Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Chişinău 2017
pagina1/46
CUPRINS
INTRODUCERE 3
15. BIBLIOGRAFIE 45
Introducere
Calitatea alimentelor şi, mai ales, inocuitatea lor i-a preocupat în permanenţă pe specialişti. De aceea, an de an, s-au îmbunătăţit reţetele, practicile,
tratamentele, metodele astfel încât acestea să-şi sporească valoarea, aportul lor la sănătatea şi dezvoltarea armonioasă a organismului uman.
Calitatea şi siguranţa produselor alimentare a devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calităţii vieţii, iar problematica axată pe
calitatea şi siguranţa produselor se află în centrul atenţiei organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Astfel în cadrul unei organizaţii
de producere este strict necesar să fie implementat un sistem HACCP (Analiza Riscurilor şi Punctele Critice de Cotrol) care să identifice, evalueaze şi
controleaze pericolele semnificative pentru siguranţa alimentelor. Sistemul HACCP este implementat datorită tendinţei sistemului de garanţie a siguranţei
alimentaţiei de a deveni mai exigent.
Analiza Riscurilor şi Punctele Critice de Cotrol (HACCP) vizează identificarea pericolelor de natură fizică, chimică şi microbiologică pe care le poate
prezenta un produs alimentar destinat consumului, identificarea şi analiza pericolelor asociate diferitelor stadii ale procesului de producţie ale produsului
alimentar, definirea mijloacelor necesare pentru ţinerea sub control sau înlăturarea acestor pericole, asigurarea ca aceste mijloace sunt efectiv puse în practică
şi eficiente.
Principiile HACCP sunt folosite ca instrument de evaluare a riscurilor şi pentru stabilirea unui sistem de control care are scopul de a preveni
producerea produselor alimentare nesigure şi de testare a produsului final.
Toate etapele procesului tehnologic de producere a unui produs de panificaţie se monitorizează în conformitate cu planul HACCP. Pentru obţinerea
unui produs finit sigur pentru consum, este foarte important de respectat regulile de bune practici privind igiena şi procesul de producţie care vor permite
asigurarea că fiecare materie primă nu va fi acceptată în procesare dacă prezintă contaminări în afara limitelor acceptabile, că producţia se desfăşoară în
condiţii de igienă şi de fabricaţie corespunzătoare şi că produsele alimentare sunt protejate faţă de surse de contaminare şi pericole potenţiale care le-ar face
improprii consumului.
Ghidurile de bune practici sunt instrumente utile, de mare importanţă pentru operatorii din industria panificaţiei care îi ajută să producă "calitate"
prin respectarea regulilor de igienă alimentară în toate etapele lanţului alimentar.
Pâinea şi specialităţile de panificaţie sunt produse care pot afecta sănătatea consumatorilor în cazul unor contaminări biologice, chimice sau fizice,
imediat sau în timp, prin acumulări nocive în organism. Numai respectarea riguroasă a unor reguli de fabricaţie pe tot parcursul procesului tehnologic poate
asigura calitatea şi siguranţa alimentară a acestor produse.
1. PLANUL CALITĂŢII PRIVIND CONTROALELE LA RECEPŢIA MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR
AUXILIARE
Denumirea materiilor
Responsabil
prime şi materialelor Periodicitatea Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda
de monitorizare Înregistrări
auxiliare
1.Făina de secară La fiecare lot Mirosul Caracteristic făinurilor, fără miros Analiza organoleptică
străin, de mucegai sau închis GOST 27558-87
GOST 7045-90
Мука ржаная Gustul Caracteristic făinurilor,fara gust strain Analiza organoleptică
хлебопекарная. amar sau acru GOST 27558-87
Технические условия
Culoarea alba-alba cu nuanta crem sau cenusie; Analiza organoleptică
semialba-alba-cenusie sau crem- GOST 27558-87
cenusie cu particole de tarite;
Determinarea umiditaţii, max-15,0% SM SR EN ISO 712:2012; Șef depozit, chimist REGISTRU NR.01
conţinutului de apă şi GOST 9404-88;
substanţelor volatile
Aciditatea max.-4,0 ºA Determinrea acidităţii în suspensia apă-făină,
GOST 27493-87
Determinarea acidităţii în extract apos;
GOST 27497-87
Gluten umed 26-29 min grupa I SM SR EN ISO 21415-1:2012;
Determinarea Micotoxinelor:
Aflatoxină B1 0,005 GOST 30711:2001
Zearalenonă 0,1 IM 5177-90, p.2, 3
Dezoxinivalenol 1,0
pagina2/46
Denumirea materiilor
Responsabil
prime şi materialelor Periodicitatea Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda
de monitorizare Înregistrări
auxiliare
Denumirea materiilor
Responsabil
prime şi materialelor Periodicitatea Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda
de monitorizare Înregistrări
auxiliare
Pagina 3/46
Denumirea materiilor
Responsabil
prime şi materialelor Periodicitatea Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda
de monitorizare Înregistrări
auxiliare
Determinarea Micotoxinelor: Chimist
Aflatoxină B1 0,005 GOST 30711:2001
Zearalenonă 0,1 IM 5177-90, p.2, 3
Dezoxinivalenol 1,0
Denumirea materiei prime și Periodicitate Denumirea Valoarea parametrilor Metoda de analiză Responsabil Înregistrări
auxiliare parametrilor
Aspect exterior Masă solidă cu suprafaţă netedă Analiza organoleptică Inginer chimist REGISTRU 03
Gustul Plăcut, puţin acrişor, gust de fructe Analiza organoleptică Inginer chimist
Drojdia comprimată de Fiecare lot Aciditatea în ziua 120 mg ac.acetic GOST 171-81 Inginer chimist
fabricaţiei
panificație
Aciditatea după 12 zile 360 mg ac.acetic GOST 171-81 Inginer chimist
GOST 171-81
Puterea de creştere 70-75 min GOST 171-81 Inginer chimist
Pagina 4/46
Activitatea maltazică 85-100 min GOST 171-81 Inginer chimist
Microflora drojdiei,%
GOST 171-81
Pagina 5/46
Denumirea materiei Periodicitate Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda de analiză Responsabil Înregistrări
prime și auxiliare
Culoarea Albă cu nuanţă surie, galbenă şi GOST-13830-97 Laborant REGISTRU 04
roz
Mirosul Laborant
Fără miros GOST-13830-97
Gustul Laborant
Sărat, fără gust străin GOST-13830-97
Umiditatea,%
Sărat, fără gust străin GOST-13830-97
Laborant
Conținutul de substanță uscată,% 0,25 % GOST 27558-88 Laborant
Transparența Laborant
Transparent GOST 27558-88
Impurități metalice Laborant
Densitatea Laborant
1,2 GOST 22542
Fracția masică de elemente toxice, Inginer chimist
mg/kg: 99,7 GOST 13685-84
NaCl
K+ 0,02 Inginer chimist
GOST 13685-84
pagina5/46
Pagina 6/46
Denumirea materiei Periodicitate Denumirea parametrilor Valoarea Metoda de analiză Responsabil Înregistrări
prime și auxiliare parametrilor
Culoare 20 grad GOST 3351-74 Laborant REGISTRU 06
Apă HG-934 Fiecare lot Molibden 0,25 GOST 18308-72 Inginer chimist
pagina6/46
pH 6,5-9,0 ºA HG-934 Microbiolog
Pagina 7/46
Denumirea materiei Periodicitate Denumirea parametrilor Valoarea Metoda de analiză Responsabil Înregistrări
prime și auxiliare parametrilor
Albă cu nuanță
gălbuie
Culoare Analiza organoleptică Inginer chimist RG – 7.1/09
Caracteristic
zahărului, fără miros
Miros strain Analiza organoleptică Inginer chimist RG – 7.1/09
pagina7/46
Conţinutul de Cu, mg/kg <1,0 GOST 26931 - 86 Microbiolog RG – 7.1/10
Pagina 8/46
Denumirea materiei Periodicitate Denumirea parametrilor Valoarea Metoda de analiză Responsabil Înregistrări
prime și auxiliare parametrilor
Nu se admit
Aspect exterior crăpături, rupturi, Analiza organoleptică Inginer chimist RG – 7.1/10
Peliculă de polietilenă Fiecare lot aglomerări
Temperatura de
400 ºC Inginer chimist RG – 7.1/10
autoaprindere
RG – 7.1/11
Lăzi de plastic Fiecare lot
HG-308
pagina7/46
2. PLANUL CALITĂŢII ÎN PROCES DE FABRICAŢIE - PÎINE “CIOBĂNAȘ”
Responsabil de
Utilaj, Denumirea Valoarea
Etapele procesului Input (materiale) Output (rezultat) efectuare a Metoda Frecvenţa Responsabil Înregistrări
echipament parametrilor parametrilor
activităţilor
REGISTRU
1.3. Cîntărire Făină Cîntar automat Făină cîntărită Operator Masa Valoarea de facto – 1-2 ori/sch. Tehnolog
NR.07
1.5. Separarea
Înainte de REGISTRU
impurităţilor Făină cu impurităţi Magneţi Făină purificată Operator Impurităţi metalice 3 mg/kg GOST 27493-87 Tehnolog
amestecarea NR.09
metalice
aluatului
Pagina 8/46
Responsabil de Denumirea Valoarea
Etapele procesului Input (materiale) Utilaj, echipament Output (rezultat) Metoda Frecvenţa Responsabil Înregistrări
efectuare a activităţilor parametrilor parametrilor
Aciditatea 3-3,5 –
Temperatura apei 20 ºC –
Concentraţia –
soluţiei de sare 26 % Cît de Tehnolog
1.7. Amestecarea aluatul Făină, apă, drojdie,
Aluat Operator Proprietăţile des e posibil
sare, ulei Malaxor
reologice:
REGISTRU
Temperatura 28-30ºC –
NR.11
aluatului
Umiditatea 45 % –
Presiunea 18,4 Pa –
Durata frămîntării 15 min –
Consistenţa Moale, nelipicios –
Umiditatea 75 % –
relativă
Durata coacerii 10 min
–
Temperatura 250-280 ºC REGISTRU
1.11. Coacerea Pâine dospită Cuptor Pâine coaptă Operator – 2-3 ori/sch. Tehnolog
NR.15
Temperatura 95-98 ºC
–
miezului
REGISTRU
1.12. Depozitarea Pâine coaptă Container Pâine răcită Muncitori – – – – Tehnolog
NR.16
REGISTRU
1.13 Ambalarea Pâine coaptă Aparat de ambalare Pâine ambalată Muncitori – – – – Tehnolog
NR.17
REGISTRU
1.14. Livrarea Pâine ambalată Transport Pâine ambalată Muncitori – – – – Tehnolog NR.18
Pagina 9/46
3. PLANUL CALITĂŢII PRODUSULUI FINIT – PÎINE Ciobănaș
Denumireaprodu Periodicitatea Denumirea parametrilor Valoarea parametrilor Metoda Responsabil Responsabil
suluifinit De monitorizare De monitorizare
Aspectulexterior Forma rotunda ,bine
crescut ne aplatizata.
