Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF

CONVERSIA FUNCŢIONALĂ
A SPAŢIILOR INDUSTRIALE
ÎN CONTEXTUL
REGENERĂRII URBANE
INTEGRATE
- planificarea strategică a intervenţiilor -
MATĂSEA
POPULARĂ
Stud. Arh. Răzvan Zamfira

Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
INTRODUCERE
Lucrarea de licenţă prezintă oportunitatea unică de abordare a unui proiect de arhitectură
dintr-o dublă ipostază, de beneficiar și proiectant. Definirea intereselor și valorilor pentru care
cele două părţi acţionează căpăta astfel o importanţă crucială pentru înţelegerea
posibilităţilor de negociere ale proiectului și modul în care gândirea antreprenorială a
clientului poate fi transpusă într-un obiect arhitectural, personalizat nevoilor acestuia de cost,
reprezentare și calitate. Prin intermediul acestui filtru economic se reliefează o nouă imagine
mult mai pragmatică a obiectului de arhitectură, în care datele statistice, climatul economic și
direcţiile de dezvoltare primează, proiectul fiind net subordonat acestora. Utilizarea unei
gândiri pragmatice situate la graniţa dintre economic și arhitectural este susţinută și de
multitudinea de cazuri contemporane de bună practică, aceasta făcând de multe ori diferenţa
dintre un proiect de succes ale cărui valori estetice și formale beneficiază de o largă
răspândire în mediul social-cultural și anonimatul.
Alegerea și alăturarea subiectelor tratate în următoarele pagini, cel al regenerării urbane
integrate și al conversiei funcţionale nu este una întâmplătoare, ele decurgând clar una din
cealaltă și fiind probabil două dintre cele mai grăitoare exemple de abordare pragmatică,
economică.
Plecând de la această premisă, lucrarea de faţă reprezintă o explorare a diferitelor etape de
decizie strategică care au loc înaintea începerii proiectului de arhitectură dar influenţează
într-un mod decisiv selecţia locaţiei, tipului de intervenţie, programului aritectural și nu în cele
din urmă a esteticii construitului.
În ciuda importanţei sale, dezvoltarea strategică rămâne un domeniu puţin explorat în
practica de arhitectură actuală. Cu toate acestea, sub infulenta climatului economic nefast, ea
își face din ce în ce mai des apariţia printre instrumentele birourilor consacrate din întreaga
lumea.
Structura lucrării este direcţionată de lipsurile semnalate, de aici decizia de a trata subiectul
strategic într-o serie de capitole ample urmând că transformările construitului să fie analizate
printr-o serie de studii de caz și cercetări cu privire la posibilităţile de optimizare sustenabilă
și eficientizare energetică cu investii reduse.
Pentru o mai bună înţelegere s-a ales utilizarea unui context real, cel al Cartierului Traian din
București, deciziile și palierele de analiză fiind personalizate caracterului acestuia.
1
PLAN DE IDEI
Catalizatorul acestei lucrări de cercetare este Cartierul Traian din București. Acesta se
diferenţiază de restul zonelor centrale ale orașului prin caracterul sau, unul dintre ultimele
areale din interiorul inelului central care păstrează aspectul tradiţional bucureștean, fiind în
mare parte protejat de transformările radicale de sistematizare din perioada comunistă.
Cartierul a evoluat organic, având ca nuclee bisericile Oborul Vechi, Popă Soare, Popă Nan,
Sf. Ștefan, Hagiului, Mantuleasa, Sf. Mina, Lucaci, în jurul cărora s-au structurat primele spaţii
publice. La sfârșitul secolului XIX a început realizarea bulevardului Pache Protopopescu și
Ferdinand și pavarea și regularizarea străzilor din cartier. Din această perioadă datează
caracterul actual al străzilor (dimensiuni, aliniamente, plantaţii, faţade, etc.) precum și
organizarea maidanelor în scuaruri și pieţe urbane (piaţa Foișorul de Foc, scuarul din faţa
bisericii Sf. Ștefan, scuarul de lângă ansamblul Bisericii Popa Nan, etc.) - vezi Anexa 1 -
Delimitarea zonei supuse procesului de regenerare - Cartier Traian, Bucuresti
Cartierul este definit de două axe principale, Calea Călărași și strada Traian. Calea Călărași
fostă Podul Vergului, “este una din principalele căi de acces și circulaţie în oraș, mărginită de
case cu prăvălie”1 . La intersecţia cu strada Traian s-a construit Hala Traian între anii 1889 și
1902, după proiectul arhitectului italian Giulio Magni.
Sistematizările urbane extrem de agresive începute în anii ‘80 au creat răni adânci, cu efecte
urbane și sociale importante către limitele zonei: fragmentarea sau dispariţia unor străzi,
distrugerea ţesutului (la capătul sudic al străzii Traian, unde se intersectează cu axul Victoria
Socialismului), clădiri mutate de pe aplasamentul istoric (ex. biserica Olari), inserţii cu scară și
caracter diferit (“placările” cu blocuri de pe Călărași, Matei Basarab, Calea Moșilor) etc.
Tendinţa de distrugere și ignorare a ţesutului tradiţional a continuat și după 1989, astfel că o
mare parte a fondului construit se află astăzi în stare proastă de întreţinere și prezintă risc
seismic ridicat, în timp ce în zonele destructurate, rămase în urma intervenţiilor socialiste, dar
din ce în ce mai frecvent și în interiorul zonelor cu ţesut protejat, dezvoltarea imobiliară
intensivă, prin ocupare mare a parcelei, comasare de parcele și derogări exagerate de la
regimul de înălţime a transformat iremediabil caracterul zonei. Noile programe/funcţiuni
(blocul tip de locuinţe sociale, clădiri de birouri) creează incompatibilităţi funcţionale, dar și
estetice (prin materiale, relaţia de plin-gol a faţadei) cu existentul.
1 LASCU Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial, Simetria, București, 2011
2
Cu toate acestea, pericolul cel mai mare vine din partea administraţiei locale care, în urma
elaborării Studiului de Transport Urban în anul 19972, a inclus printre obiectivele de
dezvoltare ale orașului, lărgirea Străzii Traian între Bulevardul Unirii și Pache Protopopescu.
Efectul acestei transformări poate fi similar celei din zona Berzei-Buzesti, unde proiectul de
îmbunătăţire a infrastructurii caraosabile a ignorat efectul distructiv pe care l-ar putea avea
asupra climatului local.
Regenerarea urbană a acestei zone reprezintă o ocazie importantă pentru București de a
recupera o zonă a capitalei atât în ceea ce privește calitatea locuirii cât și a specificului local,
mai ales că zonă prezintă un potenţial ridicat de a deveni un punct de atracţie din punct de
vedere economic datorită amplasamentului sau la limita zonei centrale definite de Planul
Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) cât și o zonă plăcută pentru locuitorii ei și nu numai.
Prezentul studiu pornește de la premisa regenerării urbane ca unică metodă de intervenţie în
ţesutul existent al orașului care asigură buna negociere dintre interesul privat și cel public
ducând la o dezvoltare echilibrată și durabilă a orașului.3 Spre deosebire de intervenţiile
private necoordonate care aduc de obicei în zonă funcţiuni necorespunzătoare specificului
local, prezenţa administraţiei publice în elaborarea proiectului poate asigura concordanţă
soluţiei cu strategiile integrate locale și obiectivele de dezvoltare europene în vigoare
precum și accesul la un număr ridicat de fonduri structurale europene.
Aceste acţiuni au ajuns să facă parte din priorităţile agendei politice actuala în România, ele
fiind asociate obiectivelor formulate generic în politicile publice sub numele de dezvoltare
urbană durabilă - obiective susţinute de către Uniunea Europeană, printr-o multitudine de
politici și programe specifice.4
La nivelul Bucureștiului, în concordanţă cu directivele naţionale și europene au fost elaborate
în ultimii ani o serie de documente strategice care vor reprezenta la rândul lor, punctul de
pornire pentru detalierea direcţiilor de dezvoltare ale zonei Traian (vezi Anexa 2 - Extras din
documentele strategice locale pentru zona de studiu): Conceptul Strategic București 2035,
PUG 2000, PUZ sector 2 și sector 3, PIDU Central București (care abordează zona Hala
Traian ca zonă de influenţă a ariei PIDU). Ele încurajează proiectele de regenerare și
modalităţile durabile de îmbunătăţire a mediului socio-cultural și economic local.
2Central Consultant Inc. Padeco Co., Ltd. - Comprehensive Urban Transport Study of Bucharest City and its
Metropolitan Area (03/2000), Martie 2000, p. 31
3HUDSON Ray, “Region and place: rethinking regional development in the context of global environmental
change”, in Progress in Human geography 31(6) (2007) pp. 827-836
4IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika, GHERGHINESCU Oana,
VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ Privind Regenerarea Urbana - Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor,2007
3
Un prim pas în elaborarea unei strategii de regenerare este identificarea oportunităţilor și

