1558515721212985

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
Facultatea Medicină
CAZ CLINIC NR. 1
La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă

distructivă, pacientul, un bărbat de 53 de ani, este reinternat în stare gravă, septică, cu febră,
frisoane, transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul drept, icter
tegumentar. Debutul icterului a fost după un episod de colică biliară. Concomitent cu instalarea
icterului a evoluat febra cu episoade de 37,80C.
Examenul clinic relevă: prezența icterului sclerotegumentar. Abdomenul dureros la palpare
preponderent în epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie. Febră – 39,2°C.Examen laborator:
eritrocite – 2 800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 18 000 mm³, devierea la stânga a
formulei leucocitare -40%. Bilirubinemia directă 300 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi
transaminazele moderat crescute de 2 ori față de normă.
1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

2. Argumentaţi diagnosticul prezumtiv în baza datelor prezentate.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial.
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semne clinice) suplimentare sunt necesare?
5. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru confirmarea
diagnosticului.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul?
7. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul definitiv.
8. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupul spasmoliticelor, din foaia de prescripţii.
10. Specificaţi strategia de recuperare a pacientului.
Preşedintele
Comisiei Examenului de absolvire
dr. hab. şt. med., prof.iniv. Boris Topor
CAZ CLINIC NR. 2
O pacientă, a.n. 1986, a fost internată în mod urgent. Acuză dureri în regiunea
hipocondrului drept, febra (38-390C), frisoane, transpirații reci, inapetență, prurit cutanat.
A fost operată în spitalul de circumscripție 2 ani în urmă pentru colecistita cronică calculoasă. S-
a efectuat colecistectomie clasică. Postoperatoriu episodic avea accese de colică biliară. Ultimul
acces a evaluat cu ictericitatea tegumentelor.
La examenul fizic s-a constatat: tahicardie, hipotonie (TA 100/60 mm Hg), ictericitatea
tegumentelor, hepatomegalie. Investigațiile biologice: leucocitoză (14.000); bilirubina totală –
260 mmoli/l, din care 190 mmoli/l directă şi 70 mmoli/l indirectă; Protrombina 76%, indicii
fosfatazei alcaline și a ureei în sânge crescuți moderat.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupul antibioticelor cu spectrul larg, din foaia
de prescripţii.
10. Specificaţi strategia de recuperare a pacientei.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 3
O bolnavă consultă medicul de familie, acuzând un sindrom, care se manifestă prin accese de
dureri surde cu iradiere dorsală în epigastru şi în hipocondrul drept, însoțite de prurită,
subictericitatea sclerelor, greţuri şi vome. Accesele apar la intervale neregulate, se prelungesc, de
obicei 20–25 de ore și încetează spontan. Cu această ocazie, bolnava a efectuat diverse tratamente
medical-conservatoare (metoclopramid, antispastice, regim alimentar), care s-au dovedit a fi
ineficace la momentul examinării, constatând progresarea icterului și apariția febrei. Din
anamneză pacienta a suportat 2 ani în urmă colecistectomie laparoscopică.
Examenul obiectiv Bolnava prezintă stare generală bună, abdomenul este suplu, slab dureros,
ficatul nu se palpează, colecistul tensionat, slab dureros la nivelul rebordului costal, S-l Ortener,
Miusi-Gheorghivski slab pozitive. Bilirubina şi enzimele hepatice (fosfataza alcalină,
aminotransferazele) indică valori moderat crescute, protrombina este de 60 %, restul indicatorilor
sunt în limitele normei.

diagnosticului.
necesar.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 4
Pacient, 77 de ani. Auto adresare la policlinică cu plângeri de prurit cutanat pronunțat,

durere surdă în epigastru și hipocondru drept, slăbiciune, lipsă de pofta de mâncare, pierdere
ponderală importantă (ultimele luni), prezența icterului, care a apărut acum două luni și crește
rapid, prezența scaunului aholic. Crize de durere severă nu au fost observate niciodată. Atunci
când inspectarea sclerei și a pielii pacientului este brusc icter, turgorul pielii este coborât, există
multe zgârieturi pe ea. Abdomenul este moale. Ficatul este mărit pînă la ribordul costal drept. În
epigastru o formațiune ușor dureroasă cu o consistență elastică, ovală în formă (la palpare în
proecția cefalopancreasului). S-l Courvuazie palpator este pozitiv.

diagnosticului.
necesar.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 5
La internare în staționar un pacient de 42 de ani a prezentat acuze de dureri periodice cu

caracter colicativ în epigastru cu iradiere în hipocondrul drept, vome repetate. Durerile au debutat
după 4 ore de la o masă copioasă. La o oară de la debutul durerilor a apărut voma repetată cu
conținut gastric, apoi a apărut icterul sclerelor. Din anamneză 2 ani in urmă a suporta
colecistectomie pentru colecistită cronică calculoasă. Un an în urmă s-a adresat la medicul de
familie unde a suportat investigații instrumentale la ambulator, pentru a exclude prezența unui
calcul coledocian sau a unei pancreatite cronice. La moment nu are rezultatele la mână. Examenul
primar la internare constată: starea generală de gravitate medie, subicterul tegumentar, temperatura
corporală este de 36,8оС, frecvența mișcărilor respiratorii este de 20 bătăi pe minută. Pulsul a fost
de 92 bătăi pe minut. Tensiunea arterială este 120 pe 80 mm coloanei de mercur. Limba umedă.
Atestăm o balonare moderată a abdomenului. Palpator abdomenul este suplu și indolor, moderat
dureros în hipohodrul drept. Semnele peritoneale sunt negative. Peristaltica este prezentă. Date de
clopotaj nu sunt. Matitate hepatică este păstrată. Analizele de laborator: Hemoglobina138 g/l,
leucocite 8,8/109, bili

diagnosticului.
necesar.
Preşedintele
dr. hab. şt. med., prof.iniv. Boris Top
CAZ CLINIC NR.31
Pacientul T. de 45 ani, internat în chirurgie colorectală cu următoarele acuze: dureri

moderate în regiunea anală, cu predilecţie în timpul defecării. asociate cu rectoragii
periodice şi la prezenţa unor formaţiuni de 1,5 – 2cm în diametru în zona anală. Din
spusele pacientului pentru evitarea discomfortului local el este nevoit sa le repuna in
interior manual.
Examen clinic: Local şi la rectoromanoscopie la orele 3, 7, 11, în regiunea anală se
apreciază nişte noduli cianotici , dolori la palpare, cu semne de sangvinolenţă
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limite normale.
diagnosticului.
necesar.
19. Prescrieţi reţeta unui medicament venotrop angioprotectiv şi venotonic din foaia de
prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 32
Pacienta R. 40 de ani, internată în secţie de chirurgie colorectală cu acuze la dureri

intense după actul de difecare, ce se menţin în decurs de 2-3 ore, fiind asociate cu
eliminări serosangvinolente la difecare. Din anamneză se constată că debutul maladiei e de
aproximativ 4-5 luni când au apărut primele semne menţionate mai sus.
Examen clinic. Lоcal şi la rectoromanoscopie în regiunea anală la orele 6 se apreciază
un defect de mucoasă de 1,5 X 0,5 cm, marginele dure, caloase.
Examen paraclinic: Testele de laborator sunt în limita normei.
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa antiinflamatorii/antireumatice
nesteroidiene din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 33

Pacienul G. 69 de ani, acuză la discomfort pronunţat în regiunea anală de aproximativ 6
luni şi la eliminări sangvinolente şi mucus după difecare. A observat că a slăbit şi nu
are poftă de mâncare. Tratamentul conservativ cu supozitorii rectale nu a avut efectv. În
ultimile 2 luni periodic a apărut necesitatea de а recurge la clisterele evacuatorii din
motivele că difecarea este incomplectă.
Examen clinic: La tuşeul rectal la distanţa de 4-5 cm. Se palpează oformaţiune de 3cm. cu
suprafaţa neregulată, sangvinolentă, dură.
Examen paraclinic: Sedetesă o moderată anemie Hb-115gr/l, Eritocite – 2,9 x 106. Sunt
mariţi marcherii tumorali C19.9, CAE. La rectoromanoscopie la 5 cm de la linia dinţată se
apreciază o formaţiune de volum cu o suprafaţă neregulată cu eliminări sangvinolente şi de
mucus.
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa hemostaticilor din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 34
Pacientul V. 38 de ani, internat în secţia de proctlogie cu acuze la prezenţa unei

formaţiuni în regiunea perianală, la eliminări permanenete purulete în aciastă zonă. Din
anamneză pacientul menţionează că cu 2 luni în urmă în regiunea dată a apărut o
tumifiere doloră, febra 39 grade care au disparut dupăeruperea acestea. În prezent se
menţin eliminările purulente.
Examen clinic: În regiunea perianală se determină o zonă hiperemiată, dură la palpare, de 5
cm. in diametru, cu eliminări purulente.
Examen paraclinic: Din testele de laborator se evidenţiază o leucocitoză marcantă cu
devierea formulei leicocitare spre stânga.
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament antibacteriene din grupa cefalosporinelor din foaia
de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 35
Pacientul B. 45 de ani este internat în secţie de proctologie cu acuze la prezența unei

formaţiuni în regiunea anală cu mărimea de aproximativ 3 cm. în diametru, sindrom
algic pronunţat și eliminări sangvinolente la difecaţie. Se socoate bolnav de aproximativ
4-5 zile când după un abuz alimentar şi alcool au apărut semnele menţionate mai
sus. Deasemenea pacientul menţionează că astfel de epizoade sau întâmplat şi în
anticedente.
Examen local: În regiunea anală se apreciază o formaţiune de volum de 3,0 cm., cianotică,
dură şi doloră.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se detestă o neânsemnată leicocitoză. În cadrul
rectoromanoscopiei se vizualizează noduli la orele 3, 7 , 11 la nivelul zonei anorectale, cu
demmesiunile medii de 1,5 cm.

diagnosticului.
8.Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament venotrop angioprotectiv şi venotonic din foaia de
prescripţii.
10.Specificaţi strategia de recuperare a pacientei.
Preşedintele
dr. hab. şt. med., prof.iniv.
CAZ CLINIC NR. 36
Pacientul P.R., în vârstă de 54 de ani, din mediu rural, a fost internat în clinica de chirurgie
hepatobiliopancreatică pentru astenie fizică, sindrom dispeptic biliar (greaţă, vomă), disconfort la
nivelul hipocondrului drept, subicteritate sclerelor, simptome instalate insidios aproximativ de o
lună.
Examenul clinic efectuat la internare relevă: un pacient normostenic, cu subicteritatea scle-
relor, steluţe vasculare, palme hepatice. Hepatomegalie (3 cm) de consistenţă fermă şi cu margi-
nea neregulată. Splina nu se palpează.
Investigaţii paraclinice: Analiza generală a sângelui: Leucocite 5,5•103/uL, Trombocite
155•103/uL , Er 4,2 106/uL. Analiza biochimică a sângelui: Bilirubina 30 • μmol/l, ALT – 69
U/L, AST – 72 U/L, Albumina serică 38 g/l, Proteina totală – 50 g/l, Fibrinogen 2,2 g/l,
Protrombina 72%. Teste serologice: HBs Ag – negativ, AntiHBcor sumar – pozitiv, AntiHCV –
negativ, Alfafetoproteina 183 U/l. La USG abdominală se determină: ficatul ușor mărit în
dimensiuni, vena portă 1,4 cm, splenomegalie. În lobul drept a ficatului o formaţiune de volum
4x4 cm.
Evaluarea cazului clinic:

1. Formularea diagnosticului prezumtiv.
2. Argumentaţi diagnosticului prezumtiv în baza datelor prezentate.
3. Efectuai diagnosticul diferenţial.
4. Ce precizări anamnestice, manevre (semen clinice) suplimentare sunt necesare.
diagnosticului.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirm diagnosticul?
7. Formulaţi diagnosticul definitiv.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa preparatelor antivirale.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR.37
Pacient M. 41 ani. De profesie vânştor. Acuză senzaţie de greutate în hipocondrul drept.

Alte acuze nu prezintă. Din anamneză relevă apariţia periodică a erupţiilor cutanate
maculoase cu prurit cutanat. La palpare ficatul +3 cm sub rebord costal drept, marginea
rotundă, abdomenul indolor. Temperatura corpului normală. La USG în ficat se detemină o
formaţiune chistică multicamerală. La Radiografia toracelui: ascensiunea cupolului drept a
diafragmei. Analiza generală a sângelui relevă eozinofilie marcată.

5. Enumeraţi testele de laborator suplimentare de care aveţi nevoie pentru
confirmarea diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa preparatelor antiparazitare.
Preşedintele

CAZ CLINIC NR. 38
Pacienta S, 58 ani. Starea generală a pacientei satisfăcătoare. Acuză slăbiciuni generale.

Din anamneza: pacienta 1 an în urmă a suportat rezecţie de colon pentru cancer de colon
sigmoid. Analiza generală a sângelui și analiza biochimică - fără particularităţi.
Oncomarcherii CEA 259 u/ml (norma 0-5 u/ml). La USG abdomenului se determină o
formaţiune tumorală 3x3 cm în S II a ficatului.

necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa medicamentelor chimioterapeutice
anticanceroase.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 39
Pacientul V., 32 ani,. la 10 zile după apendicectomie pentru apendicită gangrenoasă, se

adresează la medic de familie în stare gravă cu febră, frisoane, transpiraţii profuze, astenie,
anorexie, dureri în hipocondrul drept cu iradiere scapulară. Examenul clinic relevă: icter
sclerotegumentar, abdomen dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul drept,
hepatomegalie. Febră - 39,2°C, Er - 2,8×1012/l, Hb - 100 g/l, Le - 18×109/l, cu devierea
formulei leucocitare spre stânga. Bilirubinemia, fosfataza alcalină şi transaminazele moderat
crescute. La examenul fizic se constată matitate la baza hemitoracelui drept şi raluri în
segmentele bayale a plămânului drept.

4. Ce precizări anamnestice, manevre (semen clinice) suplimentare sunt
necesare.
8. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau
chirurgical necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament grupa antibioticelor cefalosporine
generaraţia III-IV.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 40
Pacientul 45 ani. Prezintă următoarele acuze: discomfort abdominal, slăbiciuni generale.

