Sunteți pe pagina 1din 10

ROLUL EXERCITIULUI FIZIC TERAPEUTIC ÎN EDUCAREA

PSIHOMOTRICITĂȚII COPIILOR CU DEFICIENȚE PSIHICE GRAVE

Cuvinte cheie: deficiente psihice grave, psihomotricitate,terapie

Rezumat: În cadrul noțiunii de „psihomotricitate” sunt incadrate procese și funcții cu ajutorul


cărora are loc primirea informațiilor și emiterea răspunsurilor de execuție corespunzătoare
actului motric. Deficiența mintală este o afecținue cunoscută ca o stare funcțională specială,
aparută în copilărie, fiind caracterizată de o valoare scazută a coeficientului de inteligență (IQ),
precum și a funcțiilor adaptative la mediul înconjurător. Studiile arată că această boală
afectează 2-3% din populație și este o problemă foarte importantă din punct de vedere medical
și psihologic, atât a individului, cât și a societății.
Obiective
Cercetarea, își propune să evidențieze pe cât posibil însemnătatea psihomotricității,
legatura psihic – motric, dar și problemele aparute atunci când aceste coordonate nu
funcționează în interdependență una de cealaltă. Obiectivul principal cercetarii este acela de a
dovedi faptul că intervenția kinetoterapeutică poate îmbunătății calitatea vieții copiiilor cu
deficiențe psihomotorii grave, prin educarea sau dezvoltarea aptitudinilor deja existente acolo
unde este cazul.
Originaliatate
Evidențierea anumitor noțiuni generale despre dezvoltarea psihomotorie, intelectuală și
afectivă a copiiilor pentru a putea înțelege mai bine necesitățile și lipsurile unui copil cu
deficiențe psihice, dar și fizice totodată
Introducere
În analiza problematicii psihomotricității pornim de la premiza conform căreia sistemul
psihocomportamental uman, funcționează ca un sistem hipercomplex, în care fiecare dintre
subsisteme se află în interdependență absolută. Psihomotricitatea se referă la înțelegerea ființei
umane ca un tot unitar ce implică atât componenta psihică, cât și componenta motrică.
Aceste două aspecte – psihic și motric – sunt în continuă legătură, influențându-se și chiar
determinându-se una pe cealaltă. Rezultă, așadar, că și în cazul actelor motrice psihicul este cel
care îndeplinește atât funcția cognitivă, cât și funcția motivatorie și reglatorie.

Ipoteza de lucru
Se presupune că a lucra în vederea educării psihomotricității copiilor cu deficit mintal,
este o provocare și o muncă ce necesită mult timp și multă răbdare pentru ca la final câștigul
funcțional să fie mic sau chiar inexistent
- Aplicarea unui instrumentar de evaluare focalizat pe componenta psihomotrică contribuie la
evidențierea progresului înregistrat pe parcursul tratamentului kinetic;
- Aplicarea unui set de exerciţii focalizate pe componentele psihomotorii, la copiii cu dizabilităţi
psihice, duce la dezvoltarea abilităţilor psihomotrice şi implicit la îmbunătățirea calității vieții
copilului;
Metode de intervenție aplicate în cadrul programului terapeutic:

a. metoda exercițiului (repetiției): presupune utilizarea unui număr variat de exerciții care să
influențeze toate componentele din structura psihomotricității, să dezvolte abilități motrice și
psihomotrice.

Tipuri de exerciții: exerciții pentru terapia educațională a lateralității; exerciții pentru


învățarea schemei corporale;exerciții pentru formarea și dezvoltarea structurilor perceptiv-
motrice de: culoare, formă, mărime, spațiu, timp;exerciții pentru abilitatea motrică
generală:exersarea gesturilor fundamentale;exerciții pentru dezvoltarea coordonării
motrice;exerciții pentru coordonarea mână-picior;exerciții pentru coordonarea ochi-
mână;exerciții pentru dezvoltarea comportamentului de manipulare;exerciții de comunicare prin
gesturi a unor atitudini, emoții, sentimente;exerciții pentru educarea capacității de organizare a
acțiunilor.

b. jocul didactic (ștafete, întrecerile, parcursurile aplicative): caracteristica esențială a jocului


didactic a constat în crearea unor condiții favorabile pentru aplicarea multilaterală a cunoștințelor
și pentru exersarea priceperilor și deprinderilor sub forma unor activități plăcute și atractive. Prin
joc didactic copilul are posibilitatea să-și angajeze întregul potențial psihic, să își ascute
observația, să iși cultive inițiativa, inventivitatea, flexibilitatea gândirii, să iși dezvolte spiritul de
cooperare, de echipă. Pentru asigurarea varietății în desfășurarea programului am selectat
jocurile care au stimulat interesul copiilor, care au adus un element de surpriză, nu numai din
punctul de vedere al conținutului, ci și al tehnicii de lucru.