disfuncţiilor zonei de studiu. În cazul Cartierului Traian, în urma unei cercetări amănunţite ce a
vizat aspecte legate de calitatea mediului construit (dat fiind natura licenţei), problemele
sociale și climatul economic local au fost determinate trei mari direcţii de dezvoltare, aflate în
conformitate cu documentele strategice mai sus menţionate:
• îmbunătăţirea climatului social - caracterizat de o pondere mare a persoanelor inactive
profesional, sărăcie extremă (mai ales în partea sudică - la sud de Calea Călărași),
necesitatea de potenţare a spiritului comunitar și integrarea diverselor grupuri etnice; (vezi
Anexa 5 - Studiu demografic al Cartierului Traian)
• reabilitarea ţesutului construit tradiţional și refunctionalizarea construcţiilor abandonate
- care s-au transformat din poli de dezvoltare locală în zone periculoase ce afectează atât
imaginea cât și valoarea economică a vecinătatilor; (vezi Anexa 3 - Analiza fondului
construit al Cartierului Traian)
• dezvoltarea climatului economic - care datorită localizării zonei la extremitatea ariei
centrale și al chiriilor reduse, atrage un număr mare de micro-întreprinderi din domeniul
industriilor creative; (vezi Anexa 4 - Analiza funcţională a Cartierului Traian)
Dintre direcţiile enumerate, potenţarea specificului economic local pare să oferă cele mai
multe posibilităţi de îmbunătăţire durabilă a zonei, industriile creative având prin definiţie un
impact puternic asupra celorlalte două. Prin natura lor, ele sunt puternic înrădăcinate în
comunitate: majoritatea micro-întreprinderilor active au sediul social5 în locuinţe proprietarilor
sau în apropierea acestora, sunt deţinute și au că angajaţi persoane cu studii superioare iar
programele pe care le întreprind au în multe cazuri puternice valenţe sociale.
Totodată, rezultatele obţinute până în prezent și direcţiile de dezvoltare din celelalte state
membre UE le dovedesc validitatea, ele având potenţialul de a reactiva metropolele ca
centre de producţie, după o lungă perioadă în care serviciile au constituit principală ramură
economică a acestora.6
Estimările realizate pentru România converg către concluzii similare, însă raportate la o
economie aflată la un nivel mai redus de dezvoltare. Importanţa industriilor creative în
5DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries - Growth potential in specific
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p.29
6DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 63
4
România este în creștere, iar în 2005 era exemplificată prin ponderi de 3.55% din PIB, 2.36%
din numărul de salariaţi sau 0.24% din exporturi.7
În ciuda previziunilor optimiste și al potenţialului de transformare, industriile creative sunt
încă o ramură fragilă a economiei iar analiza elaborată la nivelul cartierului Traian arată că un
număr mare dintre ele nu reușesc să supravieţuiască primilor ani de activitate. În mare parte
problema actuală este cauzată de lipsa pregătiri antreprenoriale adecvate a proprietarilor,
planificarea necorespunzătoare a dezvoltării dar și de gradul mare de competitivitate de pe
piaţă.8
Pentru remedierea disfuncţionalităţilor este necesară implementarea unor pachete de
programe și servicii de susţinere și mentorat care la nivelul strategiilor europene în vigoare
poartă denumirea de incubatore de afaceri. Ele promovează spiritul antreprenorial,
monitorizând și oferind consultanţă firmelor interesate în toate etapele evolutive, de la
stabilirea planului de afaceri iniţial până la promovarea și distribuţia produselor finite.
Existenţa unui spaţiu de incubare fizic nu este obligatorie, în multe cazuri incubatoarele
activând în mediul virtual, însă pentru a oferi o calitate și o gamă mai largă de servicii ele au
nevoie și de un spaţiu fizic în care firmele interesate să poată să își împărtășească
experienţele și să aibă posibilitatea de a colabora pentru elaborarea unor proiecte de o mai
mare anvergură.
În funcţie de tipul companiei care urmează a fi incubată, caracteristicile clădirii pot varia prin
mărime, spaţiu şi servicii oferite. Industriile Creative (IC), prin natura lor, impun alăturarea unei
multitudini de funcţiuni conexe și spaţii de lucru cu un aspect și personalitate aparte.
Obiectele create de IC sunt de cele mai multe ori munca unui întreg colectiv, colaborarea
reprezentând un aspect primordial în procesul de producţie și circulaţie liberă a ideilor.
Incubatoarele sociale si centrele de inovaţie europene au apărut ca răspuns la cererea în
creștere pentru spaţii de lucru alternative. Ele oferă posibilita închirierii unor birouri in clădiri
cu personalitate, foste fabrici sau ansambluri situate în zone cu o incărcătura istorica inedită.
Funcţiunile acestora sunt utilizate in comun de o multitudine de persoane cu pregatiri
diverse: antreprenori, asociatii, artisti, studenti, cercetatori, etc care beneficiaza de programe
de pregatire profesionala, participa activ la amenajarea si personalizarea spatiului de lucru si
sunt incurajati sa stabileasca parteneriate cat mai diverse. Succesul programului este dovedit
Aprilie 2008, p. 76
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p.12
5
de numarul mare de astfel de proiecte elaborate in ultimii ani in UE9 , trendul international
fiind preluat si in Romania, unde s-au format în ultimii ani, cu resurse proprii, câteva centre
creative (Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu, București) multe dintre iniţiativele acestora fiind
apreciate și premiate international.
Conceptul are insa si o serie intreaga de limitari10 . Simpla inchiriere a unei mese de lucru si
asigurarea servicilor de mentorat nu avantajeaza decat o mica parte a antreprenorilor (cei
pentru care baza activitatilor este munca de birou cu ajutorul calculatorului si a sistemelor
informatice), iar tarifele oferite sunt de multe ori greu de justificat pentru pachetele de servicii
oferite, mai ales cand vine vorba despre antreprenori aflati la inceput de drum si cu un capital
redus. Singurul mod in care centrul isi poate asigura succesul (mai ales in cazul unei piete
reticente la initiative alternative cum este cea romaneasca) este diversificarea numarului de
servicii si alaturarea de functiuni complementare de industrializare, promovare si distributie.
Functiunile suplimentare sporesc insa considerabil investitia initiala si riscurile aferente.
Pentru ca aceste costuri suplimentare sa nu fie suportate de firmele client ale programului,
este necesara etapizarea investitiei, asigurarea unui parteneriat cu un numar mare de
investitori si identificarea investitiei optime pentru atingerea obiectivelor.
Prima parte a discuţiei a urmărit definirea necesarului de funcţiuni din cadrul proiectului însă
demararea a acestuia depinde de gradul de implicare și interesul dezvoltatorilor locali pentru
astfel de programe. Analiza investiţiilor direcţionate către piaţa imobilaira bucureșteană
scoate în evidenţă încapacitatea sa de adaptare la cerinţele locale și lipsa diferenţierii
abordărilor. Ultimii ani au fost caracterizaţi de o constantă sporire a stocului de clădiri de
birouri fără, însă că cererea pieţei să solicite acest lucru. Anul 2012 și prognozele pentru anul
în curs indică un grad de ocupare sub 60%, singurele proiecte performante economic fiind
cele situate în zonele ultracentrale unde chiriile au rămas în continuare ridicate. Piaţa
rezidenţială se află și ea într-o perioadă de criză profundă, singurele momente de creștere
incheinduse o data cu programul de finanţare guvernamentală “prima casa”. Pentru anul
2012, investiţiile din ambele sectoare, rezidenţial și birouri, au fost direcţionate către
construcţii mici pentru care riscul iniţial al investiţiei este de asemenea unul redus. Situaţia
actuală îi obligă pe investitori să identifice noi pieţe pentru proiectele lor iar construcţia de
9DICHTER Geordano, VANRIE Philippe - Coworking - Collaborative spaces for microenterpreneurs - European
Community Business & Innovation Center, Octombrie 2012, p. 5
10HUWART Jean-Yves SZKUTA Katarzyna, OSIMO David - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Globale, Creative Wallonia, 2010, p. 17
6
birouri și funcţiuni adiacente pentru micro-întreprinderi poate fi explorată că modalitate nouă

de obţinere a profitului.
Acest sector a fost în mare parte ignorat de piaţa imobiliară bucuresteană deoarece profilul
firmelor nu garantează un profit substanţial pentru investitori (la momentul elaborÄrii studiului,
în Cartierul Traian chiriile acceptate de acestea nu depășeau 5 euro/mp, o sumă extrem de
mică pentru a acoperii costurile unei construcţii noi).
Conversia apare astfel că unică modalitate eficientă de intervenţie, construcţie rapidă și
diminuarea investiţiilor prin direcţionarea optimă a fondurilor de reabilitare. Totodată,
reabilitarea construitului reprezintă o șansa de a repune în circulaţie zone ale cartierului care
în prezent nu sunt valorificate la potenţialul lor maxim.
În cazul Cartierului Traian, folosirea fostelor situri industriale identificate în decursul analizei
(vezi Anexa 6 - Planul Industrial al Orașului București 1928 - Zona Traian), la oferă suprafeţe
generoase și un plus de identitate pentru noile funcţiuni. În plus, că o confirmare a validităţii
demersului, ele sunt utilizate și în prezent, după desfintarea unităţilor de producţie, drept
clădiri de birouri ieftine ce găzduiesc un număr extrem de variat de micro-întreprinderi.
Studiile de caz prezentate în ultima parte a lucrării exemplifică prin intermediul a trei
modalităţi de intervenţie arhitecturală posibilităţile de valorificare ale patrimoniului industrial.
Rezultatul final al demersului este regenerarea durabilă a cartierului prin implantarea într-un
spaţiu abandonat a unui ansamblu multifuncţional a cărui dinamică internă poate induce
transformări sistemice ample și de lungă durată asupra zonei adiacente.
La finalul lucrării au fost anexate o serie de analize și date relevante pentru contextul zonei
de studiu, cu scopul de a oferi o perspectivă mai amplă asupra deciziilor care au stat la baza
prezentului demers teoretic.
7
INDEX
REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ 12
Definirea pașilor necesari realizării unui proiect integrat de regenerare urbană 14
Parteneriatul public-privat - baza oricarui proiect de dezvoltare integrată 16
Considerente generale privind programele de finanţare europene și naţionale actuale

