Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
REFERAT
Tutela administrativă exercitată de prefect
Iași 2017
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
CUPRINS
I. INTRODUCERE………………………………………………………….……..3
II. TUTELA ADMINISTRATIVĂ EXERCITATĂ DE PREFECT. …………...4
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….….11
2
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
I. INTRODUCERE
Controlul exercitat de prefect asupra colectivităților locale se află în strânsă legătură cu
principiul autonomiei locale, principiu consacrat la nivel constituțional1 și definit de art. 3 alin.
(1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, ca fiind „dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației
publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe
care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii”. Autonomia autorităților locale este
condiționată de cadrul legal în care acestea evoluează, adică de competențele și resursele de care
dispun, precum și de mecanismele de control la care sunt supuse.
Tutela administrativă, în reglementarea din țara noastră, este concepută ca o excepție de la
acest principiu, o formă liberală de control asupra colectivităților locale, în care autoritatea de
tutelă nu are dreptul de a anula actul, ci doar de a-l ataca în fața instanțelor judecătorești de
contencios administrativ, care sunt singurele instituții ce pot aplica o astfel de sancțiune.
Autonomia locală nu poate fi interpretată ca reprezentând suveranitate și independență, iar
colectivitățile locale nu sunt în afara statului și nu sunt independente de stat, care continuă să își
exercite în mod deplin suveranitatea și asupra colectivităților teritoriale locale.
Dacă autonomia locală constituie un drept, descentralizarea administrativă reprezintă un
sistem care o presupune.
Descentralizarea administrativă nu poate exista în statele unitare în absența unui control
statal, pe care doctrina l-a denumit „tutelă administrativă”, care privește doar legalitatea actelor
administrative, nu și oportunitatea acestora.
În sistemul de 1 Art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată, prevede că:
„Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile
descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice”.
Principiul constituțional al descentralizării a fost dezvoltat printr-o lege specială, respectiv
Legea-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea, abrogată, în prezent, prin Legea-cadru a
descentralizării nr. 195/2006, cu modificările și completările ulterioare.
3
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
4
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
5
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
6
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
7
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
judeţean, în sensul că este declarat autoritate a administraţiei publice locale, ales direct de
cetăţenii cu drept de vot, prin vot uninominal ca şi primarii.
Şi această modificare a stârnit controverse, majoritatea opiniilor înclinând către
calificativul de abuz de drept, o măsură impusă politic de către "baronii locali", care au dorit să-şi
consolideze poziţiile câştigate în două - trei mandate şi să nu mai fie la cheremul consilierilor
judeţeni.
In concluzie, prefectul poate ataca la instanţa de contencios administrativ şi dispoziţiile
emise de preşedinţii consiliilor judeţene. Potrivit art 262 din Legea nr.340/2004, exista o
dispoziţie care obliga prefectul ca, cu cel puţin 10 zile înainte de a se adresa instanţei de
contencios administrativ, să ceară autorităţii al cărei act îl consideră nelegal, să reanalizeze actul,
în care scop îi va comunica motivele pentru care actul respectiv este considerat nelegal. Din
păcate, această prevedere a fost scoasă cu ocazia ultimelor modificări ale legii respective, deşi
pactica administrativă a demonstrat că prin utilizarea acestei atenţionări, au putut fi evitate
numeroase litigii. Caracterul facultativ pe care Constituţia îl stabileşte atunci când prin art. 123
alin. 5 prevede că prefectul poate ataca în faţa instanţei de contencios, actele administrative pe
care le consideră nelegale.
8
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
9
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
10
Universitatea ”Petre Andrei” din Iași
Facultatea de Drept
Master – Dreptul Administrației Publice
Disciplina: CONTENCIOS ADMINISTRATIV
BIBLIOGRAFIE:
1. Gabriel IONIȚĂ - Studiu de caz - Raporturile dintre prefect şi autorităţile
administraţiei publice locale în cadrul controlului de tutelă administrative, Publicat în
Revista Economie și Administrație Locală Nr. 5 / 2011 – Supliment editat de Tribuna
Economica.
2. Constituţia României actualizată şi republicată în Monitorul oficial nr. 767 din 31
octombrie 2003.
3. Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată cu modificările şi
completările ulterioare.
4. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările
ulterioare.
Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului*) cu modificările şi
completările ulterioare.
11