Prezentarea lotului de subiecți

În realizarea studiului au fost cuprinși un număr de 14 copii din cadrul Centrului de


recuperare pentru copii cu dizabilități Liești, copii cu diverse grade de retard și alte afecțiuni
asociate, în perioada 12 decembrie 2016 – 22 mai 2017.

Descrierea eșantionului de lucru este descrisă în Tabelul nr. 1:

Tabelul nr.1 – Subiecții participanți la cercetare

Nr. NUME VÂRSTA SEX DIAGNOSTIC TALIA GREUTATE IMC


Crt.
1. I.O. 10 F Retard psihic moderat, 162 48 18 – masă normală
monopareză ușoară
dreapta
2. G.T. 6 M Retard psihic sever 102 19 18 – masă normală
3. V.B. 11 M Tulburare autistă, retard 167 60 21 – supraponderabilitate
psihic moderat
4. I.M. 6 F Tulburare autistă, retard 121 23 15 – masă normală
psihic sever
5. A.B. 12 M Tulburare autistă, retard 148 47 21 – masă normală
psihic sever, sindrom
hiperkinetic
6. I.I. 13 F Tulburare autistă, retard 159 47 18 -subponderabilitate
psihic moderat
7. G.R. 13 F Retard psihic sever 147 43 19 – masă normală
8. O.R. 14 M Retard psihic ușor 164 53 19 – masă normală
9. G.C. 11 F Retard psihic moderat, 146 43 20 - supraponderabilitate
hipoacuzie bilaterală
profundă
10. G.P. 4 M Tulburare autistă, retard 104 19 17 – masă normală
psihic ușor
11. M.P. 7 F Retard psihic ușor 123 30 19 – masă normală
12. V.G. 8 M Retard psihic sever 135 29 15 - subponderabilitate
13. O.C. 10 M Retard psihic ușor 153 45 19 – masă normală
14. T.G. 8 M Sindrom Down, retard 133 33 18 – masă normală
psihic sever

Tabelul nr.2 – Totalul subiecților în funcție de sex și nivelul intelectual

LEGENDĂ CULORI TOTAL


FETE 6
BĂIEȚI 8
RETARD PSIHIC UȘOR 4
RETARD PSIHIC MODERAT 4
RETARD PSIHIC SEVER 6

Evaluarea inițială a subiecților

 Valorile obținute în urma aplicării Testului Oseretzki – Guillman de către subiecții cu


retard psihic ușor sunt descrise în Tabelul nr. 3:

Tabelul nr.3

Nr. SUBIECȚI O.R. G.P. M.P. O.C.


Crt.
ITEM
1. Echilibrul pe picioare + - + +
2. Indexul dus la nas 1 ½D 1 1
3. Săritură pe vârfuri + - - +
4. Depunerea în cutie a pieselor + + + +
5. Circumferințe cu indexul 1 1 1 1
6. Strângerea mâinii 1 1 1 1
7. Echilibrul pe vârfuri + - + -
8. Mototolirea unei hârtii ½D ½S 1 -
9. Săritură pe un picior, pe o linie - - - ½D
10. Bobinarea în viteză + - + +
11. Depunerea chibriturilor în cutie + + + +
12. Arătatul dinților + + + +
13. Echilibrul pe un picior 1 1 ½S 1
14. Țintire cu mingea ½D ½D - 1
15. Săritură peste o coardă fixă + + + +
16. Linii verticale trasate în viteză ½S ½S - ½S
17. Bobinat pe index din mers + - - -
18. Bătăi cu ciocanul în masă 1 1 1 1
Total probe reușite 14 8 12 13

Valorile obținute în urma aplicarii Testului Oseretzki – Guillman de către subiecții cu retard
psihic moderat sunt descrise în Tabelul nr.4:
Tabelul nr.4

Nr. Crt. SUBIECȚI I.O. V.B. I.I. G.C.