18
Definirea cadrului strategic bucureștean pentru regenerarea urbană 18
Concluziile diagnosticul zonei de studiu 19
Economia locala - potenţator al creșterii durabile 20
INDUSTRIILE CREATIVE 21
Analiza comparativa internaţionala a domeniului 22
Contribuţia Industriilor Creative la Economia Naţională 24
Ramuri ale activităţilor economice 25
Diagnosticul sectorului 27
Posibilităţi de intervenţie in cadrul strategiilor de dezvoltare ale municipalităţilor 28
INCUBATORUL DE AFACERI 30
Descrierea procesului de incubare 32
Corelarea spaţiului fizic cu tipul firmelor incubate 33
Spaţiul de desfășurare al activităţilor de incubare 36
Concordanţa cu obiectivele strategice europene Eu2020 40
Finanţarea 42
Studii de caz - Incubatoare de Afaceri 43
• Innotek 43
• North East Business and Innovation Center 46
Propunere Mătasea Populară 48
Modalităţi de implicare a investitorilor locali in dezvoltarea proiectului 50
Identificarea tendinţelor actuale ale pieţei imobiliare din București și a perspectivelor

pe termen scur și mediu. 50
8
• Considerente Generale 50
• Piaţa spaţiilor de birouri 51
• Piaţa imobilelor rezidentiale 52
• Conculzii - nevoia de investiţii cu factor de risc redus 53
Conversia funcţională/reabilitarea 55
Avantajele conversiei in contextul actualei cercetări 55
Industria Ușoară - situri cu potenţial mare de reconversie din zona Traian 56
Metode și criterii de diagnoză a potenţialului de conversie pentru fostele ansambluri

industriale 57
Modalităţi de intervenţie arhitecturală 58
• IMd Consulting Engineers 59
• Academia de Muzică Red Bull 63
• Zap’ Ados 66
Concluzie 69
Bibliografie 70
Glosar de termieni 73
Anexa 1 - Delimitarea zonei supuse procesului de regenerare - Cartierul

Traian, București 74
Anexa 2 - Extras din documentele strategice locale pentru zona de studiu

75
• Conceptul strategic București 2035.....................................................................................................................................75
• 2. PUG 2000 ................................................................................................................................................................................78
• Planurile Urbanistice Zonale Sector 2 și Sector 3............................................................................................................79
• PIDU Central București .............................................................................................................................................................79
Anexe 3 - Analiza fondului construit al Cartierului Traian 81
Anexe 4 - Analiza funcţională a Cartierului Traian 83
Anexa 5 - Studiu demografic al Cartierului Traian 87
Anexa 6 - Planul Industrial al Orașului București 1928 - Zona Traian 91
Anexa 7 - Situri și clădiri cu potenţial pentru regenerarea cartierului 93

9
Anexa 8 - Strucura actuala a Complexului Mătasea Populară 95
Anexa 9 - Suprafeţe Funcţionale ale Complexului 96
Anexa 10 - Dosare de Avizare consultate pentru elaborarea evaluării

Ansamblului Mătasea Populară 97
Anexa 11 - Funcţiuni si suprafeţe rezultate conform analizei 98
Anexa 12 - Tipuri de afaceri din sectorul Industriilor Creative conform

Codului CAEN 100
Anexe 13 - Categorii de fonduri structurale și programe europene pentru

regenerarea urbană 101
10
11
REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ
A regenera este un termen împrumutat din domeniul biologic și desemnează procesul de

creștere, refacere a unui organism deteriorat, de revenire la viaţă. An alte domenii,
semnificaţia este similară, aceea de a readuce în condiţii de folosire un material/obiect/sistem
uzat, prin procedee care pun în valoare proprietăţile lui iniţiale.
Transpus la nivelul orașului, conceptul de regenerare presupune îmbunătăţirea de lungă

durată a condiţiilor economice, fizice, sociale și de mediu într-o anumită zonă. Procesele de
regenerare urbană au o lungă istorie în ţările europene, modelele folosite astăzi fiind
rezultatul multor încercari în contexte foarte diferite.
Conform Declaraţiei de la Toledo elaborate de Conciliul UE și semnate în anul 2010 de toată

statele membre (inclusiv România) regenerarea urbană integrată îsi propune să optimizeze,
să conserve și să revalorifice întreg capitalul urban existent (mediu construit, patrimoniu,
capital social), faţă de alte forme de intervenţie în care, din tot acest capital urban, doar
valoarea terenului este prioritizata și conservată prin demolare traumatizante și prin
A®nlocuirea restului de capital urban - și cel mai lamentabil - social”.
Regenerarea urbană presupune în primul rând o ABORDARE INTEGRATĂ în locul uneia

sectoriale. An al doilea rând presupune COLABORARE atât între diferitele departamente ale
administraţiei locale, cât și între administraţie și alţi parteneri privaţi sau reprezentA¢nd
societatea civilă. An al treilea rând, regenerarea urbană urmărește creșterea gradului de
ORGANIZARE ȘI RESPONSABILIZARE a cetăţenilor, micro-întreprinderilor și ONGurilor cu
privire la posibilităţile de dezvoltare economică și comunitară. Nu în ultimul rând regenerarea
urbană marchează o trecere de la politici universale de dezvoltare urbană, la POLITICI
SPECIFICE unei anumite zone.
Regenerarea urbană integrată, așa cum este ea practicată în Europa și în alte părţi ale lumii,
reprezintă o schimbare a felului în care sunt privite problemele urbane. Logica de plan (axată
pe o soluţie prestabilită) specifică urbanismului tradiţional este înlocuită cu o logică de proces
(axată pe transformare). Ea este materializată prin intermediul unei ample serii de proiecte
integrate de dezvoltare care își propun să articuleze:
12
• mai multe niveluri de intervenţie: punctuală, la nivelul cartierului în dificultate, corelată cu

logica de dezvoltare globală a orașului;
• mai multe sectoare de intervenţie - economic, social, de mediu, teritorial.
Proiectul integrat de regenerare urbană este un proiect colectiv, care corelează aspecte
multiple ale dezvoltării urbane și scări diferite de intervenţie.
Acesta trebuie să se refere la trei aspecte care acoperă realităţile orașului: spaţiu construit,
teritoriu socio-economic și entitate administrativă.
• Orașul ca spaţiu construit necesită un proiect care traduce în plan spaţial orientările de
dezvoltare economică și socială ale întregului oraș. Acest plan orientează și reglementează
revolvarea problemelor formale, estetice și funcţionale ale orașului, în concordanţă cu
obiectivele strategice de dezvoltare.
• Orașul ca teritoriu socio-economic necesită elaborarea de politici de relansare
economică, de sprijin social, de mediu, de transport, de locuire și traducerea lor în
programe de acţiune corelate cu planurile teritoriale de dezvoltare.
• Orașul ca entitate administrativă necesită un proiect instituţional, vital implementării tuturor
acestor proiecte, prin definitivarea instrumentelor și procedurilor care fac posibilă
implementarea proiectului urban integrat.
Proiectele de regenerare urbană se realizează pe zone urbane precis delimitate în spaţiu

care prezintă un cumul de disfuncţii. Abordarea integrată a problemelor acestor zone poate
contribui la contracararea dezechilibrelor de dezvoltare la nivelul întregii localităţi. O
dezvoltare echilibrată a oraşului poate contribui la sporirea competitivităţii sale locale şi
regionale.
13
Etapele realizării unui proiect integrat de regenerare urbană

