. Dos. 1252/1943, care a decis
cd un coproprielar care lccueste cu alti coindivizari, nu este
iolerat).
Fiind stabilit cä titularul evreu este tolerat, instanta va
ndmite cererea de evacuare, lard posibilitatea unei substituiri
In favoarea chiriasului.
In acest caz, autoritatile administrative icor Ingriji de ca-
zarea celor evacuati. Cei evacuati au o situatiune similara
sinistratilor din bombardamente, deoarece din moment ce Ie-
yea a prevdzut cà autorittitile administrative vor Ingriji de
cazarea ce'or evacuati $i cum posibilitatea acestei ingrijiri
este ordnduitti de jurn. Cons. de Mini$tri Nr. 489 din 14 lune
1944, referitor la rechizitionarea de locuinte pentru sinistraiii
din bcmbardamente, acestea inseamna cd cei evacuati au o'
situatiune egalez cu cei sinistrati.
La art. 3, din Jurn. Cons. de Ministri, unde se aratti con-
ditiunile $i dovezile cari trebuiesc prcduse, pentru beneficie-
rea caztirii, este de asteptat un nou Jurnal al Cons. de lvIi
ni$tri, in ccrnplectare, sau referindu-ne la interpretarea c'e,arn
dat-o art. 42 din legea de abrogare,'este necesar de a recu-
noa.ste ca o noud conditie de aplicatiunea jurnalului. asd_
fie evacuabil dupti legea de abrogare $i sti se prezinte
.ca dovadd a acestui fapt, copicc dupd cererea de eva-
cuarea reclamantului evreu sau somatia de evacuare, oror-
donanja de eVacuare sau eventual un certificat eliberat dela
Directia Lichidarii C. N. R., precum si a atestare oficiald dela
Circ. de Politie, cd titularul evreu este tolerat 1 nu chiria$,

13 193

www.dacoromanica.ro
Credem- c ar fi conform spiritului intelegator si de drep-
tate care sp degaje din intreaga lege de abrogate, deopotrivti
pentru titularii evrei ca qi pentru chiriasii evacuabili, ca re-
chizifia -sti se faca In limita inctiperilor, cu prelerinfti pentitt
chiriaii evacuabili in apartamentul unde titularul evreu q fb:sf
tolerat. Aceasta soluffune ar merita o consacrare legate si
este foarte apropiata de rezultatul substituirii, urmarit de art.
42 din.lege:
.
5. Rechiziffile apartamentelor si a imobilelor in care-
COI dreptul a se muta proprietarii si chiriaii prevtizufi de art-
39,449 j. 41, facute in favoarea particularilor pdnd la data pre--
zentei legi, sunt nule si deljnatorii actuali vor fi evacuafi,
Se menfin deci toa!e rechiziffile facute pentr-u autorita--
fiJe militoje, autoritä file civile si a tuturor institufiun:lor cit
buaet anexci la bugetuLgeneral al Stafului.
In categoria particularilor carora li se anu/eazd rechizi-
Pile se includ i intreprinderile de orice natura.
Deifrxtul vorbeste- de rechiziffile apartamentelor, dispo-
ziOunile-de-amtlare privesc i rechizifiile facute pentru o ca-
mera. Legea declare-tad ca se anuleazti rechizifiile pdna la
data acestei Iegi, -inseamnti cif orke rechizifie este supuSt
previziunii legate, indiferent cä ar fi vorba de o rechizifie
pentru sinistraff, funclionari si Orke altti categorie.
Cdnd chiriasul principal este evacuabil la 23 Aprilie 1945,
anularea rechiziffilor sublocatarilor, opereaza tot pe aceastá
data, deoarece dispozifia Iegii 'este aplicabila in urma impre-
jure/Ili aratate chiar de text, «cu .dreptul de a se muta».
Rechiziffile sunt anulate in virttitea legii, deei nu este
necesar de a se obfine o anulare administrativti. Titularul
evreu va putea evacua Pe beneficiarul rechizifiei pe ca/ea
samara a referatului, ca fiind ocupant lard titlu, deoarece-
kgea i-a revocat avantajul de care se bucura tot in baza unei
dispozifiuni legate.

Art. 43. Cei care vor svri faptele prevgzute la art.


42 alin. 2 si S ccmit clelictul de sabotare regimului legal
al inchirierilor i vor fi sanctionati conform art. 41 din legea
Nr. 224 din 1943 pentru reglementarea raporturilor dintre pro-
prietari i chiriasi i cu procedura prevgzut a. de aceasa lege,

194

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU:

1. Art. 43 Incrimineazd cloud fap'e, prima ardtatd- de


<ill. 42 alin. 2, Inchirierea sau constituirea de drepturi, care
irnpieslicd substituirea chiriaqului evacuat si a doua artitatti
-de aIim 3 din acelaq articol, inchirierea sau constituirea de
drepturi feicute de proprietarul evreu, care impiedicel pe chi-
Tiasul evreu de a ocupa imobilul la care are dreptul.
Pedeapsa este prevelzu'd In art. 41 din legea 224/1943: pe-
deapsa cu internarea intr'un tag& de muncei dela 6 Juni la
ani.
Din insd$i tex'ul art. 42, care cuprinde elementele consti-
tutive ale infracfiunei, rezultà di In componenfa delictului,
frebuie set' existe un rezultat i un prejudiciu, care constel In
primul caz «Impiedicarea substituirii chiriasului evacuab), iar
In al doilea caz «Impiedica pe chiriasul evreu de a ocupa
imobilul la care are dreptub). Infractiunea este deci dupd
clasificdrile pénaliVilor. (V. Dongoroz, pag. 298 Drept Penal)
o infracfiune $i de rezultat $i de daund.
Dacti cu ccazia evacudrii, conventia prin care se impie-
-dicd substituirea chiriaqului sau reintegrarea chiriasului evreu
se anuleazei potrivit art. 42, delictul nu mai este constituit,
prin lipsa elementelor de component& a rezultatului $i a
claunei.
Cdnd instanfa civilei s'a pronuntat in sensul Cd pretinsa
convenfie pentru impiedicarea unei substituiri sau de respin-
gerea unei reintegreiri, este -trytu$i sincerd j valabild, hoteiri-
rea definitivel a instanfei civile purtánd asupra unei chestiuni
piejudiciale, are potrivit art. 11 proc. pen. autoritcee de lucru
judecat in penal, astfel Ca' In spetei nu se va mai putea porni
cctiunea publicd.
Pentru a gdsi o aplicafiune art. 43, socotim cd este nece-
sar ca sti fi intervenit o hoteirire judeceitoreascd, prin care ea
dispus evacuarea chiriagului, Rini a i se recunoaste un drept
la substituire sau,s'a respins cererea de reintegrare a china-
;ului evreu, iar dupd aceastd irnprejurare, cei lezati th fi sesi-
2.at organele judiciare de represiune, cd au fost pagubif I prin
xistenfa unor convenfiuni care i-au impiedicat la valorifica-
iea drepturilor.

Art. 44. Obligatiunile locatarilor bunurilor ce se resti-

195

www.dacoromanica.ro
tuie privind cheltuelile de intretinere, impozitele si cuantumul
chiriei ciatorate pentru apartarnentele chiriasilor evrei sau ne-
e\ rei mentinuti in imobilele restitute, sau ale chiriasilor evrei
reintegrati in aceste imobile, vor ti recalculate si stabilite cu
inCepere dela 26 Octombrie 1944 conform legii Nr, 224 din
1943, pentru reglementarea raporturilor dintre proprietari i chi..
riasi, cu modificrile i complefgrile ulterioare, indiferent de
clauzele contractelor de locatiune sau de dispozitiunile cuprinse
in legile, regulamentele 5i deciziunile pentru administrarea hu-
!iurilor Centrului National de Romanizare.

COMENTARIU.

Art. 44, prevede c chiria va fi recalculat6 cu inceper%


dela 26 Octombrie 1944. Legea intrebuirand cuvintele «cu in-
cepere» inseamn6 c6 ceea ce s'a piWit lnainte conform con-
tractului cu C. N. R. reimeine bine pleitit i chiriasul nu dato-
reazei niciun spor pentru trecut. .

Chiria de bezel' asupra aireia se face recalcularea este


chiria ce trebuie pJtitä pe intervaTul dela 23 Aprii7e 1943, la
23 Aprilie 1944, filth' sporuri. (A se vedea art. 7 din legea 22(
din 1943 si art. 8 din adausul legii 519 din 1944).
Deci, chiria de bazei la contractele cu C. N. R. este chiria
din contract dela 23 Aprilie 1943, care In mod obisnuit potri-
vit art. 70 din legea 398 din 27 Mai 1942, era egal6 cu va-
-loarea locativil. In ipoteza .c6 dela 23 Aprilie 1943, chiria a
lost majorat6 cum s'a inkimplat cu .contractele incheiate in
ara anului 1944, pe temeiul art. 75 din legea 286/1944; cu Ufl
p'us de 50 la suai pentru locuinle si cu reevalueiri pentru pr.&
chiria de bath' r6meine tot aceia pe care chiriasul era
dator de a o plati la 23 Aprilie 1943, deoarece textul spune:
«indiferent de clauzela contractuale.de locatiune sau de dispo-
zitiunile cuprinse in legile, regulamentele si deciziunile pen.-
ttu administrarea bunurilor Centrului National de Romani-
zare».
In raport cu chiria de &ad, urmeaz6 de a se caleula spo-
rurile, adicei nu exista spot 1a spor, ceea ce rezult6 din art. g

196

www.dacoromanica.ro
el legii de prelungire, potrivit ceiruia toate sporurile-viitocue
se vor calcula asupra Aide) cle bath'.
Art. 44, declaremd az quantumul chiriei se va calcula con-
form legei 224 din 1943 si modificdrilor ulterioare, inseamnd
cd la chiria de bazil se va addoga cloud sporuri: sporul in bazcc
legei 224 din 6 Aprilie 1943 si sperul in baza legei .519 din 21
Octombrie 1944 solutiune exprc,s preveizutei si de inodificarea
art. 8 a legii de prelungire din 21 Octombrie 1944.
Legea din 6 Aprilie 1943 a prevdzut sporurile aplicabile In
cat. 9, far pentru imobile cu inctilzire central& conform art. 10'
se mai daugd un spell' de 3 la sutd.
Legea din 21 Octombrie 1944, in modificarea art: 9 a pre-
vcizut noui sporuri; art. 10 nefiind modificat de legea 519 din
1944, nu se mai adaugei niciun spor pentru càldiiri ciind imo-
bilul are inctilzire central&
Un exemplu va leimuri ce are de, plätit un chirias dekr
tostul C. N. R. pentru un apartament de locuit incepánd cu
data de 26 Octombrie 1944; chiria de bead este de lei 50.000
anual, sporul conform art. 9 lit, a. al legii 224 din 1943 este de
1; la suki iar sPorul conform legei 519 din 1944, este tot de
16 la sutd. Deci chiriasul va trebui sá plateascri dowl sporuri,
care adunate dau 20 la sutd.
La 'alma de lei 50.000, se adaugd 20 la &kid adica
:0.000 Iei,deci chiria totaki este de lei 60.000, iar (lath' imobi-
lul are inailzire centrald se mai adaugd 3 la surd, care Main&
1 500 lei, chiria anuald va fi de lei 61.500.
Este de observat cei sporurile se dubleazd ceind chiniall
sou membrii familiei au nu venit mai mare de 1.500.000 lei
(art. 9 legea de prelungire).
2. Pentru cheltuieli de intretinere, art. 44 face trimitere
tot Ia' legea 224 din 1943 cu modificdrile ulterioare, feird a se
mai tine seamd de deciziunile administrative ariterioare (adica
cele cloud deciziuni, ale Ministrului Subsecretar de Stat al Ro-
mdnizeirii, prima publicatti in Monitorul Oficial Nr. 108 din
1943 si a doua publicatd in Monitorul Oficial Nr. 208 din 6
Scptembrie 1943, care impunea chiriasilor C. N. R.-ului, plata
tuturor cheltuielilor de Intretinere i combustibil).
Textele din legea de prelungire reglementeazei cloud chel-
tuieli In sarcina locatarului: combustibilul i majordrile de
taxe.
In ce priveste plata ccmbustibilului, mind imobilul are in-
ctilzire central& incepand cu data de 26 Octombrie 1944, .se

197

www.dacoromanica.ro
dpliccl art. 8 $i 12 din legea 519/1944, cari au inlocuit vechile
texte corespunzeitoare din legea 2241943, adicti chirict$ul su-
.sportil toate cheltuielile combustibi:ului, proportioal cu cubajul
inceiperilor inceilzite.
In privinict majoreirii de impozite $i taxe, art. a i art.
16 din legea de prelungire, prevede cti hiriauI va contribui
-cu o cotä parte. Majoreirile viitoare de cote la impozitele fis
cale, precum si impozitele i taxele noui ce se vor infiinta
-dupii I Apri lie 1943, se vor irnpeirli In ple5 egale intre pro
prietari gi chiriasi. Tot astfe/ se vor phtl $i majoreirile la ta-.
xele de apá si gunoi dupd I Aprilte 1943ftclacei sunt in sarcina-
proprietarului. Cum astfe/ de taxe de apex $i gunoiu le-au Ald
lit intotdeauna locatarii C. N. R.-u'ui, aceastà ultimei dispozi-
-tiune nu-,$i are aplicatiune.
Proprietarul evreu va IncunoViinta pe chinas cu cat s'a
inajorat dela I Apriliq 1943 impozitele qi va putea pretincle
<feta chiriaqul SOU, ca set i se pledeascei jumeitate din aceste
rittljoreiri, care trebuiesc pleitite Incepánd cu termenul de 213
Octombrie 1944.
Proprietarul evreu nu va putea proceda la rezilierea con-
tractului pe motiv ca nu s'au Wait aceste majoreiri de taxe.
-deceit dupei ce quanlumul $i repartizarea acestor same se va
face printr'o actiune in .constatare,' astfel cum prevede alin.
tin& din art. 16 al legii de prelungire.
3. -- Chiriasul evreu,reintegrat datoreazei cithia, cu recal-
de mai sus, tinand in seamd chiria de bazei pe care
-culeirile
,ocupaniul apartamentului, era dator la 26 Octombrie 1943
,cdtre C. N. R.
Art. 45. Proprietarii i chiriaii evrei indrepeatiti s5
reintre in imobilele din cari au fost evacuati de Centrul Na-
tional de Românizare vor avea dreptul de a denunta contrac-
tele de inchiriere ale apartamentelor ce detin actualmente Ii
calitate de chiriasi, anuntând pe proprietarii respectivi despre'
cauza mutsirii cu o lun'a' mai inainte de finele fiee6rui tri-
mestru.
In cazul denunOrii contractului, chiria pl6tit51 anticipat
si care ar excecle chiria trimestrului in curs, se va restitui chi-

193
www.dacoromanica.ro
COWNTARIU.

1. Art. 45, a prevazut o posibilitate de denuntare uni-


laterald a contractului titularului evreu pentru 'apartamentut
ocupat de dansul inainte de reintegrare, cu obligatia denunfte-
rii cu o tuna Inainte de finele trimestrului, in care anunfare se
va preciza cauza mutarii, ca fiind determinate' cre exercitarea-
dieptului de reintegrare in apartamentul din care a lost- eva-
cuat sau mutat In epoca discriminatorie.
Aceasta dentintare, se va putea face o singurci data, panel'
In 23 Martie 1945, deoar.ece la 23 Ajirilie 1945, titularul evreu .
se va muta in apartamentul stiu, din care a lost evacuat saLt
mutat de bullet vole, chiar dacti chiriasul se incadreaza in dis--
poYi;iunile de favoare din art. 42.
S'ar putea insa spune, ca din moment ce legea nu s'a re-
lent la denupjarile panel la 23 Marde 1945, implicit s'a recu-s
noscut posibilitatea unor denuntari uiterioare, care s'ar putect
dalori inIelegerilor dintre titularul evreu i chiria.s la reinte-!
glare in afarei de introducerea unei actiuni in termenul fatat
de cloud luni prevazut la art. 50.

Art. 46. Proprietarii evrei cari au redobandit imobilele


in virtutea prezentei legi, vor fi in drept de a exercita, in ter-
men de 30 zile dela publicarea ei, actiune de evacuare pentru
cauzele prev5zute de art. 19 si urm. din legea Nr. 224 din 1943
si de legea Nr. 391 din 1944, cu modificarile i complethile br
ulterioare, indiferent când ar fi avut loc faptul generator al
dreptului de evacuare,in cursul aplicatiunii'legilor de prelun-
girea contractelor de inchiriere.

COMENTARIU.

1. Art. 26 al legii 224 din 1943, a prevazut dreptult


pentru propri?.tar de a cere evacuarea chiriasului pentru cau-
zele prevazute de art. 19 si urmatorii, iar legea 519 din 1944
a prevazut dreptul de a intenta astfel de acjiuni in termen de

191

www.dacoromanica.ro
15 zile dela publicarea legif,-,adicti dela data de 23 Octombrie
1944, iar dacd aceste Dauze intervin ulterior, acjiunea de eva-
,cyare va fi introdusd in termen de 15 zile dela producerea
faptului generator al dreptului de evacuare.
. .Art. 46 acordd un termen mai lung de 30 zile dela publi-
carea legii pentru Situafiunile din trecut. Cetrid insd faptutge-
nerator al dreptului de evacuare, se va_ produce ulterior, ter-
menul va fi de 15 zile, conform art.-26 din legea de prelungire.
Termenul se socoteste pe zile libere (sentinja Trib. 11 lov,
Sec Pa VI-a 326 din 8 lunie 1943, Jurn. Gen. 1943 spelt' 577).
tererea proprietartnij evreu in baza art. 19 din legea
,de prelungire ar Putea veni in concurenja cu cererea china-
4tului evreu pentra integiarea sa dintr'un apartament din care
a lost evacuat scat s'a mutat de blind voie. Socotim cd Pri-
Ineazd cererea proprietarului, intruceit, chiar dacti chiriasul
evreu ar fi reintegrat, acest fapt nu constituie un fine de ne-
primire al cererii proprietaraui In baza art, 19, nefiind un
text ca sä-1 consacre. Dela proprietarul evreu etreazii in ce-
rerea sa de evacuare, va 14 admisti reintegrarea chiirasului
vreu.
Calitatea ae peoprietar, uzufructuar sau titular al' anui
drept de habitajie, precum i imprejurarea cd este chirias
sau tolerat, sunf condijiuni referitoare la' bunuri. Aceste con-
dition/ prevdzute de art. 19, sunt necesare la 6 Aprilie 1943,
iar &Ica au intervenit ulterior nu pot opera beneficiul Iegii,
spre deosebire de condijiunile privitoare la persoand prevd-
zute la art. 20, care pot interveni si ulterior.
Condijiunile referitoare la bunuri, sunt presupuse de a
coexista la 6 Aprilie 1943 privitor la evrei, cdnd a intervenit
legea de prelungire, prin faptul cd acestia Bind expropriati,
este evident cd potrivit art. 19 este presupus cd la 6 Aprilie.
1943, data care cade In epoca discrimitorie, au fost
proprietari i cä In acelas timp au fost chiriasi sau toleraji, re,
zultand aceasta din imprejurarea cei au fost deposedaji.
Condifiunile referitoare la bjmuri, valabile pentru 6 A-
prilie 1943, au putut fi insd schlMbate dupti Incetatea epocii
discriminatorii, si din r aceastd cauzd, situajiunea se va exa-
mina in momentul intrdrii in vigoare a legii de abrogare.
, Dacd azi reclamantul nu are cahtatea nisi de chirias, nici
de,tO/erat, acjiunea sa este inadmisibild, de pildd, dacti lo-
eue,te in altd prDprietate ce-i apartine; (Judectitoria V. Bucu-

SOO

www.dacoromanica.ro
resti, Ordonanta 70 din 1943); dace locueste intr'un aparta-
ment in care este coproprieetrimpreune cu altt coindivizari;
(Judecatoria VI BucureVf dosar 1252 din 1943); dace locueste
in fmobilul sofiei. (ludecetoria V. Bucuresti, ordananta 74 din,
1943); dace .1-a'rezervat in alt imobil un drept de habitafie,
fiLL beneficiaze cle exercitiul actionii.
Socotim c dacti proprfetarul evreu este pe punctul de a
Ii reintegrat potrivit art. 39, 40 si 41 din actuala lege, cere-
rca sa in contra unui alt chinas intemeiata pe art. 19 din le-
gea 224 din 1943, este inadmisibila, deoarece cererea sa de-
reintegrare echivaleath cu achiezarea situatiunii ca nu nit&
.este chiria$ sau tolerat, ci proprietar care isi va Mari apar-
tamentul stiu.
2. Condilfunile din art. 20 al legii de prelagire sunt
referitoare la persoaria reclamantului, fere de care proprieta-
rul nu poate sa exercite dreptul de evacudre. Aceste 'condi-
fiuni sunt: se fie invalid, or fan minor, vaduva din rezboaiele-
Romaniei, functionar sau pensioner public, lucrator sau mic
nteseria$, etc.
Schimbarea conditiunilor referitoare la Persoartti, consti-
foie faptul generator, despre care se fade vorbire in art. 26 f.
care de dreptul de a exercitci in. 15 zile dela producerea luf
ac fionea de evacuare, de exemplu, proprietarcd este numit
funcfionar public, proprietarul devine invalid, veduve de rez-
boiu, etc.
$.chimbarea conditiunilor privitoare la bunuri nu consti-
tuie un lapt generator, cum or fi cazul unui functionar public
azi chiria$, care cumptird un imobil inchriat, deoarece ar in-
seamna ce o dispozifie de ordine publice,.sci fie la discretia
unui particular. Nu tot astfel s'ar putea spune despre condi-
fiunea persoanei, de- pita &Ind proprietareasa devine vacluvci
de rezboiu. De aceia, nu suntem de acord cu pdrerea acelora
cari susfin ca fiul sau fiica, cerora trebuie sá li se dea o lo-
.cointa de catre proprietarul perinte trebuesc se fie cesetoriff
re data legii.
Art. 46, vorbind de faptul generator, el se refer(' la con-
alfiunile subiective ale proprietarului, astfel cum se arata mai
sus sit nu la condifiunile referitoare la bunuri.
Art. 46, intruccit spune «este indiferent când ar fi avut
loc faptul generator al dreptului de evacuare in cursul apli-