Din anamneză se cunoaşte cu hepatită cronică HBV+HDV timp de 10 ani. Examenul obiectiv
determină subicteritatea sclerelor și a tegumentelor. Abdomenul moderat mărit în volum.
Ficatul se palpează la 4 cm sub rebordul costal drept. Din analize de laborator se constată
sindromul citolitic, hepatopriv. Alfa-fetoproteina 125U/ml. La USG se determină 2 formaţiuni
tumorale 2x2 cm în S III și 3x3 cm S VI. Hepatosplenomegalie, Ascită.
diagnosticului.
necesar..
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa preparatelor antivirale.
Preşedintele
dr. hab. şt. med., prof.iniv.
CAZ CLINIC NR. 11
Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri in regiunea
lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză marcată a
oaselor tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă nivelul crescut al calciului seric – 3,1
mmol/l., hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor al cavităţii abdominale relevă prezenţa calculilor
coraliformi renali bilateral.La Ecografia gîtului se vizualizează o formaţiune de volum în regiunea
posteroinferioară a lobului stâng tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic, incapsulată.
21. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

diagnosticului.
necesar.
29. Prescrieţi reţeta unui preparat de Calciu în combinaţie cu colicalciferolul.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 12
Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee severă, de
apariţia "mustelor" şi "ceaţă" în faţa ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă; vertijuri,
palpitaţii pronunţate şi durer precordiace, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate. Acuzele apar
la efectuarea efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-emoţionale. Examenul
cinic în repaos relevă valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut. Analizele de laborator -
în limitele normei.După efort fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls - 188 bătai/minut; teste de
laborator- glucoză 7,5 mmol / l; nivelul metanefrinelor în urina colectată au crescut considerabil
după acest episod de stres.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui preparat din grupa α-adrenoblocantelor.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 13
Pacienta de 26 de ani, s-a adresat în clinică cu acuze la obezitate progresivă, caracterizată prin
depunerea ţesutului adipos pe faţă (facies lunis), pe partea superioară a corpului şi a abdomenului,
hirsutism, dereglări ale ciclului menstrual, slăbiciune generală.
La examenul clinic se observă striuri violaceie pe coapse. şi partea inferioară a abdomenului. TA
- 190/95 mm Hg, nivelul glucozei în sânge - 9,0 mmol / l, leucocitoza moderată cu limfopenie
absolută. Ecografia abdominală – formaţiune de volum a glandei suprarenale drepte.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui preparat din grupa corticosteroizilor.
Preşedintele

Pacienta în vârstă de 21 de ani a fost spitalizată în mod urgent în staţionar în stare de comă
hipoglicemică. Din anamneză - acuză lipotimii periodice de la vârsta de 9 ani. Examenul RMN
evidenţiază o tumoare a cozii pancreasului (26x22 mm). Clinic prezintă stări hipoglicemice
periodice (pînă la pierderea cunoştinţei). Analizele biochimice- glicemia până la 1,8 mmol/l.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui preparat din grupa antagoniştilor de insulină.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 15

La examenul biochimic al unui pacient de 46 ani ce suferă timp îndelungat de ulcer peptic
recidivant s-a depistat creşterea nivelului de Calciu plasmatic, a parathormonului, şi gastrinei.
Examenul RMN relevă prezenţa adenomului de hipofiză. Din anamneză, fratele pacientului suferă
de endocrinopatie poliglandulară. La stimularea cu pentagastrină se remarcă creşterea excesivă a
nivelului de gastrină.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui preparat din grupa inhibitorilor pompei de protoni.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 6
Bolnavul Н., 65 ani, a fost spitalizat în secția de chirurgie la a 2-a zi de la debutul bolii cu
acuze la dureri moderate colicative în compartimentele inferioare ale abdomenului, balonare
pronunțată, reținerea evacuării maselor fecale și gazelor. Boala a evoluat lent. Suferă de constipații
cronice, care în majoritatea cazurilor s-au rezolvat după realizarea clisterelor evacuatorii.
Examenul obiectiv. Starea generală a bolnavului de gravitate medie. Frecvența
contracțiilor cardiace 78 bătăi la minut, ritmice. TA-100/60 mm col.Hg. Abdomenul asimetric –
hemiabdomenul drept cu balonare excesivă. La palpație este moale, ușor dolor pe toată suprafața.
Partea dreaptă a abdomenului este ocupată de o formațiune dur-elastică masivă. La auscultație
deasupra formațiunii peristaltismul nu se percepe, dar se determină «sunet de clopotaj». La
percuție deasupra formațiunii se determină sunet timpanic. Tușeul rectal: ampula rectală este
goală, sfincterul anal este beant. După încercarea de a realiza clister evacuator, apa se revarsă
înapoi după întroducerea a 300 ml apă.
Explorări paraclinice. Radiografia de ansamblu a cavității abdominale: alungirea și
ondularea compartimentelor stîngi ale colonului, balonarea excesivă segmentară a colonului
sigmoid.
Sarcini:
diagnosticului.
necesar.
39. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa acidului 5-aminosalicilic (5-ASA)
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 7
Bolnava А., 38 ani, a fost spitalizată în clinica chirurgicală cu acuze la slăbiciune generală
și fatigabilitate, amețeli, diaree 5-6 ore pe zi, periodic cu sânge de culoare vișinie, dureri
permanente sub formă de colici în regiunea inghinală dreaptă. Vechimea acestor manifestări
clinice constituie 8 ani.
Examenul obiectiv: Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Se atestă
paliditate și uscăciune a tegumentelor. Masa corporală constituie 45 kg, iar înălțimea – 162 cm.
Se apreciază pastozitate a țesuturilor moi a ambelor gambe, helită, gingivită. TA-90/60 mm
col.Hg, FCC- 110 bătăi la minut, ritmice. La palpația abdomenului se determină dureri pronunțate
și rigiditate a mușchilor peretelui abdominal anterior în regiunea inghinală dreaptă.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 90 g/l; proteina generală - 52 g/l;
micșorarea nivelului seric al fierului, vitaminelor C și B12. Colonoscopia: îngustarea segmentului
terminal a ileonului și porțiunii incipiente a cecului, finalizarea colonoscopiei nu a fost posibilă.
Irigografia: pasajul masei baritate pe ileonul terminal este brusc încetinit; stricturi multiple de
diferite grade; dilatație și stază pe ansele proximale de stricturi. Examenul histologic: granuloame
epitelioide cu celule gigante Langhans.
Sarcini:
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa hormonilor corticosteroizi.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 8
Bolnava Х., 25 ani, în antecedente apendicectomizată, se adresează în clinică cu dureri

acute pe partea dreaptă a abdomenului, asociate cu febră până la +390C, grețuri, fatigabilitate
pronunțată. Peste jumătate de an după operație durerile susmenționate au reapărut. Pe parcursul
următorilor 2 ani bolnava a urmat tratamente periodice în staționar cu diagnosticul de «enterocolită
cronică» cu efect clinic alternant.
Examenul obiectiv. În cadrul spitalizării recente la palpația abdomenului în fosa iliacă
dreaptă un infiltrat dureros, de consistență dură-elastică. La percuție se apreciază semne de
clopotaj în regiunea mezogastrică spre dreapta. Semnul Șcietkin-Blumberg negativ.
Explorări paraclinice. Irigografia: în regiunea joncțiunii ileocecale (valvei Baughin) se
determină infiltrat, care se extinde pe parcursul porțiunii terminale a ileonului și intestinul orb.
Deasemenea, după contrastarea intestinului subțire, s-a constatat dilatarea anselor aferente ale
ileonului, accentuarea peristaltismului și acumularea de gaze la acest nivel.
Sarcini:
diagnosticului.
6. Ce investigaţii paraclinice instrumentale confirmă diagnosticul ?
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa citostaticelor.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 9
Bolnavul M., 38 ani, pe fundalul unei stări generale satisfăcătoare, a observat apariția
sângelui în masele fecale. Nu s-a adresat la medic. Starea generală s-a înrăutățit brusc la 2-3
săptămîni după un efort fizic semnificativ – inapetență, apariția fatigabilității și slăbiciunii
generale, artralgiilor și nodozităților roz-cianotice dureroase pe ambele gambe, proieminente peste
suprafața pielii. Frecvența scaunelor diareice cu sânge și mucozități a crescut la 10-15 ori pe zi,
asociindu-se cu tenezme dureroase.
Examenul obiectiv. Paliditate a tegumentelor, pe gambe elemente patognomonice pentru
eritem nodos. Temperatura corporală +37,80 С. La palpație s-a constatat senzații de durere pe tot
traseul colonului; colonul sigmoid dureros, spasmat, sub forma «tubului de sticlă». Semnul
Scietkin-Blumberg negativ. Zgomotele cardiace clare, ritmice, Puls- 98 bătăi la minut. TA- 90/60
mm col.Hg. FR-18 la minut.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 108 g/l; eritrocite - 2,5х1012/l; trombocite
- 200х103/l; VSH - 36 mm/oră; proteina totală - 70 g/l; albumina - 60%; gama-globulinele - 30%.
Examenul microscopic a fecaliilor: prezența mucusului, leucocitelor, eritrocitelor și celulelor de
epiteliu intestinal. Rectoromanoscopia: mucoasa rectală edemată, inflamată, hiperemiată, cu
depuneri purulente-hemoragice, hemoragie de contact pronunțată a mucoasei, erozii și ulcerații
confluente multiple. Irigografia: mucoasa rectului și colonului cu relief șters, dedublat, lipsa
haustrațiilor, multiple depozite mici de masă baritată în grosimea mucoasei.
Sarcini:
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa anticorpilor monoclonari către α- TNF
(factorul de necroză tumorală).
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 10

Bolnavul М., 46 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri periodice în partea stîngă a
abdomenului. În masele fecale au apărut mucozități, striuri de sânge modificat. Marchează pierderi
ponderale neînsemnate pe parcursul ultimilor 6 luni (aproximativ 2 kg).
Examenul obiectiv. Limba umedă, cu saburație albicioasă. Burta moale, sensibilă la
palpare pe flancul abdominal stâng, unde se palpează colonul sigmoid spazmat. Din partea
sistemului cardio-vascular, respirator și urinar devieri patologice nu se determină.
- 242х103/l; VSH - 46 mm/oră; proteina generală - 58 g/l; albumine - 46%; gama-globuline - 30%.
Rectoromanoscopia – patologie vizibilă absentă. Irigografia – la umplerea retrogradă a lumenului
colonului cu masă baritată în porțiunea proximală a colonului sigmoid s-au evidențiat multiple
defecte de umplere rotunde, cu contururi clare.
Sarcini:
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament din grupa preparotelor fierului.
Preşedintele
dr. hab. şt. med., prof.iniv. Universitatea de Stat de
Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
CAZ CLINIC NR. 21
Pacientul G. de 74 ani este internat în clinică cu diagnoza de adenocarcinom al

colonului sigmoid. După o pregătire preoperatorie în conformitate cu protocolul
instituţional peste 2 zile este supus intervenţiei chrurgicale se practică rezecţiea colonului
sigmoid cu sigmorectoanastomoză terminoterminală. Primele 6 zile perioada pstoperatorie
a decurs fără particularităţi. Tranzitul intestinal este reluat la a 4 zi. Scaunul apare la a 5
zi pestoprator. Peste 7 zile pacientul a manifestat apariţia unui sindrom algic în regiunea
hipogastrală. La a 8 zi s-au observat eliminri în volum neânsemnat de conţinut intestinal
pe drenurile (două tuburi N24 şi N18) plasate adiacent anastomozei colorectale.
Examen local: La palpare abdomenul moale, fără semne de excitare a peritoneului, uşor
dolor în regiunea drenurilor.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu
devierea formulei leicocitre spre stânga.
necesar.
49. Prescrieţi reţeta unui medicament antibacterian din grupa cefalosporinelor din
foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 22
Pacientul T. 58 de ani operat în mod urgent pentru o hernie inghinală strangulată.

Intraoperator se detestă un sector de ileon necrotizat. Se recurge la o rezecție de ileon cu ileo-
ileo anastomoză. Perioada postoperatorie, în decurs de 8 zile, a evaluat relativ fără particularități.
La a 9 zi pe drenul de siguranță apar eliminări biliare în cantități neînsemnate. Starea se
caracterizează cu o neânsemnată agravare. Apare febra seara pînă la 37,6 grade, slăbiciunea.
Ttanzitul intestinal este păstrat
Examen clinic: Abdomenul este moale fără semne de eritare a peritoneului, ușor dolor pe
flancul drept abdomenal, adiacent drenurilor de siguranță.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu devierea
formulei leicocitre spre stânga.

necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament antibacterian din grupa cefalosporinelor din
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 23
Pacientul P. 56 de ani în anticedente colostomiat pentru un traumatism abdominal, se

adresează la medicul de familie cu acuze la apariția unor eliminări neânsemnate pe flancul
stâng al abdomenului. Din anamneză pacientul a suprtat 13 zile în urmă o lichidare de
stomă aplicată după un traumatism. La primul examen starea pacientului este relativ
satisfăcătoare, febră nu are, tranzitul intestinal păstrat.
Examen clinic: Pe flancul stâng a abdomenului este o plagă de 2 cm unde a fost plasat
drenul, prin care se elimină în cantități neânsemnate conținut intestinal, (pansament schimbat
odată pe zi). La palpare abdomenul practic indolor, fără semne de excitare a peritoneului.
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limita normei, la examen ultrasonor al
cavitatii peritoniale semne de acumulari lichidiene nu sunt.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament antibacterian din grupa fluorochinolonelor din
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 24
Pacienta O. 63 de ani a suportat histerectomie pentru un miom uterin gigant.