Sursa: DRUBIGNY Jean-Loup, URBACT - Public Private Parnership in urban regeneration - a guid to
opportunities and practice, Martie 2006
Definirea pașilor necesari realizării unui proiect integrat de regenerare

urbană
1. Elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului. Elaborarea strategiei de dezvoltare se

realizează în mod participativ, cu implicarea comunităţii locale, în baza unei analize
multicriteriale a situaţiei actuale a zonei care implică definirea rolului oraşului în sistemul
urban naţional şi regional, caracterizarea din punct de vedere demografic, economic,
investiţional, istoric, al calităţii spaţiilor publice.
2. Identificarea nevoilor de regenerare urbana din cadrul strategiei de dezvoltare a

oraşului
14
3. Identificarea zonelor care necesită proiecte integrate de regenerare urbană a căror

rezolvare duce la atingerea unor obiective stabilite prin strategie.
4. Construirea pentru fiecare zonă a unui proiect de regenerare urbană prin parcurgerea
următoarelor etape:
• Analiza SWOT a zonei (din punct de vedere social, urbanistic, istoric, arhitectural, al
infrastructurii, al factorilor de mediu, al regimului de proprietate, al siguranţei etc.)
• Diagnosticul zonei
• Stabilirea viziunii, obiectivelor şi a programului

urban de acţiune
Programul urban de acţiune va concretiza obiectivele generale pentru dezvoltarea urbană a

zonei. În acest program trebuie transpuse obiectivele şi conceptul urbanistic, măsurile
sociale şi de mediu integrate în măsuri şi proiecte. Aceste măsuri vor trebui pregătite,
planificate şi puse în practică de către o structură complexă de management, în care
administraţia publică joacă rol de coordonator şi partener principal.
5. Identificarea partenerilor relevanţi, definirea responsabilităţilor, configurarea şi

instituţionalizarea parteneriatului pentru implementarea proiectului presupune următorii paşi:
• Identificarea actorilor relevanţi şi a intereselor privind proiectul
• Explorarea capacităţii şi a domeniilor de angajare în parteneriat pentru abordarea şi

implementarea proiectului identificat
6. Identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare implementării proiectului

integrat de regenerare urbană
• identificarea surselor de finanţare potenţiale (buget de stat, buget local, fonduri UE,
fonduri private)
• analiza acestora privind angajarea în implementarea proiectului (estimarea sumelor, a

termenelor posibile şi a responsabilităţilor)
• realizarea montajului financiar (obţinerea creditelor, construirea parteneriatelor etc)
15
• elaborarea planului de investiţii publice privind proiectul
7. Asigurarea managementului implementării şi a controlului proiectului de regenerare

urbană
Parteneriatul public-privat - baza oricarui proiect de dezvoltare integrată
În cadrul planificării urbane se produce o deplasare a rolului statului – de la controlul

dezvoltării oraşelor spre încurajarea iniţiativei locale. Administraţia publică centrală şi locală
îşi păstreaza rolul de factor major de decizie, dar soluţionarea problemelor are loc ca rezultat
al negocierii, în cadrul căreia se caută un numitor comun al intereselor actorilor implicaţi.
Administraţia publică creează condiţiile pentru valorificarea potenţialului de dezvoltare a
orașelor – care devin actori cu putere de decizie. Complexitatea acestui tip de planificare are
nevoie de lărgirea cercului actorilor tradiţionali prin includerea actorilor societăţii civile şi
promotorilor privaţi. Toţi aceşti actori stabilesc prin negocieri, obiectivele proiectului urban şi
modul de acţiune.
La modul general, actorii urbani care trebuie să negocieze responsabilitaţile şi beneficiile

unui proiect de regenerare urbană se pot grupa astfel:
Actorii sectorului public: administraţia locala prin departamente specializate împreuna cu

structuri internaţionale (World Bank, Naţiunile Unite, Uniunea Europeană)
Rolul acestora este de a crea politici urbane, de iniţiatori ai procesului de negociere și nu

în ultimul rând de a ghida și monitoriza constant evoluţia proiectului către îndeplinirea
scopului propus.
Actorii sectorului privat: lideri de opinie în domeniul afacerilor, instituţii financiare, organizaţii
profesionale, investitori naţionali și internaţionali.
Rolul sectorului privat poate fi de partener în elaborarea şi implementarea proiectului de

regenerare urbană.
Actorii societăţii civile: proprietari de clădiri şi terenuri din zonă, utilizatori-persoane fizice şi
juridice care îşi desfăşoară activitatea în zonă, proprietari/asociaţii de proprietari, chiriaşi/
asociaţii de chiriaşi, Media, Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale
(asociaţii de cartier în zona de intervenţie, asociaţii profesionale, de protecţia mediului, de
16
sprijin pentru grupurile sociale defavorizate, de protecţie a patrimoniului etc), şcoli şi

universităţi, reprezentanţi ai bisericii, reprezentanţi ai uniunilor sindicale etc.
Rolul societÄtii civile este esenţial. Membrii săi cunosc mult mai bine zona de intervenţie și
pot contribui prin participarea activă la definirea problemelor și a identitătii locale. Dialogul
este mai bine structurat atunci când aceștia sunt organizaţi în asociaţii non-guvernamentale,
asociaţii de proprietari sau de chiriași. Locuitorii și organizaţiile care utilizează un cartier pot
avea interese de natură diferită: economice, sociale, culturale, spirituale, însă toţi sunt direct
interesaţi de viitorul zonei și al comunitătii pe care o reprezintă.
Sectoare diferite și interesele lor comune

Sursa: IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika, GHERGHINESCU
Oana, VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ Privind Regenerarea Urbana - Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor,2007
Sectoare diferite și și investiţii majore pentru domeniile de interes comun

Sursa: IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika, GHERGHINESCU
Oana, VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ Privind Regenerarea Urbana - Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor,2007
17
Considerente generale privind programele de finanţare europene și

naţionale actuale
Pentru a ghida procesul de dezvoltare a statelor membre către atingerea obiectivelor de

dezvoltare susţinute de Uniunea Europeană s-au realizat o serie de fonduri de investiţii
nerambursabile (vezi Anexe 13 - Categorii de fonduri structurale și programe europene
pentru regenerarea urbană). Trebuie ţinut însă seama că și această finanţare trebuie la
rândul ei să reflecte multitudinea de interese locale, asigurând astfel distribuţia echilibrată a
riscurilor investiţiei precum și motivaţia de a atinge obiectivele de parcurs și finale ale
proiectelor.
Sursele de finanţare pentru proiectele de regenerare urbană sunt, la momentul actual:
• Fonduri Structurale de Coeziune Europene
• Împrumuturi de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru

Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD)
• Subvenţii, donaţii (guverne străine, UNESCO, asociaţii/fundaţii)
• Bugetul central, bugetele locale
• Parteneriate public-privat
• Credite bancare interne.
Definirea cadrului strategic bucureștean pentru regenerarea urbană
Pentru a face trecerea de la contextul general al regenerării urbane la setul de politici

specifice pentru zona propusă studiului este necesară investigarea atentă a documentelor
strategice locale, ele reperzentand transpunerea politicilor naţionale și europene în vigoare,
în cadrul local bucureștean. Ele defineasc de asemenea structura obiectivelor care pot fi
finanţate din fondurile naţionale și europene de dezvoltare.
Documentele în vigoare la realizare acestui studiu (Conceptul Strategic București 2035, PUG
2000, PUZ Sector 2 și Sector 3, PUZ zone construite protejate, PIDU Central București - vezi
Anexa 2 - Extras din documentele strategice locale pentru zona de studiu) afirmă în
unanimitate nevoia de îmbunătăţire a calităţii vieţii și a actului locuirii dar și menţinerea
elementelor simbolice și identitare ale Bucureștiului și transformarea lor în motoare ale
economiei locale.
18
Dintre toate cele 5 acte menţionate, PIDU Central București conferă o atenţie deosebită
recuperării și potenţării cartierelor tradiţionale, fiind în șine un instrument de dezvoltare și
regenerare urbană. Obiectivele, priorităţile și proiectele integrate definite aici vor servi ca
punct de pornire pentru stabilirea drectiilor de acţiune în zona Traian. Acestea sunt:
• punerea în valoare a caracterului eclectic al centrului Bucureștiului ca marcă indentitara a

orașului;
• reintegrarea zonelor destructurate ale centrului Bucureștean;
• dezvoltarea durabilă a activităţii economice;
• asigurarea unui climat social divers și sigur;
• recuperarea identităţii urbane;
• regenerarea cartierelor tradiţionale degradate care au suferit în ultimele decenii procese

de degradare continuă a fondului construit concomitent cu accentuarea problemelor
sociale
• recuperarea și refunctionalizarea fondului construit prin reconversie.
Concluziile diagnosticul zonei de studiu
Definirea modul specific de intervenţie în dezvoltarea proiectului ţine de înţelegerea

detaliatea a caractersticilor locale și de elaborarea unei analize SWOT. Ca urmare a spaţiului
restrâns și a nevoii de menţinere a continuităţii generale a lucrării aceasta va fi ilustrată pe
scurt, urmând a fi detaliată în anexe documentului (vezi Anexa 3 - Analiza fondului construit
al Cartierului Traian, Anexa 4 - Analiza funcţională a Cartierului Traian, Anexa 5 - Studiu
demografic al Cartierului Traian)
Cartierul Traian, areal dezvoltat organic și definitivat la începutul secolului XX prin

sistematizarea ţesutului stradal, a suferit transformări agresive începând cu anii ‘80, aceste
continuând prin dezvoltarea imobiliară necontrolată și în ziua de azi. Cu toate acestea, zonă
este situată la confluenţa a 7 zone protejate, de o valoare inestimabilă pentru identitate
bucureșteană care necesită valorificare și reabilitare urgenţă.
Spaţiile publice existenţe s-au format în jurul parohiilor tradiţionale, intervenţiile socialiste
ignorând subiectul creării de noi spaţii comunitare. Gradul de utilizare al acestora este ridicat
19
și dovedește calitatea amplasamentelor. Disfuncţiile apar (ca în toate cartierele orașului