201_

www.dacoromanica.ro
ca(iunilor legilor de prelungirea contracteloro, pare a avea un
zenz diferit decal art. 26 din legea de prelungire.
In limp ce, in cadrul de aplicafiune a art. 26 clacet ante
zior legii 519 din 1944, proprietarul Indeplinote o condifiune
referitoare la persoan i Intre limp o pierde, acliunea sa
devine inadmisibilei; pentru proprietarul ,evreu insei este indi-
Jerent dacei pánd la legea de abrogare a pierdut condifiunea
persoanei, $i de aceia evreul proprietar care si-a pierdut
condifiunea de funcfionar public In perioada discriminatorie,
toe dreptul de a uza de dispozifiunile art. 19.
3, In cazurile I, 2, 3, 4 din art. 20 din legea de pre-
lungire, este obligator: ca feclamantul sä indeplineascei toate
condifiunile, adicd: condifiunile ,privitoare la bunuri, st't fie
iproprietat, chirias sau to/erat si condifiunile referitoare la
persoanei indicate de textele menlionate.
In cazul 6 din art. 20 al legii de prelungire, s'a pretins Ca
eclamantul care cere evacuarea pentru a da locuinfti unui
Jiu-sau like, cari sunt funclionari publici sau s'au ceiseitorit si
-chri n'au locuinfei,-trebuie ca la Hindu] saw sti fie chinas sau
lateral. -(Judeceitoria II Urban Bucuresti, Cartea de Judecatti
Nr. 113 din 1943, Juni. Gen. 1943 spefa. 521).
Ministerul de Justifie inset' prin circulara 55.861 din 1943,
Cf alms atenfiunea ca in cazul 6 al art. 20, din legea de pre-
lungire, situafia de chirias, tolerat al peirintelui proprietar
nu intret in disculie.
Prin aceiasi circularei S'a mai spus ca acliunea este admi-
.sibilei, cad fiul sau fiica sunt June fionari publici, chino tole-
raft sau feircl locuinfei. Ceind Inset' este vorba de ceiseitorifi ne-
fancfionari pub/ici, dacti acestia au un contract de inchiriere,
acfiunea este inadmisibil&
Pentru aplicafiunea pct. 7, evacuare pentru echitate, tot
In oceiasi circular& se spuhe cä singura condifiune care tre-
bue s'o indeplineascd reclamantul, este de a fi proprietar,
vzufructuar sau titular al unui drepl de habitafie. .
4. Art, 46, conferei proprietarului evreu drepttl de a
-iere evacuarea chiria$ului in condifiunile legii 391 din 1944,
legea pentru reglementarea dreptului proprietarilor reima$i fdrd
locuinfei in urma unor fapte de rtizboi, de a evacua pe chi-
riaii bor.
Art. 1 din aceastei legp prevede condifiunile_in care pro-
prietarul, uzufructuarul sau titularul unui drept de habitafiune

202

www.dacoromanica.ro
sinistiat au dreptul de a evacua pe chiriasul lor; iar wt. 2-
ce probe trebuesc Produse in sprijinul unei astfel de cereri...
Termenul de exereitare prevtizut de art. 6 de 30 zile dela-
data .legii, pentru titularii evrei urmeazd de a fi Socotit dela
publicarea legii de abrogare.
5, Acjiunea de evacuarea intemeiatti pe art. 19 din le-
gea 224 din 1943 si art. 1 si urmtitorii din legea 391 din 1944
va putea fi exercitatti si contra unui chirias evreuy intruced
legea de abrogare n'a creiat o situagune de favoare chiriasi-
lor evrei, ctici in acest caz discriminarea ar fi fost inversti
decdt aceia din regimul trecut, ceiace bine Ix-01es nu se
poate admite, scopul vddit al legii ffind tergerea discrimina-
liunilor de rasa'.
Dead urineard, cd atari actiuni vor puteci fi pornite de ti-
tularii evrej si contra chiriasilor evrei cu dreptul la reinte-
grare in confarmitate cu legea de abrogare; iqr dacti
evreu n'a fost reintegrat, titularul evreu va putea interveni
in instar.:ti de referat pentru a cere suspendarea cererii Iticutti
dupti procedura art. 50 din aceastd lege, pentru suspendarea
cauzei peind ce pretenjiunile sale vor fi lost solufionate.
5. Dacci imobi;u1 a fost distrus de bombardament si re-
parat de proprieatr, chiriasul evreu nu are dreptul la reinte-
glare, drepturile proprietaruluf evreu tread nd inaintea china-
sului evreu pe inotivul cti acesta din urniti are dreptul de a ft
leintegrat in imobilul din care a fost evacuat, nu in acel re-
cltidit.
Reintegrarea chiriasului evreu corespunde unei fictiuni
de continuitate a raportului contractual de locafiune, care in
rcalitate n'a continuat in urma evacutirii sau mu.:tirii din mo-
tive rasiale. Aceastd continuitate nu mai poate fi presupusd
ain moment ce obiectul locatiunei a lost distrus dintr'un car
de forret majorti. Art. 1423 c. civ. dupti care, dacd in timpul
locatiunii, lucrul inchiriat se s rica in totalitate prin caz for-
tuit, contractul este dedrept desiticut, se aplicti laid de un
chirias evreu, cu infelesul cd in ipoteza unei distrugeri a imo-
bilului inchiriat in perioada discriminatorie, acest fapt impie-
died si logic si juridic de a opera ficliunea de continuitate a
contractului si deci chiriasul evreu nu are dreplul la reinte-
grare.
.(n caz and chiriasul evreu ar fi continuat sd locuiascti
apartamentul pcind in momentul sinistrdrii, contractul de in-

?03-

www.dacoromanica.ro
chiriere se rezilia de plin drept, potrivit art. 27 din legea 252
kiln 3 Mai 1944. Dacd s'ar admite teza contrard acelela sus-
jinutd de noi, al; insemna cd chiriasul evreu evacuat scat mu-
tat in momentul sinistrárii, ser aibd drepturi pe care n'ar fi
putut sä le aibd dacd continua sd re-inland in imotil, ori acest
lucru nu poate sd se sustind, legea de abrogare avdnd ca
zIngur scop stergerea discrimindrilor rasiale si nu acordarea
unor favoruri in dauna proprietarilor evrei cari si-au cllidit
casele in urma bornbardamentelor.

Art. 47. Raporturile juridice derivand din contractele de


de inchiriere incheiate cu Centrul National de Romanizare ai
nedesfiintate in conformitate cu dispozitiunile prezentei legi,
precum si din acele incheiate de titularii dreptului de restitui-
re, vor fi reglementate de dispozitiunire legei Nr. 224 din 1943,
cu modificarile i completarile ulterioare care nu sunt contrare
prevederilor legei de fata.

COMENTARIU.

1. Din moment ce contractul de inchiriere este men-


jinut, el intrd sub regimul de reglementare al legii 224 din
1f43 i orice pretenjiuni,. pe care titularul evreu va fi in drept
nil le formuleze, vor fi bazate pe dispoziflunile acestei legi.
Pretenfiunile deja valorificate, cum de Odd ar fi acelea
conlinute inteo hotdrire judecdtoreascd sau chiar intio in-
cheiere de investire fticutd la cererea OficluIui de lichidare
a patrimoniu:ui C. N. R., sau din orke act juridic definitiv,
vor constitui drepturi in care titularul evreu se subrogd po-
trivit art. 23 din legea de abrogare.
Sensul dispozijiei legale nu poate fi deceit in asa fel cum
I/ exprimd legea «vor fi reglementate», adica numai preten-
Vunile viitoare incepând dela legea de abrogare inainte vor
fi rezolvate de legea 224 din 1943.
,Pentru aceste considerajiuni un drept solufionat in tte-
ut pe temeiul unor legi, altele deceit legea 224,clin 1943,.se
mentin constituind un avantaj care este definitiv cdstigat in
patrimoniul tItularului evreu prin efectul subrogdril previlzute

204

www.dacoromanica.ro
ck cut. 23. De aceia, 0 hotärire oblinuta pentru evacuarea chi-
riasului pentru nerespectarea unor dispoziliuni nu din legile
care reglementeazd raporturile dintre proprietari si chiriasi,
ci in temeiul unor legi de administrafiune, consfinfeste un
thept care s'a transferat in virtutea subrogafiunii prevelzute
de art. 23 in puterea titufarului evreu, care este liber sei dis-
pun6 de el, in modul cum doieste.

Art. 48. Toate impunerile facute de fisc, asuPra bu .


nurilor restituite in timpul detinerii lor de catre Centru Na.
tional de Romanizare se vor revizui la cererea proprietarilor.
Impozitele si taxele de orice fel ce ar greva bunul resti-
iuit, pentru timpul c5t a fost administrat de Centrul National
de Rominizare nu sunt imputabile proprietarului evreu.

COMENTARIU.

1. Legiuitorul a presupus ad in timpul administraliei C.


N. R.-ului, anumite imobile au fost impuse in mod exagerat,
clatoritel fap'ului cif nu s'a uzat de toate mijloacele pentru do-
vedirea in fafa organelor fiscale i judiciare de realitatea ve-
nitului impozabil.
Textul prevede Co toa'e impunerile l'acute de fisc asupra
bunurilor restituite se vor revIzui la cererea proprietarilor.
Tinond seama de.cuvintele din text «la cererea proprieta-
rilor) qi de considerarun'le care au determinat legiferarea
cut. 48, inseamnei cd in urma unei reviziuiri, nu se poate ma-
jora impunerea Mouth' de ceitre fisc.
Revizuirea constd in facerea unei noui impuneri pentru
stabilirea impozitelor datorate la fisc asupra bunurilor ce se
restituie, insei numai pentru viitor, impunerea ce s'a feicut pe
frecut reimeinelnd definitivei. In contra acestei impuneri pro-
prietarul in caz de nemulfumire, va uza de toate cane legale
-de atac preveizute in legea de procedurel fisced.
2. Impozitele i taxele de orke fel care ar greva bunul
restituit pentru tirnpul cot a fost administrat de Centrul Na-
Vona] de RomOrrzare, nu sunt imputabile proprietarului evreu.
' AceastO dispozijiune a textului se explicei pe motivul c4

205

www.dacoromanica.ro
.proprietarul evreu nu a dincasat veniturile in perioada discri-
-Minatarie, i Ca impozitele sunt o zarcinel a veniturllor,
In cazul in care titularul evreu a incasat chirii restante
inainte de 26 Octombrie 1944, dela chiriasi In temeiul art. 55
din legea de abrogare, pentru sumele incasate titularul evreu
vq datora impozitele i taxe/e corespunzeitoare, deoarece mo-
tivele pentru Care pentru trecut titularii evrei sunt exonerati
dela plata impozitelor i taxelor nu mai subsistó.

Sectiunea 111.
Despre bunurile folosite de institutiunile publice.
Art. 49. In termen de 60 de zile dela data publicarei
prezentei legi, se, vor determina prin Jurnal al Consiliului de
Ministri care dintre bunurile preluate de Centrul National de
Rom'anizare si date in folosinta definitiva sau provizori a insti-
tutiilor de Stat $i persoanelor juridice de drept public sunt ne-
cesare pentru nevoi de utilitate publica, salubritate, cai de co-
municatie, aparare nationala.
Indemnilatia cuvenita' se va stabili potrivit art. 76 al le-
gei de expropriere pentru cauza de utilitate publica, astfel
cum a fost republicata' in Monitorul Oficial Nr. 224 din 24
Stptembrie 1943.
Bunurile imobile cari in termenul fixat n'au fost .determi-
nate a fi expropriate vor fi restituite proprietarilor evrei la
23 Aprilie 1945. Rana' atunci Statul va plati chiria stabilita
conform normelor prevazute de legea in vigoare, pentru regle-
mentarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi.
Proprietarii i chiriaii evrei i neevrei anteriori preluarii
imobilului in folosinta de catre Centru National de Romani- -
zaie se vor putea muta la 23 Aprilie 1945 in conditiunile
prevazute de art. 39, 40 si 41 in apartamentele ce au detinut.

206

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU:

1. In cuprinsul dispozitiunilor art. 3 art. 10 al legli


31:1 din 27 Mai 1942, s'a prevazut forinalitatile si eonditiunife
in care un bun care a apartinut Centrului National de Romd-
zuzare, s'a dat in folosinja unei institutiuni de Stat, pe un
firxLp limitat, fixat in deciziunea de dare in folosingt.
Art. 79 i 80 din aceiasi lege reglementeaza atribuirea
definitiva a unui bun evreesc unei autoritati de Stat.
In primul .caz, este vorba de o dare in folosinta provizo-
zie, in cel de al doilea caz de o dare in folosinta definitiva, o
otlibaire in plina proprietate. Aceste doua cazuri legiuitorul
legli de abrcgare le solutioneaza in mod special si intr'o for-
ma deroga:orie dela celelalte dspozgli din legea de abrogare.
Derogarea nu consta inti'o caracterizare de bazd deoge-
bitii de ce'elalie reglementari fundarnentale in materie. Prin-
cipiul art. 19, dupa care UJI imobil expropriat dela un evreu,
-este presupus ca niciodata n'a iesit din patrimoniul titularului
evreu, deposedat, se apnea deopotrivä si Mfg de titularii
evrel a carol- bunuri au fost date in fplosinta provizorie sau
définitivä de catre C. N. R. diferitelor institutiuni de Stat.
Statul recunoscând de proprietar pe titularul evreu, ad-
mile cloud' Consecinte in art. 49: in primul rand, nu poate ex-
propria pe proprietar de bunul deceit in conformitate cu dispo-
zijiunile legii de expropriere pentru utilitate publica; in at-
doilea rand statul declara cd se sccoteste chiriasul proprieta-
rului, in conditiunile4unui contract de Tocatiune obisnuit.
2. Urmator primel consecinte, de a nu se putea expro-
.pria titularul fvreu, deceit in cbnformitate cu legea de expro-
priere pentru utilitate publicti, art. 49'organizeaza procedura
de expropriere in conditiunile asemanatoare acestei legi.
Echivalent unei dec:ardri de utilitate publica, urmeaza,cle
n socoti jurnalul Cons. de Ministri, care va determina in ter-
men de 60 zile dela publicarea legii, cari din bunurile respec-
tive sunt necesare pentru nevci de utilitate public& salubri-
tate, cal de ccmunicatie, apilrare national&
Indemnizatia cuvenitti se va stab:1i potrjvit art. 76 -din
legea de exprcpriere, la care legivitorul face trimitere pen-
tiu a pune pe titularul evreu in situatiunea echitabila de a
ft exprcpriat numai dupe( o justä i prealabild despagubire.
3. Urrnator-secundei consecinte, a recunoaqterii cab-
tiqii de locator a titularului evretz -se reg'ementeaza prin ace-

-207

www.dacoromanica.ro
lag text raporturile de locafiune, areiteindu-se cd Statul va
pläti chiria stabilitd conform normelor prevdzute de legea in
.vigoare pentru reglementarea raporturilor d""-e proprietart
si chiriati.
Legea substituindu-se convenliunei pdrfilor, indicà crea-
punea actului juridic si a elementelor sale esenfiale: preful
este cel din legile de prelungire (iar in lipsd credem cá un
astfel de prel va fi egal cu valoarea locativd); obiectul este
bunul la care se relerd deciziunea de dare in folosingu ter-
menul este de 23 Aprilie 1945, data la care bunul se va resti-
tui titularului in caz cad nu este rejinut.
Drepturile i obligafiunile pe cari locatarul i locatarul II
ati unul MI6 de altul se vor guverna notrivit dispozijiunilor
codului civil.
In consecinfd orke pretenfiuni care s'ar sprijini pe drep-
turile pioprietarului in virtutea codului civil, vor putea sd fie
formulate in perioada peind la 23 Aprilie 1915 in contra auto-
Wain defindtoare a bunului dat lit folosinfd.

Sectiunea IV.

Norme de procedufa.
Art. 50. Ptogrietarii i chiriasii, care au dreptul, po-
trivit art. 39, 40 5i .41 de a se muta in apartamentele i into-
blink ce au ocupat, vor cere tribunalului situatiunii imobilu-
ki, cu procedura art. 67 din legea accelerMi judecalilor, eva-
cuarea detidgtorilor. Executarea ordonantelor pronuntate nu
poate fi Suspendafa in baza apelului sau recursului.
Cererea se va face in termen de 2 luni dela publicarea
legei.
Pentru cei aflati in stegina'tate acest termen va curge de
la data intoarcerii in axa' a reclamantului. In privinta celor
aflati in situatia dela art. 41 cererea va putea fi fkutsa pada'.
Ia'23 APrilie 1945.

208

www.dacoromanica.ro
Inaintea instantei de judecata' sunt admisibile orice probe
legale.
Execuhrea ordonantelor i hotgririlor de evacuare pro-
nuntate se va putea face si prin circumscriple- de politie.

COMENTARIU

1. Rezilierea contractelor potrivit art. 39, 40 si 41 din


Iegea de abrogare, are de rezultat cá locatarul prin incetarea
. locafiunei, devine un simplu definator al apartamentului sau
imobilului ce-I avea Inchiriat anterior.
Situafiunea se prezinta in aceiasi termeni cunoseuli ca
in dreptul Colrain; unde se admite in general, exptitzarea.chi-
rinsului care continua a mai define dupa expirarea contractu-
lui imobilul inchiriat si de aceia legiuitorul hotariste in cu-
prinsul art. 50, cei proprietarii si chiriasii... vor cere Tribu-
nalului situallunei imobilului cu procedura art. 67 din legea
accelerarii judeceifilor, evacuarea definatorilor.
Aceleasi considerafiuni, care stau la baza so:ufiunifor ju-
risprudenflale, justifica i dispozifiunea legii i anume dupa
cum se argumenteazei de Ina lta Curte de Casafie. (Cas. III,
Dedzia 1295 din 22 Octambrie 1929. Bul. ats. 1929 partea
II-a pag. 547).
«Considerdnd cä Tribunalul nu a corriis o violare a art.
61.; bis din procedura civi1 i nicio nemotIvare atunci cand
a socotit ca" exist a. implicit urgenta prin insäsi faptul expi-
rtirii contractului de. arendare, deoarece dupd expirarea con-
tractului, recurenta continuand sà foloseasca si mai departe
bunurile arendate, fara absolut niciun drept si devenind ast-
fel o detentoare uprpatoare, pericolul si urgenta intârzierii
surt prin insusi acest fapt pe deplin justificate, intrucat prin
uzurparea reclamantului rankle lipsit de folosinta bunului
sdu si in mod cu totul abuziv».
Dyptul proprietarului evreu si a chiriasului evreu de a
fi reintegrat este un drept cert si neechivoc, derivand din lege,.
susceplibil de a fi apreciat sumar in instanfa de referat.
Presedintele Va proceda la examinarea sumarei a actelor
oi a drepturilor invocate, pentru a vedea daca reclamantul
aie aparenfa de drept pentru a obfine reintegrarea. In acest
scop. va observa ca se cere evacuarea unui chirias care a

14 209

www.dacoromanica.ro
contractat cu C. N. R.-ul si din acteie depuse Tezultei cet apar-
tamentul inchiriat a fost preluat dela evreul reclamant in
baza unei legi discriminatorii; precum si a imprejureirilor cei
reclamantul sau un chirias evreu in epoca discriminatorie a
fast evacuat sau s'a mutat.
2. Chfriasul evacuabil, orice 'criticei pe care ar face-o
cu privire Ia dreptul reclamantului, nu poate obfine respinge-
rea cererii pe considerafiunea eel .chestiunea fiinid litigioasü
de fond, judecata nu poate fi feicutti de urfenrci prin procedura
referatului; deoarece Iegea de abrogare a dat Presedintelut
Tribunalului a competinfei deplinei de a examina chestiunea,
deed reclamantul indeOneste toate condifiunile preveizute de
art. 39, 40 si 41.
Substituirea chiriasului in contractul titularului evreu
fiind ccristtinfa dispozifiunii de evacuare, instanfa de referat
va fi competentel de a o rezolva, ca o chest'une conexei cere-
rii de evacetare.
,Chiriasul evayabil va putea so formuleze obiecruni care
sci inititure competenfa referatului, demonstremd cO raportul
fwidic dintre deinsul si propiretarul evreu, este un raport su-
pus previziunflor dreptului comun si nu al legii de abrogare.
Va putea de exemplu sti prezinte judeceifii o convenliune
derogalorie dela legca de abrogare si care face aplicc.bil drop-
iJ comun. Convenfiunea derogatorie va putea fi examinatei
sumar in legOlurel cu eventualele obieciiuni d'n parlea evreu-
'Jul titular, ins/unto de referat, putemd in acest mod de a apre
cia si chiar interpretct continutul.
COnd insO, disculia convenfiunii implicO o solurune de
fond, care set exceadti putereet de aprecierea sumard a judecei-
torului refera;ului, sau cetnd in cauzei ar trebui sO se declare
nulitatea, chestiunea nu s'ar putea rezolva dupei proce-
dura urgentil preveizuld de art. 67 din lepea de accelerare n
judeceiticr, reimemOnd ca titularul evreu sti se adreseze cu o
acfiune de drept comun.Tribunalului dupei procedura prevd-
zutei la artico:u1 urmeitor.
3. Chestiunea substituiril in gencialita'ea cazuollor, vi
fish problemei de competenfa referatului, dreptul. la substituire,
greltindu-se \pe solufiunea urgentei a evacueirii.
.Examinarea drep'ulut la substituire se va face prin apre-
cierea sumarei a pretenfiunilor chiriasului evacuabil, care va
prezenta elemente-le susceptibEe de a convinge de posibilita-