Intraoperator uterul intim se atașa către colonul sigmoid. La 7 zile după intervenție pe
drenul de sigurană au apărut eliminări intestinale. Tranzitul intestinal este restabilit dar
pacienta prezintă acuze la febra seară, dureri hipogastrale, balonare moderată. Pe fondal de
tratamen conservativ evoluția ușor favorabilă , debitul fistulei micșorat , temperatura seara
nu depășește 37,5 grade, tranzitul păstrat.
Examen local: La palpare abdomenul moale dar ușor dolor la nivelul plăgii postoperatorii,
în regiunea drenurilor, semne de excitare a peritoneului nu sunt
devierea formulei leicocitre spre stânga. la examen ultrasonor al cavitatii peritoniale semne
de acumulari lichidiene nu sunt.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament derivaţilor de imidazol din foaia de prescripţii.
Preşedintele

CAZ CLINIC NR. 25
Pacientul F. 29 ani este internat în secţia de chirurgie cu o clinică de abdomen acut

instalat după un traumatism penetrant de armă albă (cuțit). După o scurtă pregătire este
supus intervenției chirurgicale. Intraoperator se detestă o leziune de colon sigmoid cu
peritonită locală cu o durată de aproximativ 3- 4 ore. Se recurge la suturarea leziunii
tangențiale a colonului sigmoid, lavaj cavității peritoniale, drenar. Perioada postoperatorie
decurge relativ obișnuit - 7 zile, tranzitul reluat, sindromul algic absent , dar la ziua a 8-a pe
drenul de siguranță apar eliminări intestinale în volum neînsemnat. Starea pacientului
cu agravare – febra seara pînă la 37,4 , sindromul algic pe flancul drept moderat.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament (Sol.Octreotidi) din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 16

Pacienta M., 65 de ani s-a adresat în chirurgia de urgență. Se consideră bolnavă de 3 zile, cînd
prima dată au apărut dureri colicative de intensitate moderată în abdomen. Ulterior, durerile s-au
acutizat, au apărut scaune neoformate cu sânge. Starea generală a bolnavei este de gravitate medie.
Temperatura corporală +37,5°C. Pulsul – 100 de bătăi pe minut, ritmic. Abdomenul uşor mărit în
volum, moale, dureros pe flancul stâng şi epigastru. Semnul Șciotkin-Blumberg – negativ. Semnul
Mondor – pozitiv. Din cauza lipsei efectului la terapia conservativă, s-a intervenit chirurgical.
Intraoperator: în cavitatea abdominală se atestă exudat hemoragic intraperitoneal în cantitate mare.
Ansele intestinului subțire de culoare vișinie întunecată,cianotice, mezoul și peretele intestinului
subțire cu edem pronunțat.

diagnosticului.
necesar.
59. Prescrieţi reţeta unui medicament antibiotic din grupul Cefalosporinelor.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 17
Pacientul S., bărbat de 38 de ani se internează în mod urgent cu dureri paroxistice intense în
regiunea ombilicală, vărsături alimentare și biliare, oprirea tranzitului digestiv, apărute brusc cu 8
ore în urmă. A suferit în antecedente o intervenție pentru traumatism abdominal. Examenul clinic
la prezentare: stare generală de gravitate medie, tegumentele palide, limba uscată, abdomen
meteorizat, cicatrice postoperatorie după laparotomia xifo-ombilicală. Examenul obiectiv:
abdomenul este sensibil pe toată aria, rezistență elastică, clapotaj, timpanism generalizat,
hiperperistaltism. La tușeul rectal – ampulă rectală goală. T.A. = 100/60 mm Hg, puls = 100/min.
Investigațiile de laborator arată: Er. = 4 500 000/mmc, Hb = 16 g/dl, Ht = 48%, Leucocite =
15 000/mmc, proteine serice totale = 90 g/l, ionograma – fără deosebiri, pH = 7,3, diureza orară =
10 ml/h, uree = 25 mg/dl.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament antiinflamator nesteroidian.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 18
La o bolnavă de 73 ani examenul clinic atestă prezenţa durerii abdominale severe, apărute
brusc 4 ore în urmă , vărsături, diaree şi colaps circulator. Examenul obiectiv constată abdomen
meteorizat şi dureros la palpare, uşoară rigiditate musculară, zgomote intestinale hipoactive. La
tuşeul rectal sânge pe mănuşă. Timp de câteva zile, fenomenele acute au fost precedate de febră
moderată, anorexie, dureri abdominale vagi, greţuri şi scaun instabil. Laboratorul descoperă
hemoconcentraţie, hipovolemie, nivel seric crescut de fosfaţi, amilază şi fosfokinază, acidoză
metabolică. Leucocitoză = 23 000/mmc. În anamneză figurează tromboza venoasă profundă a
membrelor inferioare.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unei heparine cu greutatea moleculară mică.
Preşedintele
dr. hab. şt. med., prof. iniv. Boris Topor
CAZ CLINIC NR. 19
Cu ocazia unei ocluzii intestinale prin aderențe la un pacient de 47 ani se

intervine chirurgical. La 6 zile postoperator se constată starea generală alterată,
cefalee, anorexie, febră până la 38°C, persistența ileosului. În regiunea plăgii:
hiperemia tegumentelor, edem şi sensibilitatea dureroasă. Se îndepărtează firele de
sutură din plagă şi se deschide un abces. În următoarele 24 de ore din plagă începe
să se elimine conținut intestinal, care în scurt timp atinge un debit constant de circa
2,5 l/24h.

necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament, analog sintetic al sandostatinei.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 20
Un bolnav de 32 ani s-a adresat la medic pentru inapetenţă, slabiciune

generală, febră, scădere ponderală, disconfort abdominal, dureri în hipocondrul drept
al abdomenului, diaree. Boala a evoluat timp de 5 ani, lent cu excerbări şi remisini.
În ultimii 2 ani simptomatologia a devenit mult repetitivă, durerea are un caracter
colicativ cu meteorism, hiperperistaltism, greţuri şi vărsături. Un epizod mai
accentuat a impus spitalizarea pacientului şi administrarea unui tratament
conservator. În anticedente relatează, că a fost operat de două ori pentru fistule
perianale.

necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui vasodilatator periferic .
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 56

Pacientul F.,64 ani, a fost internat în secţia chirurgie vasculară cu acuze la dureri
abdominale (mezogastrale) permanente cu iradiere în regiunea lombară şi sacrală, constipaţii.
După 50–80 m de mers apare claudicaţie intermitentă, senzaţie de frig la ambele gambe şi
plante. Au apărut constipaţii, pe care nu le-a observat în antecedente. Se consideră bolnav
timp de 3 luni, când pe fundal de stare generală satisfăcătoare în regiunea epigastrală au
apărut dureri surde şi formaţiune pulsativă cu creştere lentă. Peste о săptămână după debutul
bolii durerile au început să iradieze în spate, regiunea lombară; cu 4 zile în urmă au apărut
dureri în organele genitale, varicocel bilateral, claudicaţie intermitentă inaltă, senzaţie de frig
în ambele gambe şi plante. Scaunul este о dată în 4–5 zile.
Examenul obiectiv - In regiunea mezogastrală pe linia mediană se determină o masa tumorală
pulsativă, moderat dureroasă de formă ovală – 8×10 cm, asupra căreia se determina suflu
sistolic.

4. Ce precizări anamnestice (factorii de risc), manevre clinice suplimentare sunt
necesare?
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament-vasodilatatoare periferice (antiischemice) .
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 57
Pacientul E., 59 ani, s-a adresat la chirurg cu acuze de dureri la mers peste fiecare 50m ,
senzaţie de frig şi furnicături la ambele membre inferioare. Se consideră bolnav timp de 2 ani, de
când a observat oboseala rapidă a picioarelor şi necesitatea de a se opri la distanţă mai mare de
1000 m. În ultimele 3 luni semnele clinice au progresat, fapt ce l-a determinat să se adreseze la
chirurg. În anamneză neagă altă patologie. Fumează de 25 de ani.
Examenul obiectiv- evidenţiază paliditate, alopecie, hipotrofia muşchilor şi a ţesuturilor
moi la ambele gambe şi plante,temperatura pielii scăzută în treimea superioară a gambelor şi
plante. Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral. Pulsul este
păstrat la arterele femurale şi diminuat la a. poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la
arterele periferice (a. poplite, a.dorsalis pedis) nu se determină. Patologie cardiaca nu a fost
depistată.

4. Ce precizări anamnestice, (factorii de risc), manevre clinice suplimentare sunt
necesare?
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - vasodilatatoare periferice (antiischemice).
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 58
Bolnavul M., 24 ani s-a internat în sectia chirurgie vasculară cu acuze de dureri pronunţate
in membrele inferioare ce apar în timpul mersului,mialgii,cefalee.Se considera bolnav de 2 ani. La
inceput se deplasa fara pauza 500-600 m, acum durerile s-au intensificat la 50-60 m .Ultimile 2
zile durerile au stat permanente, insuportabile si pacientul a observat tumifierea si cianoza
falangelor III-V plantei stingi.Fumează pină la 30 tigari pe zi.
Examenul obiectiv evidenţiază tegumente palide la nivelul gambelor si plantelor, mai reci
la palpare in sectoare simetrice a membrului inferior sting. Miscarile active in articulatii sunt in
volum deplin.Hipoestezia piciorului sting.Tpomboflebită migratorie pe stanga. Pulsul pe arterele
femurale si poplitee se determina . Pulsatia arterială (a .dorzalis pedis, a.tibiale posterioare) la
piciorul sting lipseste iar la dreptul este slabă. La angiografie s-a depistat ca arterele femurale
comuna, superficială si profundă stingi sunt permiabile si au contur clar,dar artera poplitee
ingustată uniform,cu pereti drepti.Arterele gambei sunt brusc ingustate si se contrastează sectoare
separate.Se observă vase colaterale de calibru mici. Modificari patologice din partea cordului si
plaminilor nu sau depistat.

necesare?
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament-prostaglandine,antiinflamatoare nesteroidiene.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 59
Bolnavul de 55 ani acuza dureri ce apar în timpul mersului în muschii coapsei si a

feselor,deasemenea scaderea potentei. Bolnav de 8 ani. In ultimul timp poate merge 50-70 m fară
repaus,uneori dureri nocturne. La investigarea clinică a pacientului s-a depistat lipsa pulsului pe
arterele femurale dreapă si stangă. Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt
pozitive bilateral.Se determină suflul sistolic pronunţat în proiecţia arterelor iliace bilateral şi în
regiunea bifurcaţiei aortei.Patologie cardiacă nu a fost depistată.

necesare?
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - vasodilatatoare periferice (antiischemice) .
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 60
Pacient M., 28 ani, sex masculin, se internează pentru ulceraţii extinse, profunde,
suprainfectate ale gambei drepte, cordoane varicoase importante,hipertrofie a membrului inferior
drept cu dificultăţi de statică şi mers. Simptomatologia a devenit evidentă la vârsta de 8 an prin
apariţia de varice ale membrului inferior drept. În evoluţie a apărut dermatită pigmentară şi
ulceraţii la nivelul gambei drepte. În ultimii 12 ani a prezentat repetate episoade de hemoragie de
la nivelul varicelor ulcerate. Pe parcursul creşterii şi dezvoltării sistemului osteo-articular s-a
produs hipertrofia membrului inferior drept. Diferenţa între circumferinţa coapsei drepte şi cea
stângă este de 9 cm, respectiv de 6 cm la nivel gamblor. Se constatata şi o diferenţă de lungime
între membrele inferioare de 7cm. Ecografia Doppler a sistemului venos şi arterial al membrului
inferior drept evidenţiază dilataţia importantă a venei femurale comune cu flux de tip arterial,
turbulent în interiorul acesteia, dilatarea importantă a sistemului venos superficial safen, cu varice
extinse de la nivelul coapsei până la nivelul gambei şi o mică comunicare între vena şi artera
femurală. Arteră femurală cu flux normal dar cu impregnare ateromatoasă a pereţilor.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui medicament - antiinflamatoare nesteroidiene, antecoagulante.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 41
Pacienta, în vârstă de 42 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se

prezintă pentru palpitaţii, fatigabilitate, intoleranţă la căldură, tremor al extremităţilor, scădere
ponderală. La examenul clinic: tegumente calde, umede, tensiune arterială (TA) cu diferenţă
mare = 140/60 mmHg, tahicardie sinusală 100/minut. Palparea regiunii cervicale anterioare a
relevat un nodul localizat în lobul drept tiroidian, elastic, mobil, nedureros, fără adenopatii satelite.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unei antitiroidiene de sinteză din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 42
Pacientă în vârstă de 38 ani este diagnosticată în urmă cu 6 ani cu guşă multinodulară

normofuncţională. Pacienta urmează tratament oral cu Euthyrox şi este urmărită periodic de către
medicul endocrinolog. Evoluţia guşei în ultimele 6 luni este cu creşterea în volum a glandei,
asimetric, preponderent lob stâng, pacienta acuză asociat senzaţie de compresiune cervicală
anterioară accentuată în decubit dorsal. La internare, pacientă normoponderală, indice de masă
corporală 22,5 kg/m2 , prezintă la nivelul regiunii cervicale anterioare o creştere globală în
dimensiuni a lojei tiroidiene, asimetric, preponderent stânga. La palpare glanda tiroidă este
nedureroasă, imobilă cu deglutiţia, cu adenopatii cervicale decelabile clinic. Ecografia tiroidiană
descrie transformarea macronodulară a ambilor lobi tiroidieni, cu noduli parenchimatoşi, multipli,
bilaterali, cu diametre între 1 şi 3,5 cm. Probele de laborator: hormonul tireostimulant al hipofizei
(TSH), hormonii tiroidieni (FT4), anticorpi anti tireoperoxidaza (TPO), anticorpi anti tiroglobulină
şi calcitonina prezintă valori scăzute. Pacienta este îndrumată în serviciul nostru pentru tratament
chirurgical – tiroidectomie totală.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui hormon tiroidian de substituţie din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 43
La pacientul în vărstă de 68 ani, cunoscut hipertensiv, la a 5-a zi după gastrectomie starea

clinică brusc se agravează. Pacientul devine intens dispneic, tahipneic (>32 respiraţii/minut), cu
cianoză central şi periferică, hipotensiv (T/A 80/60 mm Hg), tahicardic (110 bătăi/minut), cu
zgomote cardiace ritmice, gallop ventricular drept şi durere toracică.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta uneu heparine cu greutatea moleculară mică din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 44
La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever,

pacientul cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu febră, frisoane,
transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul stăng, ascită moderată.
Examenul clinic relevă: prezenţa subicterului sclerotegumentar.Abdomenul dureros la palpare
preponderent în epigastru şi hipocondrul stăng. Febră – 39,2°C. Examen laborator: eritrocite – 2
800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 16 000 mm³, devierea la stânga a formulei
leucocitare -40%. Bilirubina directă 59 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele
moderat crescute de 2 ori faţă de normă. USG – colecţie lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0
x 5,0 cm.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui antibiotic din grupa aminoglicozidelor din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 45
Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in hipocondrul

stang cu iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui Kehr), febra septica,
frisoane (cu 2 saptamani inaintea internarii) , sensibilitate si/sau impastare în hipocondrul stang ,
splenomegalie
Examen clinic: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, sensibil la palpare la nivelul
hipocondrului stang . Semnele pritoneale negative.
Examen de laborator: Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza 555000/mm3
VSH: 72 mm/1h
Ecografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona hiperecogena centrala, de 3/3
cm, contur bine delimitat ce nu modifica conturul splenic
CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea gastrica –
colectie ce nu are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui antibiotic din grupa chinolonelor din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 46
Bolnavul în vârstă de 25 de ani a fost internat în secţia de urgenţă după 20 min. de la un

accident rutier cu plângeri de dureri în abdomen, slăbiciune, greţuri, ameţeli. La inspecţie:
tegumentele sunt palide, TA nu se determină, pulsul – 130 de bătăi pe minut. Sub rebordul costal
stâng se văd pete roşii de la lovitură. Semne de traumă craniocerebrală lipsesc. Respiraţia se aude
din ambele părţi.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta preparat cardiotonic din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 47
Bolnava D. N., 55 ani era internată în secţia hematologie cu macroglobulinemie, suspiciune

la limfom malign. În cursul spitalizării survin brutal fenomene de abdomen acut dureros cu
localizare în hipocondrul stăng şi şoc hemoragic. Se intervine chirurgical. Intraoperator se constată
ruptură de splină în doi timpi cu hematom perisplenic şi hemoperitoneu. Se practică splenectomia,
lavaj,sanarea şi drenarea cavităţii abdominale.