RG 7.1/23
Pîinea HG-775
„Ciobănaș’’ din
făină de cal.sup. O dată pe schimb Tehnolog/Echipa de
HG-775 degustatori
RG 7.1/23
Umiditatea 30%-46,0% GOST 21094-75 Tehnolog
Pagina 10/46
RG 7.1/23
Aciditatea 1,5-3,5 grade de aciditate HG-775 Tehnolog
Tehnolog RG 7.1/23
Fracţia masică a sării de 1,0 % SM 173:1997
uzalimentar
Tehnolog RG 7.1/23
Fracţia masică de zahăr 0,5% SM 173:1997
exprimată în substanță
uscată,%
Determina calitatea pini, din Tehnolog RG 7.1/23
Proba de coacere puncte ve dere microbiologic si SM 173:1997
organoleptic.
Pagina 11/46
4. PLANUL TRATĂRII SANITARE ECHIPAMENTE, UTILAGE TEHNOLOGICE ISO 22000
Monitorizare
Acţiuni
Denumirea Înregistrări Verificare
Perioada Responsabil de Ce Cum Frecvenţa Cine corective
utilajelor Instrucţiunea de
de tratare
tehnologice lucru Act
curăţare sanitară Denumirea Valoarea Responsabil de
normativ Periodicitatea
parametrilor parametrilor monitorizare
procedură
Verificată
1%
prezenţa E.
Utilizarea
Concentraţia Colli, iar cu
Se spală cu adecvată a
detergenţilor hărtie de
soluţie de 50 ˚C Plan de soluţiei de
în apa folosită Persoana Regitru de turnesol se
Rezervor Fiecare lot detergent igienizare spălare
Operatorul Temperatura apei Fiecare schimb spălare şi verifică
făina 20 tone ferbinte de 50 ˚C către linia de Controlul
Clătirea cu dezinfectare prezenţei
Timp de 20- 1% fabricare De serviciu temperaturii şi
asoluţie de resturilor
30 min. concentraţiei
clorură de var soluţiilor de
soluţiei
Durata, spălare şi
20-30 min.
dezinfectare
Verificată
prezenţa E.
Utilizarea
Colli, iar cu
1% adecvată a
Se spală cu hărtie de
Concentraţia Plan de soluţiei de
soluţie de Regitru de turnesol se
Cuptor flux detergenţilor 40-50 ˚C igienizare Operator spălare
Fiecare lot detergent Operatorul Fiecare schimb spălare şi verifică
continuu în apa folosită către linia de pasteuri-zare Controlul
ferbinte de 40-50 dezinfectare prezenţei
Temperatura apei fabricare temperaturii şi
˚C resturilor
concentraţiei
soluţiilor de
soluţiei
spălare şi
dezinfectare
Verificată
prezenţa E.
Utilizarea
Colli, iar cu
Concentraţia adecvată a
Se spală cu hărtie de
detergenţilor 1% Plan de soluţiei de
soluţie de Regitru de turnesol se
Malaxor în apa folosită igienizare Operator spălare
Fiecare lot detergent Operatorul Fiecare schimb spălare şi verifică
pentru aluat 35-45 ˚C către linia de tehnolog Controlul
ferbinte de 35-45 Temperatura apei dezinfectare prezenţei
fabricare temperaturii şi
˚C resturilor
concentraţiei
soluţiilor de
soluţiei
spălare şi
dezinfectare
Fermentator Se spală cu Operatorul 1% Plan de Fiecare schimb Măiestru de Utilizarea Regitru de Verificată
soluţie de Concentraţia igienizare schimb, adecvată a spălare şi prezenţa E.
Fiecare lot
detergent detergenţilor 50-55 ˚C către linia de soluţiei de dezinfectare Colli, iar cu
ferbinte de 50-55 în apa folosită fabricare spălare hărtie de
˚C Controlul turnesol se
Pagina 12/46
Monitorizare
verifică
Clătirea cu
Denumirea Acţiuni şi prezenţei
Perioada Responsabil de asoluţie de temperaturii Înregistrări Verificare
utilajelor Instrucţiunea de corective resturilor
de tratare clorură de var 20-30 min concentraţiei
tehnologice lucru soluţiilor de
curăţare sanitară Temperatura apei soluţiei
spălare şi
Durata,
dezinfectare
Verificată
prezenţa E.
Utilizarea
Colli, iar cu
adecvată a
hărtie de
Se spală cu Concentraţia 1% Plan de persoana soluţiei de
Regitru de turnesol se
soluţie de detergenţilor igienizare spălare
Tave Fiecare lot Operatorul Fiecare schimb spălare şi verifică
detergent în apa folosită 35-45 ˚C către linia de Controlul
din dezinfectare prezenţei
ferbinte de 40 ˚C Temperatura apei fabricare temperaturii şi
laborator resturilor
concentraţiei
soluţiilor de
soluţiei
spălare şi
dezinfectare
Verificată
prezenţa E.
1% Utilizarea
Concentraţia Colli, iar cu
adecvată a
Se spală cu detergenţilor hărtie de
80-90 ˚C Plan de soluţiei de
soluţie de în apa folosită Regitru de turnesol se
Pompa pentru Fiecare lot igienizare Măiestru de spălare
detergent Operatorul Clătirea cu Fiecare schimb spălare şi verifică
aluat 1% către linia de schimb, Controlul
ferbinte de 80-90 asoluţie de dezinfectare prezenţei
fabricare temperaturii şi
˚C clorură de var resturilor
concentraţiei
Temperatura apei soluţiilor de
20-30 min soluţiei
Durata, spălare şi
dezinfectare
Verificată
prezenţa E.
