Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-2008-
Cuprins:
1. Introducere
1.1.Generalitati – Destinatia diferentialului
1.2.Conditiile impuse diferentialului
2. Clasificarea diferentialelor si tipuri constructive
2.1.Clasificarea diferentialelor
2.2.Desen de ansamblu – Transmisia Principala – Diferentialul
2.3.Diferentialul conic simetric
2.4.Diferentialul conic asimetric
2.5.Diferentialul cilindric
2.6.Diferentialul blocabil
2.7.Diferentialul autoblocabil
3. Partile componente ale diferentialului si functionarea
diferentialului
3.1.Partile componente ale diferentialui
3.2.Functionarea diferentialului
4. Defectiuni, cauze si remedieri ale diferentialului
5. Repararea diferentialului si a puntii motoare
5.1.Repararea diferentialului si a puntii motoare
5.2.Intretinerea puntii motoarelor
5.3.Reglarea rulmentilor diferentialului autoturismului Dacia 1300
6. Norme de tehnica securitatii muncii si de prevenire si stingere a
incendiilor NTSM si PSI
Bibliografie
2
1. Introducere
Sa distribuie momentul motor intre roti sau intre punti intr-un raport care sa
asigure automobilelor cele mai bune calitati de exploatare;
Sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse.
3
Conditiile deosebit de severe in aceasta privinta sunt impuse diferentialelor
montate intre roti, deoarece dimensiunile sunt in stransa legatura cu dimensiunile
coroanei transmisiei principale care are dimensiunile de gabarit riguros limitate.
4
Figura 2. – Diferential dublu
5
Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare:
diferentiale simetrice;
diferentiale asimetrice.
Dupa locul de dispunere a diferentialelor in transmisia automobilului pot fi:
diferentiale dispuse intre rotile aceleasi punti motoare;
diferentiale dispuse intre puntile automobilelor cu mai multe punti
motoare.
6
7. Satelitii; 18. Flansa de cuplare;
8. Buson de golire a uleiului; 19. Carterul puntii;
9. Butuc; 20. Inel filetat;
10. Tambur de frana; 21. Ax de centrare;
11. Flansa de frana; 22. Careter diferential;
12. Corpul axului; 23. Pinion satelit;
13. Contactor; 24. Coroana;
14. Piston de comanda; 25. Pinion planetar;
15. Furca de comanda; 26. Rulment conic;
16. Nasul puntii; 27. Crabot de blocare a diferentialului;
17. Pinion de atac; 28. Arbore;
7
2.3 Diferentialul conic simetric
8
Diferentialul cilindric asimetric are un pinion planetar mai mare in diametru
decat celalalt pinion planetar de pe celalalt semiarbore.
Diferentialele cilindrice au dimensiuni mai mari in comparative cu cele conice
ceea ce face ca utilizarea acestora sa fie limitata de capacitatea de trecere impusa
constructiv motiv pentru care astazi nu se mai intalnesc la automobile.
Pe parcurs cand una din rotile motoare ale aceleasi punti se gaseste pe un teren cu
aderenta mai mica (noroi, zapada, gheata, polei, ulei) aceasta roata incepe sa patineze, iar
cealalta potrivit principiului de functionare a diferentialului , desi are o aderenta mai
mare, nu se mai roteste deoarece este retinuta de valoarea mare a fortei de aderenta. In
aceasta situatie automobilul nu mai poate inainta si pentru a evita acest neajuns
autocamioanele grele in special, sunt prevazute cu mecanism de blocare rigidizeaza cei
doi semiarbori planetari asigurand rotirea cu aceeasi turatie a rotilor motoare.
Blocarea se mentine atat timp cat dureaza terenul cu aderenta foarte mica, apoi se
procedeaza la deblocare.
9
2.7 Diferentialul autoblocabil
Diferentialul autoblocabil are acelasi rol ca cel blocabil avand o constructie mai
complicata si realizand rigidizarea celor doi semiarbori planetari in mod automat.
Blocarea diferentialului autoblocabil se face tot automat scutind pe conducatorul
auto de aceasta operatie in timpul conducerii (figura 6.).