diagnosticului.
8. Care este tactica curativă? Specificaţi tratamentul medicamentos şi/sau chirurgical care
se impune .
9. Prescrieţi reţeta unei soluţii coloide utilizate i.v. din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 48
Bolnavul M.N., 32 ani, s-a internat în clinică cu splenomegalie (splina 21cm.),

hipersplenism sever tradus prin pancitopenie, varice esofagiene gradul III. Ecografic s-a pus în
evidenţă un chist pancreatic recidivant, cu diametru de 8-10 cm localizat corporeocaudal,
interpretat drept cauză a sindromului de hipertensiune portală.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui preparat din grupa somatostatinelor din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 49
Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic
a unei hemoragii digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice
repetate. Criteriile Seufert de gravitate a hemoragiei sunt date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78;
Ht-30%; PVC=2cm H2O; Diureza =40 ml/ora .
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unei soluţii cristaloide izotone din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 50
Pacientul, în vârsta de 68 de ani, este internat în secţia chirurgie pentru dureri permanente
în etajul superior abdominal,exacerbate la 15-30 min după ingestia de alimente, însoţite de
inapetenţă, astenie fizică şi scădere în greutate (aproximativ 12 kg în ultimele 4 luni). În secţia de
gastroenterologie s-au efectuat o serie de investigaţii: CT abdominal, endoscopie digestivă
superioară, ecografii abdominale repetate şi rectocolonoscopie. Acestea nu au evidenţiat
modificări la nivelul organelor abdominale. S-a efectuat aortografia în urgenţă şi s-au evidenţiat:
stenoza 60% la originea trunchiului celiac; subocluzie pe lungime de 3 cm de la originea arterei
mezenterice superioare, stenoza 70% la originea arterei renale drepte, artera renală stânga
permeabilă, de calibru normal, iar artera mezenterică inferioară nu se vizualizează. Ocluzia arterei
iliace drepte de la origine, cu reîncărcarea arterei femurale comune drepte. Artera iliacă comună
şi artera hipogastrică stângă permeabile. Angio-RMN-ul evidenţiază aorta cu contur neregulat şi
tromboza parietală, stenoza trunchiului celiac la origine este de aprox. 70%, iar stenoza arterei
mezenterice superioare la origine este de 75%. Nu se evidenţiază artera iliacă comună dreaptă.
Arterele renale sunt permeabile.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui vasodilatator periferic sol. inj. din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 51
Prezentarea cazului Bolnavul M.V., în vârstã de 70 de ani, FO 27625 din 23.12.2005, se

prezintã în serviciul urgenţã pentru dureri periombilicale, vãrsãturi, meteorism. Din istoricul bolii
reiese cã bolnavul se aflã pe tratament cardiologic cu blocanåi ai enzimei de conversie generaåia
II de 8 ani. În urmã cu 4 zile înaintea prezentãrii în serviciul urgenåã bolnavul a prezentat 5 scaune
diareice, dureri abdominale difuze, episodul respectiv fiind interpretat ca o banalã enterocolitã
acutã. Ulterior, cu 24 de ore înaintea internãrii, bolnavul prezintã vãrsãturi bilio-alimentare şi apoi
cu tentã fecaloidã, întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale. La internare bolnav cu
stare generalã gravă, tegumente şi mucoase palide, abdomen discret meteorizat simetric, dureros
sponatn şi la palpare în mezogastru, urmeazã mşcãrile respiratorii, cu clapotaj în flancul şi fosa
iliacã stângã. Tuşeul rectal: ampulã rectalã cu pereåi supli, goalã, urme de sânge pe indexul
explorator. TA: 130/70 mmHg, puls=70 b/min. Pe sonda de aspiraţie nazo-gastricã se
exteriorizeazã cca 800 ml lichid fecaloid. Radiografia abdominalã simplã: nivele hidroaierice mari
în etajul abdominal superior.
diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui vasodilatator periferic sol. inj. din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 52
Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgenţe într-o stare generală
alterată, tegumente palide r e c i , t r a n s p i r a ţ i i , h e m a t e m e z ă , m e l e n a , p u l s
100/minut, Ts=80 mmHg în clinostatism.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui hemostatic cu acţiune sistemică din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 53
Pacienta F. în vârstă de 63 de ani se prezentă în Clinică pentru astenie fizică cu debut în urmă cu
un an, accentuată progresiv, la care sau asociat în ultima lună durere în hipocondrul drept,
meteorism abdominal, stare generală gravă, iar de o săptămână prurit generalizat. Din datele
obţinute la anamneză reţinem doar HTA ca antecedent personal pathologic. Pacienta nu consumă
băuturi alcoolice şi este pensionară (a lucrat în agricultură). La examenul clinic prezenta leziuni
de grataj, circulaţie colaterală pe flancuri, abdomen destins, depresibil, nedureros la palpare,
hepatomegalie cu marginea inferioară la 8 cm sub rebordul costal drept, splenomegalie gradul 3.
Biologic se remarcă anemie normocromă normocitară, sindrom de hepatocitoliză (TGP = 40,9
U/L, TGO = 79,1 U/L), sindrom hepatopriv (colinesterază = 4815 U/L), sindrom de colestază
importantă (fosfataza alcalină = 1799 U/L, GGT = 1500 U/L), markeri virali – negativi, iar în
profilul bolilor hepatice autoimune prezenta AMA M2 = intens pozitiv, M23E (BPO) = intens
pozitiv, gp210 = intens pozitiv. Ecografia abdominală relevă hepatomegalie importantă, cu contur
boselat‚ „în caschetă” şi structură microgranulară, splenomegalie 180/55 mm, VP = 14 mm, VS în
hil = 8 mm şi fină lamă de lichid printre ansele intestinale şi în spaţiile parietocolice drept şi stâng.
La examenul EDS sa evidenţiat prezenţa varicelor esofagiene gradul 3. Având în vedere durerea
trenantă din hipocondrul drept şi hepatomegalia importantă sa efectuat computer tomografie
abdominală care a evidenţiat tromboza completă a venelor suprahepatice şi a ridicat suspiciunea
unui proces proliferativ hepatic

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta unui antifibrinolitic cu acţiune hemostatică din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 54
Pacienta B. de 45 de ani, vechi cirotică, se reinternează în Clinică cu o

simptomatologie dureroasă şi dispepsie asociată unei ascite voluminoase.
Manifestările clinice la internare: alterarea stării generale, ascită, dureri abdominale
generalizate, febră (38 C), frison, edeme a membrelor inferioare. Obiectiv: facies
hepatic, icter sclero-tegumentar, ascită, abdomen sensibil la palparea superficială
înetajul superior unde se atestă suspect semnul Blumberg. Biologic: leucocite -
12.000, trombocitoenie severă, citoliză hepatică, indicele de protrombină = 59,7%,
INR=2,76. Ecografia abdominală: ficat redus în dimensiuni, pancreas- colecist
ecografic normal, splina înlăturată, VP =15 mm, lichid liber în cantitate mare.
Radiografia cord-pulmon – fără patologie; radiografia abdominală simplă - aerocolie
pronunţată, fără semne de pneumoperitoneu şi nivele hidroaerice. S - a efectuat
puncţia aspirativă: lichid purulent cu PMNN > 250/mm³, suspect pentru sursă de
infecţie intraabdominală. La laparoscopie: în cavitatea abdominală se atestă cca 8
litri de lichid ascitic-peritonitic cu fibrină, fără date de peritonită chirurtgicală.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta cefalosporine de generaţia a 3 -a în bolus i.v. din foaia de prescripţii.
Preşedintele
CAZ CLINIC NR. 55

Bolnava B.M., 19 ani, purtătoare a unei hepatite cronice postvirale s-a internat în clinică
după tentativa tratamentului antiviral care a indus un hipersplenism sever hematologic rebel
tratamentului medical. După confirmarea clinică, biologică şi imagistică a bolii hepatice cronice
bolnava, hepato-splenomegaliei a fost operată practicăndu-se devascularizarea azygo-portală
Hassab şi splenectomie. Examenul hisologic a confirmat hepatopatia postnecrotică cu tendinţa
evolutivă spre ciroză şi prezenţa fibrozei hepatice F3-F4.

diagnosticului.
necesar.
9. Prescrieţi reţeta preparatului antiviral Interferon pegylat alfa-2b din foaia de prescripţii.
Preşedintele
Probleme de situaţie pentru examen de stat
Anul universitar 2018-2019
CAZ CLINIC NR 1
La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă

distructivă, pacientul, un bărbat de 53 de ani, este reinternat în stare gravă, septică, cu febră,
frisoane, transpirații profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul drept, icter
tegumentar. Debutul icterului a fost după un episod de colică biliară. Concomitent cu instalarea
icterului a evoluat febra cu episoade de 37,80C.
Examenul clinic relevă: prezența icterului sclerotegumentar. Abdomenul dureros la palpare
preponderent în epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie. Febră – 39,2°C.Examen laborator:
eritrocite – 2 800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 18 000 mm³, devierea la stânga a
formulei leucocitare -40%. Bilirubinemia directă 300 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi
transaminazele moderat crescute de 2 ori față de normă.
Răspunsuri: Evoluția furtunoasă a tabloului clinic poate suspecta coledocolitază reziduală

complicată cu angiocolită acută purulentă.
CAZ CLINIC NR. 2

O pacientă, a.n. 1986, a fost internată în mod urgent. Acuză dureri în regiunea
hipocondrului drept, febra (38-390C), frisoane, transpirații reci, inapetență, prurit cutanat.
A fost operată în spitalul de circumscripție 2 ani în urmă pentru colecistita cronică calculoasă. S-
a efectuat colecistectomie clasică. Postoperatoriu episodic avea accese de colică biliară. Ultimul
acces a evaluat cu ictericitatea tegumentelor.
La examenul fizic s-a constatat: tahicardie, hipotonie (TA 100/60 mm Hg), ictericitatea
tegumentelor, hepatomegalie. Investigațiile biologice: leucocitoză (14.000); bilirubina totală –
260 mmoli/l, din care 190 mmoli/l directă şi 70 mmoli/l indirectă; Protrombina 76%, indicii
fosfatazei alcaline și a ureei în sânge crescuți moderat.
Răspunsuri : La pacienta se suspectă o coledocolitiază complicată cu icter mecanic și

angiocolită acută.
CAZ CLINIC NR. 3
O bolnavă consultă medicul de familie, acuzând un sindrom, care se manifestă prin accese
de dureri surde cu iradiere dorsală în epigastru şi în hipocondrul drept, însoțite de prurită,
subictericitatea sclerelor, greţuri şi vome. Accesele apar la intervale neregulate, se prelungesc, de
obicei 20–25 de ore și încetează spontan. Cu această ocazie, bolnava a efectuat diverse tratamente
medical-conservatoare (metoclopramid, antispastice, regim alimentar), care s-au dovedit a fi
ineficace la momentul examinării, constatând progresarea icterului și apariția febrei. Din
anamneză pacienta a suportat 2 ani în urmă colecistectomie laparoscopică.
Examenul obiectiv Bolnava prezintă stare generală bună, abdomenul este suplu, slab dureros,
ficatul nu se palpează, colecistul tensionat, slab dureros la nivelul rebordului costal, S-l Ortener,
Miusi-Gheorghivski slab pozitive. Bilirubina şi enzimele hepatice (fosfataza alcalină,
aminotransferazele) indică valori moderat crescute, protrombina este de 60 %, restul indicatorilor
sunt în limitele normei.
Răspunsuri: Suspiciunea diagnostică va fi orientată spre un calcul în coledoc complicat cu colică

biliară, episoade de icter mecanic și angiocolită.
CAZ CLINIC NR. 4
Pacient, 77 de ani. Auto adresare la policlinică cu plângeri de prurit cutanat pronunțat,

durere surdă în epigastru și hipocondru drept, slăbiciune, lipsă de pofta de mâncare, pierdere
ponderală importantă (ultimele luni), prezența icterului, care a apărut acum două luni și crește
rapid, prezența scaunului aholic. Crize de durere severă nu au fost observate niciodată. Atunci
când inspectarea sclerei și a pielii pacientului este brusc icter, turgorul pielii este coborât, există
multe zgârieturi pe ea. Abdomenul este moale. Ficatul este mărit pînă la ribordul costal drept. În
epigastru o formațiune ușor dureroasă cu o consistență elastică, ovală în formă (la palpare în
proecția cefalopancreasului). S-l Courvuazie palpator este pozitiv.
Răspunsuri: Suspiciunea diagnostică va fi orientată spre un cancer cefalopancreatic complicat

cu icter mecanic avansat, evolutiv complicat cu S-l Courvuazie.
CAZ CLINIC NR. 5

La internare în staționar un pacient de 42 de ani a prezentat acuze de dureri periodice cu
caracter colicativ în epigastru cu iradiere în hipocondrul drept, vome repetate. Durerile au debutat
după 4 ore de la o masă copioasă. La o oară de la debutul durerilor a apărut voma repetată cu
conținut gastric, apoi a apărut icterul sclerelor. Din anamneză 2 ani in urmă a suporta
colecistectomie pentru colecistită cronică calculoasă. Un an în urmă s-a adresat la medicul de
familie unde a suportat investigații instrumentale la ambulator, pentru a exclude prezența unui
calcul coledocian sau a unei pancreatite cronice. La moment nu are rezultatele la mână. Examenul
primar la internare constată: starea generală de gravitate medie, subicterul tegumentar, temperatura
corporală este de 36,8оС, frecvența mișcărilor respiratorii este de 20 bătăi pe minută. Pulsul a fost
de 92 bătăi pe minut. Tensiunea arterială este 120 pe 80 mm coloanei de mercur. Limba umedă.
Atestăm o balonare moderată a abdomenului. Palpator abdomenul este suplu și indolor, moderat
dureros în hipohodrul drept. Semnele peritoneale sunt negative. Peristaltica este prezentă. Date de
clopotaj nu sunt. Matitate hepatică este păstrată. Analizele de laborator: Hemoglobina138 g/l,
leucocite 8,8/109, bili
Răspunsuri: Diagnosticul așteptat este stenoza papilei duodenale mari.
CAZ CLINIC NR. 6