Utilizarea
Colli, iar cu
1% adecvată a
Se spală cu hărtie de
Aparat de Concentraţia Plan de soluţiei de
Fiecare lot soluţie de Măiestru de Regitru de turnesol se
ambalare detergenţilor 80-90 ˚C igienizare spălare
detergent Operatorul Fiecare schimb spălare şi verifică
АЛУР - în apa folosită către linia de Controlul
ferbinte de 80-90 dezinfectare prezenţei
1500 Temperatura apei 1% fabricare schimb, temperaturii şi
˚C resturilor
concentraţiei
soluţiilor de
soluţiei
spălare şi
dezinfectare
Pagina 13/46
Monitorizare Acţiuni
Înregistrări Verificare
Denumirea Ce Cum Frecvenţa Cine corective
Perioada Responsabil
utilajelor Instrucţiune
de de tratare Responsabil
tehnologice a de lucru
curăţare sanitară Denumirea Valoarea de
Act normativ Periodicitata
parametrilor parametrilor monitorizar
e
Secţia de La fiecare Spălarea cu apă Operatorul Concentraţia 1% O bună clătire Registru pentru Este verificată
recepţie a schimb caldă şi soluţiilor de şi Folosirea însemnări prezenţa E.
laptelui detergenţi spălare şi adecvată a referitor la Colli, iar cu
dezinfectare soluţiilor de resăectarea hărtie de
Controlul prezenţei Vizual spălare sanitariei turnesol se
La fiecare Specialist-
resturilor soluţiilor HG 412 verifică
schimb microbiolog
de spălare şi prezenţei
dezinfectare resturilor
soluţiilor de
spălare şi
dezinfectare
Secţia de La fiecare Spălarea cu Operatorul Concentraţia 1% HG 412 La fiecare Specialist- O bună clătire Registru pentru Este verificată
producere schimb apă caldă şi soluţiilor de schimb microbiolog şi Folosirea însemnări prezenţa Esh.
detergenţi spălare şi adecvată a referitor la Colli, iar cu
dezinfectare soluţiilor de resăectarea hărtie de
Controlul Vizual spălare sanitariei turnesol se
prezenţei verifică
resturilor prezenţei
soluţiilor de resturilor
spălare şi soluţiilor de
dezinfectare spălare şi
dezinfectare
Secţia de La fiecare Spălarea cu Operatorul O bună clătire Registru pentru Este verificată
Concentraţia
depozitare schimb apă caldă şi şi Folosirea însemnări prezenţa Esh.
soluţiilor de
detergenţi adecvată a referitor la Colli, iar cu
spălare şi
1% soluţiilor de resăectarea hărtie de
dezinfectare
spălare sanitariei turnesol se
Controlul La fiecare Specialist-
HG 412 verifică
prezenţei schimb microbiolog
prezenţei
resturilor
Vizual resturilor
soluţiilorde
soluţiilor de
spălare şi
spălare şi
dezinfectare
dezinfectare
Utilajul La fiecare Spălarea cu Operatorul O bună clătire Registru pentru Este verificată
schimb apă caldă şi Concentraţia şi Folosirea însemnări prezenţa Esh.
detergenţi soluţiilor de adecvată a referitor la Colli, iar cu
spălare şi 1% soluţiilor de resăectarea hărtie de
dezinfectareContr spălare sanitariei turnesol se
La fiecare Specialist-
olul prezenţei HG 412 verifică
schimb microbiolog
resturilor prezenţei
soluţiilor de Vizual resturilor
spălare şi soluţiilor de
dezinfectare spălare şi
dezinfectare
Mesele de lucru La fiecare Spălarea cu Operatorul O bună clătire Registru pentru Este verificată
schimb apă caldă şi Concentraţia şi Folosirea însemnări prezenţa Esh.
detergenţi soluţiilor de adecvată a referitor la Colli, iar cu
spălare şi 1% soluţiilor de resăectarea Pagina
hărtie de 14/46
dezinfectareContr spălare sanitariei turnesol se
6. IGIENA PERSONALULUI
1. DEFINIȚII
Curăţirea - îndepărtarea solului, a reziduurilor alimentare, a murdăriei, a unsorilor sau a oricăror alte materii străine produsului respectiv.
Detergenţi - substanţe tensioactive care scad tensiunea superficială folosind la desprinderea particulelor de grăsime şi emulsionarea lor.
WC - facilitate unde personalul se poate defeca sau urina în mod igienic şi nu provoacă riscuri de contaminare a produselor, asigurând în acelaşi timp
intimitatea persoanei.
Dezinfecţie - reducerea, prin mijloace chimice sau fizice, a numărului de microorganisme, la locul de producere, depozitare sau transport al produselor
agroalimentare, la un nivel care să nu compromită siguranţa şi acceptabilitatea lor.
Dezinfectanţi - fenomen fizic sau substanţă chimică care distruge agenţii infecţioşi.
Operator - orice persoana care manipulează direct sau indirect hrana împachetată sau nu, echipament sau ustensile care au legătură cu alimentele sau care
ating suprafaţa de contact cu alimentele şi care trebuie să respecte cerinţele speciale pentru igiena alimentelor.
Igiena alimentelor - toate condiţiile şi măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei şi acceptabilităţii produselor agroalimentare, prevăzute pentru toate
etapele lanţului alimentar.