210

www.dacoromanica.ro
tea de aplicatiune a textelor dni legea de abrogare care regle-
menteazd materia.
Desi dreptul la substituire nu constitute un avantaj al le-
gi; care sag confere chiriasului evacuabil posibilitatea de a
se cpune la exereitarea dreptului de reintregrare a proprieta-
rului sau chiriasului evreu, atata vreme cat nu se afla in pu-
bnla decz beneficia de dispozifia legala privitoare la substitui-
re; totusi in anumite imprejureiri pe care insdsi textul legit 10
pi evede, and titularul evreu sau chiriasul evreu este in culpd
de a fi uzitat de anumite manopere do:osive pentru a impiedica
exercitarea dreptului la substituire, chiriasul evacuabil este
in drept a se opune la evacuare si de a demonstra ca aceastd
opunere este consecinja directd a culpel reclamantului si ad
legea ii indrituieste la aceasta.
Aceasta opunere din partea chiriasului, poate dupd im-
pie juröri sei fie susceptibild de a fi rezolvatd in limita compe-
ti»fei referatului; judecatorul va examina probele prezentate
de chiriasi in, mod sumar i cu toata negarea calitälii de chi-
ria a reclarnantului, sa ordone substituirea, inleiturand obiec-
liunife ivite, sprijinit de aparenja dreptului. ,
Cand examinarea piedicilor in exercitarea dreptului la
restituire corespunde necesi'dfii unor ample probafiuni cu con-
secinfa de a se declara nulitatea anumitor acte juridice, con-
flictul dobadeste un aspect net litigios si numai poate fi sofa-
fionat deceit inaintea Tribunalului in forma obisnuita a proce-
durii contencioase.
Nu se poate admite cd legea de abrogare a derogat far-
gind competinja instanfei de referat, cad dacei in art. 50 s'a .
prevtizut ca cererik de evacuare a proprietarilor evrei se Vor
judeca in conformitate cu art. 67 din legea de accelerarea ju-
deceifilor, aceasta se datoreste considerajiunei ca evacuarea
lostului locatar azi delindlor lard titlu, este o cerere ce intrd
in condifiunile de a fi rem/Valet de catre instanfa de referat
si nu di aceastei instanjei i s'ar fi dat spre solujionare litigii
can dupd dreptul cornun ar fi excedat compelinfa sa.
Méringnhac, unul dintre cei mai cunoscufi furisti francezi,
care a tratat problemele juridice din materia .refereului, von-
Lind despre rolul magistratului in referat, spunea urmatoarele:
«Le pres!dent ne peut apprécier definitivement là valeur des
titres invoqués sans préjudicier au fond. Envisager différe-
went le référe, aboutirait a. faire sortir le magistrat de son

211

www.dacoromanica.ro
role» (Merignhac et Miguel. Traité thdorique et pratique des
cudonances sur requets et référés. I. Nr. 110).
Si, parafrazemd pe Merignhac, ne intrebeim; oare legea
ire abrogare a ajuns la solufia cd judectitorul referatului sd-si
deptiseascd rc-ul fui? Evident di nu.
Bazati pe acute considerafiuni, in acord cu toate solutiu-
nde instantelor noastre, judectitoresti. (Cas. S. I-a Nr. 89 din_
21 lanuarie 920. Jurisprud. Rom. Nr.. 6/1920 pag. 66; Cas. III
din 24 Sept. 1925, P. S. 1927 pag. 115. Trib. Dorohoi. Sent.
445 d'n 28 Sept. 1937. Jur. Gen. sp. 1188J Trib. Ilfov, I. CoM ,
Sent. 981 din 9 Julie 1928. P. R. 1929 II 76), vom remarca cd
chestirinea validitdtii sau nulitälii unei convenjiuni nu poate
f; rezclvatei pe calea exceptional(' si sumard a ordonantei pre-
z der pate.
Principiul raportat la spetd, ne duce la concluzia cd in
ipoteza ceind drepful la substituire este impiedicat datoritd
carnuffaril contrac ului de inchiriere, reclamantul desi aparent
Inlerat, este chiriaq in locuinta care ocupd sau in urma unei
constituiri de drepturr snu inchirieri, feicute de reclamanl pro
rc,uza, competfnia nu mai ravine judecdtorului referatufui, si
partite isi vor supune conflictul lor instanjelor de judecatd
contencioasei, singure-e indreptedite de a se pronunta asupra
valiclUdt't acte'or care se prezintd, sau a declara nulitatea,
consiattind Ca. o fraudd la lege s'a produs i pe care /egea rn
nurnai cei a sanclionat-o cu declararea neffintei i jur'clice, dar
n sorotit cd cei vinovati de astfel de mancpere se fac pasibili
de pedepse penale.
4. Legea a prevdiut at nu poate fi suspendatel executa-
;752a In baza apeluTui si recursuluf, insti nu se spune dacd li-
ceasta susnendare se poate face pe calea contestafiei.
Problerna nu se pune dacä suspendarea pe ccdea conies
totiei este posibflti, deoarece conform unei jurisprudente yor-
,stante contestatia impotriva executtirii iznei ordonante prezi-
aentfa'e este inadmisibia (Cas. II Dec. 1927, 26 Mai 1936,
P. IS. pag. 572).
Chiriasul evacuabil fafti de care s'a dai o ordonantá de
evacuare in lipsd i cuiprocedura incompletd, va putea sol:-
Cita-darea "mei noui ordonanfe pentru revocarea.celei dintdi
.urmemdeprotedeul pe care .implicit II recomandti Inalta Curie
ae Casafie, in considerentele Deciziei mentionate mai sus in
bdre, se spune urratitoarele: «Cd aceste ordonanfe Ifind esen-

www.dacoromanica.ro
dialmente provizorii i mpi cu secant!' urnidrind realizarenunOr
"scopuri imediate, punerea n lucrare a unor atari ordonante,
,,n.u..poate forma object -de.-contesatie, nici chiar din partea ter-
filor, deoarece, pe deoparte, asemenea mdsuri pot 4i reva-
.cate saau modificate, pe aceiasi cale samara si rapidd cum-sng
ssi dat, cubed partea vdtdmatti prin executare va putea setobti-
nd la randul ei o altà ordonanfd care sd anuleze efectele celei
iar pe de (did parte, fiinded nature lor urgentd este in-
ionciliabilá cu lntarzierile pe cari le-ar aduce cu sine -judo-
-cata urzei contestafiuni, aceasta angajand.un adevarat Might.
v-ce se solutioneazd cu citarea peirfilor si dupd discutiuni con-
jradictorii.
5. Cererea se va face in termen de 2 luni dela publica-
xea legii.
Pentru cei_aflafi in sträindtate, acest termen va curge ae
la dGta intoarcerii in lard a reclamantului, in privinta eel&
-ellen in situalia dela art.-41, cererea va putea fi fetcutd panel
la 23 Aprilie 1945.
Socotim cd d'spozifia legii se aplied deopotrivd, atat pen-
tat titularii evrei care au dreptul de a infra In apartment*
ior indatd, cat si de acei care vor infra la 23 Aprilie 1.945:
Judecdtorii vor constata cd s'a reziliat contractul in baza-
vor ordona evacuarea deo indatd; iar deed chiriasul
legisi pi
este exceptabil potrivit art. 41, se va face menfrune in dispp-
zitivul ordonanfei cd evacuarea se executd dupd termenul de
23 Aprilie 1945.
Ti ularul evreu este obligat de a introduce cererea in ier-
men de cloud luni, socotite dela 19 Decembrie 1944, data pu-
bilcdrii legii de abrogare, sau mirth la 23 Aprilie 1945 pentru cel
aflaff In situafia dela art. 41, pentru a putea alAne evacuarea
In conditiunile leg'i. de fafd. Dupd trecerea acestgi termen, ti-
tularul evreu este decdzut din drepiul de a mai -eere evacua-,
rea, decdderea fiind consecinfa neexecuyirii.unui drept In ter-
menul defipt de lege. . ,
Dispozifiunea privitoare la termen, fiind referitoare la
-exercilarea unui drept de interes partimilar, in scopul rezol-
-vdrii unui conflict care n'are la bazd deceit interese patrimo-
pliale, exercitarea actiunii de evacuare nu va putea fi respinsa,
-ca introdusd peste termen, dacd chirictsul evacuabil nu se
.opune la judecarea ei.
Deci neinvocarea nici unei obiectiuni privitoare la tardi-

213

www.dacoromanica.ro
vifate, se va socoti ca o achiesare pentru judecarea cereal' de-
evacuare, facutti peste termenul legal.
6. lnaintea instanjei de judecatei sunt admise once-
ptobe legate.
Nu credem cä sear putea spune ca textul cuprinde vreo-
cierogare in sensul cii probele ce se vor face in instanfa de
referat, se pot face feud a ft limitate de urgenfa administra-
fiunii lor. Textul precizeazo cii sunt admisibile probele legate-
adica acelea care le permite legea.
Pentru instanfq de re?eYat vor fi admisibile kate probele
conforme dreptului comun, cu o singura restricfie precizata de-
cloctrind i jurisprudenfil, ca aceste probe sd fie compatibile-
cu structura i cu caracterul provizariu al acestei proceduri.
Instanfele au obligafia de a examina mijloacele de probe/ in-
vocate de parte pentru a justifica necesitatea masurilor solid-
tate. (Cas. I, 1034, 18 Oct. 1922, Jur. Gen. 922 sp. 613. Dimi-
zrie Negulescu, Ordoneuzfele presidenfiale de referat Nr. 662),
7. Executarea ordonanfelor de evacuare se va putect
face st prin circumscripllile de politie.
Texul se referti numai la mcisura evacucirii care poate fr
ficuti prin Polijie. Celelalte Proceduri de executare, cum ar
I, sornafiunea sau termenul de opt zile, se menfin si vor Ii
indeplinite prin Corpu/ de Portarei al Tribunalului, situafiunir
imobilului.
Legea nu a prevazut o derogare dela procedura, preva-
vita' de prt. 594 proc. civ. i urm.
Legea prevazOnd ca executarea se va putea face qi Prin-
Polifie, admite executarea si prin Portdrei, ori a. suprima so-
mafiunea i term-mil prevazut de art. 597 pr. civ., ar insemna
cii ar coexista cloud proceduri paralele, In Portarei cu toate
formalitifile,procedurale de executare i la Po lifie, solutie
care bineinfeles nu a lost admisa de legiuitorul legii de abro
gore.
8. Desi art. 50, declard ca proprietarif care au drep-
tui potrivit art. 39, 40 041 din legea de abrogare sa se mule
in apartamentele lor, vor putea cere evacuarea, credem totusi
si evreul p;roprietar al unui bun agricol, comercial, Jones-
tier sau fond de comerf va putea cere reintegrarea icc proprie-
tatea sa, in conformitate cu art. 67 din legea accelerant, Jude-
afilor, in urma rezilierii unui contract de arendare potrivit
art. 38 din /egea de abrogare.

214:

www.dacoromanica.ro
Solufiunea referatulureste justificatti, pentru motivul cr;
Airendasul al cdrui contract a fost reziliat, a devenit ocupant
idrti titlu si conform jurisprudenfei constante, fostul arendas
..clevenind defintitor, va putea fi evacuat prin procedura rapidd
si exceptionald.
9. Procedura cu privire la depunerea actelor din art.
57, unde se prevede cd aceste acte trebuese depuse cu trei
zile Inaintea termenului de Infdlisare nu se aplicd decdteori
cste vorba de o ordonanfd Prezidenfialti in temeiul art. 50.

Art. 51. Oriee aRe pretentiuni sau litigii in legatura


cu aplicatiunea prezentului capitol al legii de fata se vor ,ju-
deca de instanta competenta in Camera 'de Consiliu $i de ur-
genta.
Actele de care se servesc partile vor fi depuse cu 3 zile
inaintea primului termen de infatisare, iar toate prohele vor fi
cerute la primul termen, sub sano0unea decaderii.
Hotarirea pronuntata in prima instanta' va fi executorie
si supusa apelului in termen de 5 zile del,a pronuntare, pentni
prtile prezente si dela comunicare pentru cele

'COMENTARIU:

1. Procedura de judecatti conform art. 51, nu este obli-


gatorie pentru pal-file la care textul se referti; partea intere-
seld are faculiatea ca pentru o pretenfaune in legiiturd cu
anlicarea legei de abrogare, set recurgd la prceedura de Jude-
catd din dreptul comun. De aceia, imprejurarea de a nu fi
cerut instanfei cu ocazia judecdrei procesului in sedinfd pu-
net.; de a fi judecat in Camera de Consiliu aceasta inainte
tie orice apdrare de fend va fi socotitd ca o renunfare la
beneficiul procedure; urgente organizatd de art. 51,
Sunt litigfi cari sunt numai indicate de acest capitol, al
legii, Insii temeiul lor juridic rezield in altd lege, cum ar fi in
cazurile indicate de art. 46, in care se spune cd in ternlen de
-30 zile dela publicarea legii de abrogate vor fi in drept de a
,exercita acrunea do evacuare titu!arii evrei proprietari, pen-

215

www.dacoromanica.ro
fru cazurile prev6zate de att. 1 r arm 'din leged 224 dinr
1943 qi din legea 391 din 1944.
Deoarece litigiile de cweast6 naturel sunt hi legtitUrd
tliie legi $i numai indicate de legea de abrogate, procedida
de urmat va fi aceia din legile respective: astfel procesere-
do evacuare cohform art. 19 din legea de prelungire, e vor-
judeca dupti procedura si lnaintea instanfelar prevdzale de-d
eeds/á lege; far litigiile sprijinite pe legea 391 din-1944, Se vor
judeca hi Judec6forie conform art. 8 din legea pentru regle-
nientarea drepturilor proprietarilor rilmasz feir6 locuinfti iz
urma unei fapte de rdzboiu, de a evacua pe chiriaii Mr.
Deasemenea orice pretenfiune 'Pe care tftularul evreu a,
aVea-b In contra chirlaqului seal pentru nereSpectarea claue-
lot contractelor, preCum ar fi neplata chiriei, se judecti dupei-
dreptill comun.
2. Persoanele care pot uza de procedura de urgenjet dire
aft. 51 nu sunt nu7I titularli evrei, ci orice persoanei care ar
pulea formula pretenfiuni in legtiturei cu aplicafiunea Prezen-
tului capitol al regii.
Se vor judeca de urgenfeioi in Camera de Consiliu, cere-
r:re feicutede neevrei pentru restituirea sumelor prevelzute M-
erl. 22, sumele datorate pentru construcliuni potrivit art. 25;.-
preculn, orice pretelifiune pe care un oevreu an avea-o mn
contra unui evreu.
In procesele in cari se vor judeca preteniiunile in baza
legii de abrogare, va putea figura .ca paite i Statul. Socotint
ca dispozifiunile din legea de organizare a Corpului de avo-
call publici, privitoare la citarea $i comunicarea actelor de,
procedure"' se menfin, neputtindu-se pretinde cti mijloacele le-
gale care asigurei o bund apeirare a intereselor Statului impie-
thcei urgenfa.
3. Actele de cari se servesc parfile vor fi depuse at-
t-ei zile inaintea primului termen de infeifisare, iar probele
tcate vor fi cerute la primul termen, sub sancfiunea decei-
aerii.
Legea organzeazei un termen procedural care nu este de-
of dine public6, partea poate .96 renunfe sti-I invoabe in care-
caz actele se vor socoli delouse in termen; probele suscepti-
bile de a fi administrate, de$i parteta a intdrziat peste termern
cu depunerea actelor si cu formularea praberor.
Innzcdt legea de abrogare stabilegte o proceelara" derbga--

'216

www.dacoromanica.ro
41e data clisptul oopiun, care este legea de accelerge jude
-atilor, dispozitiunile- formale priviloarq la cruatilliarc pi lAy9.-
carea probelor in cererea introductivti de instant& nu se
apfloá cu ocazia judectirii unui proces in cadrul IV. 51 din
./.egea de abrogare. Ca atare reclamantul va putea invoca novj
_12;otive In sprijinul cererii sale si noui probe pand la primig
&mien de judecata, fara obligatin ca pceasta invocare sa lie
icsicut# in scris, putrind a fi cuprinsa in concluziile orale,
Paratul va putea combate pretentiunile reclamantului, lard
cbligatia intampintini, forinuland probe st motive prin con-
chAzitorale, insa numcd-cu conditiunea ca ad fie propuse peina
la primul termen de judecata.
Deoarece art. 91 din legea accelerant juiectitilor, declara
ci legile speciale se completeaza cu dispozitiunile din 4egea
.de aiccelerare, aredera c4 se apnea ad. 12, care permite invo-
carea de noui probe, and necesitalga prob.ei ar rezuita din
-ctesbateri i partea n'oputea prevedea i administrarea probei
_nu provoacti amanarea procesului.
4, Hottirlirect tn prima instanta va Li executorie st au-
pusti ape fului in temea de 5 zile dela pronuntare, pentru par-
tile prezente i dela camunicare pentru cele lips&
Legea pentru hotaririle judectitoresti n'a mai adoptat ace-
las sistem ca in art. 50 in makerie de executare de ordonanki
.executare care nu poate fi suspendata prin apel sau recurs.
Potrivit principiu'ut cà legea speciefla se completeaza cu
legea accelerant (art'. 91), hotarirea executorie a primet ins(an-
je, se va suspenda in urma apelului introdus doform cu art
.56 din aceiasi lege!

Seetiunea V.
Dispozitiuni diverse.
Art. 52. Contractele de arendare si asociatie inclieiate
Intre proprietarul neevreu si un arendas sau asociat evreu de-
elarate nule de drept prin art. TO al. D. L. Nr. 3347 din 1940
prin art. 4 si 5 al. D. L. Nr. 3810 din 1940. art. 8 al. D. L.
Nr. 3968 din 1940 si prin art. 7 al legii Nr. 391 din 3 Mai

217

www.dacoromanica.ro
1941, al ca'ror termen n'a expirat, se repun in vigoare pentrur
perioacra contractualg in curs.
Arendasul i asociatul evreu vor putea cere despa'gubiri
li conformitate cu dreptut comun pentru in.vestitiunile ce au
fgcut, uzand de procedura preva'zura de art. 51.
-
Art, 53. Complete le speciale de judecatg depe lang5
Curti le de Apel, instituite in baza legei Nr. 80 din 31 la-
nuarie 1942, sunt desfiintate, iar dosarele vor rgmane in con
servarea instantelor pe 15110 care au fpnctionat aceste com-
---Art. 54.
plete.
Litigiile intemeiate pe o cauza juridicg deri-
vind din dreptul comun, pendinte sau solutionate in fata instan-
telcir speciale, judiciare sau administra-tive, instituite pe laza
legilor de romanizare, vor putea fi judecate la stgruinta pärtii
interesate, cle instantele i dupsa normele de drept comun.