Bolnavul Н., 65 ani, a fost spitalizat în secția de chirurgie la a 2-a zi de la debutul bolii cu
acuze la dureri moderate colicative în compartimentele inferioare ale abdomenului, balonare
pronunțată, reținerea evacuării maselor fecale și gazelor. Boala a evoluat lent. Suferă de constipații
cronice, care în majoritatea cazurilor s-au rezolvat după realizarea clisterelor evacuatorii.
Examenul obiectiv. Starea generală a bolnavului de gravitate medie. Frecvența
contracțiilor cardiace 78 bătăi la minut, ritmice. TA-100/60 mm col.Hg. Abdomenul asimetric –
hemiabdomenul drept cu balonare excesivă. La palpație este moale, ușor dolor pe toată suprafața.
Partea dreaptă a abdomenului este ocupată de o formațiune dur-elastică masivă. La auscultație
deasupra formațiunii peristaltismul nu se percepe, dar se determină «sunet de clopotaj». La
percuție deasupra formațiunii se determină sunet timpanic. Tușeul rectal: ampula rectală este
goală, sfincterul anal este beant. După încercarea de a realiza clister evacuator, apa se revarsă
înapoi după întroducerea a 300 ml apă.
Explorări paraclinice. Radiografia de ansamblu a cavității abdominale: alungirea și
ondularea compartimentelor stîngi ale colonului, balonarea excesivă segmentară a colonului
sigmoid.
Răspuns: Dolicocolon pe stânga. Torsiune a colonului sigmoid.
CAZ CLINIC NR. 7
Bolnava А., 38 ani, a fost spitalizată în clinica chirurgicală cu acuze la slăbiciune generală
și fatigabilitate, amețeli, diaree 5-6 ore pe zi, periodic cu sânge de culoare vișinie, dureri
permanente sub formă de colici în regiunea inghinală dreaptă. Vechimea acestor manifestări
clinice constituie 8 ani.
Examenul obiectiv: Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Se atestă
paliditate și uscăciune a tegumentelor. Masa corporală constituie 45 kg, iar înălțimea – 162 cm.
Se apreciază pastozitate a țesuturilor moi a ambelor gambe, helită, gingivită. TA-90/60 mm
col.Hg, FCC- 110 bătăi la minut, ritmice. La palpația abdomenului se determină dureri pronunțate
și rigiditate a mușchilor peretelui abdominal anterior în regiunea inghinală dreaptă.
Explorări paraclinice. Laborator: hemoglobina - 90 g/l; proteina generală - 52 g/l;
micșorarea nivelului seric al fierului, vitaminelor C și B12. Colonoscopia: îngustarea segmentului
terminal a ileonului și porțiunii incipiente a cecului, finalizarea colonoscopiei nu a fost posibilă.
Irigografia: pasajul masei baritate pe ileonul terminal este brusc încetinit; stricturi multiple de
diferite grade; dilatație și stază pe ansele proximale de stricturi. Examenul histologic: granuloame
epitelioide cu celule gigante Langhans.
Răspuns: Boala Crohn, evoluție cronică, fază de acutizare, ileită terminală. Complicații: stricturi
de ileon, malabsorbție, helită, gingivită, hiponutriție. Anemie feriprivă.
CAZ CLINIC NR. 8
Bolnava Х., 25 ani, în antecedente apendicectomizată, se adresează în clinică cu dureri

acute pe partea dreaptă a abdomenului, asociate cu febră până la +390C, grețuri, fatigabilitate
pronunțată. Peste jumătate de an după operație durerile susmenționate au reapărut. Pe parcursul
următorilor 2 ani bolnava a urmat tratamente periodice în staționar cu diagnosticul de «enterocolită
cronică» cu efect clinic alternant.
Examenul obiectiv. În cadrul spitalizării recente la palpația abdomenului în fosa iliacă
dreaptă un infiltrat dureros, de consistență dură-elastică. La percuție se apreciază semne de
clopotaj în regiunea mezogastrică spre dreapta. Semnul Șcietkin-Blumberg negativ.
Explorări paraclinice. Irigografia: în regiunea joncțiunii ileocecale (valvei Baughin) se
determină infiltrat, care se extinde pe parcursul porțiunii terminale a ileonului și intestinul orb.
Deasemenea, după contrastarea intestinului subțire, s-a constatat dilatarea anselor aferente ale
ileonului, accentuarea peristaltismului și acumularea de gaze la acest nivel.
Răspuns: Boala Crohn. Ileită terminală. Ocluzie intestinală parțială.
CAZ CLINIC NR. 9
Bolnavul M., 38 ani, pe fundalul unei stări generale satisfăcătoare, a observat apariția
sângelui în masele fecale. Nu s-a adresat la medic. Starea generală s-a înrăutățit brusc la 2-3
săptămîni după un efort fizic semnificativ – inapetență, apariția fatigabilității și slăbiciunii
generale, artralgiilor și nodozităților roz-cianotice dureroase pe ambele gambe, proieminente peste
suprafața pielii. Frecvența scaunelor diareice cu sânge și mucozități a crescut la 10-15 ori pe zi,
asociindu-se cu tenezme dureroase.
Examenul obiectiv. Paliditate a tegumentelor, pe gambe elemente patognomonice pentru
eritem nodos. Temperatura corporală +37,80 С. La palpație s-a constatat senzații de durere pe tot
traseul colonului; colonul sigmoid dureros, spasmat, sub forma «tubului de sticlă». Semnul
Scietkin-Blumberg negativ. Zgomotele cardiace clare, ritmice, Puls- 98 bătăi la minut. TA- 90/60
mm col.Hg. FR-18 la minut.
- 200х103/l; VSH - 36 mm/oră; proteina totală - 70 g/l; albumina - 60%; gama-globulinele - 30%.
Examenul microscopic a fecaliilor: prezența mucusului, leucocitelor, eritrocitelor și celulelor de
epiteliu intestinal. Rectoromanoscopia: mucoasa rectală edemată, inflamată, hiperemiată, cu
depuneri purulente-hemoragice, hemoragie de contact pronunțată a mucoasei, erozii și ulcerații
confluente multiple. Irigografia: mucoasa rectului și colonului cu relief șters, dedublat, lipsa
haustrațiilor, multiple depozite mici de masă baritată în grosimea mucoasei.
Răspuns: Colită ulceroasă nespecifică, atac acut primar, gravitate medie, activitate pronunțată, cu
afectarea rectului și părților stângi a colonului. Complicații: Eritem nodos. Anemie feriprivă.
CAZ CLINIC NR. 10

Bolnavul М., 46 ani, s-a adresat la medic cu acuze la dureri periodice în partea stîngă a
abdomenului. În masele fecale au apărut mucozități, striuri de sânge modificat. Marchează pierderi
ponderale neînsemnate pe parcursul ultimilor 6 luni (aproximativ 2 kg).
Examenul obiectiv. Limba umedă, cu saburație albicioasă. Burta moale, sensibilă la
palpare pe flancul abdominal stâng, unde se palpează colonul sigmoid spazmat. Din partea
sistemului cardio-vascular, respirator și urinar devieri patologice nu se determină.
- 242х103/l; VSH - 46 mm/oră; proteina generală - 58 g/l; albumine - 46%; gama-globuline - 30%.
Rectoromanoscopia – patologie vizibilă absentă. Irigografia – la umplerea retrogradă a lumenului
colonului cu masă baritată în porțiunea proximală a colonului sigmoid s-au evidențiat multiple
defecte de umplere rotunde, cu contururi clare.
Răspuns: Polipi multipli în grupuri ai colonului sigmoid. Anemie feriprivă.
CAZ CLINIC NR. 11
Pacienta de 34 ani s-a adresat la medic cu acuze la osalgii permanente, surde, dureri in regiunea
lombară, crampe musculare periodice. La examenul radiologic s-a depistat osteoporoză marcată a
oaselor tubulare. Analizele de laborator au pus în evidenţă nivelul crescut al calciului seric – 3,1
mmol/l., hiperfosfaturie. Examenul Ultrasonor al cavităţii abdominale relevă prezenţa calculilor
coraliformi renali bilateral.La Ecografia gîtului se vizualizează o formaţiune de volum în regiunea
posteroinferioară a lobului stâng tiroidian 7,02x12,5 mm, vascularizată periferic, incapsulată.
Răspuns: Hiperparatiroidism primar. Adenom paratiroidian.
CAZ CLINIC NR. 12
Pacientul M, 36 ani, s-a adresat la medic cu următoarele acuze: episoade de cefalee

severă, de apariţia "mustelor" şi "ceaţă" în faţa ochilor; hiperemia feţei, transpiraţie excesivă;
vertijuri, palpitaţii pronunţate şi durer precordiace, frisoane pronunţate, senzaţia de anxietate.
Acuzele apar la efectuarea efortului fizic greu sau în timpul unei suprasolicitări psiho-emoţionale.
Examenul cinic în repaos relevă valorile TA - 136/85 mm Hg, Puls - 80 bătai/minut. Analizele de
laborator - în limitele normei.După efort fizic: TA - 230/165 mm Hg, puls - 188 bătai/minut; teste
de laborator- glucoză 7,5 mmol / l; nivelul metanefrinelor în urina colectată au crescut considerabil
după acest episod de stres.
Răspuns: Feocromocitom, paragangliom.
CAZ CLINIC NR. 13
Pacienta de 26 de ani, s-a adresat în clinică cu acuze la obezitate progresivă, caracterizată prin
depunerea ţesutului adipos pe faţă (facies lunis), pe partea superioară a corpului şi a abdomenului,
hirsutism, dereglări ale ciclului menstrual, slăbiciune generală.
La examenul clinic se observă striuri violaceie pe coapse. şi partea inferioară a abdomenului. TA
- 190/95 mm Hg, nivelul glucozei în sânge - 9,0 mmol / l, leucocitoza moderată cu limfopenie
absolută. Ecografia abdominală – formaţiune de volum a glandei suprarenale drepte.
Răspuns: Sindrom Cushing. Hipercorticism primar.
CAZ CLINIC NR. 14
Pacienta în vârstă de 21 de ani a fost spitalizată în mod urgent în staţionar în stare de comă
hipoglicemică. Din anamneză - acuză lipotimii periodice de la vârsta de 9 ani. Examenul RMN
evidenţiază o tumoare a cozii pancreasului (26x22 mm). Clinic prezintă stări hipoglicemice
periodice (pînă la pierderea cunoştinţei). Analizele biochimice- glicemia până la 1,8 mmol/l.
Răspuns: Insulinom.
CAZ CLINIC NR. 15
La examenul biochimic al unui pacient de 46 ani ce suferă timp îndelungat de ulcer peptic
recidivant s-a depistat creşterea nivelului de Calciu plasmatic, a parathormonului, şi gastrinei.
Examenul RMN relevă prezenţa adenomului de hipofiză. Din anamneză, fratele pacientului suferă
de endocrinopatie poliglandulară. La stimularea cu pentagastrină se remarcă creşterea excesivă a
nivelului de gastrină.
Răspuns: Neoplazia Endocrină Multiplă (MEN 1)
CLINICAL CASE no. 16
Patient M., 65years, addressed herself in emergency surgery. She is considered ill for 3 days
when colic pain of moderate intensity in her abdomen first occurred. Later the pains became
worse, unformed blooded chairs. The general condition of the patient is of medium severity.
Body temperature + 37.5 ° C. Pulse - 100 beats per minute, rhythmically. The abdomen slightly
enlarged in volume, soft, painful on the left flank and epigastrum. The Sciotkin-Blumberg sign -
negative. The Mondor sign - positive. Because of the lack of effect on conservative therapy,
surgery has occurred. Intraoperative: Intraperitoneal haemorrhagic exudate is noted in the
abdominal cavity. The small intestine of the dark intestine, with cyanotic aspect, the
mesenterium and the wall of the small intestine with pronounced edema.
Answer: Entero-mesenteric infarction.

Patient S., a 38-year-old man, urgently interned with intense paroxysmal pain in the umbilical
region, food and bile vomiting, stopping digestive transits, which occurred suddenly 8 hours ago.
He has suffered from an abdominal trauma intervention. Clinical examination at presentation:
general state of average gravity, pale tears, dry tongue, meteorized abdomen, postoperative scars
after xifo-umbilical laparotomy. The objective exam: the abdomen is sensitive across the entire
area, elastic resistance, clapotage, generalized tympanism, hyperperistalism. At the rectal
examination - the empty rectal ampoule. Blood pressure= 100/60 mm Hg, pulse = 100 / min.
Laboratory investigations show: Er. = 4 500 000 / mmc, Hb = 16 g / dl, Ht = 48%, Leucocyte =
15,000 / mmc, total serum protein = 90 g / l, ionogram - no difference, pH = 7.3, hourly diuresis
= 10 ml / h, urea = 25 mg / dl.
Answer:Bowel obsruction.
In a 73-year-old patient, the clinical examination attests to the presence of severe abdominal
pain, suddenly appeared 4 hours ago, vomiting, diarrhea, and circulatory collapse. Objective
examination: the meteorized abdomen and painful palpation, slight muscle stiffness, hypoactive
intestinal noises. At the rectal texamination blood on the glove. For a few days, acute phenomena
were preceded by moderate fever, anorexia, vague abdominal pain, nausea and unstable stool.
The laboratory shows hemoconcentration, hypovolemia, elevated serum phosphate levels,
amylase and phosphokinase, metabolic acidosis. Leukocytosis = 23,000 / mmc. History
anamnesis of the patient -deep vein thrombosis is the history of inferior limb thrombosis.
Răspuns: Entero-mesenteric trombosis
A 47-year-old patient with intestinal occlusion by adherence undergoes a surgery intervention. In

the wound area: hyperaemia of the skin, edema and painful sensitivity. Remove the suture
wound from the wound and open an abscess. Within the next 24 hours intestinal content is
eliminated from the plaque, which in a short time reaches a constant flow rate of about 2.5 l /
24h.
Answer: Intestinal fistula
A 32-year-old patient has been referred to a physician for loss of appetite, general weakness,
fever, weight loss, abdominal discomfort, abdominal pain, diarrhea. The disease has developed
during5 years, slow with exacerbations
and remissions. In the last 2 years, the symptoms have became very repetitive, the pain has a
colic nature of meteorism, hyperperistalism, nausea and vomiting. A more pronounced episode
forced patient hospitalization and conservative treatment. In the anticedent reports, that he was
operated twice for perianal fistula.
Answer: Crohn disease
CAZ CLINIC NR. 21
Pacientul G. de 74 ani este internat în clinică cu diagnoza de adenocarcinom al

colonului sigmoid. După o pregătire preoperatorie în conformitate cu protocolul
instituţional peste 2 zile este supus intervenţiei chrurgicale se practică rezecţiea colonului
sigmoid cu sigmorectoanastomoză terminoterminală. Primele 6 zile perioada pstoperatorie
a decurs fără particularităţi. Tranzitul intestinal este reluat la a 4 zi. Scaunul apare la a 5
zi pestoprator. Peste 7 zile pacientul a manifestat apariţia unui sindrom algic în regiunea
hipogastrală. La a 8 zi s-au observat eliminri în volum neânsemnat de conţinut intestinal
pe drenurile (două tuburi N24 şi N18) plasate adiacent anastomozei colorectale.
Examen local: La palpare abdomenul moale, fără semne de excitare a peritoneului, uşor
dolor în regiunea drenurilor.
devierea formulei leicocitre spre stânga.
Raspunsuri: Fistulă intestinală anastomotică.
CAZ CLINIC NR. 22
Pacientul T. 58 de ani operat în mod urgent pentru o hernie inghinală strangulată.