Alimente - produse în stare naturală sau prelucrate, destinate consumului uman, inclusiv apa minerală şi guma de mestecat, din care se exclud tutunul,
produsele medicinale şi substanţele narcotice şi psihotrope;
Alimentele conforme regulilor de salubritate - alimentele proprii consumului uman, din punctul de vedere al igienei;
Spaţii alimentare - componente ale unei unităţi în care se efectuează una sau mai multe operaţiuni de preparare, prelucrare, fabricare, ambalare,
depozitare, transport, distribuţie, manipulare, comercializare, punere la dispoziţia consumatorului a produselor alimentare.
Pagina 15/46
Spaţii alimentare - componente ale unei unităţi în care se efectuează una sau mai multe operaţiuni de preparare, prelucrare, fabricare, ambalare,
depozitare, transport, distribuţie, manipulare, comercializare, punere la dispoziţia consumatorului a produselor alimentare.
2 SCOP
Prezentul program preliminar are drept scop descrierea modului in care se realizeaza procesul de mentinere a starii de igiena a angajatilor si
asigurarea ca procesele se desfasoara astfel in conditii de igiena si de siguranta alimentara.
3 DOMENIU DE APLICARE
Igiena angajatilor
Angajatul trebuie sa constientizeze urmatoarele aspecte:
-diferenta dintre flora saprofita si flora patogena;
- existenta unei flore tranzitorii si a unei flore reziduale;
- plasticitatea speciilor bacteriene.
Pagina 16/46
originea rinofaringiana- picaturile Flugge –sunt particule care se raspandesc datorita unor acte fiziologice: vorbit, tuse, stranut. Picaturile mai mari
sedimenteaza, contaminand suprafetele si solul. Picaturile mici, sufera fenomenul de evaporare, particulele ramand in atmosfera sub forma de „reziduu
uscat”.
Contaminarea cutanata directa:
Prin contactul intre o sursa de biocontaminare si un produs „sanatos”
Contaminarea prin intermediul mainilor si degetelor murdare, care intra in contact cu unele produse de risc. In aceasta situatie este absolut necesar sa se
foloseasca manusi de protectie, care trebuie inlocuite imediat dupa utilizare
Leziunile cutanee acute sau cronice (furuncule, supuratii superficiale, eczeme etc.) reprezinta zone de risc
Microorganizmele reziduale se pot gasi si in diferite cavitati naturale ale pielii (glande sudoripale, glande sebacee, foliculi pilosi)
Pe maini poate exista un nivel de contaminare cuprins intre 100 si 1000 bacterii pe cmp de piele
In zonele axilare putin acoperite poate exista o contaminare cuprinsa intre 1 si 10 milioane de bacterii pe cmp, in functie de starea de igiena a corpului
Nivelul de contaminare a parului este in jur de 1 milion de bacterii pe cmp
Numarul total de particule eliminate prin piele vara este in medie de circa 7x10 6min.
Protectia vestimentara
Exista doua tipuri de echipament de protectie:
- echipament de protectie care este necesar pentru protectia operatorului de factori exteriori naturali (frig, umiditate), ce are rol de bariera in sensul
exterior-interior
- echipament de protectie care este necesar pentru protectia produselor care are loc de bariera in sensul interior-exterior, pentru a impiedica
diseminarea microorganizmelor.
Pagina 17/46
- sa lase sa treaca aerul, care sa permita confortul
- sa retina in totalitate particulele a caror dimensiune se apropie de cea bacteriana (1 µm). Aceasta proprietate de filtrare sa fie independenta de
umiditate
- particulele in agitatie sa nu produca largirea materialului textil
- sa aiba calitatile mecanice necesare pentru a rezista la socuri, la variatiile de presiune impuse si eventual de sterilizare
- sa fie rezistenta la agentii chimici, la lichide (apa, alcool, solventi organici), care pot fi factori de biocontaminare
- sa fie stabila la timp (stocare) si la lumina
- puterea electostatica a materialului textil sa permita mai bine fixarea particulelor si o mai mica largire.
In general bumbacul prezinta avantaje de confort si de intretinere corespunzatoare, dar in zonele de risc se recomanda fibre in amestec
(poliester/bumbac – 65/35). Aceste textile imprastie putine particule si potentialul electric al fibrei permite o absorbtie a particulelor potential infectioase.
Textilele „netesute” au o utilizare scurta sau unica; ele pot fi utilizate in special pentru tinuta vizitatorilor. Tot pentru vizitatori se utilizeaza haine de
protectie din hartie speciala de unica folosinta.
Reguli care trebuie respectate:
- utilizarea hainelor largi pentru a limita fenomenele de abraziune a straturilor superficiale de piele
- imbracamintea sa fie cu maneci lungi si sa nu se utilizeze suflecate
- sa nu aiba pliuri, buzunare, cordoane, care ar fi surse de contaminari particulare si biologice
Accesorii obligatorii: sapca sau boneta care sa cuprinda tot parul. In cazul folosirii accesoriilor de unica folosire este absolut obligatorie utilizarea lor cu
adevarat o singura data.
Incaltamintea este speciala pentru fiecare incapere, in functie de necesitatile tehnologice. Se utilizeaza incaltaminte complet plina fara gauri de aerisire
care sa acopere piciorul.
Manusile sunt obligatorii in unele zone de lucru si se recomanda cele de unica folosinta.
Intretinerea echipamentului de protectie se realizeaza astfel:
- colectarea echipamentului murdar trebuie sa se faca in saci de plastic rezistenti si inchisi, care apoi sunt transportati in zona speciala a spalatoriei
- manipularile echipamentului murdar trebuie sa se faca in afara zonelor de risc si in afara locurilor unde se afla echipamentul curat
Echipamentul de protectie poate fi utilizat o singura data sau poate fi spalat si calcat dupa cateva zile, in functie de modul de utilizare si de natura
procesului tehnologic.