COMEl<ITARIU:

I. Legea nu cialw/ard in mod hotarit Ca hotaririle instan-


telor speciale instituite in baza legii 80 slin 31 lanuarie 194 a
st.nt mile, ceind aceste hotariri ar Ii tiamat un Might de drept.
comun. Aceste h1ärIri sunt insa nule in cazut ceind s'ar fi
bazat pe o dispozifiune legislativa discriminatorie, aceasta ii
conformitate cu ait. 1 din legea de fata, prin. care se hotti-
Teste cd se anuleazd holaririle judectitorWi cari s'au luat pe-
baza unor dispozijiuni discriminatorii privitoare la evrei.
interesul pentru menjinerep unei hotariri judecatoresti,
data in completele speciale poate fi deopotriva in avantajur
vreunui evreu, ca qi In avantajul unui neevreu, in diversefe--
spete rezolvate- de aceste instanjd speciale.
De exemplu: C. N. R. s'a judecat in!fun proces cu une
reevreu, pentrucil inainte de expropriere, prin violenlä a for-
tot pe evreii proprietari s vanda un imobil. C. N. R.; s'a jude-
cat la instanja specialä, pentructi dacd ctr fi reufit sti anufeze
pctul de vdnzare, imobllul era declarat trecut in patrimoniul

218

www.dacoromanica.ro
:Stetului. Azi evreil, Hind subrogali in drepturile C. N. R.-ultif
_sunt interesaff pentru menfinerea solufiunilor judiciare, date
la aceste procese de .comple!ele speciale.
Sau, un neevreu vinde unui evreu cu malt inainte de epo-
cca discriminatorie, feirei a primi intreg preful, cu clauza pac-
1ului comisoriu expres de gradul trei. Nefiind urmeitor ea pre-
tul, vdnzeltorul a feicut cerere la instanfa special& pentru a se
stabili cd, cu mult inainte de expropriere, evreul nu mai era
.proprietar, pentrucel vdnzarea se desfiinfase.
Neevreul care a cd$tigat, are un interes de prim ordin de
a se menjine holdrirea comp!efului special pentru a nu fi
zilit set pornectscd un nou proces.
Dacei hotaririle insianfelor speciale sunt nule sau nu, se
pocile argurnenta intr'un serts sau altul.
S'ar putea sus/hie cd hotdririle judecCitoresti date de Corn-
plectele speciale, sunt nule, pe considerafiunea cert art. 1 a
,cbrogat toate masurile legislative, prin care s'au luat dispozi-
fluni discriminatorii privitoare la evrei. Deci intreaga legis-
kjie Hind abrogatei $i legea 80 din 1942, care a organizat pro-
cedure de aplicafiune a legilor discriminatorii este abrogatei
$1 ca atare orice hotarire judecilloreascti data cu aceastd pro-
cedurti este nuld, dat fiind cei abrogareZt in materie de legi
zusiale opereazd cu retroactivitate; la care s'ar putea Insti
rdspunde cei meisurile legislative antievree$ti, au fost abrogate
_pi in art. 1 al legii de fard si nu acelect de drept comun, lec-
twa textului hind suficienta pentru demonstrafie.
. In sensul cá aceste hotdriri sunt nue, s'ar putea motiva,
.imerpretand art. 54, cei Ontrucdt. textul spune cá litigiile so-
lufionate vor putea fi judecate la steiruinja parfii interesatc..-
«conform dreptului comun, echivuleazd cu decretarea nulitd-
ill hotruirii, ceici dried ceea ce este solufionat, trebuie din nou
judecat, inseamnd ea hotarirea care a. rezolvat litigiul este
Jtuld.
Noi totuqi, .suntem de pdrere Ca hotóririle judeceitore$ti
4late de instanje4e speciale sunt valabile, dtzcá ceea ce s'a ju-
4clecat nu cuprinde vreo dispozifie discriminatoaré privitoare
lq evrei, sau decá hotarirea nu este declaratei nuld in temeiul
Arieunei dispozifiuni din legea de abrogare.
ne inteineiem opinia .^rstrei pe urmiltoarele conside-
aafiuni:
In litigiile de drept comun care n'au nicio legeiturd cu.

219
www.dacoromanica.ro
discriminarea rasiald, instanfele competinte de a judeca iii
ePoca discriminatorie, chestiunile interest:end pe evreii expro-
priaji au fost numai complectele specia e depe Wing& Curtea-
de apel si Curtea de Casafie. Neevreu/ oriddt de justificatd ar
fi lost pretenfiunea sa, n'ar fi avut unde reclama in altd parte.
Prirr organizarea acestor complecte speciale, cursul justit
fief a lost intrerupst pentru evrei? S'a socotit evreul incd-
pribit-de a se judeca in conflictele ce nu ar fl avut legtitutti:
cu legile rasiale?... Nu i s poate recunocWe evreuldi expro-
/mat nici beneficiul unei subrogdri intfo hotraire cdstigtfloare-
dead de aceste instanfe?... .

La toate aceste Intrebdri, rdspunsul nu poate fi dat deCetT


cd, dacd ar exista un .text precis in legea de abrogare, care-
sd declare:- «deciziunile date cre complectele speciale guilt
nuleD, pcirerea nefiinfei juridiee a acestor hotdriri judectito-
resli, trebuie adoptat&
Ldgea de abrogare cemd a vrut sti-antifeze o hotdrire judel
cdforeaster, nu s'a ferit s'o spun& de pildd art. 36: a Orice go=
t6r1ri cudecdtoresti, date in contra dispozitiunilor de fatd, sunt
ahulate-D. Suu arl. 37 «Hotdririle judecdtoresti date in liti-
gile Oritritoare la bunurile §i drepturile prevAzute in art. 14,
hi contradictoriu cu Centrul National de Românizare, sunt
nate,
Pentru holdririle judectitoresti ale cornplectelor speciale..
legea nu numai di nu decreteazti nulitatea lor, dar chkrt In
anumite cazuri recurtoaVe implicit eficienfa lor jurid cd, de
pildd in art. 40 se spune Ca vor putea evacua pe chiriasii lar
evreIi exceptali dela expropriere, ori aceas a exceptare ntr
s'a putut face decal prin hotel-fir-He instanfelor speciale de ju-
decáfd, si de aceia, socotim cd din moment ce un text de lege
formal nu a declarat nule aceste hotdriri judectitoresti, .ntr
este Permis ca din argumentarea unei interpretdri set contes-
tam existenfa unor deciziuni judiciare, in cadrul legii de a-
brogare, cciii nu se bazeazd pe o discriminare rasiald sau ntr
calCil vreo dispozifiune din legea special&
Cti dacti legea, spune «litigiile pendinte sau soluciohate»
se recunoaste de valabile nu numai Kok-kb-Ile crcest& int-
stanfe, cand se intemeiazd pe o cauzd juridic& deriveuid dinr
dreptul comun, dar se recunoage statutul procesual al mad,
core ya ttece la instanfa de drept comun, pe 1(1710 cbre art

220
www.dacoromanica.ro
funcjionat compleckri special 'respectiv cu toate probele Si
Solufiunile interlocutorii.
Prin termenul de «soluffonate» nu trebuie infelese_ hotd-
zlzile judectitoreVi, ci numai acele solufiuni premergatoare
deciziunif instanlei, cum ar fi toate solufiunile inlerlocutorii,
incuviinftiri de probe, solufiontiri de incidente, etc. ,
Dacrl s'ar socoti citli tot ceea ce s'a rezolvat de catre in-
stahfa specialk este lipsit de orice eficenid legal& an insemna
cd cieciziuni ce au fost date de cdtre Inaita Curte de Casafie
in complect special, vor fi cenzurate, dacci procesul este de
laiportanfd mai micti de judectitorul de Ocol, ceea ce evident
cei nu s'ar putea concepe.
In consecinfd, dacti un proces s'a aflat spre judecare la
ccmplectul Curfil de Apel, se N'a judeca la complectul ordi-
nal. al Curfii de Apel, respective, conform procedurii dreptu-
lw comun, iar dacd procesul se afla pendinie la Malta Curie
de Casafie, se va judeca in complect ordinar, Jai dace' s'a evo-
cat fondul la aceastti supreme,' instanfd, procesul va putea
fi continuat in judecarea lui de &lire Malta Curte dupd evo-:
carea londului.

Art. 55. Locatarii imobilelor restituite mor plati vala-


bil ratele scadente si neplatite de chirie inclusiv cea dela 26
Octombrie 1944 titularilor restituirii iii termen de 15 zile dela
publicarea prezentei legi In Monitorul Oficial,
Locatarii subrogati in con tractuf de locatiune ale titulari-
lor dreptului de reintegrate proprietar sau chirias, in confor-
mitate cu dispozitiunile art. 42 vor 066 deasemenea-,chiria
in termenul prevazut de aliniatul precedent.
Sunt nule de drept toate contractele de inchiriere sau
eiarile in folosinta sub orice forma sau titlu a imr,bilelor resti-
tuite in virtutea prezentei legi, facute catre Centrul National
de Romanizare sau de catre oficiul de lichidarea patrimoniului
Centrului National de Romanizare dupa. data de 23 August
1944.

221

www.dacoromanica.ro
COMENTARIU

Art. 55 impune obligatia locatarilor imobilelor restituite


de a plilti chiriile restante/ in mclinile titularului. evreu, plus
chiria dela 26 Octombrie 1944 in termen de 15 zile dela pu-
blicarea legii.'
Acelas termen legiuitOrul I-a prevdzut pentru plata chiriei
ce urmeazd a fi fdcutd de locatarii subrogaji in contractele
de localiune ale titufarilo; dreptului de reintegrare.
,Neplata la termen nu este sanctionatti cu o dectidere xi-
guroasti, in sensul cd proprietarul va fi indreptcilit á.cearc
constatarea judecdtoreascd a rezilierii de drept; chiriasul che-
mat in judecatd pentru a pleiti sumele restante, precum chiria
dela 26 Octombrie 1944, va putea pldti in mod valabil chi-
nc: si surnéle restante datorate peinti la primul termen de ju-
decatd in conformitate cu art, 47 din legea 224 din 1943.
Aceastd solufiune rezultd pe de o parte din imprejurarea
ct legiuitorul n'a prevdzut vre'o sancjiune deosebitd decdt
aceia pervilzutä in dreptul comun; iar pe de and parte al. 2
din art. 55 se referd la Wata unor chirii, ce privesc un con-
tract de inchiriere prelungit in conf. csu disp. legii 224 din
1943, deci implicit urmeazd de a conchide cd se va aplica
textul art. 47, pentm cazul cdnd chiria nu a fast plätitti si un
proces de reziliere s'a pornit pe acest motiv.

Art. 56. Bunurile evree$ti de orice naturg, preluate spre


adrninistrare de egtre C.. N. R. in baza legii Nr. 82 din 1942
pentru administrarea bunurilor pa.fasite, vor fi restituite pro-
.prietarilor sau succesorilor lor.
-
.
Orice contracte incheiate de Centrul National de Roma-
rtizare sau de oricare_alte autoriati cu privire la aceste bunuri
sunt desfiintate.
Proprietarul bunului sau succesorii vor putea cere preda-
rea bunului dela ori care detingtor cu orice titlu, cu procedu-
ra preVazuti de art. 67 din legea pentru accelerarea judecii-
tilor.

222

www.dacoromanica.ro
Se aplica" acestor bunuri .dispozitiunile capitolului III din
ezenta lege.

COMENTARIU.

1. Legea 82 din 1942 pentru administrarea burairiloz


parasite a prevazut in art. 1, di bunurile de orice naturd, care
nu sunt administrWe din orice cauze de &lire proprietarii lor,
direct sau prjn mandatari, vor putea fi administrate; dela data
publicarii legii de _catre Centrul National de Romartizare.
Desi legea nu constitWe in mod expres o masura legisia-
tiva antievreeasca, insa intrucat ce'e mai multe bunuri pa-
rasite si care au lost preluatt spre administratiune de catre
Centrul National de Romanizare au fost bunuri evreesti, le-
giuitorul a socotit util de a veni cu anumite dispozitiuni in
favoarea titularilor .unor asttel de bunuri..
De aici urmeaza, có Jegea pentru administrarea bunurilor
parasite isi pastreazti aplicatiunea legala pentru categoria al-
tor bunuri dee& a bunurilor evreesti, .ce urmeazd a fi resti-
tuite proprietarilor sau Succesorilor lor.
Art. 56, In al. 2 declarä cti orice contracte. inchelate de
Centrul National .de Rorminizare, s'au de cricare alte auton-
UiIi cu privire la aceste bunuri sant desfiintate, inset in alinia-
tut final din ace1as articol se precizeazti di se (mild"' acestor
bunuri disp. cap. 3 din prezenta lege.
Acest aliniat final constitue o atenuare a dispoziflunii
dupe!' care orice contract incheiat de C. N. R. este desiiintat,
in sensul ca se vor mentine contractele de inchiriere,. despre
.care face Vorbire art. 39 si ca se va aplica i dispozifiunile
urmatoare privitor la astfel de contraate.
Dispoziliunea prin care proprietarul bunurilor sau succe-
.sorii vor putea cere predaren bunului dela oricare definator cu
once titlu, cu procedura prevazuta de art. 67 din legea pentru
accelerarea judecafilor, constituie aplicafiunea regulilor co-
respunzatoare care privesc pe titularii evrei in general.

Art. 57. Institutul de Credit National va restitui cota


de 100/0 din venitul brut realizat din adrninistrarea sau lichi-

223

www.dacoromanica.ro
darea bunurilor parasite tle evrei, Care ia fost v'Arsat a. in te-
meiul itrt. 8 al legii Nr. 82 din 31 lanuarie 1942.
Institutul de Credit National va-Virsa aceste sume Mi.
nisterului Asigufarilor si Asistentei Sociale si vor fi intrebuin.
tate pentru n6voile asistentei sociale.

CAPITOLUL IV
Dispozitiuni comune 0 diverse.
Art. 8. - Tpate actele, litigiile i procedura judiciarg
pilvitoare la restituiri i reintegegri cum si cele privitoare la
valorificarea .oricgror dreptini ale salariatilor, meseriasilor Ii
Drofesionistilor, intemeiate pe dispozitiunile prezentei legi, sunt
scutite _de mice taxe de timbru.

cOMENTARIU

I. Art. 58, a prevdzut cd toate actele, litigille si pro-


cedura judiciard privitoare la restituiri i reintegrdrir .suni
scutite de timbru. Legea acordei dispensa de timbru obiectiv
si nu .subiectiv, adicd se conduce de natura procesului si nu
de .calitatea persoanei.
Datoritd acestei imprejurdri s'ar putea spune ad nu numai
reclamantul evreu este scutit de timbru dar i peanut neevreu
eventual chiriasul evacuabi/ este dispensaf de plata taxelor
de timbru, pentru procedurile si actele pe earl le-ar face In
interesul sdu In scopui combaterii pretentiunilOr tituldrului
-evreu
Cdnd legea a Inteles sd dispenseze de plata timbrului
persoana si nu litigiu, a declarat astiel, clupd cum s'a prope-
dat in legea tirnbrului in art. 22, in care sunt dreitate persoa-
nele scuffle de plata taxelor si timbru in aetele judiciare.
In orke caz,.dacti s'ar admite cd numai reclamantul in pre---
tentiunile sale sprijinite pe dispozitiunile legit de abrogare,
-este scutit de plata orictirei taxe de timbru, _acelas dispozstie
pimeazd set' fie aplicata l lard de neevrei, cari In temeitil legii

224

www.dacoromanica.ro
de abrogate vor pretinde rpstituirea diferitelor sume la ewe
.au dreptul, de pildd, restituirea pretua dintr'o vdnzare ,anu
laid in conformitate cu legea de abrogare, sau restituirea va-
lorii investitiunilor locate in calitate de arendaq.
Scutirea d Umbra nu se aplicd in allhe procese deceit re-
.strituiri sau reintegrdri, ea de ex: actiunile pentru deg:made

Art. 59. Centrul National de Romanizare va restitui,


6 cererea celor.indreptatiti, in termenul de cel mutt 10 zile de
la facerea cererii, toate titlurile de proprietate Si actele de,
crice natura ce au fost demise pentru satisfacerea dispo4tiuni-
lor legislative prevazute de art. 1 din prezenta lege, precum
$i toate actele, contractele de inchiriere, etc., incheiate de Cen-
,

trul National de Romanizare pe toat a. durata cat acesta a ad-


ministrat bunul. .

COMENTARIU

Centrul National de Romiinizare, azi Directia Lichiddrii


C. N. R. in bath Jegfi 461 din 1944, este obligat la cererea
celor IndreptOtiti, ca in termen de 10.zfle dela facerea cerern
ad restituie toate tiVurile de proprietate, i actele de orice
7?(1 turd ce .au fost depuse pentru satisfacerea obligatiunilor
irapuse prin legile de descriminare rasiale, Precum toate con-
ttactele de inchiriere incheiate de Centrul National de Roma-
tizare in pericada descriminatorie.
Nu se vor restitui actele de corespondenld interioard, earl
privese Serviciul Administrativ, referatele administrative, avi-
zele si in general orice act administrativ, justificativ al unei
intisuri luate in interesul servikfului.
Legea intrebuinteazd o formula enunciativd,. spundnd toate
<contractele de inchiriere, etc., pentru a infelege CO se va res-
tHui orice act care va constitui un titlu justificativ al titula-
rului evreu pentru formularea vre-unu drept al anti temei n
constituie legea de abrcgare. Ca atare, suntem de pdrere cd se
Nor preda titularului evreU, actele i dovezile cd a fost eve-
cuat din apartamentul sdu in epoca discriminatorie, prccesul-

15 225

www.dacoromanica.ro
verbal de preluare, irivpntarul de cons!atare a situafiunii icon-
bilului, etc.

Art. 60. Pain osebit lege se va dispune in privino


fructelor culese de Stat, a daunelor derivand din orice cauze
imputabile Statului si a sumelor incasate sau- datorate cu orice
titlu de cgtre Stat, ca urmare a mgsurilor legislative abrogate
prin prezenta kge.

COMNTARIU
1. Art. 60, declarti c prin osebird lege se va dispune
M privinfa fructelOr culese de. Slat a daunelor derivand qiq
mice cauze imputabile Statului si a sumelor incasate sau da-
toiate cu orice titlu.
Cand legea prevede Ca se va dispune asupra unor sume-
de bard datorate de Stat, inseamnei Ca se recunoa-
ste ca Statul se anti debitor i cà prin 1egea viitoare se var
reglementa numai modalitafile de p1a16 ale acestor datorif. Ca
mare, titularul evreu va putea chiar inainte de a interveni
legea viitoare de a cere sei se constate judectitoreste sumele-
de bani pe care le are de primit, ramemand ca sumele preva=
zute in hotaririle judectitoresti respective se( fie platite cont.
modalfteijilor organizate de legea viitoare.
Art. 34. a prevtizut c6 cu derogare dela disp. art. 60,
' sumele datorate potrivit art. 22,-art. 23 al. 2, art. 32, al. 3, pre-
cum si sumele incasate de Slat in baza unei deciziuni de ex-
plopriere pentru utilltate publica, vor fi restituite de indard.
Ar uma cà dinecomparafiunea acestor clout( texte art. 34
st art. 60, statul nu poate fi _obligat la p7ata unei sume de
bani de indatti, pentru cazul ctind ar define lard cauza o va-
loare sau o suma de bani susteptibila restituirii.
De exemOlu, intre bunurile miscatoare preluate dela un
evreu cu ocazM exproprierii a putut exista si numerarul intre-
panderii: sau evretd desi exceptat a pltitit china, sail Statul a
incasat chirii dela chiriasul unui evreu exceptat, chiar dupa
ce a intervenit hotarirea judeceitoreasca de exceptare, sau Stet:
tut .in vIrtutea legii 143 din 10 Ivlartie 1943, a adminigtrat.,un
Mobil in care jumatatea indiviza era a titularului evreu si alta,

226

www.dacoromanica.ro
jtinititate a unui neevreu al in vir;utea acestei calittifi a Inca-
...sat chiriile pentru intregul imobil.
Socotim cd in aceste cazuri este vorba de restituirea
unor valori ca orice lucru miscator, care indreptrifeste pe titu- .
lcuul evreu de a pretinde sri fie restituite de indatoi. Nu s'ar
putea susfine ca aceste sume surd incasate sau datorate, in
scopul de a se aplica art. 60, deOarece aceste sume sunt defi-
pute lard cauzei de cdtre Stat.

22.

www.dacoromanica.ro
D E C RE T
Nr. 1626

MIHAI I-iu
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU SI VOINTA NA-
TIONALA REGE AL ROMANIEI
La toti de fa i viitori, sanitate,
Vzând jurnalul Consilului de Ministri Nr. 560 din 30
August 1944.
Am decretat i decreeini:
ART. I. Drepturile Rominilor sunt cele recunoscute
de Constitutia din 1866, cu modificgrile ce ulterior i-au fost
aduse si de Constitutiunca din 29 Martie 1923.
- ART. II. Sub rezerva celor cuprinse in art. 3 si 4, pu-
terile Statului se vor exercita dupg regulele asezate in Con-
stitutiunea din 29 Martie 1923.
ART, III. ,, Un decret dat in urma hofgririi Consiliu-
lui de Ministri va organiza Reprezentanta Nationalg.
Pang la organizarea Reprezentantei Nationale, puterea
legislativg se exercitg de atre Rege, la propunerea Consillu-
lui de Ministri.
ART. IV. 0 lege speciali va statornici conditiunile
in care magistratii sunt inamovibili.
Juriul ràmâne desfiintat.
ART.. V. Sunt si eimin abrogate decretul regal Nr.-
3053 din 5 Septembrie 1940, publicat in Monitorul Oficial
Nr. 205 'din 5. Septembrie 1940, decretul regal Nr. 3067 din
6 Septembrie 1940, publicat in Monitorul Oficial Nr. 206 bis
An '6 Septembrie 1940 si decretul regal Nr. 3072 din 7 Sep-

22i)

www.dacoromanica.ro
tembrie 1940, publicat in Monitorul Oficial Nr. 208 din &
Septembrie 1940, toate referitoare la investirea presedintelui
-de Consiliu cu depline puteri si fixarea preiogativelor regale.
Dat in Bucuresti Ia. 31 August 1944.
MIHAI I-iu
Presedintele Consiliului de Ministri
General de Corp de Armata Adjutant
Constantin Sandtescu
Ministri de Stat: Iuliu Maniu, Const. 1. C. Bratianu,
Lucretiu Patrascanu, Const. Titel Petrescu
Ministrul Justitiei ad-interim, Lucretiu Patrdscanu
MinisW Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale
G-ral Dr. N. Marinescu
Ministrul Economiei Nationale si ad-interim la Finante.
G-ral de Divizie Gh. Potopeanu
Ministrul Afacerilor Straine, Grigore Niculescu-Buzesti.
Ministrul Apararii Nationale, Gl. de Corp de Armed*
Mihail Racovita
Ministrul Afacerilor Interne Gl. de Divizie
Aurel Aldea
Ministrul Agriculturii si Domeniilor, D. D. Negel
Ministrul Culturii Nationale si al Cultelor, Gl. de Corp
de Armatd, Ion Roiteanu
Ministrul Lucr. Pub lice si al Comunic. GI. de Brigadd
C. Eftimiu

230
www.dacoromanica.ro
Partea II

www.dacoromanica.ro
Legea Nr. 224
pentru reglem entarea raporturilor dintre proprietarl I chlr141 1)-
cu modificarile aduse prin Decretul-Lege Nr. 1972 din 21 Oct. 1944 2)

Art. I. Dispozitiunile art.: 1, 6, 8, 9, 11, 12, 13, 14,


16, 17, 18, 19, 20, 24, 25, 26, 29, 30, 34, 37, 40, 41 si 43
-din legea Nr. 224 din 6 Aprilie 1943, pentru reglementarea
raporturilor dintre proprietari i chiriasi se rnodifica, se corn-
pleteazg sau se abrogg dupa curn urrneaza:

CAPITOLUL I
Norme de prelungire.
Art. 1. Toate inchirierile i subinchirierile, scrisc
ori verbale, de imobile cladite urbane sau rurale, care expira.
la 23 Aprilie 1943 sau dupa aceasta data, precurn i acelea
care se vor incheia ulterior, se prelungesc de tdrept, in condi-
tiuniIe acestei legi.
Prelungirea se acorda tuturor Contractelor de inchiriei .
sau de subinchiriere, indiferent dacg obiectul lor este locunita
sau vreo alta destinatiune publicg ori privata precurn: loca-
luri de comert, de industrie, de meserii, coli, fabrici, hote-
luri, cluburi, carninuri de ucenici, sali de spectacole, boxe din
hale, chioscuri de ziare i oricare altele.
Prelungirea prevazuta in aceasta lege se acorda pe tot
tirripul tazboiului, pang la trecerea arrnatei pe picior de pace.
(Adaus D. L. Nr. 1972/944) Contractele de inchiriere
a irnobilelor proprietatea Statului, a Regiilor publice coiner-
ciale, a Caselor Autonome, a administratillor publice si a ori-
1) Publicata in Monitorul Oficial Nr. 81 din 6 Aprilie 1943.
2) Legea Nr. 519 publicata In Mon, Of. partea I Nr. 245 din
23 Octombrie 1944.