Intraoperator se detestă un sector de ileon necrotizat. Se recurge la o rezecție de ileon cu ileo-
ileo anastomoză. Perioada postoperatorie, în decurs de 8 zile, a evaluat relativ fără particularități.
La a 9 zi pe drenul de siguranță apar eliminări biliare în cantități neînsemnate. Starea se
caracterizează cu o neânsemnată agravare. Apare febra seara pînă la 37,6 grade, slăbiciunea.
Ttanzitul intestinal este păstrat
Examen clinic: Abdomenul este moale fără semne de eritare a peritoneului, ușor dolor pe
flancul drept abdomenal, adiacent drenurilor de siguranță.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se constată o moderată leicocitoză cu devierea
formulei leicocitre spre stânga.
Răspuns : Fistulă intestinală postoperatorie.
CAZ CLINIC NR. 23
Pacientul P. 56 de ani în anticedente colostomiat pentru un traumatism abdominal, se

adresează la medicul de familie cu acuze la apariția unor eliminări neânsemnate pe flancul
stâng al abdomenului. Din anamneză pacientul a suprtat 13 zile în urmă o lichidare de
stomă aplicată după un traumatism. La primul examen starea pacientului este relativ
satisfăcătoare, febră nu are, tranzitul intestinal păstrat.
Raspuns: Fistulă postoperatorie formată, parţială, tubulară.
CAZ CLINIC NR. 24
Pacienta O. 63 de ani a suportat histerectomie pentru un miom uterin gigant.

Intraoperator uterul intim se atașa către colonul sigmoid. La 7 zile după intervenție pe
drenul de sigurană au apărut eliminări intestinale. Tranzitul intestinal este restabilit dar
pacienta prezintă acuze la febra seară, dureri hipogastrale, balonare moderată. Pe fondal de
tratamen conservativ evoluția ușor favorabilă , debitul fistulei micșorat , temperatura seara
nu depășește 37,5 grade, tranzitul păstrat.
Examen local: La palpare abdomenul moale dar ușor dolor la nivelul plăgii postoperatorii,
în regiunea drenurilor, semne de excitare a peritoneului nu sunt
devierea formulei leicocitre spre stânga. la examen ultrasonor al cavitatii peritoniale semne
de acumulari lichidiene nu sunt.
Raspuns: Fistulă intestinală postoperatorie neformată , incompletă.
CAZ CLINIC NR. 25
Pacientul F. 29 ani este internat în secţia de chirurgie cu o clinică de abdomen acut

instalat după un traumatism penetrant de armă albă (cuțit). După o scurtă pregătire este
supus intervenției chirurgicale. Intraoperator se detestă o leziune de colon sigmoid cu
peritonită locală cu o durată de aproximativ 3- 4 ore. Se recurge la suturarea leziunii
tangențiale a colonului sigmoid, lavaj cavității peritoniale, drenar. Perioada postoperatorie
decurge relativ obișnuit - 7 zile, tranzitul reluat, sindromul algic absent , dar la ziua a 8-a pe
drenul de siguranță apar eliminări intestinale în volum neînsemnat. Starea pacientului
cu agravare – febra seara pînă la 37,4 , sindromul algic pe flancul drept moderat.
Răspuns: Fistulă intestinală postoperatorie neformată , incompletă.
CAZ CLINIC NR.26
Pacientul V.A., 49 ani, prezintă dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de
alimente, semne de malnutriţie, scădere ponderală importantă în ultimele 3 luni – 15 kg. Starea
generală relativ satisfăcătoare, FMR = 24/min; FCC = 80 b/min, PS=80 b/min, TA = 110/70 mm
Hg. Abdomenul simetric, uşor dureros la palpare în regiunea epigastrică. Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x
10-12, L – 6,6 x 10-9 , VSH – 18 mm/ora, bilirubina totală – 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0
mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 6,1 mlmol/l, ind. protromb. – 88%. Ecografia - pancreas
cu aspect neomogen, la nivelul corpului şi a cozii neregularităţi de contur, la nivelul
cefalopancreasului o formaţiune hipoecogenă - 8,6x7,0cm., cu grosimea peretelui 0,3-0,4cm, bine
diferenţiată de parenchimul din jur, care apare cu microcalcificări. IRM – pancreas ratatinat cu
diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării tesutului conjunctiv. În regiunea
cefalopancreatică se manifestă o formaţiune lichidiană cu diametrul de 8,5 cm., care comunică cu
ductul Wirsung. De asemenea în această porţiune se manifestă o stenoză a ductului Wirsung, ce
împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se atestă o dilatare a ductului Wirsung şi a
sistemului canalicular pancreatic.
Răspuns: Pancreatită cronică. Pseudochist cefalopancreatic format.
CAZ CLINIC NR. 27
Pacientul A.V., 42 ani acuză: dureri intense în hipocondrul drept, care cresc progresiv în
intensitate cu o durată până la 2-3 zile. Starea generală relativ satisfăcătoare. Se atestă prurit
cutanat, tegumente și sclere icterice de aproximativ 3 zile. FMR = 20/min; PS = 95 b/min, TA =
110/90 mm/Hg; limba saburată, abdomenul dureros la palpare în regiunea epigastrică. Semnul
Courvuasier pozitiv. Hb-143g/l; Er. -4,1x1012; L7,4x109, VSH 25 mm /oră; bilirubina totală 163,2
mkmol/l, bilirubina directă 133,2 mkmol/l, ALT 0,38 mkol/l, AST 0,26 mkmol/l, ureea 3,0
mkmol/l. Ecografia – Ficatul cu lobul drept de 12,0 cm., lobul stâng de 5,0 cm. Contur regulat,
parenchimul cu ecogenitate difuz crescută. Colecistul: 14,0 x 5,0 cm., pereţii 0,2 cm. CBP – 1,1
cm. Pancreasul: cap 5,4 cm, corpul 3,5 cm, coadă 2,7 cm, contur clar, parenchimul cu ecogenitate
neomogenă cu focare mici, nodulare, reflectogene. Ductul pancreatic cu diametrul de 15 mm,
dilatat neuniform pe tot parcursul. Radiografia simplă abdominală: Concluzie – în proiecţia
pancreasului se vizualizează multiple formaţiuni calcare repartizate preponderent liniar în aria de
proiecţie a ductului Wirsung. IRM: Concluzie – hipertrofia cozii pancreasului, în rest cu
diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării ţesutului conjunctiv pe imagini T1.
Dilatarea ductului Wirsung pe tot parcursul şi a sistemului canalar pancreatic. Fibroză periductală.
Strictura porţiunii intramurale a CBP. CBP suprastenotic dilatată. Dereglări de evacuare a bilei şi
a sucului pancreatic. Formaţiune lichidiană a cefalopanreasului necomunicantă cu ductul Wirsung.
Hipertensiune Wirsungiană.
Răspuns: Pancreatită cronică calculoasă. Pseudochist cefalopancreatic format.

Hipertensiune biliară şi wirsungiană. Icter mecanic.
CAZ CLINIC NR. 28
Pacienta O.P., 44 ani acuză: dureri epigastrice şi în hipocondrul stâng cu iradiere în regiunea
lombară, slăbiciune generală, grețuri, cu răspuns la terapia cu antispastice şi antalgice. Pacienta a
suportat un puşeu de pancreatită acută cu 2 luni în urmă. Date clinice: starea generală de gravitate
medie, FMR = 18/min; PS=88 b/min, TA = 130/90 mm Hg; la nivelul aparatului digestiv se
constată: limba umedă, abdomenul asimetric, uşor dureros la palpare în regiunea epigastrică, unde
se palpează o formaţiune tumorală de 10x10cm., relativ fixă la planurile adiacente. Simptomele
peritoneale absente. Indicii de laborator: Hb – 140 g/l, Er – 4,2x1012, I/c – 1,1 , L – 7,64x109, nes.
– 10 %, seg. – 69%, limf. – 14%, mon. – 6%, eoz. – 1%, VSH – 18 mm/ora, bilirubina totală –
18,5 mkmol/l, bilirubina directă – 2.0 mkmol/l, bilirubina indirectă – 16,5 mkmol/l, AST – 0,76
mkmol/l, ureea–5,6 mlmol/l, ind.protromb.–80%, Na+ -135 mkmol/l, analiza sumară a urinea –
urina transparentă, densitatea 1,020, Leuc. 1-2 c/v., amilaza urinară de – 688,0 g.o.l. Investigaţiile
imagistice: ecografia - pancreas de dimensiuni normale, la nivelul corporocaudal prezintă o
formaţiune hipoecogenă cu diametrul de 9,8 cm, cu peretele nediferenţiat de parenchimul din jur,
care apare cu microcalcificări. Radiografia simplă abdominală: Calcificări în aria de proiecție a
pancreasului. Radiografia cu masa baritată a duodenului – deformarea moderată a bulbului
duodenal cu mărirea cadrului duodenal şi a spaţiului retrogastric. CT- În regiunea corpului şi cozii
pancreasului se apreciază o formaţiune lichidiană cu diametrul de 10,0 cm. Peretele formaținii
lichidiene nu este format.
Răspuns: Pancreatită cronică calcifiantă. Pseudochist corporo-caudal pancreatic neformat.
CAZ CLINIC NR.29

Pacientul A.V., 58 ani acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, exacerbate de alimente,
semne de malnutriţie cu o scădere ponderală importantă în ultimele 6 luni – 16 kg., cu răspuns
minim la terapia antalgică, pusee dese de acutizări în ultimii ani. Date clinice: starea generală
relativ satisfăcătoare, FMR = 18/min; PS=78 b/min, TA = 110/70 mm Hg; la nivelul aparatului
digestiv se constată: limba uscată, saburată, abdomenul dureros la palpare în regiunea epigastrică,
scaun – 2 ori în 24 ore. Indici de laborator: Hb – 168 g/l, Er. – 4,4 x 10-12, I/c – 1,1 , L – 6,6 x 10-
9
, nes. – 8%, seg. – 63%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz. – 2%, VSH – 28 mm/ora, bilirubina totală
– 12,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 5,1 mlmol/l, ind.
protromb. – 78%, Na+ - 132 mkmol/l, amilaza urinară – 166,0 g.o.l. Investigaţiile imagistice: USG
- pancreas cu aspect neomogen şi neregularităţi de contur la nivelul corpului şi a cozii. Ductul
Wirsung 1,7 cm în diametru, conţine zone cu ecogenitate crescută 0,3 – 0,6 cm în diametru.
Radiografia abdominală simplă: multipli calculi în aria de proiecţie a ductului Wirsung. IRM în
regim colangiografic: pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza dezvoltării
ţesutului conjunctiv. În regiunea cefalopancreatică se apreciază o stenoză a ductului Wirsung, ce
împiedică evacuarea sucului pancreatic. Suprastenotic se apreciază dilatarea ductului Wirsung
pînă la 2,1 cm, în lumen multipli calculi 0,3 – 0,6 cm în diametru.
Răspuns: Pancreatită cronică calculoasă. Stenoză a ductului Wirsung în regiunea

cefalopancreatică. Hipertensiune wirsungiană.
CAZ CLINIC NR. 30
Pacientul P.R., în varstă de 52 ani, acuză dureri epigastrice ,,în bară”, permanente, febră 390C,
slăbiciune generală. Starea generală – gravitate medie, FMR = 26/min; PS=96 b/min, TA = 115/80
mm Hg; limba uscată, saburată, abdomen dureros la palpare în hipocondrul stăng. Hb – 158 g/l,
Er. – 4,6 x 1012, L – 16,6 x 10-9, nes. – 28%, seg. – 43%, limf. – 14%, mon. – 13%, eoz. – 2%,
VSH – 28 mm/oră, bilirubina totală – 20,1 mkmol/l, bilirubina directă – 2,0 mkmol/l, ALT – 0,8l
mkmol/l, AST – 0,3l mkmol/l, ureea – 8,1 mlmol/l, ind. protromb. – 70%, amilaza urinară – 488,0
g.o.l. USG- concluzie: pancreas cu aspect neomogen şi neregularităţi de contur la nivelul corpului
şi a cozii, la nivelul cozii pancreasului o formaţiune hipoecogenă 9,6x9,0 cm., nediferenţiat de
parenchimul din jur. CT- pancreas ratatinat cu diminuarea intensităţii semnalului din cauza
dezvoltării ţesutului conjunctiv. În regiunea cozii pancreasului o formaţiune hipoecogenă 10,6x9,0
cm., cu grosimea peretelui 0,3-0,4 cm, nediferenţiat de parenchimul din jur. În lumen: formațiuni
multiple hiperecogene cu diametrul 0,5-0,8 cm (sechestre).
Răspuns: Pancreatită acută. Pancreonecroză. Pseudochist supurat cu localizare în

regiunea caudală pancreatică.
CAZ CLINIC NR.31

Pacientul T. de 45 ani, internat în chirurgie colorectală cu următoarele acuze: dureri
moderate în regiunea anală, cu predilecţie în timpul defecării. asociate cu rectoragii
periodice şi la prezenţa unor formaţiuni de 1,5 – 2cm în diametru în zona anală. Din
spusele pacientului pentru evitarea discomfortului local el este nevoit sa le repuna in
interior manual.
Examen clinic: Local şi la rectoromanoscopie la orele 3, 7, 11, în regiunea anală se
apreciază nişte noduli cianotici , dolori la palpare, cu semne de sangvinolenţă
Examen paraclinic: Teste de laborator sunt în limite normale.
Răspuns: Hemoroizi micsti de gr 3 complicaţi cu rectoragie.