3.4 Contaminarile prin intermediul mainilor
Spalarea mainilor este asociata cu respectarea timpului de contact dintre produsele de spalare si piele si efectele mecanice de periere, spalare, clatire.
Pentru dezinfectarea mainilor se utilizeaza substante antiseptice.
Masurile necesare pentru spalarea corespunzatoare a mainilor nu au efect daca nu sunt respectate anumite reguli legate de accesoriile utilizate:
zonele de spalare trebuie sa fie complet separate de zonele de risc, ele trebuie sa fie situate intr-un loc specific
sursa de contaminare se afla in zona sifoanelor de pardoseala, zone de risc care treuie supuse unor tratamente de dezinfectie
in locurile in care se realizeaza spalarea igieniza a mainilor trebuie sa existe sisteme comandate de inchidere si deschidere a apei, fara contact intre maini
si robinete. Este obligatoriu controlul microbiologic al apei in mod regulat
Pagina 18/46
uscarea mainilor se realizeaza cu aer cald (racomandat numai in cazul spalarii simple), utilizarea servetelor din hartie de unica folosinta sub forma de
rulouri sau pliate in cutii speciale, utilizarea prosoapelor textile cu sisteme de uscare si dizinfectare. Prosoapele utilizate la uscarea mainilor trebuie sa
indeplineasca anumite calitati: sa fie suple si adaptate la forma mainii, sa fie rezistente in stare uscata si umeda, sa nu se destrame pentru a se evita
prezenta fibrelor pe maini, sa aiba o buna capacitate de absortie, sa aiba timp de umezire scurt.
Indiferent de natura servetelor, ele nu pot fi utilizate decat o singura data.
Alte masuri de igienizare a mainilor se refera la:
indepartarea obiectelor de podoaba (inele, ceas, bratari), care pot sa protejeze o regiune pielii in timpul spalarii si dezinfectarii
unghiile trebuie taiate scurt si sa nu fie date cu oja
perierea se realizeaza cu ajutorul unor perii care nu trebuie sa fie aspre, pentru a se evita diseminarea scuamelor
spalarea cu sapun se realizeaza constiincios si trebuie sa se insiste in zonele in care pot exista microorganisme, si anume: pulpa degetelor, spatiile
interdigitale, palmele etc.
Modalitati de spalare
Spalarea simpla – se realizeaza pentru eliminarea murdariei si a florei de tranzit. Cuprinde urmatoarele etape:
spalarea cu sapun
masajul mainilor
clatirea
uscarea
Acest tip de spalare trebuie sa se foloseasca dupa utilizarea toaletelor, inainte de masa. Se incadreaza in masurile de igiena generale, obligatorii pentru
toate persoanele.
Spalarea igienica – elimina murdaria din scuamele cutanate, indeparteaza microflora de tranzit, diminueaza microflora reziduala. Se realizeaza printr-un
sistem de spalare simpla, dupa care se aplica un antiseptic, fara a se mai face clatirea sau uscarea. Dupa aplicarea antisepticului, robinetul de apa nu se mai
atinge cu mainile.
Spalarea igienica profunda. Permite eliminarea: murdariei, scuamelor cutanate, microflorei de tranzit si aproape in totalitate a microflorei reziduale. In
plus fata de spalarea igienica se realizeaza si o periere corespunzatoare a mainilor si unghiilor. Spalarea dureaza mai mult, dupa care se aplica antisepticul
fara clatire si uscare. Imediat dupa utilizarea acestei spalari se pun manusi sterile. Utilizarea manusilor este o masura de protectie eficienta, dar prezinta
neajunsuri:
manusile constitue o bariera intre produs si piele, iar aceasta bariera se poate contamina cu usurinta
utilizarea manusilor implica abandonarea unor gesturi masinale numite „periculoase” (atingerea parului, a fetei, atingerea altor obiecte)
la persoanele care poarta manusi are loc o descuamare mai rapida a pielii, datorita efectelor abrazive si de macerare.
Pagina 19/46
Igiena personala a partilor corpului expuse murdaririi (maini, fata)- „ORICAT DE DES, NU ESTE PREA MULT”, se efectueaza prin spalarea mainilor si
a fetei, la serviciu, cu perii si sapun lichid, in timpul schimbului.
Pagina 20/46
7. DESCRIEREA PRODUSULUI FINIT PÎINE „Ciobănaș „
pagina19/46
8. DESCRIEREA MATERIALELOR UXILIARE PRIVIND FABRICAREA – PÎINII
“Ciobănaș”
1.10. Dospirea
strech
1.13. Ambalarea
Pagina 21/46
1.14. Livrarea
10. IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA PERICOLELOR PRIVIND FABRICAREA - PÎINE Ciobănaș
pagina22/46
Nr. Etapa Pericolele Descrierea pericolului Acţiuni preventive Sunt aceste pericole Justificări deciziei pentru coloana Ce măsuri pot fi aplicate pentru
crt. procesului identificate potenţiale semnificative precedentă controlul pericolelor semnificative
pentru siguranţa
produselor Da/Nu?
Biologice -bacterii grupei bacililor 2 (posibil) Refuzul recepţionării acestui lot, returnarea lui PRPo
Pagina 24/46
-impurităţi mineral si Se întrerupe operaţia;
vegetal se identifică şi se corectează cauza deviaţiei, PRPo
Fizice 3 ( putin probabil)
pentru ca aceasta să nu mai apară
ulterior.Prelucrare repetata .