233,

www.dacoromanica.ro
egror alte institutii publice, in care se- exercitg un comert sau
industrie, beneficiazg de prelungire numai ping la 23 Apri
lie 1945.
Art. 2. Contractele de inchiriere sau subinchiriere reia-
tive la locuinte beneficiazg de prelungire numai dac i. chiria-
sul sau subchiriasul indeplineste urmitoarele conditiuni:
1. Si' foloseascg personal apartamentul i sg-I ocupe
efectiv.
Funttionarii- publici transferati, sau cu serviciul in mai
-mite loca1iti, ori detasati in altg localitate nu pierd drep-
tul la prelungirea contractului de locuint1 dacg -ei sau fami-
liile lor b ocup i dacg nu sunt proprietari, intr'una din loca-
litgtile in care au functia.
Sunt considerati ca ficand parte din familie, pe lâng
sot si sotie, copiii, pgrintii i bunicii care locuesc cu china-
ul sau cu subchiriasul, precum i oricare alte rude ale lui sau
aIe sotiei sale, ping la gradul de unchi i nepot inClusiv, dacg
-dovedesc cg au locuit cel putin trei luni impreunii cu chiriasul
salt' cu subchiriasul.
2. Contractul de inchiriere si nu fie accesoriu al unui
-contract de locatiune de serviciu, care a incetat, in price mod.
In exceptia din acest aliniat nu sunt cuprinse familiile func-.
iionarilor publici incetati din viati; ele au dreptul s conti-
nue a ocupa apartamentul ce-I detin din imobilele Statului
sau altor administratii publice ori de utilitate publics& ping
la cel mai apropiat termen de mutare si in mice caz cel putin
3 luni.
Familiile tunctionarilor publici morti, dispgruti, Prizo-
nieri de rgzboiu sau mafi rnatilati,_ au acelas drept pe tot
timpul argtat la art. 1 al. ultirn, daci locuesc in vreunul din
imobilele previzute la aliniatul precedent.
Se considerg ca ficind parte din farnilie persoanele pre-
Nizute 1a art. 2 pct. 1 al. III.
Art. 3. In caz de deces al chiriasului sau al subchivia-
ului, beneficiazg de prelungirea . contractului de inchiriere,
pentru locuintg familia sa, astfel curh e definitg la art. 2 pct.
1 al. III.
Beneficiazi deasemenea de prelungire, pentru localarile
in care continui s exercite un comert, o industrie sau o me-
serie, sotul celui decedat i descendentii sai.

234

www.dacoromanica.ro
Art. 4. Nimeni nu poate beneficia de prelungirea con
tractului deck 13-entru un singur apartament de locuit, indife
rent dacg celelalteapartamente inchiriate sau subinchiriate lui
sun( situate in aceeasi sau in altg localitate, cu exceptia func-
-tionarilor prevgzuti la art. 2 pct. 1 al. II.
Chiriasul sau subchiriasul, care detine doug sau mai multe-
apartamznte inchiriate sau subinchiriate, este *obligat
opreascg numai unul dintre acestea si sg denunte contractele
acelora la care renuntg, in termen de 10 zile dela publicarea.
lcgii, prin notificare sau scrisoare recomandatg, sub sanctiunea.
pierderii prelungirii, precum si a pedepsei prevgzutg la art. 41
pct. 8.
Regimul juridic aplicabil subchiriasilor, in urma acestor-
denuntgri, este --eel prevgzut la Capitolul IV.
Art. 5. Prelungirea acordat g. opereazg de drept.
Chiriasul sau subchiriasul care nu voeste s beneficieze,
de prelungire, este dator sg' incunostiinteze pe proprietar, prin_
scrisoare recconandatg sau notificare in termen de 10 zile, dela,
publicarea legii.
Renuntarea la beneficiul prelungirii este permisg, in vii-
tor, la data expirgrii contractului sau oricind in cursul lui. Ia.
acest caz se va face notificare de renuntare proprietarului si
chiriasului principal dupg procedura argtatà mai sus cu o lung
inainte de expirarea- contractului ori de data ulterioarg de mu-
tare (Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru), la care voeste sg-1 de-
nunte.
Art. 6. Nu beneficiazg de prelungirea contractului dc-
hichiriere sau subinchiriere:
a) (Abrog. D. L. Nr. 1972/944). ').
b) Strginii 2).
Beneficiaii totusi de prelungire:
1. Membrii Ambasadelor, ,Legatiunilor, Misiunilor Mi
litare, Oficiilor Consulare Strgine, atasatii militari sau civili
de pe lingg legatiuni, precum i cetatenii strgini, care se dig
1). Evreii care sunt chiriasi ai C. N. R.-ului. Acestia urmeaza
normele stabilite prin legea Nr. 399/943 si prin decizille Secretaria-
tului de Stat al Romanlzarei Co1onizarel 9 Inventarului.
2) Vez1 comunicatele Ministerului Afacerilor Str5ine publicale
In Mon. Of. Nr. 85, 99, 105/943.

35 >

www.dacoromanica.ro
irpmisiuni oficiale ori sunt &In serviciul acestora, pentruiiocuin-
tele mobilate nemobilate i pentru birourile br sau ale ter-
viciilor ce indeplinesc.
2. Strginii cetMeni i unui Stat in care rominii se bucurii
in ceea ce priv,este inchirierile, de acelas regim legal ca aa-
Aionalii. Ministerul Afacerilor Stralne va determina care Bunt
State le ai cgror supusi beneficiazfi de aceastg exceptiune1).
3. Stfainii rarg nationalitate i cei care au avut pasa-
port Nansen.
c) Chiriasii Cercurilor Militare ofiterilor i subofiteri-
lor, ai Casei Cercurilor Militare sau al Casei Ostirei, cu con-
ditia ca localurile sau apartamentele respective s fie destinate
exclusiv pentru nevoile ofiterilor i subofiterilor. Chiniaill
functionar sau pensionar public nu va putea fi totusi evacuat
din locuintele intrfind in aceasta categorie cleat dacg i se cla
o altg locuintg corespunzfitoare;
d) Chiriasii care au, in aceiasi localitate, o proprietate
neInchiriat i chiriasii Centrului National de Romfinizare care
runt proprietari de imobile in aceiasi localitate, 4fara de alma
and chiriasii lor sunt neevacuabili potrivit legh de fatfi

CAPITOLUL II.
Despre chirie.
Art. 7. In contractele de inchiriere, prelungite potrivit
acestei legi, chiria ce se va plfiti pe inter-ralul 23 Aprilie 1943
23 Aprilie 1944, va fi chiria de bazfi la care se va calcula
sporurile prevgzute mai jos..
Pentru anii urmatori Consiliul de Ministri va putea revi--
zui quantumul chiriei cu cel putin o lung inainte de 23 Aprilie
al fiecfirui an, clac . va fi cazul.
Art. 8. Chiria de baza, asupra careia se vor calcula
sporurile din articolele urmfitoare, este chiria legalg totalfi pro-
vi7auta .in contract, adica inclusiv incfilzitul i sporurile legale
anterioare, plgtitfi in total pentru anul 23 Aprilie 1942 23
Aprilie 1943, din care se va deduce la imobilele cu inalzise
centralfi, o cotg de 25°/o pentru apartamentele de locuit
ch. 20°/o pentru toate celelalte, precum i pentru cldirile care
1) A se vedea circulara Nr. 51769/943 a Ministerultd Justitlei.

236

www.dacoromanica.ro
.bullinstalatii de ealorifer, cu cgrbuni sau incalzire cu gaze, a-
ceste cote reprezentand costul Inclzitului. notfiv4 le.i; de
fatg farg prejudiciul dispozitiilor art. 11.
Toate sporurile viitoare se vor calcula asupra chinet de
bazg.
La imobilele farg- incalztre centralg, chiria de baz g. este
chiria totalg platitg pentru anul 23 Aprilie 1942 23 Apri-
lie 1943.
(D. L. Nr. 1972/944.). In toate cazurile, chifia
totalg pe care va trebui s'o plateascg chiriasul cu incepere
clela 26 Octombrie 1944, se compune din chiria de bazg,
asa cum s'a stabilit mai sus, la *care se vor adguga spo-
rurile prevazute pentru anul 23 Aprilie 4943 23 Aprilie
1944, de art. 9 din legea Nr. 224 din 6 APrilie 1943 pentru
reglementarea raporturilor dintre proprietari i chiriasi, node
sporuri prevazute de legea de fata, precum i suma reprezen-
-Land costul efectiv al combustibilului...si cota parte din majo-
rgrile de irnpozite i taxe.
Art. 9. (D. L. Nr. 1972/944 modif.).
Cu incepere dela 26 Octombrie 1944, pe lingg cotele
preva'zute drépt spor de chirie pentru anul 23 Aprilie 1943 --
23 Aprilie 1944, se vor mai plgti urmatoarele noui sporuri
znuale calculate la chiria de baza:
A) Pentru locuintg:
100/o dacg chiria anualg este pang la 50.000 lei inclusiv;
150/0 dacg chiria anuala este intre 50.000 150.000 lei
iticlusiv;
203/4 dacg chiria 'anualg depgseste 150.000 lei.
Aceias cota de majorare se apIic i chiriilor pentru bi-
rourile ocupate de Stat sau de celelalte autoritgti publice,
precum i pentru atelierele care folosesc cel mult 5 luera-
tori sau 5 cai putere, camine, cantine, economate, localuri
neupate de spitale si institutii de asistentg socialg.
Aceste cote se dubleazg dacg totalul ,veniturilor brute
anuale inscrise in rblurile fiscale sau in statele de salarii ale
.chiriauIui si ale membrilor familiei 'sale, care locuesc in itno-
bilul inchiriat, depgseste suma de 1.500.000 lei:
B) Pentru pravalii. sau mice localuri, care nu servesc
Arept locuintg si nu intra in enumerarea dela pct. C, nouile
.sporuri stint urmgtoarele:
203/4 dacg chiria anualg este papa' la 200.000 lei inclusiv.

a27

www.dacoromanica.ro
30% dacg chiria nua1 este intre 200.000 300.000 lei
inclusiv;
40% daca chiria anuala depa§e§te 300.000 lei.
C) Pentru salile de spectacol §i cinematografe, nouile
sporuri vor fi urmatoarele:
300/0 pentru salile cu o chirie pang' la 500.000 lei in-
clusiv;
40°/o pentru salile cum chirie intre 500.000 §i 900.000
lei inclusiv.
Pentru salile cu o chirie mai mare de 900.000 lei §i pen-
tru hoteluri, Cluburi, fabrici impreuna cu cladirile anexe, bai §i
§tranduri, se acorda un spor anual de 25% la indoitul chiriei
platita pe semestrul 23 Aprilie 26 Octombrie 1944.
La cotele noui de majorare prevazute la punctul B si C.
se adauga inca 10%, daca cifra de afaceri a chiria§ului, pe
anul .in curs, depaseste suma de 50.000.000 lei.
"Art. 1O Pentru imobilele cu incalzire centralg se a-
daugg, un spor de chirie de 3°/0 in afara de cotele argtate la
art. 9.
Art. 11. (D. L. Nr. 1972/944, modif.).
La contractele de inchiriere, in care sporul de chirie pea-
tru anul 23 Aprilie 1943 23 Aprilie 1944 a fost stabilit
de Comisia Arbitrala, §i la cele inchiriate la libera tranzaclie
dupa 23 Aprilie 1942, se acordg urmafoarele sporuri anuale
cle chirie, calculate la indoitul chiriei platite pe semestrul 23
Aprilie- 26 Octombrie 1944:
A. Pentru locuinte:
10 la sutg dacg chiria anuala este pang la 50.000 lei in-
clusiv;
15 la sha daca chiria anuala este intre 50.000 150.000
tel inclusiv;
20 la sutg daca chirianuala dep4e§te 150.000 lei.
Aceste cote se dubleaza daca totalul veniturilor brute a-
nuale inkrise in rolurile fiscale sau in statele de salarii ale
chiria§ului 6 ale membrilor familiei sale, care locuesc in imo-
bilul inchiriat, depa§e§te suma de 1.500.000 lei.
B) Pentru pravalii, localuri care nu servesc de locuinta,
sali de spectacol 6 cinematografe, hoteluri, cluburi, fabrici,
impreuna cu cladirile anexe, bai i trancluri, cotele de ma-
jorare stint urmgtoarele:

238

www.dacoromanica.ro
10 la sut5 dad 'thiria anual5 este ping la 100.000 lei
inclusiv;
15 la sut5 dac5 chiria anual5 este intre 100.000
200.000 lei inclusiv;
20 la sut5 dac5 chiria anual5 dep5seste 200.000 lei.
La aceste cote de m!jorare se adaog5 inc5 10 la sut5
crac5 cifra de afaceri a chiriasului, pe anul in curs, dep5seste
suma de lei 50.000.000 lei.
Cererile de fixarea chiriei pendinte inaintea Comisiunilor
Arbitrale, vor contintia a fi judecate de acele comsiuni, ur-
n.5nd ca la chiria cc se va fixa sa se adaoge sportirile de fati.
Art. 12. (D. L. .Nr. 1972/944 modif.).
In afar5 de aceste sporuri de chirie, la imobilele cu lit-
cIzire centralà, chiriasul este obligat s plaiteasc5 costul in-
treg al combustibilului.
Repartizarea intre locatari a costului combustibilului se
va face proportional cu cubajul ,incaperilor inc51zite, care se
va stabili pe baza planurilor de constructie ale imobilului, cu
modific5ri1e survenite.
Calcularea costului efectiv al combustibiiului, decontul
intre proprietar i chirias si plata se vor face trirnestrial pe
baz5 de facturi originale. In acest scop, proprietarul este obli-
gat s5 prezinte chirlasului acte justificative de sumele efectiv
pl5tite.
Chiriasui este obligat sa. achite Proprietarului sum deo-
rat5 in termen de 30 zile dela cererea ce i se va face prin
carte postara recomandat5.
Stabilirea cuantumului i repartiz5rii costului combustibi-
lulu; se va putea face prin actiune in constatare.2
Art. 13. (D. L. Nr. 1972/944 modif.).
Contractele de inchiriere, in care o parte din imobil ser-
veste ca locuintg, iar restul pentru exercitiul unui comert sau
industrie, vor fi considerate in intregime numai ca contracte de
kcuint5, dac5 chiria de baz5 nu trece de 100.000 lei anual.
Dac5 chiria de baz5 dep5seste aceast5 sum5, sporurile cle
chirie or fi acele prev5zute pentru imObirele care nu servesc
di ept ,locuin t5. si se vor calcula in raport cu toat5 chiria din
contract.

23f

www.dacoromanica.ro
Art. 14. (D. L. NI... 1972/944 moclif.)1)
Art. 15. La inchirierile in care pa'rtile aD lacut pe lanes:
contractele de inchiriere i o conventie separatg,, prin scare s'a
prevazut ca chiriasul s p15.teasca, sub once forma', peatru cgl-
dura sau cu once titlu, proprietaolui alta suma' peste chiria
contractuaM, se var totaliza sumele din ambele conventii. .
La sun& rezultata' se va calcula china de baz i sporu-
rile conform legii de faf.a.-
Chiriaii vor avea dreptul s cearg de pe acum revizuirea
conventiilor i stabilirea chiriei de bazg la Comisiunea de Ar-
bitri.
Cererea se va face in termen de 30 zile libere dela pu-
Vicarea legii.
Pgrti le sunt obligate s'a prezinte aceasta conventie la
viza,cu scutire de amen& in termen de 30 zile libere dela
publicarea legii de fata, independent de data la care s'au in-
cheiat si sub sanctiunile prevgzute de art. 14 paragraful 19
din legea timbrului.
Art. 16. Majoigrile viitoare de cote la impozitele fis-
cale precum i impozitele i taxele noui corespunza'toare fie-
egrui apartament sau local inchiriat cc se vor infiinta dupg.
data de 1 Aprilie 1943, 'se vor impa'rti in pgrti egale, intre
proprietari i fiecare dintre chiriaii respectivi, care ocup 'a. pea.-
valia, localul sau apartamentul. Pentru taxele de ap i gunoi
ce se vor majora tot dupa aceasta data, dac51 prin contract
plata lor este in sarcina proprietarului, chiriaii sunt datori ssi
achite lunar acestuia sporul rezultat, dup.a. tariful ziIe. Acest
spor se va imparti intre toti locatarii imobilului, pe baza chi-
tantelor respective.
(Aliniat modif. D. L. Nr. 1972/944).
Sumele prevazute mai sus se vor ad'aDga la china soco-
tied' conform art. 8- sau 11, dupa' caz.
(Aliniat modif. D. L. Nr. 1972/944).
Stabilirea cuantumului i repartiZarii acestor sume se va
putea face prin actiune in constatare.
1) Proprietanikcu contracte incheiate la libera tranzactie dim&
23 Apri lie 1942, nu beneficiaza Dentru anul 23 Apri lie 1943 23
Apri lie 1944 da nici un fel de spor, pentru chine, inazit on taxe
de apg si gunoi, pretrazut la art. 11 si 16.

240

www.dacoromanica.ro
Art. 17. (D. L. Nr. 197Z/944 modif.).
La imobilele noui, ce se vor inchiria, dupa publicarea
prezentului decret-lege de modificare precum i la acele rama-
se libere de orice cauza, chiria anuala, socotita far a. costul
combustibilului, nu poate depasi dublul valorii locative brute
inscrisa in rolul fiscal al anului respectiv.
La imobilele sinistrate din orice fapt de razboiu, pentru
a caror reparatiuni sau repladire s'an facut iiivestitiuni de
peste 2501o, in raport cu valoarea imobilului sau apartamentu-
lu7 care formeaza obiectul contractului, calculata potrivit art.,
40, lit. b din legea timbrului, chiria anuala nu poate depasi
triplul valoarei locative brute.
Daca investitiunile sunt mai mari de 400/o din valoarea
imobilului, chiria anuala nu poate depasi impatritul valorii
locative brute, iar daca investitiunile sunt mai mafi de 603/4
din valoarea imobilului, chiria anuala nu poate depasi ui-
cincitul valorii locative brute.
Art. 18. (Abrog. D. L. Nr. 1972/944).1).

CAPITOLUL III.
Evacuari.
Art. 19. Proprietarul,.uzufructuarul. sau titularul unui
drept de habitatie, astazi chinas sau tolerat, care, are o pro-.
prietate dobandita anterior publicarii legii de fata, de el on
de sotul gu, in aceia§i localitate si face parte dintr'una din
categoriile prevazute la articolul urmator, va putea evacua pe
1) Textul art 18. Toti chiria§ii §i subchiria§li evre), care be-
neficlaza de prelungire, strMnii fara nationalitate l cei care au avut
pa§aport Nansen, precum §1 societatile avand cel putin 40°/0 capital
care apartine evreilor, vor plati Statului anual o coth egaIg cu 15%
din chide totala pe care o plgtesc, inclusiv incalzitul §i accesoriile,
Plata se va face la administratiile financiare sau perceptifie
Statului, odatä cu prezentarea la viza a contractului de inchiriere.
La contractele vetbale proprietarul este obligat sa facg declaratie In
scris, In 30 zile libere dela publicarea acestei legi, aratând numele,
prof Asitinea §i domiciliul chiria§ului, precum §i chiria respectivg.
Incasarea sumelor urmeaza sä se facg potrivit normelor din
procedura fiscala. Administratille financiare yor vgrsa aceste sume
la Casa de Depuneri pentru Fondul Special al Asistentei Soclale de
rIztniu. Intrebuintarea lor se va face conform cu hotgrärea Consi-
Ilulul de Mini§tri.