CAZ CLINIC NR. 32
Pacienta R. 40 de ani, internată în secţie de chirurgie colorectală cu acuze la dureri

intense după actul de difecare, ce se menţin în decurs de 2-3 ore, fiind asociate cu
eliminări serosangvinolente la difecare. Din anamneză se constată că debutul maladiei e de
aproximativ 4-5 luni când au apărut primele semne menţionate mai sus.
Examen clinic. Lоcal şi la rectoromanoscopie în regiunea anală la orele 6 se apreciază
un defect de mucoasă de 1,5 X 0,5 cm, marginele dure, caloase.
Examen paraclinic: Testele de laborator sunt în limita normei.
Răspuns: Fisura anală crolnică
CAZ CLINIC NR. 33
Pacienul G. 69 de ani, acuză la discomfort pronunţat în regiunea anală de aproximativ 6

luni şi la eliminări sangvinolente şi mucus după difecare. A observat că a slăbit şi nu
are poftă de mâncare. Tratamentul conservativ cu supozitorii rectale nu a avut efectv. În
ultimile 2 luni periodic a apărut necesitatea de а recurge la clisterele evacuatorii din
motivele că difecarea este incomplectă.
Examen clinic: La tuşeul rectal la distanţa de 4-5 cm. Se palpează oformaţiune de 3cm. cu
suprafaţa neregulată, sangvinolentă, dură.
Examen paraclinic: Sedetesă o moderată anemie Hb-115gr/l, Eritocite – 2,9 x 106. Sunt
mariţi marcherii tumorali C19.9, CAE. La rectoromanoscopie la 5 cm de la linia dinţată se
apreciază o formaţiune de volum cu o suprafaţă neregulată cu eliminări sangvinolente şi de
mucus.
Raspunsuri: Neoplazie colorectală.
CAZ CLINIC NR. 34
Pacientul V. 38 de ani, internat în secţia de proctlogie cu acuze la prezenţa unei

formaţiuni în regiunea perianală, la eliminări permanenete purulete în aciastă zonă. Din
anamneză pacientul menţionează că cu 2 luni în urmă în regiunea dată a apărut o
tumifiere doloră, febra 39 grade care au disparut dupăeruperea acestea. În prezent se
menţin eliminările purulente.
Examen clinic: În regiunea perianală se determină o zonă hiperemiată, dură la palpare, de 5
cm. in diametru, cu eliminări purulente.
Examen paraclinic: Din testele de laborator se evidenţiază o leucocitoză marcantă cu
devierea formulei leicocitare spre stânga.
Răspuns: Perirectita acută cu erupere.

CAZ CLINIC NR. 35
Pacientul B. 45 de ani este internat în secţie de proctologie cu acuze la prezența unei

formaţiuni în regiunea anală cu mărimea de aproximativ 3 cm. în diametru, sindrom
algic pronunţat și eliminări sangvinolente la difecaţie. Se socoate bolnav de aproximativ
4-5 zile când după un abuz alimentar şi alcool au apărut semnele menţionate mai
sus. Deasemenea pacientul menţionează că astfel de epizoade sau întâmplat şi în
anticedente.
Examen local: În regiunea anală se apreciază o formaţiune de volum de 3,0 cm., cianotică,
dură şi doloră.
Examen paraclinic: Din teste de laborator se detestă o neânsemnată leicocitoză. În cadrul
rectoromanoscopiei se vizualizează noduli la orele 3, 7 , 11 la nivelul zonei anorectale, cu
demmesiunile medii de 1,5 cm.
Raspuns: Tromboza anorectală instalată pe fondalul bolii hemoroidale.
CAZ CLINIC NR. 36
Pacientul P.R., în vârstă de 54 de ani, din mediu rural, a fost internat în clinica de chirurgie
hepatobiliopancreatică pentru astenie fizică, sindrom dispeptic biliar (greaţă, vomă), disconfort la
nivelul hipocondrului drept, subicteritate sclerelor, simptome instalate insidios aproximativ de o
lună.
Examenul clinic efectuat la internare relevă: un pacient normostenic, cu subicteritatea sclerelor,
steluţe vasculare, palme hepatice. Hepatomegalie (3 cm) de consistenţă fermă şi cu marginea
neregulată. Splina nu se palpează.
Investigaţii paraclinice: Analiza generală a sângelui: Leucocite 5,5•103/uL, Trombocite
155•103/uL , Er 4,2 106/uL. Analiza biochimică a sângelui: Bilirubina 30 • μmol/l, ALT – 69 U/L,
AST – 72 U/L, Albumina serică 38 g/l, Proteina totală – 50 g/l, Fibrinogen 2,2 g/l, Protrombina
72%. Teste serologice: HBs Ag – negativ, AntiHBcor sumar – pozitiv, AntiHCV – negativ,
Alfafetoproteina 183 U/l. La USG abdominală se determină: ficatul ușor mărit în dimensiuni, vena
portă 1,4 cm, splenomegalie. În lobul drept a ficatului o formaţiune de volum 4x4 cm.
Răspuns: Carcinom hepatocelular grefat pe ciroză hepatică de etiologie virală HBV,

compensată, Child A.
CAZ CLINIC NR.37
Pacient M. 41 ani. De profesie vânştor. Acuză senzaţie de greutate în hipocondrul drept.

Alte acuze nu prezintă. Din anamneză relevă apariţia periodică a erupţiilor cutanate
maculoase cu prurit cutanat. La palpare ficatul +3 cm sub rebord costal drept, marginea
rotundă, abdomenul indolor. Temperatura corpului normală. La USG în ficat se detemină o
formaţiune chistică multicamerală. La Radiografia toracelui: ascensiunea cupolului drept a
diafragmei. Analiza generală a sângelui relevă eozinofilie marcată.
Răspuns: Chist hidatic hepatic lob drept.
CAZ CLINIC NR. 38
Pacienta S, 58 ani. Starea generală a pacientei satisfăcătoare. Acuză slăbiciuni generale.

Din anamneza: pacienta 1 an în urmă a suportat rezecţie de colon pentru cancer de colon
sigmoid. Analiza generală a sângelui și analiza biochimică - fără particularităţi.
Oncomarcherii CEA 259 u/ml (norma 0-5 u/ml). La USG abdomenului se determină o
formaţiune tumorală 3x3 cm în S II a ficatului.
Răspuns: Metastaze hepatice metacrone în ficat a cancerului colonului sigmoid.
CAZ CLINIC NR. 39
Pacientul V., 32 ani,. la 10 zile după apendicectomie pentru apendicită gangrenoasă, se adresează
la medic de familie în stare gravă cu febră, frisoane, transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri
în hipocondrul drept cu iradiere scapulară. Examenul clinic relevă: icter sclerotegumentar,
abdomen dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul drept, hepatomegalie. Febră - 39,2°C, Er
- 2,8×1012/l, Hb - 100 g/l, Le - 18×109/l, cu devierea formulei leucocitare spre stânga.
Bilirubinemia, fosfataza alcalină şi transaminazele moderat crescute. La examenul fizic se
constată matitate la baza hemitoracelui drept şi raluri în segmentele bayale a plămânului drept.
Răspuns: Abces hepatic lob drept. Pileflebită. Sepsis. Pneumonie septică.
CAZ CLINIC NR. 40
Pacientul 45 ani. Prezintă următoarele acuze: discomfort abdominal, slăbiciuni generale.

Din anamneză se cunoaşte cu hepatită cronică HBV+HDV timp de 10 ani. Examenul obiectiv
determină subicteritatea sclerelor și a tegumentelor. Abdomenul moderat mărit în volum.
Ficatul se palpează la 4 cm sub rebordul costal drept. Din analize de laborator se constată
sindromul citolitic, hepatopriv. Alfa-fetoproteina 125U/ml. La USG se determină 2 formaţiuni
tumorale 2x2 cm în S III și 3x3 cm S VI. Hepatosplenomegalie, Ascită.
Răspuns: Carcinom hepatocelular multicentric (S III, S IV) grefat pe ciroză hepatică de

etiologie virală HBV+HDV. HTP. Evoluţie progresivă, decompensată. Ascită.
CAZ CLINIC NR. 41
Pacienta, în vârstă de 42 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se

prezintă pentru palpitaţii, fatigabilitate, intoleranţă la căldură, tremor al extremităţilor, scădere
ponderală. La examenul clinic: tegumente calde, umede, tensiune arterială (TA) cu diferenţă mare
= 140/60 mmHg, tahicardie sinusală 100/minut. Palparea regiunii cervicale anterioare a relevat un
nodul localizat în lobul drept tiroidian, elastic, mobil, nedureros, fără adenopatii satelite.
Răspuns: Adenom toxic tiroidian.
CAZ CLINIC NR. 42
Pacientă în vârstă de 38 ani este diagnosticată în urmă cu 6 ani cu guşă multinodulară

normofuncţională. Pacienta urmează tratament oral cu Euthyrox şi este urmărită periodic de către
medicul endocrinolog. Evoluţia guşei în ultimele 6 luni este cu creşterea în volum a glandei,
asimetric, preponderent lob stâng, pacienta acuză asociat senzaţie de compresiune cervicală
anterioară accentuată în decubit dorsal. La internare, pacientă normoponderală, indice de masă
corporală 22,5 kg/m2 , prezintă la nivelul regiunii cervicale anterioare o creştere globală în
dimensiuni a lojei tiroidiene, asimetric, preponderent stânga. La palpare glanda tiroidă este
nedureroasă, imobilă cu deglutiţia, cu adenopatii cervicale decelabile clinic. Ecografia tiroidiană
descrie transformarea macronodulară a ambilor lobi tiroidieni, cu noduli parenchimatoşi, multipli,
bilaterali, cu diametre între 1 şi 3,5 cm. Probele de laborator: hormonul tireostimulant al hipofizei
(TSH), hormonii tiroidieni (FT4), anticorpi anti tireoperoxidaza (TPO), anticorpi anti tiroglobulină
şi calcitonina prezintă valori scăzute. Pacienta este îndrumată în serviciul nostru pentru tratament
chirurgical – tiroidectomie totală.
Răspuns: Guşa malign
CAZ CLINIC NR. 43
La pacientul în vărstă de 68 ani, cunoscut hipertensiv, la a 5-a zi după gastrectomie starea clinică
brusc se agravează. Pacientul devine intens dispneic, tahipneic (>32 respiraţii/minut), cu cianoză
central şi periferică, hipotensiv (T/A 80/60 mm Hg), tahicardic (110 bătăi/minut), cu zgomote
cardiace ritmice, gallop ventricular drept şi durere toracică.
Răspuns: Trombembolism pulmonar.
CAZ CLINIC NR. 44
La 22 zile după splenectomie, efectuată pentru splenomegalie-hipersplenism sever,

pacientul cirotic, un bărbat de 43 de ani, este reinternat în stare gravă, septica, cu febră, frisoane,
transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri permanente în hipocondrul stăng, ascită moderată.
Examenul clinic relevă: prezenţa subicterului sclerotegumentar.Abdomenul dureros la palpare
preponderent în epigastru şi hipocondrul stăng. Febră – 39,2°C. Examen laborator: eritrocite – 2
800 000 mm³, hemoglobina – 10g%, leucocite – 16 000 mm³, devierea la stânga a formulei
leucocitare -40%. Bilirubina directă 59 de mlmol/l, Protrombina serică 50% şi transaminazele
moderat crescute de 2 ori faţă de normă. USG – colecţie lichidiană sub hemidiafragmul stăng 4,0
x 5,0 cm.
Răspuns: Abces lojei lienale postsplenectomie.

CAZ CLINIC NR. 45
Pacient cirotic in varsta de 54 ani, se internează în clinică pentru dureri in hipocondrul stang cu
iradiere in regiunea scapulara sau umarul stang (semnul lui Kehr), febra septica, frisoane (cu 2
saptamani inaintea internarii) , sensibilitate si/sau impastare în hipocondrul stang , splenomegalie
Examen clinic: abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii, sensibil la palpare la nivelul
hipocondrului stang . Semnele pritoneale negative.
Examen de laborator: Leucocitoza: 15000 leucocite/mm3, Trombocitoza 555000/mm3
VSH: 72 mm/1h
Ecografie abdominala: splina cu imagine hipoecogena, cu zona hiperecogena centrala, de 3/3
cm, contur bine delimitat ce nu modifica conturul splenic
CT : splina cu formatiune hipoecodensa de 3.5 cm intre fata diafragmatica si cea gastrica –
colectie ce nu are densitate sanguina, cu margini aparent bine conturate
Răspuns: Splenomegalie. Infarct lienal
CAZ CLINIC NR. 46
Bolnavul în vârstă de 25 de ani a fost internat în secţia de urgenţă după 20 min. de la un

accident rutier cu plângeri de dureri în abdomen, slăbiciune, greţuri, ameţeli. La inspecţie:
tegumentele sunt palide, TA nu se determină, pulsul – 130 de bătăi pe minut. Sub rebordul costal
stâng se văd pete roşii de la lovitură. Semne de traumă craniocerebrală lipsesc. Respiraţia se aude
din ambele părţi.
Răspuns: Leziune traumatică a splinei. Hemoperitoneum. Şoc hipovolemic
CAZ CLINIC NR. 47
Bolnava D. N., 55 ani era internată în secţia hematologie cu macroglobulinemie, suspiciune

la limfom malign. În cursul spitalizării survin brutal fenomene de abdomen acut dureros cu
localizare în hipocondrul stăng şi şoc hemoragic. Se intervine chirurgical. Intraoperator se constată
ruptură de splină în doi timpi cu hematom perisplenic şi hemoperitoneu. Se practică splenectomia,
lavaj,sanarea şi drenarea cavităţii abdominale.
Răspuns: Ruptura în doi timpi a splinei. Hemoperitoneu.
CAZ CLINIC NR. 48
Bolnavul M.N., 32 ani, s-a internat în clinică cu splenomegalie (splina 21cm.),

hipersplenism sever tradus prin pancitopenie, varice esofagiene gradul III. Ecografic s-a pus în
evidenţă un chist pancreatic recidivant, cu diametru de 8-10 cm localizat corporeocaudal,
interpretat drept cauză a sindromului de hipertensiune portală.
Răspuns: Chist pancreatic. Hipertensiune portală, bloc subhepatic. Splenomegalie,
hipersplenism.
CAZ CLINIC NR. 49
Bolnava V.M., 52 ani, vechi cirotică, s-a internat în clinică în mod urgent cu tabloul clinic a unei
hemoragii digestive superioare exteriorizata prin vome tip ,,zat de cafea ‘’şi scaune melenice
repetate. Criteriile Seufert de gravitate a hemoragiei sunt date de : AV-100; TA-100/60; Hb - 78;
Ht-30%; PVC=2cm H2O; Diureza =40 ml/ora .
Răspuns: Ciroză hepatică. Hipertensiune portală II B. Hemoragie digestivă superioară

variceală gravă.
CAZ CLINIC NR. 50
Pacientul, în vârsta de 68 de ani, este internat în secţia chirurgie pentru dureri permanente
în etajul superior abdominal,exacerbate la 15-30 min după ingestia de alimente, însoţite de
inapetenţă, astenie fizică şi scădere în greutate (aproximativ 12 kg în ultimele 4 luni). În secţia de
gastroenterologie s-au efectuat o serie de investigaţii: CT abdominal, endoscopie digestivă
superioară, ecografii abdominale repetate şi rectocolonoscopie. Acestea nu au evidenţiat
modificări la nivelul organelor abdominale. S-a efectuat aortografia în urgenţă şi s-au evidenţiat:
stenoza 60% la originea trunchiului celiac; subocluzie pe lungime de 3 cm de la originea arterei
mezenterice superioare, stenoza 70% la originea arterei renale drepte, artera renală stânga
permeabilă, de calibru normal, iar artera mezenterică inferioară nu se vizualizează. Ocluzia arterei
iliace drepte de la origine, cu reîncărcarea arterei femurale comune drepte. Artera iliacă comună
şi artera hipogastrică stângă permeabile. Angio-RMN-ul evidenţiază aorta cu contur neregulat şi
tromboza parietală, stenoza trunchiului celiac la origine este de aprox. 70%, iar stenoza arterei
mezenterice superioare la origine este de 75%. Nu se evidenţiază artera iliacă comună dreaptă.
Arterele renale sunt permeabile.
Răspuns: Ateroscleroză. Stenoză de trunchi celiac asociată cu subocluzia arterei mezenterice