1.3 Dospirea -bacterii grupei bacililor
intestinali(BGBI)
(Saccharobacillus Verificare registrului temperaturi. Reglarea
Biologice 2 (posibil)
pastorianus) temperaturii, calibrarea termometrelor, marirea HACCP
timpului de fierbere.
Pagina 25/46
12. DETERMINAREA PUNCTELOR CRITICE DE CONTROL - PÎINE CIOBĂNAȘ
Riscurile / (biologice, I. Există modalităţi de prevenire a II. Este etapa respectivă prevăzută III. Este posibilă să intervină o IV. Exisă o etapă ulterioară în care P
Etapele chimice, fizice) riscurilor identificate? special pentru eliminarea riscului contaminare excesivă cu riscul să fie eliminate sau să fie C
procesului / Dacă DA continuăm analiza. sau reducerea probabilităţii de riscurile identificate, care să redusă probabilitatea de apariţie a C
Ingredient/Sectia Dacă NU este necesar pentru inocuitate apariţie a acestuia până la un nivel depăşească nivelul admis? acestuia până la un nivel
de filtare 1 controlul în această perioadă? acceptabil? Dacă NU PCC lipseşte şi treceţi acceptabil?
Dacă Da modificaţi etapa, procesului sau Dacă DA este PCC şi treceţi la la analiza următoarei etape. Dacă DA nu este PCC şi treceţi la
a produsului analiza următoarei etape Dacă DA, continuăm analiza. analiza următoarei etape.
Dacă NU etapa nu este PCC şi treceţi la Dacă NU continuăm analiza. Dacă NU este PCC şi treceţi la
analiza următoarei etape. analiza următoarei etape
1.4 Cernere
Fizice Impurităţi metalice, DA DA – – 1F
impurităţi minerale
Pagina 26/46
Riscurile / (biologice, I. Există modalităţi de prevenire a II. Este etapa respectivă prevăzută III. Este posibilă să intervină o IV. Exisă o etapă ulterioară în care P
Etapele chimice, fizice) riscurilor identificate? special pentru eliminarea riscului contaminare excesivă cu riscul să fie eliminate sau să fie C
procesului / Dacă DA continuăm analiza. sau reducerea probabilităţii de riscurile identificate, care să redusă probabilitatea de apariţie a C
Ingredient/Sectia Dacă NU este necesar pentru inocuitate apariţie a acestuia până la un nivel depăşească nivelul admis? acestuia până la un nivel
de filtare 1 controlul în această perioadă? acceptabil? Dacă NU PCC lipseşte şi treceţi acceptabil?
Dacă Da modificaţi etapa, procesului sau Dacă DA este PCC şi treceţi la la analiza următoarei etape. Dacă DA nu este PCC şi treceţi la
a produsului analiza următoarei etape Dacă DA, continuăm analiza. analiza următoarei etape.
Dacă NU etapa nu este PCC şi treceţi la Dacă NU continuăm analiza. Dacă NU este PCC şi treceţi la
analiza următoarei etape. analiza următoarei etape
1.5 Separarea
impurităţilor Fizice
metalice Impurităţi metalice, DA DA – – 2F
1.15 Coacerea
Biologice
Xantomonas
Pseudomonas DA DA – – 1B
Aspergilius
Penicilium Cladosporium
Fizice
Nisip, DA DA – – 3F
pietriş
3.2 Păstrarea
drojdiilor Biologice
Se pot dezvolta diferite
colonii de microorganisme DA DA – – 3B
sălbatice
Chimice
4.1 Recepţia sării Substanţe toxice:
Cu, DA DA – – 3C
Pb,
As,
1.4 Cernere
Fizice: Aspect exterior Conţinutul Conform GOST La fiecare lot Tehnolog Selectarea minuţioasă a
Impurităţi metalice, 3mg/kg de impurităţi metalice şi 27560-87 sitelor şi curăţirea înainte 2-3 ori/sch. REGISTRU
impurităţi minerale 0,2 % impurităţi minerale. GOST 27558-88 de cernere NR.08
1.10 Coacerea
Biologice:
Xantomonas Respectarea temperaturii şi
Pseudomonas Conţinutul acestor Conform GOST duratei de coacere. REGISTRU
Nu se admit La coacerea fiecărui lot Tehnolog 2-3 ori/sch.
Aspergilius mucegaiuri 27559-87 Implementarea planului de NR.14
Penicilium mentenanţă
Cladosporium
Pagina 28/46
Etapele procesului Monitorizare
PCC Limitele
Hazard/ Risc Acţiuni corective Verificare Înregistrări
Locul unde Critice
Ce Cum Frecvenţa Cine
2.1 Recepţia apei potabile
Biologice: Indicele coli-3
Escherichia coli coli/l Controlul riguros al apei la
O dată în 2 REGISTRU
Coci Num. de Conţinutul total de GOST 2874-82 În fiecare zi Microbiolog această etapă
săptămîni NR.03
germeni- microorg. Implementarea filtrelor
20germ/l
Chimice:
Elemente toxice
Ioni de metale grele Conţinutul de elemente Controlul riguros al apei la
O dată în 2 REGISTRU
Nu se admit toxice şi ioni de metale GOST 2874-82 În fiecare zi Microbiolog această etapă
săptămîni NR.03
grele Implementarea filtrelor
Fizice:
Nisip, O dată în 2 REGISTRU
Nu se admit Impurităţi GOST 2874-82 În fiecare zi Microbiolog Implementarea filtrelor
pietriş săptămîni NR.03
Pagina 29/46
Trasabilitate / urmărirea produsului - capacitatea de a urmări mișcarea produsului alimentar de-a lungul etapelor specifice de producție, procesare
și distribuție.