trecute prin procesul de sistematizare) la nivelul zonelor destructurate unde suprafeţele
aflate la confuenta dintre ţesutul vechi și nou nu sunt amenajate corespunzător.
Din punct de vedere demografic, problemele acestei zone devin evidente în momentul în
care este analizată proporţia persoanelor active profesional. Au fost identificate două zone
diferite prin caracteristicile generale, graniţa dintre ele fiind definită de Calea Călărași. Zonă
situată în Sectorul 2 (la nord de Calea Călărași) prezintă o populaţie îmbătrânită dar cu o
pregătire profesională superioară în timp ce zonă situată la sud de bulevar se definește
printr-o rată a dependenţei de serviciile sociale mai ridicată și un nivel de trăi mai scăzut.
Economia locala - potenţator al creșterii durabile
Dintre direcţiile de analiză cea mai promiţătoare pentru potenţialul sau de îmbunătăţire a
întregului areal construit este cea economică, ea fiind selectată pentru continuarea studiului.
Diversitatea funcţiunilor apărute în zonă și prezenţa unor iniţiative interesante precum
incubatorubatorul de arte și meșteșuguri de la numărul 107 pe str. Traian sugerează un bun
potenţial de dezvoltare pe termen lung. Cartierul Traian este situat în aproprierea zonei
centrale a orașului și reprezintă un punct de interes major pentru micro-întreprinderi,
persoane fizice autorizate și organizaţii non-profit, datorită chiriilor mici și accesibilităţii
ridicate.
În ciuda acestui potenţial, la momentul studiului, zona nu oferea posibilitatea unor spaţii de
lucru de calitate, însă cererea pieţei putea fi evidenţiată prin multitudinea fostelor spaţii
industriale și caselor transformate în “cladiri de birouri” în care își desfășoară activitatea un
număr foarte mare de firme. Zona are de asemenea un profil economic aparte, studiul anexat
identificând un număr mare de micro-întreprinderi din domeniul industriilor creative a căror
pondere este mult peste media înregistrată la nivelul municipiului.
20
INDUSTRIILE CREATIVE
INDUSTRIILE CREATIVE sunt acele industrii care îşi au originea în creativitatea, talentul şi
măiestria indivizilor şi care au potenţialul creării de locuri de muncă şi de a genera
prosperitate prin producerea şi exploatarea creativităţii, muncii intelectuale şi a ideilor, adică
a proprietăţii intelectuale(Department of Culture, Media and Sport (DCMS), UK, 2001). Ele
includ unsprezece mari domenii economice:
1. publicitate;
2. arhitectură;
3. arte și antichităţi;
4. meșteșuguri;
5. design,
6. modă;
7. film, video și fotografie;
8. software, jocuri și editare electronic;
9. muzică și artele spectacolului;
10. editare;
11. televiziune și radio.
Conceptul de Industrie Creativă (IC), a fost definit pentru prima oară oficial în Australia, în anii
`90, a fost preluat in 1997 şi popularizat de guvernarea laburistă a lui Tony Blair. Ideea de a
conceptualiza zona aflată la intersecţia creativităţii, culturii, afacerilor și tehnologiei într-o
singură grupare a “descatușat” creșterea și dezvoltarea acesteia, impactul pozitiv fiind
resimţit atât pe plan naţional cât și internaţional.
România a făcut primii pași către aceasta idee11 , incluzând industriile culturale în documentele
de politică publică, însă drumul către o strategie integrată, centrată pe industrii creative, este
deocamdată abia început, existând un număr mic de date şi studii12 pe această temă.
Analizele cu privire la industriile creative și culturale indică unanim un potenţial de creştere
mult mai rapid faţă de restul economiei. Datele sunt clare: o parte importantă din economiile
statelor dezvoltate, în jur de 10% în ocuparea forţei de muncă şi cca. 5% în producerea PIB,
se sprijină direct pe efortul creativ al oamenilor, fără să socotim aici şi contribuţia lor indirectă
11Ministerul Culturii si Cultelor, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Politica în domeniul culturii
2007-2008, Programul de guvernare 2009-2012
12 Bobirca Ana, Centrul de Cercetare și Consultanţă în Domeniul Culturii

21
în economie şi societate în general.13 Deşi mai greu, dacă nu imposibil de cuantificat în lipsa
unor supoziţii de lucru, efectele de antrenare în economie sunt la fel unanim creditate cu
influenţe majore asupra creşterii economice şi inovaţiei, precum şi a dezvoltării capitalului
social.
Estimările realizate pe economia României converg către concluzii similare pentru o
economie aflată la un nivel mai redus de dezvoltare. Importanţa industriilor creative în
România este în creştere, iar în 2005 este exemplificată prin ponderi de 3.55% din PIB,
2.36% din numărul de salariaţi sau 0.24% din exporturi.14
Analiza comparativa internaţionala a domeniului
Pentru înţelegerea potenţialului și interesului acordat acestei ramuri economice este

necesară prezentarea pe scurt a contextului internaţional și a rapidităţii cu care ele își fac
locul în economiile statelor membre ale Uniunii Europene și nu numai.
Industriile Creative reprezintă, conform Directivei Europene de Dezvoltare Eu202015 , un

sector strategic pentru politicile de investiţii ale orașelor și centrelor universitare mari. IC sunt
unanim recunoscute în documentaţia de specialitate ca modalităti de creștere durabilă
pentru municipalitătile unde ramurile industriale tradiţionale s-au redus considerabil și au fost
înlocuite de economia bazată pe servicii.
În toate ţările membre UE, IC au reprezentat sectoare dinamice ale economiei care au creat
locuri de muncă, ponderea celor angrenati în astfel de activităţi inregistrând o creştere
constantă pe termen mediu şi lung. In comparaţie cu UE-25, ţările UE-12 (noile ţări membre)
deţin o pondere procentuală mai mică a investiţiilor în creativitate şi cunoaştere (această
pondere a fost în 2003 de 1,2% în România faţă de 8,4% în Marea Britanie, 12,3% în Irlanda,
6% în Olanda etc.). Cu toate acestea, pentru perioada studiata, atât în România cât şi în alte
ţări membre ale UE, ponderea Industriilor Creative din PIB a fost mai mare decât cea a unor
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p. 3
Aprilie 2008, p. 52
15 EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Martie 2010, pp. 9, 12
22
ramuri şi subramuri cum ar fi: prelucrarea produselor chimice, cauciuc şi mase plastice,
activităţi imobiliare etc.16
Din comparaţiile internaţionale dintre România şi ţările dezvoltate rezultă că IC în România

sunt încă modeste, dar într-un proces dinamic de expansiune iar rezultatele financiare din
celelalte tari sustin siguranta unor astfel de investitii pentru viitor. Referindu-se la Industriile
bazate pe copyright din SUA în 2005 (tara in care IC a inregistrat in acel an o contributie
record la PIB), reprezentantul International Intellectual Property Alliance - Eric H. Smith a
subliniat: “Ceea ce este clar din acest studiu şi din cele precedente vizând industriile cu
copyright este contribuţia lor la creşterea economică a ţărilor, crescând în dimensiune şi
importanţă.”
Sursa: DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
Aprilie 2008
Aprilie 2008, p. 58
23
Contribuţia Industriilor Creative la Economia Naţională
La nivel naţional, IC au reprezentat aproximativ 2,27% din total producţie brută şi 3,55% din
PIB-ul economiei în anul 2005, oferind locuri de muncă unui număr de 101.801 angajaţi, care
reprezintă un procent de 2,36% din numărul mediu al salariaţilor la nivel de ţară, cărora le
revenea o proporţie de 3,50% din fondul total de salarii pe economie.17
Potrivit calculelor,18 ponderea sectorului în ocupare şi fondul de salarii la nivel naţional este
mai mare decât cea în producţia totală. Nivelul mai mare al productivităţii muncii, faţă de
media pe economia naţională se explică prin faptul că, de regulă, componentele acesteia
necesită un nivel mai înalt de calificare a forţei de muncă, mai ales că o bună parte a acesteia
se bazează pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sau pe alte profesii extrem de
specializate.
De asemenea, Industriile Creative reprezintă un domeniu important de activitate din punctul

de vedere al ocupării forţei de muncă şi al creării de locuri de muncă cu timp complet şi
parţial. Forţa de muncă ocupată în IC a avut o creştere mai mult decât dublă în 2002- 2005.
În sectorul IC erau ocupate 180.450 persoane în anul 2005, adică 2,36% din numărul total de
salariaţi al României, depăşind numărul celor din minerit (117.000 persoane), gaze şi apă
(135.000), hoteluri şi restaurante (133.000), administraţie publică şi apărare (159.000), cea mai
mare pondere a salariaţilor IC aparţine industriilor creaţie “core”. Cresterea acestuia fiind de
2.6 ori mai rapida decat media economiei nationale.
Aprilie 2008, p. 82
18 Idem, p. 91
24
Aprilie 2008
Evoluţia numărului de firme reprezintă un indicator relevant pentru potenţialul de dezvoltare

pe termen lung. O caracteristică importantă a acestora este creativitatea forţei de muncă în
sensul deţinerii abilităţii de a crea ceva nou, combinând dimensiunile ştiinţifică, tehnologică,
economică şi artistică. Ca parametru al acestora, creativitatea joacă un rol important în
competiţia globală şi este antrenată de schimburile de experienţă, informaţie, abilităţi de
cooperare naţională şi internaţională. Industriile creativ-culturale deţin o pondere importantă
a persoanelor fizice autorizate şi a prestatorilor individuali de servicii (scriitori, artişti din arta
vizuală, muzicieni, meşteşugari, designeri etc.), care muncesc pe bază de proiect, ceea ce
oferă oportunităţi mai mari de ajustare a forţei de muncă, la cerinţele pieţei, în condiţiile unor
flexibilităţi şi fluctuaţii relativ mari.
Ramuri ale activităţilor economice
Implementarea de structuri suport pentru domeniul în cauză cere o înţelegere detaliată a