superioare. Ischemie cronică enteromezenterică.
CAZ CLINIC NR. 51
Prezentarea cazului Bolnavul M.V., în vârstã de 70 de ani, FO 27625 din 23.12.2005, se

prezintã în serviciul urgenţã pentru dureri periombilicale, vãrsãturi, meteorism. Din istoricul bolii
reiese cã bolnavul se aflã pe tratament cardiologic cu blocanåi ai enzimei de conversie generaåia
II de 8 ani. În urmã cu 4 zile înaintea prezentãrii în serviciul urgenåã bolnavul a prezentat 5 scaune
diareice, dureri abdominale difuze, episodul respectiv fiind interpretat ca o banalã enterocolitã
acutã. Ulterior, cu 24 de ore înaintea internãrii, bolnavul prezintã vãrsãturi bilio-alimentare şi apoi
cu tentã fecaloidã, întreruperea tranzitului intestinal, dureri abdominale. La internare bolnav cu
stare generalã gravă, tegumente şi mucoase palide, abdomen discret meteorizat simetric, dureros
sponatn şi la palpare în mezogastru, urmeazã mşcãrile respiratorii, cu clapotaj în flancul şi fosa
iliacã stângã. Tuşeul rectal: ampulã rectalã cu pereåi supli, goalã, urme de sânge pe indexul
explorator. TA: 130/70 mmHg, puls=70 b/min. Pe sonda de aspiraţie nazo-gastricã se
exteriorizeazã cca 800 ml lichid fecaloid. Radiografia abdominalã simplã: nivele hidroaierice mari
în etajul abdominal superior.
Răspuns: Infarct enteromezenteric.
CAZ CLINIC NR. 52
Bolnavul P., vechi cirotic, se internează în serviciul de urgenţe într-o stare generală
alterată, tegumente palide r e c i , t r a n s p i r a ţ i i , h e m a t e m e z ă , m e l e n a , p u l s
100/minut, Ts=80 mmHg în clinostatism.
Răspuns: Ciroza hepatica Child B. Hipertensiune portală II B. Hemoragie variceală acută.
CAZ CLINIC NR. 53
Pacienta F. în vârstă de 63 de ani se prezentă în Clinică pentru astenie fizică cu debut în urmă cu
un an, accentuată progresiv, la care sau asociat în ultima lună durere în hipocondrul drept,
meteorism abdominal, stare generală gravă, iar de o săptămână prurit generalizat. Din datele
obţinute la anamneză reţinem doar HTA ca antecedent personal pathologic. Pacienta nu consumă
băuturi alcoolice şi este pensionară (a lucrat în agricultură). La examenul clinic prezenta leziuni
de grataj, circulaţie colaterală pe flancuri, abdomen destins, depresibil, nedureros la palpare,
hepatomegalie cu marginea inferioară la 8 cm sub rebordul costal drept, splenomegalie gradul 3.
Biologic se remarcă anemie normocromă normocitară, sindrom de hepatocitoliză (TGP = 40,9
U/L, TGO = 79,1 U/L), sindrom hepatopriv (colinesterază = 4815 U/L), sindrom de colestază
importantă (fosfataza alcalină = 1799 U/L, GGT = 1500 U/L), markeri virali – negativi, iar în
profilul bolilor hepatice autoimune prezenta AMA M2 = intens pozitiv, M23E (BPO) = intens
pozitiv, gp210 = intens pozitiv. Ecografia abdominală relevă hepatomegalie importantă, cu contur
boselat‚ „în caschetă” şi structură microgranulară, splenomegalie 180/55 mm, VP = 14 mm, VS în
hil = 8 mm şi fină lamă de lichid printre ansele intestinale şi în spaţiile parietocolice drept şi stâng.
La examenul EDS sa evidenţiat prezenţa varicelor esofagiene gradul 3. Având în vedere durerea
trenantă din hipocondrul drept şi hepatomegalia importantă sa efectuat computer tomografie
abdominală care a evidenţiat tromboza completă a venelor suprahepatice şi a ridicat suspiciunea
unui proces proliferativ hepatic
Răşpunş: Şdm Budd-Khiari. Hipertenşiune portală III. Hemoragie variceală acută.
CAZ CLINIC NR. 54
Pacienta B. de 45 de ani, vechi cirotică, se reinternează în Clinică cu o simptomatologie

dureroasă şi dispepsie asociată unei ascite voluminoase. Manifestările clinice la internare: alterarea
stării generale, ascită, dureri abdominale generalizate, febră (38 C), frison, edeme a membrelor
inferioare. Obiectiv: facies hepatic, icter sclero-tegumentar, ascită, abdomen sensibil la palparea
superficială înetajul superior unde se atestă suspect semnul Blumberg. Biologic: leucocite -12.000,
trombocitoenie severă, citoliză hepatică, indicele de protrombină = 59,7%, INR=2,76. Ecografia
abdominală: ficat redus în dimensiuni, pancreas- colecist ecografic normal, splina înlăturată, VP
=15 mm, lichid liber în cantitate mare. Radiografia cord-pulmon – fără patologie; radiografia
abdominală simplă - aerocolie pronunţată, fără semne de pneumoperitoneu şi nivele hidroaerice.
S - a efectuat puncţia aspirativă: lichid purulent cu PMNN > 250/mm³, suspect pentru sursă de
infecţie intraabdominală. La laparoscopie: în cavitatea abdominală se atestă cca 8 litri de lichid
ascitic-peritonitic cu fibrină, fără date de peritonită chirurtgicală.
Răşpunş: Ciroză hepatica criptogenă. Hipertenşiune portală III. Aşcit-peritonită (PBŞ).
CAZ CLINIC NR. 55
Bolnava B.M., 19 ani, purtătoare a unei hepatite cronice postvirale s-a internat în clinică
după tentativa tratamentului antiviral care a indus un hipersplenism sever hematologic rebel
tratamentului medical. După confirmarea clinică, biologică şi imagistică a bolii hepatice cronice
bolnava, hepato-splenomegaliei a fost operată practicăndu-se devascularizarea azygo-portală
Hassab şi splenectomie. Examenul hisologic a confirmat hepatopatia postnecrotică cu tendinţa
evolutivă spre ciroză şi prezenţa fibrozei hepatice F3-F4.
Răşpunş: Hepatica cronica HCV cu trecere în ciroză. Hipertenşiune portală IIA.

Şplenomegalie, hiperşplenişm hematologic.
CAZ CLINIC NR. 56
Pacientul F.,64 ani, a fost internat în secţia chirurgie vasculară cu acuze la dureri
abdominale (mezogastrale) permanente cu iradiere în regiunea lombară şi sacrală, constipaţii.
După 50–80 m de mers apare claudicaţie intermitentă, senzaţie de frig la ambele gambe şi
plante. Au apărut constipaţii, pe care nu le-a observat în antecedente. Se consideră bolnav
timp de 3 luni, când pe fundal de stare generală satisfăcătoare în regiunea epigastrală au
apărut dureri surde şi formaţiune pulsativă cu creştere lentă. Peste о săptămână după debutul
bolii durerile au început să iradieze în spate, regiunea lombară; cu 4 zile în urmă au apărut
dureri în organele genitale, varicocel bilateral, claudicaţie intermitentă inaltă, senzaţie de frig
în ambele gambe şi plante. Scaunul este о dată în 4–5 zile.
Examenul obiectiv - In regiunea mezogastrală pe linia mediană se determină o masa tumorală
pulsativă, moderat dureroasă de formă ovală – 8×10 cm, asupra căreia se determina suflu
sistolic.
Raspuns corect. Anevrism de aorta abdominala.Tip IV dupa clasificarea De Bakey.
CAZ CLINIC NR. 57
Pacientul E., 59 ani, s-a adresat la chirurg cu acuze de dureri la mers peste fiecare 50m ,
senzaţie de frig şi furnicături la ambele membre inferioare. Se consideră bolnav timp de 2 ani, de
când a observat oboseala rapidă a picioarelor şi necesitatea de a se opri la distanţă mai mare de
1000 m. În ultimele 3 luni semnele clinice au progresat, fapt ce l-a determinat să se adreseze la
chirurg. În anamneză neagă altă patologie. Fumează de 25 de ani.
Examenul obiectiv- evidenţiază paliditate, alopecie, hipotrofia muşchilor şi a ţesuturilor
moi la ambele gambe şi plante,temperatura pielii scăzută în treimea superioară a gambelor şi
plante. Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral. Pulsul este
păstrat la arterele femurale şi diminuat la a. poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la
arterele periferice (a. poplite, a.dorsalis pedis) nu se determină. Patologie cardiaca nu a fost
depistată.
Raspuns corect.Arteriopatie periferica aterosclerotică.Stenoza arterei femurale pe stinga si

ocluzia arterei femurale pe dreapta, stadiul III după clasificarea Leriche-Fontaine.
CAZ CLINIC NR. 58
Bolnavul M., 24 ani s-a internat în sectia chirurgie vasculară cu acuze de dureri pronunţate
in membrele inferioare ce apar în timpul mersului,mialgii,cefalee.Se considera bolnav de 2 ani. La
inceput se deplasa fara pauza 500-600 m, acum durerile s-au intensificat la 50-60 m .Ultimile 2
zile durerile au stat permanente, insuportabile si pacientul a observat tumifierea si cianoza
falangelor III-V plantei stingi.Fumează pină la 30 tigari pe zi.
Examenul obiectiv evidenţiază tegumente palide la nivelul gambelor si plantelor, mai reci
la palpare in sectoare simetrice a membrului inferior sting. Miscarile active in articulatii sunt in
volum deplin.Hipoestezia piciorului sting.Tpomboflebită migratorie pe stanga. Pulsul pe arterele
femurale si poplitee se determina . Pulsatia arterială (a .dorsalis pedis, a.tibiale posterioare) la
piciorul sting lipseste iar la dreptul este slabă. La angiografie s-a depistat ca arterele femurale
comuna, superficială si profundă stingi sunt permiabile si au contur clar,dar artera poplitee
ingustată uniform,cu pereti drepti.Arterele gambei sunt brusc ingustate si se contrastează sectoare
separate.Se observă vase colaterale de calibru mici. Modificari patologice din partea cordului si
plaminilor nu sau depistat.
Raspuns corect Trombangiită obliterantă (boala Winiwarter-Buerger), evolutie activă, stadiul

III-IV dupa clasificarea Leriche-Fontaine. Gangrenă degetelor III-V plantei stingi.
CAZ CLINIC NR. 59
Bolnavul de 55 ani acuza dureri ce apar în timpul mersului în muschii coapsei si a

feselor,deasemenea scaderea potentei. Bolnav de 8 ani. In ultimul timp poate merge 50-70 m fară
repaus,uneori dureri nocturne. La investigarea clinică a pacientului s-a depistat lipsa pulsului pe
arterele femurale dreapă si stangă. Simptomele Opell, Goldflame, Pancenco, Samuels sunt
pozitive bilateral.Se determină suflul sistolic pronunţat în proiecţia arterelor iliace bilateral şi în
regiunea bifurcaţiei aortei.Patologie cardiacă nu a fost depistată.
Raspuns corect: Arteriopatie periferică aterosclerotică. Sindrom Leriche, stadiul III după
clasificarea Leriche-Fontaine.
CAZ CLINIC NR. 60

Pacient M., 28 ani, sex masculin, se internează pentru ulceraţii extinse, profunde,
suprainfectate ale gambei drepte, cordoane varicoase importante,hipertrofie a membrului inferior
drept cu dificultăţi de statică şi mers. Simptomatologia a devenit evidentă la vârsta de 8 an prin
apariţia de varice ale membrului inferior drept. În evoluţie a apărut dermatită pigmentară şi
ulceraţii la nivelul gambei drepte. În ultimii 12 ani a prezentat repetate episoade de hemoragie de
la nivelul varicelor ulcerate. Pe parcursul creşterii şi dezvoltării sistemului osteo-articular s-a
produs hipertrofia membrului inferior drept. Diferenţa între circumferinţa coapsei drepte şi cea
stângă este de 9 cm, respectiv de 6 cm la nivel gamblor. Se constatata şi o diferenţă de lungime
între membrele inferioare de 7cm. Ecografia Doppler a sistemului venos şi arterial al membrului
inferior drept evidenţiază dilataţia importantă a venei femurale comune cu flux de tip arterial,
turbulent în interiorul acesteia, dilatarea importantă a sistemului venos superficial safen, cu varice
extinse de la nivelul coapsei până la nivelul gambei şi o mică comunicare între vena şi artera
femurală. Arteră femurală cu flux normal dar cu impregnare ateromatoasă a pereţilor.
Raspuns corect: Fistule arterio-venoase membrului inferior pe dreapta. Boala Parker-Weber-

Rubashev (sindrom Klippel-Trenaunay).

Limbă

1558515721212985

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1558515721212985

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 1

La 2 ani de zile după colecistectomie, efectuată pentru colecistită acută calculoasă

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 3

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 4

Pacient, 77 de ani. Auto adresare la policlinică cu plângeri de prurit cutanat pronunțat,

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 5

La internare în staționar un pacient de 42 de ani a prezentat acuze de dureri periodice cu

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR.31

Pacientul T. de 45 ani, internat în chirurgie colorectală cu următoarele acuze: dureri

CAZ CLINIC NR. 32

Pacienta R. 40 de ani, internată în secţie de chirurgie colorectală cu acuze la dureri

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 33

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 34

Pacientul V. 38 de ani, internat în secţia de proctlogie cu acuze la prezenţa unei

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 35

Pacientul B. 45 de ani este internat în secţie de proctologie cu acuze la prezența unei

1. Formulaţi ÎN SCRIS diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 36

Evaluarea cazului clinic:

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR.37

Pacient M. 41 ani. De profesie vânştor. Acuză senzaţie de greutate în hipocondrul drept.

Evaluarea cazului clinic:

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 38

Pacienta S, 58 ani. Starea generală a pacientei satisfăcătoare. Acuză slăbiciuni generale.

Evaluarea cazului clinic:

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 39

Pacientul V., 32 ani,. la 10 zile după apendicectomie pentru apendicită gangrenoasă, se

1. Formularea diagnosticului prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 40

Pacientul 45 ani. Prezintă următoarele acuze: discomfort abdominal, slăbiciuni generale.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 11

21. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 12

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 13

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

CAZ CLINIC NR. 15

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.