16 241

www.dacoromanica.ro
chiria§ul sau, insa numai pentru a se muta efectiV in imobilul
ocupat de acesta.
Dreptul de evacuare poate fi exercitat §i de un coproprie-
tar cu consimtamantul celorlalti coindivizari.
(Adaus D. L. Nr. 1972/944 modif.). In toate cazurile,
daca dispozitivul incaperilor permite, judecata va putea ad-
mite cererea de evacuare numai in parte, hotarand ca proprie-
tarul sa-imparta folosinta imobilului cu chiria§ul §i stabilind
modalitatea acestei folosinte in raport cu nevoile fiecaruia,
precum §i reducerea proportionala a chiriei.
In caz de tulburare din partea proprietarului sau a chiria-
§ului a pa§nicei folosinte a locuintei astfel imparlite, in afara
de sanctiunile prevazute de art. 41, punctele 6 §i 7, instanta
speciala sezisata cu judecarea infractiunei va putea pronunta,
In caz de recidiva, §i expulzarea culpabilului din imobil.
Chiria§ul care are in aceia§i localitate, in proprietate, uzu-
fruct sau habitatie, o locuinta de natura a-i satisface nevoile,
va putea fi evacuat, dupa procedura prevazuta de art. 37 §i
uimatorii, imediat ce aceasta locuinta ramine liberL chiar daca
proprietarul, uzufructuarul sau titularul dreptului de habitatie,
dela care detine imobilul, nu face parte din categoriile aratate
la art. 20.
Art. 20. Pentru ca s poata exercita dreptul de eva-
cuare, persoanele prevazute la articolul precedent trebuie sO
faca parte din vreuna din categoriile urmatoare:
1 . Sa fie invalid, orfan minor sau vacluva din razboaiele

Romaniei.
2. Sa fie funclionar ori pensionar public, lucrator sau
mic meseria§.
3. 'Sa fie refugiat dintr unul din teritoriile vremelnic
. otupate.
4. Sa aiba un chiria§, care are o proprietate inchi-
riata §i al carei chiria§ ar putea fi evacuat potrivit acestei legi.
5: (Abrog. D. L. Nr. 1972/944). 9.
6. = S -aiba nevoie de apartamentul a carui evacuare o
cere, pentru a da locuinta unui fiu sau unei, fiice, daca sunt
functionari publici sau daca s'au, casatorit §i nu au alta lo-
cuinta. 2).
7. Sa se gaseasca intr'o situatiune in care echhatea
ar impune, in mod vadit, reintegrarea sa in imobilul inchiriat.

242

www.dacoromanica.ro
(Alin. abrog. D. L. Nr. 1972/944). 3).
(D. L. Nr. 1972/944 modif.). Actiunile pendinte interne-
te pe dispozitiunile acestui text, se considera valabil intro .
gcluse, chiar daca n'au avut hicuviintarea prealabila a Ministe-
isrului Justitiei.
Art. 21. Chiria$ul evacuat in baza art. 19 6 20 are
-dreptul s ocupe apartamentul -sau imobilul parasit eventual
tle proprietarul sau i sa se substituie in contractul acestuia.
Art. 22. Statul, judetul, comuna sau oricare alta per.
-soana juridica de drept public, ori de utilitate publica, vor pu-
Aea s evacueze pe chiriaii lor, daca iniobilul detinut de a-
cestia este necesar pentru instalarea de spitale, camine de uce.
cici sau altele, cantine, economate, $coh, teatre, servicii pu.
Vice nou infiintate sau marite.
Chiria$ii care ocupa imobilele expropriate detinitiv de
Stet, judet sau comuna, pentru care pretul exproprierii a fost
platit integral, vor putea fi-deasemenea evacuati.
Evacuarea lor nu se va putea face decat daca se 'trece
la executarea lucrarilor pentru care s'a fkut exproprierea. .

Chiriasul functionar sad pensionar public nu va putea fi


irisa evacuat in baza acestui articol, decat daca i se da o alta
corespunzatoare.
Va putea fi totu$i evacuat once chiria$ dintr un aparta-
znent al unui imobil parohial, pentru a se da locuinta preotu-
lui sau diaconului care serveoe la biserica respectiva, -Fara
-obligatia de a se da chiriasului o alta locuinta;
Art. 23. Evacuarea chiriasului principal atrage dupg
lrie si rezilierea contractului subchiria$ului.
Art. 24. Proprietarii din categoriile revazute la art.
20 $i 22 nu vor putea evacua pe chiriasii prevazuti mai jos.
..ckcitt daca aceoia ar poseda in kcalitate, o proprietate cores-
vunzatoare din care ar putea evacua $i ei pe chitia$ii kr sau
1) SA alba nevoie de imobilul a cArurevacuare o cere, pentu
-Aocuinta proprie, pentru infiintarea sau continuareet unui comer( sau
imeserie, daca chiriasul este evreu.
2) A se vedea circularele Nr. 51769/943 si 55861/943 a Mints-
4erulul Justitiei,
3) Cererlle proprletarllor, care se Vol afla In asemenea tatua-
une se vor prirni de instantele competente, numai dupaincuviinta-
rea prealablia a Afinisterului de Justitie.

243

www.dacoromanica.ro
dac imobilul liberat de proprietar este corespunzgtor imobi-
lului din care ar urma sg fie evacuat chiria§ul:
(D. L. Nr. 1972/944 modif.).
1; Invalizii, vgduvele §i orfanii din rgzboaiele R-.117Ca^
niei, refugiatii §i cei mobilizati in zona operativg.
2. Sotia §i descendentii celor dispgruti, prizonieri salt>
morti in igzboiu.
(Alin. modif. D. L. Nr. 1972/944).
Acelea§i drepturi au pgrintii ac'estora dad nu sunt pro-
-prietari de imobile, dad sunt lipsiti de avere §i erau intreti-
nuti de ei.
In toate cazurile, dacg obiectul iocatiunei depg§e§te ne--
voile normale de locuintg ale chiriasului §i familiei sle, acesta_
va putea fi evacuat partial dupg normele prevgzute de art. 19,
al. 3.
Nu p-sot fi evacuati in nici un caz:
a) Autoritgtile publice, spitalele, cantinele, economatele,
cgminele si institutiunile de utilitate socialg.
b) Membrii Corpului Diplomatic §i Consular sau ai MiL
siunilor Oficiale, prevgzuti la art. 6 pct. 1 al. b, precum
birourile ocupate de ace§tia.
Art. 25. (D. L. Nr. 1972/944 modif.).
Dad proprietarul are mai multe imObile sau apartamente
de acela§ fel §i de naturg a-i satisface nevoile, va fi evacuat
chiria§ul care nu este functionar public sau pensionar public,
iar dacg chiriasii se ggsesc in aceia§i situatiune, va fi evacilat
acela care este necgsgtorit sau are o familie mai putin nume-
roasg.
Nu beneficiazg de aceastg ordine de preferintg chiria§ul
care are in aceiasi localitate, in proprietate, uzufruct sau ha-
bitatie, un imobil sau apartament de naturg a-i satisface ne-
voile §i care ar fi fiber sau ar -putea fi evacuat potrivit a-
cestei legi.
Stabilirea ordinei de evacuare se va wea face prin actiu-
ne in constatare.
Art. 26. (D. L Nr. 1972/944 modif.).
Dad proprietarul care cere evacuarea pentru cauzele pre-
--vkzute de art. 19 §i urmgtorii, nu obtine de bung voie consim-
Agmfintul chiriasului sgu,,se va adresa instantei prevgzute de,
art.- 37 in termen de 8 zile dela producerea faptului genera-
tor aI dreptului la evacuare.

244

www.dacoromanica.ro
Pentru faptele ulterioare datei de 6 Aprilie 1943 actiu-
-ilea de evacuare va putea fi introdusa in termen de 15 zile
,dela publicarea prezentului decret lege de modificare.
In toate cazurile/ evacuarea chiriasului nu se va putea-
executa deck la sfarsitul semestrului in curs la data pronun-
Virei hotarirei de evacuare.
Presedintele sau judecatorul citand de urgenta, atat pe
proprietarul care cere evacuarea, pe chiriasul a carui evacuare
se cere cat i pe proprietarul al carui apartament urmeaza sa
se elibereze, va ordona evacuarea chiriasului, daca va constata
ci conditiunile legale sunt indeplinite i totodata, prin aceiasi
%ordonanta, va statua asupra dreptului chiriasului de a se muta
in apartamentul pe care urmeaza si-1 paraseasca proprietarul.
Ordonanta data va dispune subrogarea chiriasului eva-
cuat in drepturile pe care le avea proprietarul chirias. Ea are
caracter executoriu si se pronunta cu drept de recurs, la in-
stanta superioara, in termen de cinci zile dela pronuntare.
In caz de casare, instanta de recuts va evoca si judeca
londul.

CAPITOLUL IV
Sabinchirieri.
Art. 27. Contractele de subinchiriere, totale sau par-
tlale, de apartamente goale sau mobilate, se prelungesc ia
-conditiunile preVazute la capitolul I.
Chiriasul principal, care a dat cu chirie un apartament mo-
bilat, va putea evacua insa pe subchiriasul sau, cu conditiunea
de a locui personal apartamentul si fara dreptul de a subin-
.
chiria pe viitor, notificand denuntarea contractului cu cel pu-
tin o luna inainte de data de mutare (Sf. Gheorghe ori Sf.
Dumitru).
Membrii corpului diplomatic si consular, precum i ceta-
tenii straini, aflati in misiuni oficiale nu vor putea fi evacuati.
Se prelungesc deasemenea i orice subinchirieri care u
alt obiect decat locuinta, daca subinchirierea nu a fost oprita
prin contract 1).
Art. 28. Dreptul subinchiriasului la prelungirea con-
ttactului, constituie un drept personal al acestuia, care se-
exercita independent de soarta contractului principal.
1) Vezi circulara Nr. 51769/943 a Ministerului Justitiel.

245

www.dacoromanica.ro
Aceasta dispozitie se_aplica chiar in cazul and aparta-
ntentul este subinchiriat, total sau partial, subchiriasul ramâ-
n5nd In imobil ca chirias al proprietarului, dupa incetarea Ir
orice 'mod a contractului chiriaului principal,sinsa cu condi-
thmea de a mobila aPartamentul.
Chiria se va fixa in acest caz de catre judecatoria de-
pace respectiva. .

Contractul de subinchiriere se desfiinteaza totusi cancL


chiriasul principal este evacuat, in baza dispoziitunilor cam-
tolului III din aceasta lege.
Art. 29. Orice subinchiriere mobilata sau nemobilatL
nu se-va putea face dupa publicarea acestei lei, deck cu a-
probarea scrisa a proprietarului.
D. L. Nr. 1972/944 modif.).
Chiriasii, al caror venit net *este mai mic de 30.000 lei lunar.
au totusi dreptul s subinchirieze o camera' goala sau Mobilatc
fara obligatia de a mai cere consimtamintul proprietarului.
Subinchirierea la efugiati i sinistrati, lipsiti de locuintai
din orice fapt de r'azboi, este permisa numai partial' si pastran-
du-se destinatia bunului, fara obligatia de a cere consimta-
mantul proprietarului i chiar daca subinchirierea a fost inter-
zisa prin contract.
In cazurile de subinchiriere aratate mai sus, daca sums.
incasata de chiriasul principal depaseste jumatate din chiria ce
acesta plateste proprietarului, diferenta se cuvine proprietaru-
lui cu titlu de chirie.
Nu se considera subinchiriere faptul chinasului principa,
de a permite s locuiasca cu el rude din cele prevazute la art.
2, pct. 1, alin. III.
Art. 30. Chiria apartamentelor sau a partilor de apar-
tament, care se vor gasi subinchiriate nemobilat, in momenta-
aplicarei legii, cu toate c subinchirierea era oprita formal prim
contract, va reveni cu incepere dela 23 Aprilie 1943, in intre-
ginie proprietarului.
La subinchirierile mobilate se aplica aceleasi dispozitium-
ir.sa chiria luata' de proprietar se va reduce cu tota fixata chi-
riasului principal de catre judecatoria de pace respectiva, IlL
raport cu valoarea i starea mobilierului dat de el.
Chiriasul principal beneficiaza in ambele cazuri de inchi-
riere, pentru restul apartamentului, daca' subinchirierea a fost
partiala.

246

www.dacoromanica.ro
Chiria totala platita de el se va reduce cu cota corespun-
zatoare incaperilor ocupate de subchiriasuI a carui chirie a tre-
cut, in baza acestui articol, proprietarului.
(D. L. Nr. 1972/944 modif.).
Nu intra in prevederile de mai sus camerile subinchiriat
in conditiunile i cazurile prevazute de art. 29 alin. 2 si 3.
Subinchirierile de pravalii si de localuri cu alte destina-
ouni deatlocuinte, care au fost inchiriate desi subinchirirea
era formal oprita prin contract, ramin sub regimul dreptului
comun.
Art. 31. Proprietarul din articolid precedent se sub-
stiutie in dreptul chiriasului principal.
Subchiriasul va plati direct proprietarului sumele data-
rate. la termenele prevazute in contractul dintre el si chiriasul
principal.
Raporturile de drept rezultate din obligatiunea de a con-
tribui la plata caldurei si a sporurilor legale, pentru majorarea .
impozitelor si a taxelor de apa ci gunoi, se stabilesc numai
intre chiriasul princip'al si proprietar, afara de cazul subinchi-
rierilor totale prevazute, la art. 30.
Art. 32. Chiria oricarui apartament, pravalie sau locar
cu orice destinatiune, subinchiriat nemobilat, pana la data pu-
blicarei prezentei legi, nu va putea fi mai mare deck partea
corespunzatoare incaperilor subinchiriate, din totalul chiriei
globale socotite conform art. 8, .pentru anul, 23 Aprilie 1943
23 Aprilie 1944, sporita cu o treime.
La subinchirierile mobilate, sporul va fi de doua treimi.
Pentru subinchirierile ce se vor face dupa publicarea 3-
cestei legi chiria se va calcula in acelas mod, in raport cu chi-
ria globala a anului corespunzator in curs.
Art. 33. Chiriasul principal sau subchiriasul, care
aecunde adevaratul pret al subinchirierei, pierde dreptul de
subinchiriere, in afara de sanctiunea prevazuta la art. 41.,
pct. 3.

CAPITOLUL V.
Camere mobilate,
Art. 34. -- Se prelungesc, pe termenul si in conditiunile-
prevalzute la Capitolul I, toate contractele scrise sau verbale

247

www.dacoromanica.ro
de camere mobilate, inchiriate cu luna, in imobile particulare,
hoteluri, hanuri sau pensiuni.
(Alin. modif. D. L. Nr. 1972/944).
Pe viitor, inchirierea de camere mobilate nu este permisa
decAt cu consimtamântul proprietarului. Sunt exceptate dela
itceasta regula, hotelurile, hanurile i pensiunile autorizate,
precum i subinchirierile aratate la art. 29, al. 2 si 3.
In hoteluri, chiriaii noui cu luna impreuna cu cei care .

teneficiaza de prelungire, nu pot ocupa deck un procent de


cel mult 15°Io din totalul camerilor. Cei gasiti in plus vor fi
evacuati cu procedura aratata la art. 26 si in ordinea preva-
zuta in art. 25, al. II si III.
Art. 35. Chiriasul poate s renunte la beneficiul pre-
lungirii. In acest caz, va trebui s nOfice aceasta proprieta-
rului sau chiriasului principal, dela care a Juat cu chide ca-
mera, cu cel putin 10 zile inainte de expirarca lunei in curs.
Art. 36. Pretul camerilor mobilate se va fixa de catre.
Comisariatul preturilor din Ministerul .Economiei Nationale.
Aceste preturi vor fi valabile i pentru camerae rechizitionate.

CAPITOLLIL VI.
Norme de procedurg.
Art, 37. Toate litigiile de natur civi1, intre proprie-
t&ri i chiriasi sau subchiriasi, izvorite din contract sau din
aplicarea dispozitiunilor legi; de fata, reclamatiunile pentru
etbuz de drept, facute fie de proprietar fie de chirias sau de
subchiriasi preCum i cererile de evactrare, prevazute la Capi-
tolul III, se vor judeca de judecatoria situatiunei imobilului
sau de tribunal, potrivit normelor generale de competenta 1).
Pentru determinarea competentei se va avea in vedere
chiria totala anuala.
(Aliniat modif. D. L. NI-. 1972/944).
Se excepteaza judecarea actiunilor intentate in conformi-
tate cu art. 12, 16, 28. si 30 care este, in toate cazurile, de
competenta judecatoriei de pace respectiva, precum i judeca-
rea actiunilor intentate in baza art. 20, pct. 7, care este, in
toate cazurile, de competenta tribunalului.
Actiunile intentate in baza art. 20 pc,. 7 la judecatoriile
1) Competenta ratione materiae a judecAtoriei este acea abi.-
litä prin legea Nr. 782 din 23 Octr.mbrie 1942.

248

www.dacoromanica.ro
de pace mai inainte de publicarea prezentului decret-lege, vor
.continua a fi judecate de acele instante.
Art. 38. Procedura de judecata este aceea prevazuta
in legea proprietarilor, cu urmatoarele derogari:
*a) Primul termen de judecata nu va putea fi mai lung
de 10 zile.
b) Paratul nu se va putea servi de alte acte decat de
acelea care au fost depuse h.dosar cu cel putin 3 zile inain.
tea ,primului term& de judecata, afara de cazul cand necesi-
tatea administrarii lor rezulta din desbateri;
,c) Fiecarei parti nu i se poate acorda decat cel mutt
.doua amanari pentru administrarea probelor. .

Nu se pot acorda amanari pentru lipsa de aparare.


Art. 39. Hotarirea se va da in Camera de Consiliul
numai cu drept de rect.trs sj .va fi eiecutorie.
Suspendarea executarii nu se poate acorda decat in con-
ditiunile prevazute de legea proprietarilor.
ermenul de recurs este de 5 zile i curge, in toate cazu-
rile, dela pronuntare.
Recursul se judeca de instanta imediat superioara, care
in caz de casare, va evoca i fondul.
Art. 40. (Abrog. D. L. Nr. 1972/944 rnodit.) 1).
1) Pentru fixarea sporinilor de chirie prevazute la art. 12 si ^
alin. C, se creiaza o comisie de arbitraj. compusa zstfel:
A. In Bucuresti, dintr'un consilier al Sectiunil 1 a Curtii ae
Apel, ea presedinte; doi presedinti ai tribunalului, desemnati de Mi-
nisterului JUstitiei, ajutati de doi arbitri, i anume : un reprezentant al
proprietarilor si tin comerciant sau industrias, din aceeasi categorie
profesionala cu chiriasul, avand fiecare i cate un supleant.
peasemenea membrilor cake nu faa parte din ordinul jueleca-
toresc, se va face de preseclintele comisiunii, prin tragere la sorti,
dintr'o lista de nate 10 persoane din fiecare categorie, intocmita de
Camera de Cornell si Industrie, la cererea acestuia.
B. In province, cornisla de arbitraj se compune: din prImul-
presedinte al tribunalului local, doi judecatori al tribunalului, desem-
nati prin tragere la sorti i doi arbitri, desemnati de primul-prese-
dinte; in acelasi mod ca mai sus.
Aceste comisiuni vor lucra in complet de 3 sub, presedentia
magistratului. Ele vor trebui sa se pronunte in 8 ziIe dela cerere,
care va fi facuta in 33 zile libere dela publicarea legii.
Judecata se face la instanta carela apartine presedintele comi-
siunei, Acesta va desemna unul sau mai multi grefieri, cari vor func-
tions ca secreted ai comisiunei.
Hotaririle se dau cu majoritate si se motiveaza sumer. Ele
sunk executorii si pesupuse nici unei cai de atac.
Opiniile separate-se rnoliveaza deasemenea sumar.

249,

www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VII.
Sanctiuni.

Art. 41. Comit delictul de sabotare a regionului legal


rl inchirierilor si se pedepsesc cu internarea intfun lagar de
munca dela 6 hini la 5 ani:
1. Proprietarii, chiriaii principali sau rnandatari acestora,
precum i chiriaii, sau subchirissii, care nu vor reduce pentru
viitor chiria dn inchirieri sau din subinchirieri, in limitele pre-
vazute de lege, precum i aceia care vor cere, vor primi sau
plati o chide mai mare decat chiria
Chiniaiii subchiriasii care vor denunta aceste fapte sunt
aparati de sanctiuni.
(Modif. D. L. Nr..1972/944).
2. Proprietarii 1 i chiriaii principali sau rnandatarii a-
cestora care nu restitue chiriasilor sau respectiv subchiriasilor
in conditiunile art. 43 din lege, sumele incasate anticipat, pre-
cum si Incrurile, inscrisurile, titlurile, efectele sau cambiile emi-
se, date in plata' sau lasate in garantie pentru diferente de chi-
rii pe anul 26 Octombrie 1944 26 Octombrie 1945 peste
"cliepturile legale cuvenite.
(Modif. D. L. Nr. 1972/944).
3. Chiriasii sau subchiriasii, care in scopul de a nu plati
ta parte din chiria cuvenita proprietarului, ascund sub once
forma' chiria reala.
4. .(Abrog. D. L. Nr. 1972/944 modif.). 1).
5. Proprietarii, care vor evacua pe chiriasi Fara a se
muta in imobilele evacuate, ori se vor miitanumai in mod tre-
calor.
6. Proprietarii care nu vor furniza chiriasilor apa outdO
pentru baie sau in timpul iernei caldura minima
prevazuta de normele legale in vigoare, daca sunt obligati la
procurarea lor, ori vor comite orice fel de acte de natura a
tulbura chiriasilor pasnica folosinta a bunurilor inchiriate.
7. Chiriasii, care tulbura in orice mod, linistea pro-
ptietarului sau a celorlalti chiriasi ai imobilului, ori degra-
deaza, ori distrug instalatiile acestuia.
8. Chiriasii care in contra dispozitiunilor art. 4, folo-
1) Chiriasii prevgzuti la art. 18 care nu vor varsa, la epocile
cuvenite, sumele datorate pentru constituirea fondului special de
asistentä.