10
3. Parti componente ale diferentialului si functionarea
diferentialului
Pe carcasa este fixata coroana transmisiei principale, iar in caseta crucea pe care
sunt montati liberi satelitii. Satelitii in numar de 4 fac legatura cu pinioanele planetare
montate pe arborii planetari . Miscarea de rotatie se transmite casetei diferentialului prin
transmisia principala formata din pinionul de atac si coroana (figura 7.).
Saibele din otel moale sau bronz servesc la micsorarea frecarii dintre pinioanele
planetare si caseta.
Figura 7. Diferential
11
Figura 8. Transmisie Principala – Diferential
12
3.2 Functionarea Diferentialului
13
ca vitezele unghiulare ale celor doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. Acest
lucru este posibil datorita existentei satelitilor.
Cand autovehicolul intra in viraj, roata din interiorul virajului impreuna cu
pinionul planetar are o viteza unghiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului
impreuna cu pinionul planetar.
Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua pinioane
planetare satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axei lor proprii care va fi cu atat
mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai
mare.
Deci la deplasarea in curba a automobilului sau pe un drum cu neregularitati una
din rotile motoare parcurge un drum mai scurt si de aceea se va roti mai incet . In acest
caz satelitii pe langa miscarea de transport in jurul arborilor planetari vor primi si o
miscare de rotatie in jurul axelor lor. Astfel diferentialul asigura posibiliatea ca rotile
motoare sa parcurga, in acelasi interval de timp drumuri diferite.
In afara de aceasta diferentialul poate influenta si in rau functionarea
automobilului, ceea ce se intampla la deplasarea automobilului pe drumuri alunecoase.
Daca una dintre rotile motoare intra pe o portiune alunecoasa aderenta acesteia cu
drumul scade si incepe sa patineze. In acest caz, datorita proprietatii diferentialului la
roata a doua care are o aderenta mai buna nu se poate transmite o forta de tractiune mult
mai mare decat la roata care patineaza forta acesteia ramanand limitata la aderenta cu
drumul a rotii care patineaza.
Daca forta de tractiune la roata care patineaza este egala cu zero, atunci roata a
doua se opreste in timp ce prima se roteste cu o turatie de doua ori mai mare si
automobilul nu se mai poate deplasa . Din aceasta cauza la automobilele special destinate
exploatarii in conditii grele de lucru se folosesc diferentiale care se blocheaza.
14
4. Defectiuni, cauze si remedieri ale diferentialului
15
- suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin
rectificare frontala iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.
Crucea satelitilor
Defectiuni posibile ale crucii satelitilaor
- la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se
poate realiza dupa cum urmeaza:
- cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota
treptei de reparatie.
16
Pentru reglarea jocului rulmentilor radiali-axiali ai pinionului de atac se
procedeaza la scoaterea seibilor de reglaj. Cand jocul este mare, sau introducerea de saibe
cand jocule este prea mic.
Reglarea jocului dintre pinionul de atac si coroana se face prin scoaterea sau
adaugarea seibilor de reglaj, sau prin reglarea jocului rulmentilor arborelui intermediar.
Demontarea diferentialului se face numai atunci cand apar jocuri sau se inlocuiesc
piesele uzate.
17
In situatia in care apar jocuri care depasesc valorile admisibile se procedeaza la
reglarea acestora.
Pentru reglarea jocului rulmentilor radiali-axiali ai pinionului de atac se
procedeaza la scoaterea seibilor de reglaj. Cand jocul este mare, sau introducerea de saibe
cand jocul este mic.
Reglarea jocului dintre pinionul de atac si coroana se face prin scoaterea sau
adaugarea seibilor de reglaj.
Acest reglaj se mai poate realiza si de la capacele care preseaza rulmentii prin
adaugarea sau indepartarea saibelor de reglaj.
18
Figura 11. Rulment diferential
Dupa ce reglajul este corect efectuat se repereaza pozitia piulitelor de reglare in
raport cu carterul cutiei de viteze;
Se demonteaza semicarcasa stanga si diferentialul, in vederea continuarii
celorlalte reglaje ale cutiei de viteze-diferential.
19
Bibliografie:
Frăţilă, Gh., Popa, V., M., 1990, Automobile Sofer Mecanic Auto, Editura
Didactica si Pedagogica R.A Bucuresti;
Frăţilă, Gh., Popa, V., M., 1981, Constructii de automobile, Editura Didactica
si Pedagogica Bucuresti;
20