ITEM
1. Echilibrul pe picioare - - + +
2. Indexul dus la nas ½S 1 1 1
3. Săritură pe vârfuri + + - -
4. Depunerea în cutie a pieselor + + - +
5. Circumferințe cu indexul ½D + - ½D
6. Strângerea mâinii 1 1 1 1
7. Echilibrul pe vârfuri + - - -
8. Mototolirea unei hârtii 1 ½S ½D 1
9. Săritură pe un picior, pe o linie ½D - - -
10. Bobinarea în viteză + - - +
11. Depunerea chibriturilor în cutie + - + -
12. Arătatul dinților + + + +
13. Echilibrul pe un picior - ½S ½D -
14. Țintire cu mingea ½D - - ½S
15. Săritură peste o coardă fixă - - + -
16. Linii verticale trasate în viteză ½D ½S - 1
17. Bobinat pe index din mers + - - -
18. Bătăi cu ciocanul în masă ½D ½D - 1
Total probe reușite 9 6 6 9

Valorile obținute în urma aplicarii Testului Oseretzki – Guillman de către subiecții cu retard
psihic sever sunt descrise în Tabelul nr.5:

Tabelul nr.5

Nr.Crt. SUBIECȚI G.T. I.M. A.B. G.R. V.G. T.G.


ITEM
1. Echilibrul pe picioare - - - - - -
2. Indexul dus la nas ½D - 1 ½S - 1
3. Săritură pe vârfuri - - - - - -
4. Depunerea în cutie a pieselor - - - - - -
5. Circumferințe cu indexul ½D - - ½D - 1
6. Strângerea mâinii ½D ½D - - ½D 1
7. Echilibrul pe vârfuri - - - - - -
8. Mototolirea unei hârtii ½S ½D ½D ½S + ½D
9. Săritură pe un picior, pe o linie - - - - - -
10. Bobinarea în viteză - - + - + -
11. Depunerea chibriturilor în cutie + - - - + -
12. Arătatul dinților + - + - + -
13. Echilibrul pe un picior - - - ½D - -
14. Țintire cu mingea - - - - - -
15. Săritură peste o coardă fixă - - - - - -
16. Linii verticale trasate în viteză ½D - - - - ½D
17. Bobinat pe index din mers - - - - - -
18. Bătăi cu ciocanul în masă 1 ½D ½S - ½D 1
Total probe reușite 3 0 3 0 4 4
Valorile obținute în urma aplicării Testului Portage pentru educația timpurie, ale tuturor
subiecților sunt înregistrate în Tabelul nr.6

Tabelul nr.6

Nr.Crt. SUBIECȚI VÂRSTA MOTRICĂ


1. I.O. 6 ANI
2. G.T. 2 ANI
3. V.B. 6 ANI
4. I.M. < 2 ANI
5. A.B. 4 ANI
6. I.I. 6 ANI
7. G.R. < 5 ANI
8. O.R. > 6 ANI
9. G.C. > 6 ANI
10. G.P. 3 ANI
11. M.P. 4 ANI
12. V.G. 3 ANI
13. O.C. 5 ANI
14. T.G. < 2 ANI
SUMA 60
MEDIA ARITMETICĂ 4,28

Concluzii generale asupra evaluării inițiale:

În urma efectuării testelor de evaluare (somatoscopică, antropometrică,Ozeretski-Guilmain,


Portage), am observat probleme ale copiilor pe următoarele laturi ale psihomotricității:
- dificultăți la cunoașterea schemei corporale;
- dificultăți ale coordonării motorii generale (tulburări de mers, dezarmonie în mișcări);
- probleme de lateralitate;
- probleme ale coordonării mâinilor (ambidextrie slab dezvoltată, imprecizie in execuție);
- probleme la echilibru (static și dinamic);
- dificultăți în organizarea și raportarea spațio-temporală la mediul înconjurător.

Obiectivele generale ale planului de educare a psihomotricității:


- formarea și consolidarea noțiunii de schemă corporală;
- formarea și consolidarea cunoștiințelor de lateralitate;
- îmbunătățirea coordonării motorii generale;
- eliminarea tulburărilor de mers;
- educarea echilibrului;
- îmbunătățirea coordonării mâinilor (dezvoltarea ambidextriei, îmbunătățirea preciziei și a
vitezei de execuție);
- educarea raportării și organizării spațio-temporale la mediul inconjurător.