ramurilor industriei dar și al relaţiei dintre acestea. În cazul IC, este de remarcat structura
piramidală de ralationare între sub-ramuri la bază căreia stau Industriile “core” (creaţie). Ele
sunt cruciale pentru generarea de profit în ramurile superioare dar sunt și cele mai
vulnerabile la fluctuaţiile pieţei.
Aprilie 2008
În cadrul Industriilor CORE se includ acele activităţi ale căror produse finale depind în cel
mai mare grad de protecţia copyright-ului şi se bazează integral pe aceasta (potrivit
25
metodologiei Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale - Organisation Mondiale de
la Propriete Intellectuelle - OMPI - , industriile „core” contribuie în proporţie de 100% la

crearea de valoare adăugată în economia naţională).
Pornind de la clasificarea OMPI pentru industriile „core”, în această categorie, au fost incluse
29 de industrii (Anexa 12 - Tipuri de afaceri din sectorul Industriilor Creative conform Codului
CAEN) din Codul de Clasificare a Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) dintre care vor
fi reamintite doar cele cadru: tipografie, editare, reproducere înregistrări audio și video,
editare de programe calculator, publicitate, consultanţă și furnizare de produse software,
producţie de filme cinematografice și video, arhitectura, design industrial etc.
Micro-întreprinderile care acţionează în acest domeniu sunt incapabile să gestioneze
singure toate aspectele afacerii (strategie de dezvoltare, producţie, distribuţie, promovare,
marketing etc.). Din aceste considerente, valoarea finală a proiectelor este distribuită în mai
multe ramuri: la bază stau autorii (industria “core”). Aceste firme, în mare parte foarte mici, au
o abordare experimentală în realizarea prototipurilor. Ulterior, produsele finite ale acestora
sunt promovate de mari companii sau entităţi autorizate să exploateze drepturile de autor. În
această fază apăr câștigurile, urmând ca ele să fie redistribuite în amonte și aval.
Datorită diferenţei dintre cele două etape, firmele care le administrează au profile și
modalităţi de funcţionare pe piaţă diferite: pentru prima fază firmele se bazează pe
creativitatea angajaţilor și un grad extrem de mare de libertate în proiectare. În schimb,
pentru companiile de promovare, principalele obiective sunt rafinarea propunerilor și
distribuţia eficientă a conţinutului. Acestea solicită o forţă de muncă numeroasă dar cu o
pregătire profesională a angajaţilor mai scăzută.
Cele două ramuri diferă prin cantitatea investiţiei iniţiale: un actor al industriei creative are în
majoritatea cazurilor un necesar de accesorii destul de restrâns (IT sau programe de instruire
specializate) rezultând o investiţie iniţială redusă. Apar astfel, o multitudine de firme mici
aflate în concurenţă, dintre care doar o mică parte reușesc să se diferenţieze și să acapareze
un sector important din piaţă. La nivelul superior, al exploatării, ștacheta de intrare pe piaţă
este mult mai ridicată: firmele interesate trebuie să investească sume foarte mari pentru
dezvoltarea canalelor de distribuţie sau al platformelor de promovare. Competitivitatea la
acest nivel este astfel mai scăzută.
În pofida unei game largi de modele ale IC (de creaţie, producţie, distribuţie și utilizare), se
pot identifica totuși o serie de particularităti comune ale acestora între care amintim:
26
• viaţa economică relativ scurtă a creaţiilor bunurilor şi serviciilor culturale datorită

schimbărilor rapide în tehnologie, ştiinţă şi modă;
• riscuri ridicate asociate afacerii;
• concurenţă puternica pe piaţă;
• volatilitatea pieţei;
• rol ridicat în educaţie şi comunicare;
• producţie şi consum de masă;
• interdependenţa cu alte sectoare economice cărora IC le asigură elemente de creativitate

şi inovaţie.
Diagnosticul sectorului
Industriile Creative se detașează de alte ramuri ale economiei printr-un număr important de
caracteristici, care trebuie privite atât că atuuri cât și prin prisma problemelor lor de integrare
în modelul standardizat economic:
• Produsul finit al unora dintre ele nu este oferit pe piaţa liberă iar programele culturale sunt
susţinute financiar de sectorul public sau organizaţii non profit și caritabile.
• Majoritatea produselor realizate sunt intangibile (muzică, software) și necesită noi canale de
distribuţie. Majoritatea profitului din industriile creative nu poate fi generat prin metodele
utilizate în producţia de masă.
• Produsele sunt de multe ori unice, iar procedura de realizare este constant îmbunătăţită,
activitatea fiind comparabilă cu una de cercetare. Rezultă astfel dificultăţii de planificare în
avans și imposibilitatea realizării uneor previziuni de creștere obiective19 .
Forţa de muncă a IC prezintă de asemenea o serie de particularităti în ceea ce privește
salarizarea, nivelul de pregătire profesională și durata timpului de muncă. În mod normal
aceștia sunt supuși unor programe de instruire profesională și stagiatuă îndelungate care nu
garantează succesul imediat pe piaţa muncii. În afară de asta, un număr mare dintre
persoanele active lucrează pe baza contractelor de colaborare pe proiect și nu beneficiază
de un venit stabil. Fluctuaţiile puternice ale încasărilor reduc siguranţa planificărilor pe termen
19See Dapp - Your country needs innovative minds! Deutsche Bank Research. Current Issues. November 3,
2009, pp. 47-59
27
lung. Adiţional, suprasaturarea pieţei IC duce la promovarea unor salarii aflate sub media
generală.
O pondere importantă a domeniului este deţinută de personae fizice autorizate și prestatori
individuali de servicii fără o instruire antreprenorială prealabilÄ, artiștii alocîndu-și foarte puţin
timp exploatării financiare a realizărilor lor. Rezultatele programeleor de instruire actuale
indică faptul că majoritatea persoanelor active în IC duc lipsa cunoștiinţelor economice
necesare unei afaceri profitabile în domeniu.
În ciuda câștigurilor reduse și a dificultăţilor economcie, profesioniștii beneficiază de o
popularitate considerabilă20 , numărul de angajaţi ai sectorului mărindu-se constant.21 O mare
parte a celor interesaţi să activeze în domeniu sunt motivaţi de responsabilitătile reduse,
libertatea profesională și personală dar și dorinţa de a-și transformă pasiunile în activităţi
productive.
Posibilităţi de intervenţie in cadrul strategiilor de dezvoltare ale

municipalităţilor
Problematica accesului la capital și a investiţiilor A®n domeniul IC constituie un domeniu de

cercetare util pentru creșterea eficienţei economice și sociale a IC. În acest sens, Uniunea
Europeană a creat o serie de programe dedicate finanţării activităţilor creative ditre care vom
enumera următoarele: Programul pentru Cultură, Programul de Sporire de Competitivităţii și
Inovaţiei, Life Learning Program/Comenius, Erasmus, Leonardo Da Vinci, Grundvig, Media
Programme, Youth in Action etc. Acestea acoperă parţial sau total costurile asociate
programelor de schimburile de cunoștinţe, îmbunătăţire a abilităţilor profesionale și protejeze
a proprietÄtii intelectuale. însa nu garantează o evoluţie durabilă a sectorului.
Prin natura lor, orașele creează un mediu propice pentru inovare și afaceri iar directivele
locale de dezvoltare durabilă au posibilitatea de a ghida imbunătăţirea pe termen lung a
climatului economic IC prin:
• Acţiuni pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (IMM-uri) şi micro-întreprinderi – renovarea

clădirilor, dezvoltarea de parcuri industriale şi incubatoare de afaceri, crearea de centre
comerciale; sprijinirea întreprinderilor sociale; promovarea cooperării între actorii locali
(mediul de afaceri, sindicate, universităţi, ONG-uri, centre de formare şi comunitatea locală)
20MOISE Raluca, JDERU Gabriel, CRISTEA Darie - Atractivitatea profesiilor creative și orientări antreprenoriale
ale tinerilor în domenii creative, Universitatea București, Februarie 2013, p. 4
21GEA Strategy & Consulting - Importanţa economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială,
Octombrie 2011, p. 59
28
prin workshop-uri, reţele şi expoziţii; îmbunătăţirea accesului la finanţare (granturi, scheme de

micro-credite, fonduri de garantare pentru acoperirea riscurilor); acces la grupuri specifice
(femei sau tineri antreprenori) sau la grupuri dezavantajate prin facilitarea proiectelor de către
ONG-uri şi autorităţi publice
• Inovare şi economia bazată pe cunoaştere – atragerea/păstrarea în oraşe a absolvenţilor