250

www.dacoromanica.ro
-sesc cu titlul de inchiriere sau subinchiriere mai mult decat G
locuinta indiferent daca acestea sunt situate in aceiasi sau in-
alta localitate, exceptand locuintele sezoniere la bai sau lit
statiuni climaterice, precum §i acei care nu denunta in terme-
nul legal contractele de inchiriere i subinchiriere prevgzute-
la art. 4.
Art. 42. Delictele prevazute in aceasta' lege se urma-
resc §i se judeca dupa' procedura legii pentru reprimarea spe-;
culei ilicite si a sabotajului economic.
Constatarea acestor delicte se va face, din oficiu, la cere-
rea celor vatamati, nurnai de membrii parchetelor.
Vetificarea i confirmarea actelor incheiate este in cade-
rea sefului parchetului tribunalului respectiv sau a delegatului
sau, care sesizeaza instanta de judecata'.
Judecata se urmeaza inaintea instantei speciale de jude-
. cata a infractiunilor de specul ilicit i sabotaj economic C1P.
pe langa tribunalul de judet.
Instantele judecatoresti nu pot sa' acorde suspendarea pe-
depsei.

CAPITOLUL VIII.
Dispozitiuni diverse, finale si tranzitorii.
Art. 43. (D. L. Nr. 1972/944, modif.).
Proprietarii §i chiriasii principali sunt obligati, prin efec-
tul acestei legi, sa' reduca' pentru viitor chiriile la sumele cu-.
prinse in limitele ingaduite de aceasta lege si s restituie, ins
termen de 30 zile dela publicarea ei, toate suinele incasate an-
ticipat, precum si lucrurile, inscrisurile, titlurile, efectele saw
combiile emise, date in plata' sau lasate in garantie pentru di-
ferente de chirii pe anul 26 Octombrie 1944 26 Octombrie-
1945, peste drepturile legaIe cuvenite.
Art. 44. Plata chiriei, pentru contractele intrand ins
pievederile acestei legi, se poate face trimestrial.
Functionarii i pensionarii publici, mobilizatii, afarg de-
cei mobilizati pentru lucru, invalizii, vacluvele, orfanii de .
raz-
boiu §i refugiatii pot face plata lunar.
. .
Art. 45. Sunt nule clauzele pm care s'ar stipula plata
cu anticipatie a chiriei, pe mai mult de 3 luni inainte, la apar-
tementele care servesc drept locuin i pe mai mult de 6 luni,
la incaperile care au alte destinatiuni.

25k

www.dacoromanica.ro
Termeneie mai lungi, prevazute in Orice contracte se re-
-duc la cele aratate mai sus.
Art. 46. Chiria se va plati proprietarului, in lipsa de
stipulatiune contrara% la domiciliul acestuia, direct sau prin
mandat postal; ori se va depune la C. E. C. daca proprietarul
are acolo un cont deschis.
Chiria trimisa prin mandat postal se considera pla'tit'ai in
termen, daca s'a depus la posta in termenul legal.
Chiriasii sau subchiriasii sunt in drept s faca plata prin
-consemnare, depunand la Casa de Depuneri, administratia fi-
nanciara sau perceptia respectiva inlauntrul termenului de
plata, in cazul and exista' o poprire infiintata' in mainile lor,
un proces de _revendicare, cu privire la irnobilnl inchiriat, un
sechestru judiciar sau un Talt motiv legal.
Recipisa .va fi depusa la judecatoria situatiunei imobilu-
lui, iar proprietarul va fi incunostiintat prin scrisoare reco-
mandata.
Art. 47. In caz de neplata la termen a sumelor dato-
rate de chiriasi sau de suhchiriasi, in baza acestei legi, coRdi-
tiunea rezultorie, prevazuta in contract va opera afara numai
-daca chiriasul ori subchiriasul va achita ori va consemna, papa
la primul termen de judecata toate sumele datorate.
Proprietarul va avea dreptul insa la restituirea cheltuieli-
lor de judecata.
Instanta poate s acorde termene de gratie, daca china-
uI orisubchiriasul este sau a fost mobilizat, afara de cei mobi-
lizati pentru lucru, sau daca va invedera ca, de buna credinta,
din cauza, starei de razboiu, nu a fost in masura s faca plata
la termen.
Pentru chiriaii i subchiriasii mobilizati sau fostii mobi-
lizati afara de cei mobilizati pentru lucru, instanta este in
-drept s fractioneze suma de plata, potrivit cu posibilitatile
-de plata ale debitorului.
Art. 48. Actiunile de reziliere in -curs de judecata,
Igazata pe motiv de renuntare la contract sau pe faptul ca chi-
riasul a subinchiriat in contra prevederilor contractuale, nu vor
putea fi ,admise, afara de cazurile prevazute la art.. 30, alin.
final.
Nu se vor achnite deasemenea nici actiunile pentru schirn-
bare de destinatie, in cazul chid chiriasul a folosit una sau mai

252

www.dacoromanica.ro
multe incaperi pentru deschiderea unui birou profesional sa lt
pcntru a exercita o mica meserie care nu ar degrada imobiluL
Art. 49. Dispozitiunile acestei legi sunt de ordine pu-
blic i partile nu pot deroga dela ele, deck in cazul cand
legea de fata permite.
Orice fel de renuntare anticipata, la prelungire, data in.
orice forma, prin contract, declaratie sau act separat, facut
anterior intraiii in vigoare a acestei legi, este nula de drept.
Art. 50. Termenul de mutare pentru primul semestra_
al anului 1943 se amana la 5 Mai 1943 in loc de 23 Apri-
lie 1943.
Chiria exigibila la 23 Martie 1943, poate fi valabila pla-
tita pang la 15 Aprilie 1943.
Art. 51. Oficiile de inchiriere vor continua sa functio-
rif.ze in conditiunile prevazute in regulamentul lor de organi-
zare si functionare.
Art- 52. Se abroga legile Nr. 579/940, 214/941,
828,941 si 218/942.
Art. II. Dispozitiunile art. 27 al. 2 din legea Nr. 252:
din 3 Mai 1944 privitoare la masurde exceptionale pentru a-
jutorarea sinistratilor de bombardamente aeriene, constatarea
sinistrului de bombardament i statutul sinistratilor, se ink-
cuesc cu urmatoarele: (vezi legea Nr. 252).
Art. III. Dispozitiunile articolelor 1, 2 lit. b, 5 si 6
al. 2 din legea Nr. 391 .din 7 August 1944 pentru reglemen-
tarea dreptului proprie.tarilor4amasi fara locuinta in urma unor
fapte de razboiu, de a evacua pe chiriasii lor, se modifica.
astfel: (vezi legea Nr. 391).
Art. IV. Chiria exigibila la data de 26 Septembrie
1944 poate fi yalabil platita in termen de 15 zile dela "publi-
carea prezentului decret lege.
Art. V. Toate dispozitiunile contrarii prezentului de-
cret lege sunt si raman abrogate.
Art. VI. Reglementarea raporturnor juridice derivand
din contractele de inchiriere incheiate cu Centrul National de
Nomanizare va face obiectul unei legi speciale.
Dat in Bucuresti la 21 Octomvrie 1944.

253:

www.dacoromanica.ro
DECRET-LEGE
pentru suspendarea evacuärilor ordonate pe baza leglior Kr. 224
din 1943, 391 51 519 din 1944

Art. unic. Se suspenda cu incepere de azi si Orli la


un termen ce se va fixa printr'un jurnal al Consiliului de Mi-
nistri, puli.licat in Monitorul Oficial, sau prin lege, executarca
tuturor hota'ririlor de evacuarea chiriasilor obtinute pe baza le-
gilor Nr. 224 din 6 Aprilie 1943, Nr. 391 din 7 August 1944
§i Nr. 519 din 23 Octombrie 1944.
Procesele de evacuare in curs, vor putea fi ciantinuate si
se vor putea intenta i actiuni noi, in timpul aplicrii dispo-
zitiunii de mai sus, dar investirea cu formula executorie va fi
refuzata, iar investirile obtinute nu vor fi aduse la indeplinire
pe timpul acestei suspendari legale.
Suspendarea legala nu se aplica hotaririlor de evacuare
obtinute pentru neplata de chirie.
Dat in Bucuresti la 24 Noembrie 1944.

255

www.dacoromanica.ro
Legea Nr. 391
DECRET-LEGE
pentru reglementarea dreptului proprietarilor 61114 .ffirã !owl* in
urma unor fapte de räzboiu de a evacua pe chilies!! Mr, cu modlflcãrfle
aduse prin Decretul-lege Nr. 1972 din 21 Octombrle 1944 1)
.

Art. 1: Proprietarii, uzutructuarii sau titularii unui drept


cic habitatiune, care au dobandit aceste drepturi, ei sau sotii
lor, anterior publica'rei acestei legi, §i care indeplinesc condi-
tiunile la articolul urmator, vor putea evacua pe chiriaii lor
pentru a se muta efectiv in imobilul ocupat de acestia. -
Dreptul de evacuare poate fi exercitat si de un coproprie-
tar cu consimOmântul celorlalti coindivizari.
In toate cazurile, daca dispozitivul inc5perilor permite, jude-
cata va putea admite cererea de evacuare numai in parte, ho-
tgrand ca proprietarul sä imparra folosinta imobilului cu Vd-
riasul §i stabilind modalitatea acestei folosinte in raport cu ne-:
voile fiethuia, precum ii. reducerea proportional'a a chiriei.
In caz de turburare din partea proprietarului sau a chi-
ia a papicei folosinte a locuintei astfel imp'artira, in afara"
de sanctiunile preva'zute de art: 41 punctele 6 §i 7 din legea
Nr. 224 din 6 Aprilie 1943, pentru reglementarea raporturilor
riintre proprietar §i chiira§i, instanta special'a sesizafa cu iude-
carea infractiunei va putea pronunta, in caz de recidivg, §i
expulzarea culpabilului din imobil.
Art. 2. Pentru ca sä poafa exercita dreptul de eva-
cuare, persoanele prev'azute la articolul precedent, vor trebui
si fac 5. dovada indeplinirei urm'atoarelor conditium:
a) Sa. fie sinistrati, avAnd f4a .constatatoare c numai au
1) Publicat in Mon. Of. partea I Nr. 245 din 23 Octomvrie 1944

17 257

www.dacoromanica.ro
locuinta, eliberata de Comisiunea de constatari provizorii, pre-
v5zufa de art. 11 din legea Nr. 252 din 3 Mai 1944, pentru
ajutorarea sinistratilor de bombardamente aeriene, constatarea
sinistrului de bombardament i statutul sinistratilor, sau s fi
locuit intr'o regiune evacuati din cauza unor operatiuni mili-
tare, clovedind aceasta cu atestarea Ministerului Afacerilor In-
terne ;
b) S aiba nevoie de imobilul a carui evacuare o cere, fie
pentru o locuinta proprie, fie pentru continuarea inui comert,
ori a unei meserii ce avea si care nu se mai poate exercita din
cauzele aratate la litera a, fie pentru' a procura locuinta unui
fiu sou unei fiice, care a ramas fara locuinta din vreuna din
cauzele prevazute la litera a.
Art. 3. Nu vor putea fi evacuati in conditiunile acestei
legi
1. Invalizii, vduv i orfanii din razboaiele Roma-
niei, precum si cei mobilizati in zona de operatiuni.
2. Sotia, parintii i descendentii minori ai celor morti,
disparuti au prizonieri in razboiu.
3. Autoritatile publice, spitalele, cantinele, economa-
tele si institutiunile de utilitate sociala.
4. Membrii Corpului Diplomatic si Consular sau ai.
Misiunilor Oficiale Straine.
In toate cazurile prevazute la pct. 1 si 2 de mai sus, daca
obiectul locatiunei depaseste nevoile normale de locuinta ale
chifiasului i familiei sale, acesta va, putea fi evacuat partial
dupa normele prevazute de art. III pct. 1.
Art. 4. Evacuarea chiriasului principal atrage dupa
sine si rezilierea contractului subchiriasului.
Art. 5. Daca proprietarul are mai multe imobile sau
apartamente de acelas fel si de natura a-i satisface nevoile, va
Ii eVacuat chiriasul care nu este functionar public sau pensio-
rar public, iar daca chiriasii se gasesc in aceiasi sttuatiune, va
fi evacuat acela care este necasatorit sau are o familia mai
putin numeroasa.
Nu beneficiaza de aceasta ordine de preferinta chiriasul
care are in aceiasi localitate, in proprietate, uzufruct sau ha-
bitatie, un imobil sau apartament de ntura a-i satisface nevorle
si care ar fi liber sau ar putea fi evacuat potrivit acestei legi.
Stabilirea ordinei de evacuare se Va putea face prin actiu-
the in constatare.

258

www.dacoromanica.ro
Art. 6. Daca acel care cere evacuarea nu obtine de
tuna voie consimtamantul chiriasului satr, se va adresa jude-
catoriei de pace in circumscriptia caruia se afla imobilul, in.
termen de 30 zile, socotite dela data sinistrului sau dela data
evacuarei regiunei respective.
Pentru cererile intemeiate pe fapte anterioare, termenul va
c urge dela publicarea prezentei legi de modificar,.
Judecatorul, citand de urgenta atat pe proprietarul care
c ere evacuarea, pe chiriasul a carei evacuare se cere, va ordona
evacuarea cbiriauIui, daca va constata c conditiunile legate
sunt indeplinite.
Hotarirea are caractet executoriu si se pronunta cu drept
<le recurs la tribunal in termen de 5 zile dela pronuntare.
In caz de casare, instanta de recurs va evoca i judeca
fondul.
Art. 7. Judecarea si executarea hotaririlor date in te-
neiul acestei legi se va face prin derogare dela dispozitiunile
deciziunei Ministerului Justitiei cu Nr. 45 din 22 Aprilie 1944,
publicata in Monitorul Oficial Nr. 95 din 23 Aprilie 1944,
data in temeiul art. 37 al legii Nr. 176 din 29 Martie 1944.
Art. 8. Chiriasii evacuati vor fi cartiruiti in conditiu
ile jurnalului Consiliului de Ministri cu Nr. 489 din sedinra.
clela 14 Iu lie 1944.
Dat in Bucuresti, la 19 Iu lie 1944.
Nr. 1358.

Zift-

www.dacoromanica.ro
TABLA IDE MATERII
Partéa I-a
Legea pentru abrogarea masurilor legislative anti-evree4ti pag. 5
Expunerea de motive pag..27

Cap. I.
Dispozitiuni generale
Art. 1.
Preambul: Legea de abrogare este urmarea actului dela 31
-.August 1944, pag. 33. Lupta pentru biruinta democratiei: Charta
2Vlagna. Anul revolutiunii franceze 1789 .-- creatorul erei de pro-
res politic economic social. Idealul politic: Democratia, pag. 34.
Comentarlu §1 jurisprudenta:
Legea de abrogare desflinteaza orice masuri legislative anti-
-evree§ti din intreaga noastra legislatie pag. 35. Al. 2, anuleazd toate
-dispozitiunile juriclice date pe baza legilor abrogate, fait sa deose-
beasca drepturfle c4tigate de terti. Al. 3, anuleaza dispozitiunile
discriminatorii luate fard baza legala. Caracterul retroactiv al legii,
pag. 36. Principiul neretroactivitatii legilor art. 1 c. c. r. Neretoac-
tivitatea prive§te, in chip obligatoriu pe judecator. Prive§te, deo-
potriva, i pe legiuitor, ca o simpla recomandare, pag. 37. Neretroac-
tivitatea ca principiu constitutional cazuri Drepturile garantate
-de constitutie pag. 38. Proprietatea, drept absolut, garantat de. cons-
titutle. Instantele judecatorWi sunt obligate sa aplice legea, neconsti-
tutionalitatea se judeca de Ina lta Curte de Casatie S.M. I. Recursul in
-neconstitutionalitate procedura pag. 39. Natura legii de abrogare:
lege ordinard sau constitutionala. Caracterul relativ de imutabilitate
juridica al constitutiei. Cele trei opinii ale teoreticienilor secolului
XVIII-lea pag. 40-41. Procedura modificarii constitutiei rornane§ti. Un
-all principiu de drept revolutionar, aplicatiunea un pag. 42. Actul
.constitutional din 31 August 1144, caracterul sau pag. 43. Legea de
abrogare ca lege orcjinara. Legea de abrogare ca lege constitutionala.
.Preferinta in caz de conflict cu constitUtia in 1923, pag. 44. Jurispru-
Eilenta pag. 45-96.

.261

www.dacoromanica.ro
Cap. II.
Dispozitiuni speciale referitoare la persoane.
Settia I-a
Functionaril Publici
Art. 2,
Reintegrarea functionarilor publici evrei precum i a tuturor
care primesc o retributiune la Stat, Judet, Comuna, etc. Art. 2, rein
flinteaza sau creiaza posturile in . care urmeaza sa fie reintegrati e-
vreii cdncediati, pag. 48. Reintegrarea opereaza pe lasiza cererii bene-
ficiarului legii. Nulitatea a`ctului de indepartare din serviciu este re-
lativa pag. 49. Necesitatea, pentru cel indepartat abuziv din serviciu,.
de a face dovada abuzului. Cine hotaraste. Refuzul de reinte-
grare este susceptibil de actiunea in Contenciosul Administrativ. Ter-
menul pentru facerea cererii de reintegrare. Dreptul celor reintegrati,.
pag. 50-512Beneficiul legii i pentru cei demisionati. Reprimirea se
face in acelas post sau functie echivalenta, pag. 52. Obligatia evreului_
de a se prezenta la post pag. 53. Jurisprudenta pag. 53.
Art. 3.
Timpul util la pensie. Dispensa functionarului de a Wall vre-qr
contributde la Casa Pensiilor pag. 54. Obligatia Casei Generale de
Pensiuni, in caz de deces al functionarului evreu. Idem in caz de
sistare a platil pensiunilor din motive rasiale pag. 55. Pensia i aju-
torul unic. Cine-s succesorii. Cheltuielile pentru inmormantare.DreptuI
la pensie sau la un ajutor unic al succesorului. Dreptul la pensie in
cur. de disparitie al autordlui, functionar public pag. 56. Legea de
abrogare a proClamat o restitutio in integrum pag. 57. Maxima: ac-
tiones non natae non praescribuntur, cu privire la decaderile prey--
zute de art. 50 si 51 L. G. P. Decaderile din art. 52. L. G. P. Proce-
dura de recunoastere a drepturilor la pensie a succesorilor nag. 58.
Jurisprudenta pag. 59.
Art. 4.
Data de cand curge dreptul la salariu. Obligat?a functionarului
de a se prezenta la serviciu, Pag. 60.
Sectiunea If-a
Salariatii Particulari
Art. 5.
..teintegrarea salariatilor. Cele trei categorii de salariati partieu
lari, beneficiari ai legii, pag. 61. Seria I-a: Salariatii concediati dupa,
1 Iunie 1940, pag. 62. Seria II-a: Salariatii evrei demisionati intre 1
Iulie 1940 si 23 August 1944, pag. 63. Sella III-a: Salariatii evrei de
thisionati intre 1 Ianuarie 1938 si 1 Iulie 1940, pag. 64. Interpretarea
denumirilor de salariati §i patroni, pag.
Art. 6. '
Procedura reintegrarii. Cererea, page 69." iernieiiUl, pag. 70..
Drepturile salariatilor .reprimiti. Exceptiunile patronului, pag. 71.

262

www.dacoromanica.ro
Art. 7.
Comisiunile mixte arbitrale, pag. 73.
Art. 8 si 0.
Compethlita Comisiunilor Mixte Arbitrale. Scutiri de timbru.
Repartizarea salariatilor neprimiti In intreprinderile in care au functio-
nat, pag. 74-75.
Art. 10 11, 12 si 13
Alte drepturi ale salariatilor reprirniti. Drepturilor familiilor sa-
lariatilor evrei decedati, pag. 76-77.
Sectiunea lIl-a
Meseri; si Profesiuni
Art. 14, 15 si 16.
Reintegrarea in drepturi a meseriasilor, ucenicilor i profesio-
nistilor evrei, pag. 78-79.
Sectiunea IV-a,
Dispozitiuni referitoare la Statutul personal
Art 17.
Nulitatea divorturilor pronuntate intre 1 Ianuarie 1938 pana la
23 August 1944, dacd ambli san numai unul dintre soti este evreu.
Nulitatea opereazd nurnai la cererea ambilor soti. Cererea se adre-
seazd ultimei irstante de, fond care decide retractarea hotdrirei de
divort, pag. 80. Cererea de retractare are caracter contencios. Actele
contractate de soti cu tertii.sunt valabile, pag. 81. Copii ndscuti
in timpul cat sotli au fost divortati sunt considerati legitimi
Pater is est....". Tatal va putea sa nu recunoascd copilul, pag. 82.
Conditii pentru stabilirea filiatiunii legitirne. Prezumtia de legitimitate
chiar dacd copilul este trecut ca hind din tata necunoscut. Prezurntia
de legitimitate nu poate fi combdtutd prin dovadd contrarie. Tribuna-
fele apreciaza suveran imposibilitatea coabitdrii, pag: 83. In cazul art.
286 al. 3 c. c. biirbatul nu are de fäcut nici-o dovadd. Dreptul de
anulare al divortului in caz de deces al unuia dintre soti, pag. 84:
Legiuitorul creiazd o descrirninare rasiald. Dreptul mostenitorilor de a
se opune la cererea de retractare, pag. 84. Termenul de 2 luni pentru
a contesta legitimitatea copilului, in cazul art. 291 c. c. Cari mosteni-
tori au dreptul s conteste legitimitatea, pag. 85-87. De cand incepe
sa curga termenul de 2 luni, pag. 88. Termenul in care trebuieste sA se
Med cerere de retractarea divortului, pag. 89. Jurisprudenta, pag. 89-90.
Art. 18.
Anularea oricdror acte prin care s'a modificat statutul civil al
unui evreu dela 1 lanuarie 1933, 23 August 1944, pag. 92. Ce este
statutul personal, elementele, i caracteristica iui, pag. 92-93. Imlior-
tanta articolului i cazul cand anularea se poate admite. Procedura si
termenul de exercitarea actiunii, pag. 94.