Conținutul programului de educare psihomotorie aplicat timp de 6 luni celor 14 subiecți, de


două ori pe săptămână este structurat în Tabelul nr.7:
Tabelul nr.7

CONȚINUTUL PROGRAMULUI
Nr. Crt. Descrierea exercițiului Dozare Obiectiv urmărit Indicații metodice
1. P.I – stând, în fața oglinzii, subiectul va atinge 2’/1’p - Educarea schemei - Exercițiul se bazează pe principiul
cu o mână partea corpului indicată și arătată de corporale și a conștiinței imitației.
către kinetoterapeut. de sine
x2
2. P.I – stând față în față, i se cere copilului să 2’/1’p - Consolidarea - Se poate desfășura sub formă de
arate anumite părți ale corpului (ex: „Arată-mi elementelor învățate joc de atenție antrenând și alte
ochii!”) anterior segmente și alternând acțiunile
x2
motrice.
3. P.I – stând față în față, i se cere copilului să 2’/1’p - Consolidarea schemei - Kinetoterapeutul îi va acorda
arate părți ale corpului în raport de lateralitate corporale și educarea ajutor doar dacă nu reușește să arate
(ex: „Arată-mi piciorul stâng!” lateralității ceea ce i se cere.
X2
4. P.I – stând, copilul va execta exerciții de mers: 2’/1’p - Educarea coordonării - Se urmărește coordonareă
mers normal, mers pe vârfuri, mers pe călcâie, motorii generale mișccărilor MS cu cele ale MI
mers cu spatele, mers în lateral..
x2
5. P.I – stând, copilul va depăși 5 cuburi așezate la x2/30” p - Consolidarea - Copilul va fi corectat de către
distanțe egale, ca și obstacole în fața acestuia. coordonării generale kinetoterapeut pe parcursul
execuțiilor.
6. P.I – stând, copilul va executa sărituri de pe 30”/30”p - Educarea echilibrului - Kinetoterapeutul este în
două pe două picioare pe loc, apoi spre înainte și bipodal și consolidarea permanență în spatele copilului
spre înapoi. coordonării motorii pentru a-i oferi siguranță.
x2
generale
7. P.I – copilul execută sărituri la trambulină 30”/30”p - Consolidarea - Kinetoterapeutul este în
echilibrului static și permanență în spatele copilului
dinamic pentru a-i oferi siguranță.
x2
8. P.I – stând, copilul efectuează mers normal pe o x2/30”p - Educarea abilităților - După prima executare, exercițiul
distanță de 5 m, cu două mingi de tenis pe motorii generale. se va relua după pauză prin
palme. înlocuirea mingiilor de tenis, cu
mingi de volei.
9. P.I – stând față în față, pe podea, i se cere 2’/1’p - Educarea coordonării - Se poate desfășura sub formă de
copilului să rostogolească mingea de tenis către motorii a mâinilor. joc de atenție.
kintoterapeut, cu ambele mâini. Mai apoi se va
x2
trece la minge mai mare.
10. P.I – așezat la masă, copilul introduce pioneze 2’/1’p - Educarea ambidextriei, - Copilul este încurajat și felicitat
de plastic în planșa cu găuri. preciziei și a coordonării pentru reușite.
fine la nivelul mâinilor
x2
11. P.I – așezat în piscina cu mingi, copilul va 2’/1’p - Educarea prehensiunii - Kinetoterapeutul alege mingii pe
arunca către kinetoterapeut pe rând câteva mingi diferite culori și îi va oferi acestuia
pe care le va prinde apoi el. indicații cu privire la culoarea
x2
mingii ce urmează a fi prinsă.
12. P.I – așezat la masă, copilul construiește o 2’/30”p - Consolidarea preciziei - Copilul este încurajat să termine
piramidă din diverse piese de lego. și a coordonării fine la cât mai repede piramida.
nivelul mâinilor.
x2
Evaluarea finală

Rezultatele obținute de subiecții cu retard psihic ușor în cadrul evaluării finale prin
reaplicareaTestului Oseretzki – Guillman, sunt înregistrate în Tabelul nr.8:

Tabelul nr.8

Nr. Crt. SUBIECȚI O.R. G.P. M.P. O.C.