de învăţământ superior; implicarea în programe de cercetare (FP7); promovarea de
parteneriate cu universităţile şi centrele de cercetare pentru crearea de incubatoare de
afaceri şi parcuri ştiinţifice22 ; digitalizarea serviciilor publice; adoptarea inovaţiilor ecologice.
22 O zonă în care se află o universitate, o unitate de cercetare- dezvoltare şi mai mulţi agenţi economici şi în
care se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare şi de producţie. În parc, agenţii economici închiriază
un spaţiu, o clădire, un teren amenajat, pe care îşi desfăşoară activitatea. Parcurile oferă celor ce funcţionează
aici condiţii avantajoase de locaţie şi folosire a infrastructurii şi a comunicaţiilor, reduceri de tarife sau gratuităţi
pentru unele servicii, consultanţă în afaceri, consultanţă tehnologică, sprijin pentru realizarea de parteneriate
interne şi internaţionale, promovarea activităţilor din parc, acces la baze de date, asigură legătura cu
administraţia.
29
INCUBATORUL DE AFACERI
Conform definiţiei UK Business Incubator (UKBI) Incubatorul de Afaceri (IA) este „Un loc unde
sunt concentrate pe un spaţiu limitat firmele nou create. Obiectivul său este sporirea şanselor
de creştere şi a ratei de supravieţuire a acestor firme prin asigurarea unei clădiri modulare ce
are în dotare utilităţile necesare (telefax, computer etc.) şi unde se oferă sprijin managerial şi
servicii de asistenţă. Accentul se pune pe dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă.”
Această definiţie datează din 1990 şi se dovedeşte, pe fondul evoluţiei întregistrate între
timp, a fi mult prea axată pe aspectele fizice ale operaţiunilor dintr-un incubator.
O alternativă la această definiţie, care subliniază şi celelalte servicii oferite într-un incubator,
este cea dată de Asociaţia Naţională SUA a Incubatoarelor de Afaceri (US National Business
Incubation Association - NBIA):
„Incubarea în afaceri este un proces dinamic de dezvoltare a întreprinderilor. Incubatoarele

alimentează firmele mici, ajutându-le să supravieţuiască şi să crească în perioada de început,
atunci când sunt cel mai vulnerabile. Incubatorul asigură asigură asistenţă în management,
acces la servicii de finanţare şi servicii de sprijin tehnic şi în managementul afacerilor. În plus,
oferă servicii comune frimelor de antreprenoriat, acces la echipament, contracte flexibile de
leasing şi spaţiu expandabil – toate sub acelaşi acoperiş.”
Această scurtă descriere a diferitelor moduri de a defini incubatoarele de afacerii relevă

două concluzii principale: în primul rând, majoritatea definiţiilor pun accent pe promovarea
IMM- urilor şi pe combinaţia dintre unităţile din incubator şi serviciile de sprijin în afaceri ca
elemente de unicitate ale unui incubator de afaceri; în al doilea rand, se pot observa
diferenţe în ceea ce priveşte accentul pus pe importanţa aspectelor fizice, care contrastează
cu alte servicii clasice de sprijin în afacere, şi în ceea ce priveşte procesul de incubare în
sine.
Accepţiunea generală a noţiunii de incubator de afaceri constă în definirea unei astfel de

instituţii ca fiind o structură partenerială locală sau regională, care urmăreşte crearea unui
mediu favorabil şi sustenabil pentru firmele nou înfiinţate, stimulându-le potenţialul de
dezvoltare şi de viabilitate.
Din punct de vedere al dezvoltării în timp, o afacere urmează în general următoarea

traiectorie: o perioadă de iniţiere (incubare in interiorul instituţiei), o perioadă de maturizare
30
(incubare externa), o perioadă de dezvoltare, o perioadă de stagnare şi o perioadă de

scădere. Pe tot parcursul acestor perioade afacerea este vulnerabilă şi supusă unor riscuri.
Apelarea la serviciile unui Incubator Tehnologic şi de Afaceri este o formă de protejare a
creşterii afacerii si de maturizare a acesteia.23
Sursa: Mathernova Katerina, Le Bail Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
European Commission Regional Policy, Februarie 2010
Statisticile arată24 că la nivel mondial afacerile care îşi încep activitatea în Incubatoarele
Tehnologice şi de Afaceri au şanse mai mari de supravieţuire în primii 5 ani decât cele care
pornesc în afara acestora.
Primul incubator a apărut în 1952 în Batavia, New York, iar procesul de incubare a devenit o
industrie în anii ’80. În Europa primele incubatoare de afaceri au aparut în Marea Britanie. În
1972, s-au creat spaţii de lucru pentru firme noi prin renovarea unor clădiri şi utilizarea
acestora pentru ateliere de artizanat şi meserii sau prin subdivizarea unor clădiri vechi şi
abandonate.
La ora actuala există 150 de astfel de centre in EU27 și peste 200 de alte locatii, recunoscute
și sustinute de Reteaua Europeana de Colaborare pentru Centre de Inovatie.
23Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), Programul Natiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui incubator de afaceri in Romania, Mai 2010, p. 12
24MATHERNOVA Katerina, LE BAIL Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),- European
Commission Regional Policy, Februarie 2010, p. 42
31
Incubatoarele sunt o parte integrantă a strategiei cadru de dezvoltare naţională prin

intermediul Programului multianual de înfiinţare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și
de afacei în Romania, coordonat de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și
Programelor pentru IMM-uri și implementat de Programul Naţiunilor Unite în colaborare cu
autorităţile locale.
În România, primul Incubator Tehnologic si de Afaceri, CITAf, a fost creat în martie 1992 cu
sprijinul Ministerului Cercetării şi al Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Tehnologia
Construcţiilor de Maşini, ICTCM SA. Ulterior s-au creat, la Sibiu, Timişoara, Brăila şi Miercurea
Ciuc, patru incubatoare de afaceri cu sprijin venit din partea programului PHARE şi
administrat de Centrul Român pentru IMM-uri.
Descrierea procesului de incubare
Incubarea unei afaceri este un proces dinamic prin care firmelor solicitante, aflate într-un
stadiu incipient, le este pus la dispoziţie un mediu proactiv de susţinere în care se pot
dezvolta.
Sursa: MATHERNOVA Katerina, LE BAIL Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
Se pot distinge trei etape importante:
Pre-incubarea - totalitatea activităţilor necesare susţinerii potenţialului antreprenor în

dezvoltarea propriei idei de afaceri. Etapa are ca scop sporirea șanselor de realizare a unui
32
start-up25 competitiv. Procesul constă în analizarea ideii de afacere, programe de pregătire și

asistenţă personală pentru elaborarea planului de afaceri.
Incubarea - constă în susţinerea oferită antreprenorului de la momentul lansării afacerii până

la faza de expansiune economică a acesteia. Incubarea este un proces intermediar, cu o
durată medie de 3 ani de la lansarea noii companii, anii decisivi pentru obţinerea confirmării
de profitabilitate. Serviciile oferite în această etapă sunt accesul la finanţare, pregătire și
mentorat, dar și spaţii de lucru și programe educaţionale personalizate. În aceste context,
incubarea fizică apare că un sub-serviciu din procesul de general de incubare.
Post-incubarea - activităţile desfășurate după ce compania a atins maturitatea economică și

nu mai are nevoie de sprijin direct. Este momentul în care, dacă a beneficiat de incubare
fizică, ea va părăsii incubatorul. În această ultima etapă micro-întreprindere beneficiază în
continuare de mentorat pentru creșterea productivitătii sau profitului, servicii de
internaţionalizare, sau studii de piată și fezabilitate specifice produselor acestora.
Sursa: Mathernova Katerina, Le Bail Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
Corelarea spaţiului fizic cu tipul firmelor incubate
“Clădirea potrivită asigură baza pentru sustenabilitatea financiară din sursele proprii şi un
mediu propice, în care antreprenorii şi admistratorii incubatorului pot lucra împreună pentru
dezvoltarea de noi afaceri, inovative. Alegerea nepotrivită a spaţiului/a clădirii va duce la
eşec – şi acesta este unul din motivele principale pentru care incubatoarele nu îşi ating
obiectivele.”26
25 întreprindere nou înfiinţată sau cu o istorie de operare scurtă
26RICE P. Mark, MATTHEWS B. Jana - Growing New Ventures, Creating New Jobs (Dezvoltarea noilor afaceri,
Crearea de noi locuri de munca), 1995
33
În funcţie de tipul companiei care urmează a fi incubată, caracteristicile clădirii pot varia prin
mărime, spaţiu şi servicii oferite. Industriile Creative, prin natura lor, impun alăturarea unei
multitudini de funcţiuni conexe și spaţii de lucru cu un aspect și personalitate aparte.
Obiectele create sunt de cele mai multe ori munca unui întreg colectiv, colaborarea
reprezentând un aspect primordial în procesul de producţie și circulaţie liberă a ideilor.
Pentru a identifica caracteristicile care stau la baza unui incubator creativ de succes, Comisia
Europeană a comandat în 2010 realizarea unui studiu detaliat în 120 de astfel de centre
europene.27
Majoritatea amplasamentelor analizate împrumută elemente din repertoriul lounge-urilor și

cafenelelor (locaţii uzuale de lucru pentru liber profesioniști și mici antreprenori), cu o
puternică tentă social și o relaţie strânsă cu spaţiul public al orașului. Conform datelor oferite,
spaţiile de lucru sunt de obicei restrA¢nse ajutând astfel la realizarea unei atmosfere intime,
prolifice interacţiunilor sociale.
Sursa: Jean-Yves Huwart, Katarzyna Szkuta, David Osimo - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Globale, Creative Wallonia, 2010
Toate centrele vizate de studiu găzduiesc o combinaţie durabilă de tineri antreprenori, liber-
profesioniști dar și persoane cu experienţă în mediul de afaceri, dornice să experimenteze
noi metode de lucru în echipă.
27HUWART Jean-Yves SZKUTA Katarzyna, OSIMO David - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
34
Sursa: Jean-Yves Huwart, Katarzyna Szkuta, David Osimo - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Un alt studiu al Universitatii din Berlin28 , demonstrează importanţa interacţiunilor dintre