263

www.dacoromanica.ro
Cap. III.
Dispozitiuni speciale referitoare la bunnri
Sectiunea I-a.
Dispozitiuni privind fondul drepturilor
Art. 19.
Explicatiunea principiului cd bunul si. drepturile titularilor evrei
de care au fost deposedati n'au iesit niciodatd din patrimoniile lor,
pag. 95, nota 1. Aplicatiunea principiului cd discriminarea rasiala este
presupusd a nu fi operat in trecut cu privire la persoana evreilor,
pag. 96, nota 2. Aplicatiunea aceluia§ principiu in materie de con-
tracte, pag. 97, nota 3. ApliCatiunea aceluia§ principiu, cu privire si
la alte materii, pag. 93. Consideratiunea pentru care o noud transcriere
sau intabulare este inuti1. pag. 98 nota 5. Referire la legile abrogate,
pag. 99 nota 6. Aplicatiunea art. 19 la mice fel de bun expropriat,
pag. 101 nota 7. Jurisprudente, pag. 102-103.
Art. 20.
Modul de preluare a bunurilor dela evrei, in temeiul legilor
abrogate, pag. 104 nota 1. Art. 20 reglementeazd exclusiv situatiunea
juridicd a statului din punct de vedere al raspunderilor, nota 2.
Art. 21.
Explicatiunea termenului Ultra in patrimonial statului", pag.
105 nota 1. Care este pozitiunea juridica a statului in perioada discri-
minatorie? Dacd este proprietar sub conditie rezolutorie, detentor de
fapt sau proprietar aparent, pag. 106-110 notd 2. Actele de adminis-
tratie fdcute de sfat in epoca discriminatorie, se respectd. Aplicatiunea
legilor de administratiune. Actele administrative ale C. N. R.-ului,
pag. 110-113 nota 3. Desfiintarea de drept a actelor de dispozitie fa-
cute de stat in epoca discriminatorie, pag. 113 nota 4. Care este
pozitiunea juridica a achizitorului dela stat in raport cu noua lege.
Dacd se poate spune cd legea de abrogare i-a suprimat un drept de
proprietate garantat de constitutie, pag. 114-116 nota 5. Soarta actelor
de dispozitie §i administratie fdcute de achizitor dela Stat, pag. 116-
117 nota 6. Dacd achizitorul dela Stat are dreptul la fructe, in epoca
discriminatorie, pag. 117-119 nota 7. Cine sunt achizitorii dela Stat,
pag. 119 nota 8. Procedura radierii transcriptiunii §i inscriptiunilor
drepturilor dobandite in contra drepturilor -dobandite in contra drep-
turilor evreilor deposedati. Dach actele validate de comisia prevazutd
de art. 124 din legea 398/942 rdmân valabile, pag. 120-121 nota 9.
Jurisprudenta, pag. 121.
Art. 22.
Ipotezele la care se referd textur. Dacd cumpärdtorul dela Stat
are drept de retentie pand la restituirea pretului pldtit, pag. 122
nota 1 §i 2.
Art. 23.
Art. 23 nu se reterd la o succesiune de drepturi dela Stat la

264

www.dacoromanica.ro
(evreul deposedat, pag. 123 nota 1. Raportul juridic intre Stet i e.
-vreul deposedat este de reprezentatiune, pag. 124 nota 2. In ce 1imite
-opereazd subrogatiunea. Distinctiunea intre drepturile derhrftnd din
actele intemeiate pe legea de administratiune i actele conforme
.clreptului comun, din punctul de vedere al subrogärii, pag. 124-127
nota 3. Subrogarea in hotdririle judecdtoresti. Dacd titularul evreu
-voate continua un proces purtat fata de C N. R., pag. 128 nota 4.
ubrogarea reald in despdgubirile primite in temeiul unui contract de
asigurare, pag. 129 nota 5.
Art. 24.
Comparatie cu textul art. 1421 din c. civ. Despre uzajul normal,
peg. 130. Jurisprudente, pag. 130-131.
Art. 25.
Asimilarea Statului sau achizitorului constructor, cu construc-
lorul de blind credinta. Aplicatiunea pentru cumpdrdtorul unei parti
indivize. Despre locatarul constructor Despre cheltuelile necesare,
-utile §i voluptare, pag. 132 nota 1. Constructorul care nu este Stet
au achizitor are drept de retentie, pag. 133 nota 2 Privilegiul cons-
tructorului. Comparatiune cu privilegiul arhitectului. Data rangului pri-
-vilegiului, pag. 133-134 note 3. Jurisprudenta. nag. 134-135.
Art. 26.
Dispozitia textului se referd si la bunurile mobile cart au fost
preluate dei n'au fost expropriate prin legea de abrogare, sau dacd
.au fost incorporate intr' un irnobil, pag. 136 nota 1. Art. 26 deroga
dela art. 1909 ,c. civ. Judecata se face conforin--art. 50. Statul nu res-
titue valoarea bunurilor mobile distruse din fortd majord, pag. 137
nota 2. Restituirile se fac la valoarea venald din momentul legit de
.abrogare. Plata mobilelor consumate, dispdrute sau cari lipsesc se va
lace de Stat dupd modalitdtile legit anuntata de art. 60 pag. 137-138
nota 3.
Art. 27.
Referire la art. 23 al legii 254/941, pag. 138 nota 1. Cumpdra-
-torul are aceimi situatiune ca achizitorul dela Stat, cu singura deose-
bire privitoare la ipoteci consimtite In epoca discriminatorie: Radierea
.se face conform art. 21 al. 2, pag. 139 nota 2.
Art. 28.
Mecanismul stabilirii situatiunil anterioare retroceddrii. Caracte-
aul nulitätii, pag. 140 nota 1. Actele de administratie se respectd,
pag. 141 nota 2.
Art. 29.
Enuntarea art, 32 al legii 903/911. Exceptiunile privind pe ad-
-teni. Calitatea se stabileste in conditiunile din legea pentru incurajtv
xea agriculturii, pag. 1.42 nota 1.

255

www.dacoromanica.ro
Art. 30.
Enuntarea legii 43/943. Revocarea i anularea e facultativa.
pag. 144 nota 1.
Art. 31.
Exproprierile prin lege speciald. Situatiunea proceselor de ex-
propriere existente in epoca discrirninatorie sau incepute in aceasttt
epocd, pag. 146 nota 1.
Art. 32.
Consecintele respectadi drepturilor tertilor, pag. 148 nota 1.
Art. 33.
Dispozitiile legil 398/942. Conventia publicatii in M. Of. 191/912..
Subinchirierea la Soc. Germana D. P. S. G., pag. 149 nota 1.
Art. 34.
Sumele cari se platesc de indata si sumele cari se platesc mai
tarziu conform art. 60, pag. 150 nota 1.
Art. 35.
Aplicatiunea acelorasi reguli privind achizitorii dela Stat si
pentru cumparatorul dela un evreu, potrivit art. 27 si 29 si pentru
beneficiarul retrocedarii conform art, 28, pag. 150-151 nota 1.
Art. 36.
Calcularea timpului pentru prescriptie, pag. 152 nota 1. Suspen,
darea nu se aplica pentru bunurile evreilor exceptati, pag. 153 nota 2.
Beneficiul suspenddrii este relativ si nu poate fi invocat decat de
evreu. Nulitatea hotdrArilor judecatoresti contrara clispozitillor art. 36,
pag. 154 nota 3.
Art. 37.
Carl hotdriri judecatoresti se'respecta, pag. 155 nota I. Art. 37
nu 'reglementeaza propriu zis o nulitate ci o neopozabilitate a hota-
ririi, pag. 156 nota 2. Care va fi soarta hotarinlor complectelor spe-
dale, pag. 157 nota 3..
Sectia II-a
Despre contractele de arendare si Inchiriere.
Art. 38.
Specificul contractelor anulate conf. art. 38. Pentru .perioada
discriminatorie, contractul de locatiune se socoteste a fi avut fiinta
juridicd, pag. 158-160 nota 1. Ne aflam In cazul art. 38 in prezenta
unui termen legal de expirare a contractelor de arendare, pag. 161
Rota 2. Conventiunile dintre titularul evreu i locatarul anterior legit
de abrogare sunt valabile, pag. 161-162 nota 3. Tacita reconductiune
nu se aplica pentru un contract expirat conform art. 38, pag. 162

266

www.dacoromanica.ro
nota 4. Dreptul arendaplui la restituirea arenzior §i mvestitiunilor.
Actiunea pentru restituirea investitiunilor este o actiune pentru Imbo-
gatire fart cauza, pag. 162-164 nota 5.
Art. 39.
- Comparatie intre textul legii §i art. 1 ak 2 din legea de pre-
lungire 224/94 pag. 165 nota 1. Cari sunt contractele cari se mentin.
Ace la§ regim juridic se aplicd §i pentru contractele incheiate de sub-
achizitorii dela C. N. R. Cari sunt subachizitorii dela C. N. R. pag.
166 nota 2. Cari contracte nu se mentin? Se excepteazd dela menti-
nere contractele pentru apartamentele din cari au fost evacuati sau
mutati in epoca disoriminatorie proprietarii sau chiria§ii evrel..Pre-
zumtiunea de evacuare sau de mutare pentru consideratiuni rasiale
este njuris tanturn". pag..167-169 nota 3. Art. 39 se aplicd nu numai
privitor la apartamentele de locuit ci la orice incdperi, pag. 169
nota 4. Convent-61e derogatorii dela art. 39 dupd 23 August 1944 sunt
valabile, pag. 170 nota 5. Conventille derogatorii pot fi extensive sau
restrictive legii de abrogare, pag. 171 nota 6. Consecintele incadrarli
contractelor in legea de prelungire, pag. 171-172 nota 7.
Art. 40.
Art. 40 reglementeazd actiunile proprietarului sau chiria§ului
evreu pentru evacuate. Proprietarul i§i sprijind exercitiul actiunii pe
cloud temeiuri juridice, un drept de proprietate §i un drept la jepara-
tiune. Exercitiul actiunii coproprietarului, pag. 173-174 note 1. Exerci-
tiul actiunii chiria§ului evreu, pag. 174 nota 2. Proprietarii evrei
exceptati vor putea cere evacuarea. Singurul temei juridic este drep-
tul de proprietate care n'a putut fi atins in epoca discrirninatorie de
vre-o lege de expropriere. Dispozitia legii se aplicd la orice categorie
de dxceptati, pag. 175 nota 3. Dreptul de a cere evacuarea, al rude-
lor, proprietarultu sau chiria§ului evreu decedat. Rudele nu trebue sa
aibd in mod necesar calitatea de succesibili, pag. 176 nota 4. Cererea
de evacuare se va sprijini pe interesul indicat de lege, de a avea
nevoie a ocupa efectiv apartamentul sau irnobilul. Cdnd o cerere de
evacpdre devine inadmisibild pentru lipsa de interes legal, pag. 177
nota 5. Rezilierea §i evacuarea se face pa data legii. Evacuarea unui
militar in zona, operative constitue un obstacol la executare, peg.
178 uota 6.
Art. 41.
Ce se intelege prin conventiune contrard, pag. 179 nota 1,
Functionarii publici beneficiazd de pdsuire pand la 23 Aprilie 1945,
Consideratiuni asupra calitdtii de functionar public,\pag. 180 nota 2.
Invalizii, orfanii, uiinonhi i vdduvele necdsdtorite, beneficiazd de pa-
suirea legald...gonsideratiuni, pag. 182 nota 3. Beneficiul pdsuirii Ic-
gale nu poate fi opus evreilor exceptati dela expropriere. Justificarea
dispozitiunii constd in aceea ca legea recunoa§te un drept Ide pro-
prietate a evreului exceptat fata de care Administratia C. N. R.-ului
este neopozabila, pag. 183 nota 4. Pdsuirea legala nu se acorda cdrul
chiria§ul are o proprietate corespunzatoare in localitate sau ar fi pu-
tut, sau ar putea evacua ei sau sotii Ion pechiria§ii bor. Textul se
ref era la posibilitAtile de evacuare conform lea de prelungirea con-
tractelor de inchiriere, pag. 184 nota 5. Membrii corpului diplomatic

267

www.dacoromanica.ro
*;consular sau a misiunilor oficiale nu sunt evacuabili, pag. 185
xota 6. Nu beneficiaza de pasuire cei ce detin apartamente goale sau
nu locuesc efectiv sau detin apartamente in alta localitate decat se-
dial bor. Deosebire fata de legea de prelungire. Consecinte, pag. 166
nota 7.
Art. 42.
Dreptul de substituire al chiriaqului in apartamentul de uncle
pleaca evreul reintegrat. Camuflarea contractului de inchiriere in scop
tie a...4mpiedica pasuirea. pag. 188-189 nota 1. Anularea pentru frauda
a conventiunilor cari impiedica substituirea, pag. 190 nota 2. Caud
titularul -evreu este tolerat? Cand titularul evreu nu este nici tolerat,
-nici chinas actiunea este inadrnisibila. Cazarea de autoritati a chiria-
§ilor evacuabili, fara drept de substituire, pag. 191 nota 3. Anularea
rechizitiilor de apartamente in cari se vor reintegra titularii evrei,
pag. 192-194 nob 4.
Art. 43.
Delictul prevazut de text. Elementele de componenta ale de-
lictului. Consecinte, pag. 195 nota 1.
Art. 44.
pespre recalcularea chiriei. Sporwile de chide, pag. 196. Chel-
tuelileNde intretinere, pag. 197 nota 2. Fata de chirigul evacuat 9!
reintegrat recalcularea se face la chida platita de ocupant in Aprilie
1943. pag. 198 nob 3.
Art. 45.
Despre denuntarea contractelor titularului evreu. Dna o sin-
gura denuntare se poate face pana la 23 Martie 1945, pag. 199 nota 1.
Art. 46.
Dreptul de evacuare a titularului evreu conform legii de pre-
lungire. Despre termenul de introducere a actiunii. Conditiuni referk.
toare la bunuri, pag. 199-200 nota 1. Conditiuni referitoare la persoane.
Deosebirea lata de dispozitirmile similare din legea 24/943, pag.
201 nota 2. Despre modul de indeplinirea conditiunilor referitoare la
persoanerg raport cu legea de preiungire, pag. 202 nob 3 Dreptul
de evactiVfe in baza legii 391/944, pag. 202 nota 4. Daca proprietarul
evreu care §i-a refacut casa distrusa de bombardament se poate o-
pune la reintegrarea chirimului evreu, pag. 203 nob 5.
Art. 4-7.
Dispozitiunile legii de prelungire privesc reglementarea rapor-
turilor juridice derivand din contractele de inchidere in yiitor, peg.
204 nota 1.
Art. 48.
Revizuirea impunerilor nu poate sa duca la o majorare de im-
pozit, pag. 205 nota 1. Titularul evreu este obligat a plati impozite1e
sorespunzatoare restantelor incasate, pag. 205 nota 2. ,

269

www.dacoromanica.ro
Sectiunea III-u
Despre bunurile folosite de Institupunile publiee
Art. 49.
Derogarea nu constd intr'o caracterizare de bazd, pag; 207
note 1. Statul recunoaste cd retinerea bunului dat in folosinta unei
institutiuni de Stat nu poate S facutd dead prin procedura expropri-
erii, pag. 207 nota 2. Statul piing la'23 A'prilie 1945 se socoteste un
locatar supus previziunilor dreptului comun, pag. 207 ;iota 3.
SeCtiunea IV-a
Art. 50.
Rezilierea in virtutea legit de abrogare are drept rezultat e
detinere fard titlu care justified evacuarea dupd procedura referatului.
DrePtul titularului evreu este un drept cert i neechivoc susceptibil
de solutiunea reteratului, pag. 209 nota 1. Chiriasul poate demonstra
incompetenta referatului prin invocarea tmei conventiuni independente-
de contractul de inchiriere incheiat de C. N. R., pag. 210 nota 2.
Chestiunea substituirii este de competinta instantei de referat,
afard dacti implied enuldrii de acte i probatiupi ample. Contestatia e
inadmisibild, pag. 210-211 nota 3. Se poate face o cerere de revocare
a ,ordonantei prezidentiale prin procedura referatului, daed procedura
a fost incompletd, pag. 212 nota 4. Cererea se introduce in cloud hurt
sau panti la 23 Aprilie 1945. pentru chiriali prevazuti de art. 41, pag.
213 nota 5. Dispozitia privitoare. la termen este de interes particular-
si se acoperd prin tacerea partii, pag. 214 nota 6. Inaintea ihstantei
de referat sunt admise probele legale din procedura referatului, Tag.
214 nota 7. Executarea prin politie, nu inlAturd procedura preliminard
evacudrii prin portarei, pag. 214 nota 8. Dispozitiunile art. 50 stint
aplicabile i pentru cererile introduse conform art. 38, pag. 215 nota 9.
Art 5h
Procedura din art. 51 este facultativli pentru titularul evreu..
Litigille indicate de legea de abrogare cu temeiul juridic, bazat pe
altli lege, sunt supusa procedurli dreptului comun, pag. 215 nota 1.
Nu nurnai evreii pot uza de procedura exceptionala a legli de abro-
gate, dar oricare altd persoand pentru pretentiuni bazate pe aceastd
lege, pag. 216 nota 2. Termentli de trei zile pentru depunerea actelor
nu este de ordine publisd In lipsa dispozitiunilor de procedurd din
legea speciald se aplicd legea de accelerare, pag. 216 nota 3. Legea
pentru asemenea hotdriri n'a prevazut interdictia suspenddril. pag.
217 nota 4.
Art. 5, 53 si 54.
Dacd hotaririle date de completele §peciale, ce au functionat
in baza legli 80/942 sunt nule, pag. 218-2z1 nota .1.
. Art. 55.
Plata restantelor se' va face in mâna titularului evreu. Ateasta
platd poate fi fdcutd pand la primul terme41 de judecatd, pag. 222.

269,

www.dacoromanica.ro
Art. 56.
Legea 82/942 pentrit administrarea bunarilor pArdsite se aplica
pentru categoria de bunuri cari nu aunt ale evreilor, pag. 223 nota 1.
Art. 57 *1 58.
Scutirea de timbru este obiectiva §i nu subiectivA, pag. 224
mita. 1..
Art. 59.
Legea obligä Directia LichidAril de a restitu1 titularilor evrei
orice acte pentru justifivarea drepturilor pe temeiul legii de abro-
gare, pag. 225.
Art. 60.
Plata, dupa modalitAtile legli viitoare, prive§te orice creanta a
Statului, afarä de sumele i valorile luate dela evrei In afard de le-
gile de expropriere, pag. 226 nota 1.

Partea II-a
Anexe: Pag.

I. Actul Constitutional dela 31 August 1944 . . . . . . . . . 229


2. Legea Nr. 224 pentru regiementarea raporturilor dintre pro-
prietari i chiricqi Ca modificárile din 21 Octombrie 1944 . 233
3. Decret-Lege pentru suspendarea evacudrilor pe baza legilor
Nr. 224 din 1943, 391 si 519 din 1944 . . . . . . . . 255
_ 4. Legea Nr. 391 pentru reglementarea drepturilor proprietarilor
rtimasi farti locuintei In urma unor fapte de rdzboiu de
a evacua pe chiriaii lor, cu modificarile D. L. 1972 din
21 Oct. 1944 267

270

www.dacoromanica.ro
A NUL IV.

DREPT PENAL
5

SABOTAJ ECONOMIC
SPECULA ILICITA
REVIStik LUNARA DE

DOCTR1NA-JUR1SPRUDENTA-LEGISLATIE

DIRECTOR : Prim -Redactor :

V. CHRISTODORESCU CONST. BUZNEA


PrIm-precedinte de Tribunal
AVOCAT
Mag. Asid. lnalta Curte de Camila

Redactla : TIpagratla IIREMEA" Str. Carol 10. Bucuregl. Tel. 3.12.77


Admlnlstratla: Str. Luterani 21, scara C, apart. 35. Tel. 3.09.68

www.dacoromanica.ro
V. CHRISTODORESCU C. PAVELEANU
AVOCAT AVOCAT
Str. Luterand 21 Str. Cuza-Voc16 22
Tel. 3.09.68 Consult. 16-18 Tel. 5.33.51 Consult. 16-18

IMwIMMMMIIIOMirI

Au aparut
in Editura PRESA "

SAVONAROLA
-
de N. VLADULESCU
Zguduitoare frescd din vremea
Lei 400 Papei ALEXANDRU BORGIA

MICUL LUSTRAGIU
de ION MANOLIU
Romanul miscator al unui copil care se
Lei 450 ridica pe cele mai indite trepte sociale.

POVESTI de CISTIACOV

Lei 400 Fermeceitoare povesti din viata copiilor.

ILei 2000 I

www.dacoromanica.ro