ITEM
1. Echilibrul pe picioare + + + +
2. Indexul dus la nas 1 ½D 1 1
3. Săritură pe vârfuri + + - +
4. Depunerea în cutie a pieselor + + + +
5. Circumferințe cu indexul 1 1 1 1
6. Strângerea mâinii 1 1 1 1

7. Echilibrul pe vârfuri + - + +

8. Mototolirea unei hârtii 1 1 1 ½D

9. Săritură pe un picior, pe o linie ½D 1 - ½D


10. Bobinarea în viteză + + + +

11. Depunerea chibriturilor în cutie + + + +


12. Arătatul dinților + + + +

13. Echilibrul pe un picior 1 1 ½S 1


14. Țintire cu mingea 1 ½D ½D 1
15. Săritură peste o coardă fixă + + + +
16. Linii verticale trasate în viteză 1 ½S ½D 1
17. Bobinat pe index din mers + - + +
18. Bătăi cu ciocanul în masă 1 1 1 1
Total probe reușite 17 13 13 16

 Rezultatele înegistrate de către subiecții cu retard psihic moderat în cadrul evaluării finale
prin reaplicareaTestului Oseretzki – Guillman, sunt înregistrate în Tabelul nr.9:

Tabelul nr.9

Nr. Crt. SUBIECȚI I.O. V.B. I.I. G.C.


ITEM
1. Echilibrul pe picioare + - + +
2. Indexul dus la nas ½D 1 1 1
3. Săritură pe vârfuri + + - -

4. Depunerea în cutie a pieselor + + - +


5. Circumferințe cu indexul 1 - ½D 1
6. Strângerea mâinii 1 1 1 1
7. Echilibrul pe vârfuri + - + -
8. Mototolirea unei hârtii 1 ½S ½D 1
9. Săritură pe un picior, pe o linie ½D 1 ½D ½S
10. Bobinarea în viteză + - + +
11. Depunerea chibriturilor în cutie + + + -
12. Arătatul dinților + + + +
13. Echilibrul pe un picior ½D ½S ½D -
14. Țintire cu mingea 1 1 - 1
15. Săritură peste o coardă fixă + - + -
16. Linii verticale trasate în viteză ½D ½S - ½D
17. Bobinat pe index din mers + - + +
18. Bătăi cu ciocanul în masă ½D ½D 1 1
Total probe reușite 13 8 10 11

Rezultatele înegistrate de către subiecții cu retard psihic sever în cadrul evaluării finale prin
reaplicareaTestului Oseretzki – Guillman, sunt înregistrate în Tabelul nr.10:

Tabelul nr.10

Nr.Crt. SUBIECȚI G.T. I.M. A.B. G.R. V.G. T.G.


ITEM
1. Echilibrul pe picioare - - - + - +
2. Indexul dus la nas ½D 1 1 ½S ½D 1
3. Săritură pe vârfuri + - - + - -
4. Depunerea în cutie a pieselor - - - - - -
5. Circumferințe cu indexul ½D - - ½D - ½D

6. Strângerea mâinii ½D ½D 1 - 1 1
7. Echilibrul pe vârfuri - - - - - -
8. Mototolirea unei hârtii + ½D ½D ½S + ½D
9. Săritură pe un picior, pe o - - - - - -
linie
10. Bobinarea în viteză - + - + + -

11. Depunerea chibriturilor în + + + - + +


cutie
12. Arătatul dinților + - + - + -
13. Echilibrul pe un picior - - - ½D - -
14. Țintire cu mingea - - - - - -
15. Săritură peste o coardă fixă - + - + - -
16. Linii verticale trasate în viteză ½D - 1 - - ½D
17. Bobinat pe index din mers - - + - - -
18. Bătăi cu ciocanul în masă 1 ½D ½S 1 ½D 1
Total probe reușite 5 4 6 5 5 5

În urma reaplicării Testului Portage pentru educația timpurie, în cadrul evaluării finale, s-au
obținut umătoarele date înregistrate în Tabelul nr.11
Tabelul nr.11

Nr.Crt. SUBIECȚI VÂRSTA MOTRICĂ


1. I.O. > 6 ANI
2. G.T. 3 ANI
3. V.B. > 6 ANI
4. I.M. > 2 ANI
5. A.B. 5 ANI
6. I.I. > 6 ANI
7. G.R. 5 ANI
8. O.R. > 6 ANI
9. G.C. > 6 ANI
10. G.P. 4 ANI
11. M.P. 4 ANI
12. V.G. > 3 ANI
13. O.C. 6 ANI
14. T.G. > 2 ANI
SUMA 64
MEDIA ARITMETICĂ 4,57

Concluzii și recomandări

 În urma aplicării programului, în toate cazurile s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce


privește sfera psihomotricității. Principalele structui și conduite perceptiv-motrice care
includ schema corporală, lateralitatea, percepția culorii și formei, a spațiului și timpului
sunt îmbunătățite vizibil la toate cele 3 categorii de deficienți.
 Rezultatele obținute au fost influențate de:

- gradul de afectare psihică


- afecțiunile fizice asociate
- vârsta copilului
- gradul de cooperare al copilului

 Rezultatele mai puțin bune au fost înregistrate în cazul subiecților cu care nu s-a putut
comunica eficient și care nu au reușit să-și însușească sarcinile de efectuat datorită
patologiei psihice.
 Pentru obținerea unor rezultate mai bune este necesară continuarea terapiei cu
îmbunătățirea activităților și a programului kinetoterapeutic.