Fișe (formulare de înregistrare) – documente concepute și distribuite pentru zonele de lucru unde sunt necesare urmăriri ale parametrilor
sau ale operațiunilor conform planului de control al procesului tehnologic
SMCS - Sistemul de Management al Calității și Siguranței Alimentului
MAP - Manager aprovizionare
MPR - Manager de producere
NIR - Notă de intrare în recepţie şi constatare de diferenţe
14.2. Scopul
A asigura produsele și materialele utilizate sunt corect identificate pentru a evita posibilile utilizări incorecte a lor și obținera unui control total
asupra produselor. Acțiunile de prevenire, depistare și control în vederea identificarii eventualelor riscuri care pot influenta negativ siguranța alimentelor,
pe întreg lanțul alimentar: producție - consum.
Pagina 31/46
MSCS - Mangerul Sistemului Calității și Siguranței Alimentului
Inginerul tehnolog
răspunde de respectarea şi aplicarea prevederilor privind identificarea produselor în documentele pe care le însoţesc.
Toate CDR-urile:
13.5. Distribuție
Prezenta procedură PSO 7.9 – Identificarea și trasabilitatea produselor și materialelor este distribuită următoarelor persoane:
13.6. Referințe
Pagina 32/46
Prezenta procedură PSO 7.9 – Identificarea și trasabilitatea produselor și materialelor face referință la următoarele documente și înregistrări:
Proceduri
- PSO 1.3 - procedura pentru depozitare
- PSO 3.5 - procedura pentru controlul calității apei
- PSO 4.2.2 - procedura pentru controlul documentelor
- PSO 4.3 - procedura pentru combaterea dăunătorilor
- PSO 4.4 - procedura pentru îndepartarea deșeurilor
- PSO 6.3 - procedura de mentenanta
- PSO 7.3.3.2 - procedura pentru produsul finit
- PSO 7.10.4 - procedura de retragere/rechemare
Registre
RG 7.3.3.1 - Registrul privind materiale auxiliare
RG 7.5 - Registrul privind tratarea sanitară a echipamentelor, utilaje tehnologice
RG 7.5.5.01-09 - Registrul privind recepția materiilor prime
RG 7.6.2 - Registrul privind identificarea punctelor critice de control
RG 7.6.4 - Registrul privind monitorizarea punctelor critice de control
Fișe
- Fișa de urmărire a trasabilității
- Fișa de recepție a materialelor auxiliare
- Fișa de recepție ambalaje
- Fișa pentru monitorizarea igienei mijloacelor de transport
- Fișa pentru monitorizarea igienei și a stării de sanatate a personalului
- Fișa pentru monitorizarea mentenanței
- Fișa pentru monitorizarea tratamentelor termice
Planuri- Planul de audit intern și auditarea planului HACCP - Plan de instruire a personalului
Pagina 33/46
Bibliografie
1. Hotărîrea Guvernului nr. 775 din 3 iulie 2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice
„ Produse de panificaţie şi paste făinoase”
2. SM 196:1999 Produse alimentare. Informaţie pentru consumator. Condiţii generale
3. Hotărârea Guvernului nr. 204 din 11.03.2009 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice
„Produse de cofetărie”
4. Hotărârea Guvernului Nr.996 din 20.08.2003 despre aprobarea „Normelor privind etichetarea
produselor alimentare”
5. ISO/CEI 17067 PC-3a Procedura de certificare pentru pîine, produse de panifacaţie, paste
făinoase, aluat congelat şi semifabricate din aluat congelat
6. Hotărîrea Guvernului nr. 68 din 29.01.2009 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice
„Făina, grişul şi tărîţa de cereale”
7. SM GOST R 51301:2003 Produse alimentare şi materii prime alimentare. Metode volt-
ampermetrice prin inversiune de determinare a conţinutului de elemente toxice (cadmiului,
plumbului, cuprului, zincului)
8. SM GOST R 51962:2005 Produse alimentare şi materii prime alimentare. Metoda volt-
ampermetrică prin inversiune de determinare a concentraţiei masice a arsenului
9. GOST 5667-65 Pîine şi produse de panificaţie. Reguli de recepţionare, metode de prelevare a
probelor, metode de determinare a indicatorilor organoleptici şi a masei produselor
10. GOST 5668-68 Pîine şi produse de panificaţie. Metode de determinare a fracţiei masice de grăsime
11. GOST 5669-96 Produse de panificaţie metode de determinare a porozităţii
12. GOST 5670-96 Produse de panificaţie. Metode de determinare a acidităţii
13. GOST 5672-68 Pîine şi produse de panificaţie. Metode de determinare a fracţiei masice de zahăr
14. GOST 8227-56 Pîine şi produse de panificaţie. Aşezare, păstrare şi transportare
15. GOST 15113.1-77 Concentrate alimentare. Matode de determinare a calităţii ambalării, masei netă,
masei volumice, componentelor separate, a dimensiunilor unor tipuri de produse şi a fineţii de
măcinare
16. GOST 21094-75 Pîine şi produse de panificaţie. Metoda de determinare a umidităţii
17. GOST 26927-86 Materii prime şi produse alimentare. Matoda de determinare a mercurului
18. GOST 26929-94 Materii prime şi produse alimentare. Pregătirea probelor. Mineralizarea pentru
determinarea conţinutului de elemente toxice
19. SM 196: 1999 Produse alimentare. Informaţie pentru consumator. Condiţii generale.
20. Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor Nr. 105-XV din 13.03.2003
21. Legea privind produsele alimentare Nr. 78-XV din 18 martie 2004
pagina2/46