 Prin rezultatele obținute am reușit să subliniem rolul kinetoterapeutului și al


kinetoterapiei în procesul de educare/reeducare motrică și psihomotrică a copiilor cu
deficiențe psihice.
 Abordarea copiilor cu deficiențe psihice e complexă și nu poate fi accesată la modul
general, astfel influențarea pozitivă a calității vieții acestora prin educarea elementelor
psihomotricității, ține de îmbinarea tutuor tehnicilor, procedeelor și metodelor folosite în
cadrul programului de kinetoterapie, psihoterapie, terapie ocupațională, logopedie etc.
 Se recomandă ca terapia psihomotricității să se realizeze în cadrul ședinței de
kinetoterapie, și să se folosească pe cât posibil mijloace specifice dar sub formă de joc și
poate chiar întrecere pentru a-i stimula pe copii spre autodepășire, a le stimula interesul și
să determine participarea conștientă a acestora.
 Se recomandă ca în cadrul ședinței să se elimine orice factor care le poate provoca stări
anxioase sau un eventual eșec.
 Foarte important este să se țină cont de gradarea comenzilor și cerințelor pentru ca
subiecții să le poată executa cu ușurință, să se țină cont de numărul de repetări, pauzele să
fie corect structurate.
 Familia deține un rol important în pocesul de educare al copilului, aceasta trebuind să
comunice și să interacționeze des cu toți specialiștii implicați în terapie.
 Se recomandă lucrul în camera senzorială pentru a-i spori copilului capacitatea de
concentrare și încrederea în propria persoană, pentru a-i reduce stereotipurile, pentru a-l
ajuta la orientarea spațio-temporală și crescând toleranța la stimuli precum și gradul de
autonomie și de control.
 Din datele obținute putem concluziona că prin intermediul unei intervenții recuperatorii
specifice kinetoterapiei, desfășurată cu o frecvență de două ori pe săptămână, se poate
ajunge la un nivel optim de dezvoltare psihomotorie, ceea ce confirmă valabilitatea
ipotezei de la care am pornit în realizarea acestei cercetări.

Bibliografie selectiva

1. Constantin Albu, Adriana Albu, Tiberiu Leonard Vlad, Ioan Iacob, „Psihomotricitatea”, Institutul european, 2006
2. Dumitru Moțet, „Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii”, București, 2001
3. Florin Emil Verza, „Defectologie și logopedie”, Editua Credis, 2007
4. Lăcrămioara Manole, „Metode și tehnici de reeducare neuromotorie”, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, an universitar
2009-2010
5. Gheorghe Cârstea, „Teoria și metodica educației fizice și spotului”, Editura AN-DA, București, 2000
6. Ioan Dorin Radu, „Educația psihomotorie a deficienților mintali”, Editura Pro Humanitate, București, 2000
7. Monica Farago, Simona Pop, „Metode și tehnici de evaluare în kinetoteapie – suport de curs”, Editura Universității din Oradea, 2008
8. Petrică Dragomir, „Educație psihomotorie și didactica educației psihomotorii”, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru
Învățământul Rural, 2007
9. Petru Arcan, Dumitru Ciumăgeanu, „Copilul deficient mintal”, Editura Facla, Timișoara, 1980
10. Robănescu Nicolae, „Readaptarea copilului handicapat fizic”, Editura Medicală, București, 1976
11. Robănescu Nicolae, „Reeducarea neuro-motorie”, Editura Medicală, București 1992
12. Septimiu Florian Todea, „Exercițiul Fizic în educație fizică, sport și kinetoterapie”, Editura Fundației România de mâine, București,
2003
13. Sanda Nica, Irene Davidescu, „Neurologie, volumul I, Examinarea neurologică”, Editura Universitară „Carol Davila”, București, 2007
14. Valentina Horghidan, „Metode de psihodiagnostic”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
15. Valentina Horghidan, „Problematica psihomotricității”, ANEFS, București, 1994