membrii că principal factor de alegere al incubatoarelor. Pentru majoritatea respondenţilor
(66%) lucrul în aceste spaţii le stimulează creativitatea, studiul citat arătând că o majoritate
covârșitoare a clienţilor (87%) au colaborat la cel puţin un proiect cu noii lor colegi de birou.
Statistică colaborare in cadrul proiectelor unui incubator creativ
Sursa: http://www.deskmag.com/en/survey-coworking-spaces-144
Spre deosebire de alte tipuri de incubatoare, care pot fi amplasate în afara orașelor, în
parcuri știinţifice și tehnologice unde beneficiază de suprafeţe mari pentru extindere,
incubatoarele sociale, axate pe sectoare economice noi, de vârf, tind să fie concentrate în
zone metropolitane, în părti ale orașului care combină tehnologiile, talentul creator,
antreprenoriatul și serviciile profesionale și financiare.
Un aspect extrem de important în selecţia locaţiei este legat de costurile de lansare, cei care
administrează incubatoarele preferă să le amplaseze în clădiri cu costuri de închiriere mai
28 http://www.deskmag.com/en/survey-coworking-spaces-144
35
mici, foste depozite, birouri dezafectate sau în mijlocul unor platforme industriale înglobate
de evoluţia contemporană a oraselor. în alegerea locaţiei unde va funcţiona incubatorul sunt
de asemenea importante facilităţile oferite de zona respectivă, precum: înfrastructura de
transport, conectivitatea cu zona centrala, serviciile bancare și chiar servicii medicale.
Spaţiul trebuie să poată asigura amplasarea unui punct de informare și consultanţă, spaţii
pentru întâlniri și în mod obligatoriu trebuie să ofere suficient teren suplimentar pentru o
posibilă extindere a zonei destinate producţiei și pentru dimensionarea corespunzătoare a
acesteia.
Spaţiul de desfășurare al activităţilor de incubare
Imaginea şi brandul
Aspectul, senzaţia precum şi fluxul urmat de clienţi reprezintă elemente esenţiale pentru
modul în care sunt percepute serviciile oferite. Clădirea trebuie să fie de sine stătătoare şi
uşor de recunoscut. Construcţia trebuie să fie modernă și sa aibă un aer aspiraţional şi
evocator.
Interacţiune
Toate incubatoarele ar trebui să incurajeze interacţiunile sociale: ar trebui să existe spaţii

comune şi servicii sociale precum restaurante, baruri, cafenele, etc. o curte interioară poate
avea influenţă pozitivă asupra interacţiunii în cadrul comunităţii şi poate spori vizibilitatea.
Zona de lucru
Este de recomandat ca întreprinderile nou formate să fie aşezate printre cele mature şi nu
separate. Se preferă clădirile cu coridoare lungi şi puţine, acestea facilitând accesul. Studiile
realizate la nivel european au aratat că, pentru a avea succes, este indicat ca incubatorul să
dispună de suficient spaţiu pentru a putea incuba simultan 20 de afaceri. Nu trebuie
exagerat, însă, deoarece o rată scăzută de ocupare a spaţiului poate fi văzută ca un semn de
eşec al incubatorului. Astfel, spaţiul pus la dispoziţie de un incubator variază, având în medie
5.800 m2, urmând ca acesta sa se poata extinde și diversifice în funcţie de indicatorii
economici de parcurs.
36
Zona de retail
Amplasarea unor firme de retail la parter, asemeni unui mall, poate atrage interes şi creşte
fluxul clienţilor. Drumul urmat de clienţi este important, acest trafic putând genera viitoare
posibilităţi de angajare pentru incubator. Poate diversifica modelul de afaceri şi ajuta la
creşterea veniturilor.
Sălile de întâlnire
Existenţa spaţiilor destinate sălilor de conferinţă şi întâlniri este foarte importantă. Companiile
vor avea nevoie de spaţii pentru întâlnirile cu clienţii şi pentru programe de instruire. Aceste
săli ar trebui să existe la fiecare etaj.
Facilităţi publice
Se poate lua în considerare posibilitatea de a oferi publicului şi restului comunităţii spaţii de

închiriat şi acces la facilităţile din clădire (de exemplu, sălile de conferinţă)
Facilităţi Industrializare
Faza de industrializare este o etapă crucială în lansarea pe piaţă a produselor oricărei
companii dar în multe cazuri, atunci când firma în cauză este o micro-întreprindere, fabricaţia
este contractată de o altă entitate, care deţine o unitate de producţie specializată.
Externalizarea etapei aduce după sine o creștere considerabilă a investiţiei iniţiale, eșecul pe
piaţă al produsului putând produce pierderi iremediabile pentru firmă în cauză. Pentru a
proteja o astfel de investiţie este necesară găsirea unor modalităţi necostisitoare și
amplasarea unităţilor de producţie astfel încât acestea să se afle în relaţie directă cu zonele
destinate conceperii produsului.
Modalităţile de producţie s-au transformat radical în ultimii 20 de ani iar linia de producţie
specifică revoluţiei industriale a devenit mult mai dinamică, flexibilă și și-a redus considerabil
dimensiunile adaptandu-se unei varietăţi de produse prin robotizare și controlul
compiuterizat. O linie de producţie flexibilă adaptabilă la nevoile numărului ridicat de
utilizatori ai incubatorului poate fi asamblată într-un spaţiu restrâns, specific zonelor centrale
ale orașelor.
Printre spaţiile propuse pentru realizare se află ateliere de fabricaţie digitală, echipate cu
CNC-uri care pot realiza pe baza unei matriţe proiectate compiuterizat, confecţionarea
37
obiectelor din lemn, plastic și alte materiale. De asemenea, nu trebuie ignorate în elaborarea
programului ateliere tradiţionale de prelucrare a lemnului, metalului și materialelor textile.
Alăturare spaţiilor de producţie compiuterizate și a unui centru la baza caruia stă conceptul
de inovaţie înseamnă nu iîn ultimul rand posibilităţi de experimentare prin prototipuri, noi
oportunităţi pentru cercetătorii locali și lansarea pe piaţă a unor produse de o calitate
superioară.
Depozitarea
Adesea uitat, spaţiul pentru depozitare ar trebui să fie plasat strategic, mai ales în cazul
companiilor care deţin stocuri.
Locuirea
Sursa: AMBALO Yuda - Making sure live/work as a concept doesn’t die - Planning in London, Nr. 68, Aprilie-
Iunie 2008, p. 38
38
Conform datelor statistice prezentate29 , majoritatea micro-întreprinderilor au ca sediu iniţial

locuinţa proprietarului, o modalitate ieftină de lansare pe piaţă pentru o afacere care încă nu
are nevoie de un număr mare de angajaţi și de o gestiune elaborată. Locuinţa oferă astfel
serviciile minimale, accesul la internet și un spaţiu de lucru restrâns prin adaptarea
compartimentarilor existente.
Integrarea unui program rezidenţial personalizat prin înglobarea în zonele de locuire a

spaţiilor de lucru va aduce o dinamică inedită ansamblului dar și fonduri suplimentare
obţinute din închiriere. Conceptul poartă denumirea de live/work și este des întâlnit în Marea
Britanie, unde noile amplasamente au apărut în urma conversiei fostelor spaţii industriale30 . În
mod normal, apartamentele acestora au suprafeţe de maxim 100 mp în care sunt incluse unul
sau două dormitoare, living și spaţiul de lucru. Ca amplasare a suprafeţelor funcţionale, o
mare parte din exemple separă zonele de locuire și lucru pe înălţime sau atașează zona de
lucru spaţiului de zi al casei. În toate cazurile, accesul în acesta se face direct din holul de
distribuţie al locuinţei colective sau din stradă, permiţând transformarea spaţiului în funcţie de
nevoile beneficiarului31.
Locuirea în vecinătatea incubatorului și strânsa legătură dintre activitătile complementare ale

acestuia aduce un spor de dinamică ansamblului și stimulează formarea unei comunităti
puternice construite în jurul conceptului de inovaţiei.
29GEA Strategy & Consulting - Importanţa economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială,
Octombrie 2011, p. 22
30Hillingdon Local Development Framework Planning and Transportation Group - Live/Work Accommodation,
Aprilie 2006, pp. 15-16
31DWELLY Tim, LAKE Andy, THOMPSON Lisa - Tomorrow Propery Today - Sustainable Live/Work
Development in a low carbon economy, Aprilie 2008, p. 68
39
Sursa: Ambalo Yuda - Making sure live/work as a concept doesn’t die - Planning in London, Nr. 68, Aprilie-Iunie
2008, p. 38
Concordanţa cu obiectivele strategice europene Eu2020
Obiectivele incubatoarelor satisfac un număr foarte mare de puncte urmărite în cadrul

noii strategii de dezvoltare europene Eu202032 (Eu2020 Strategy, Digital Agenda și
Innovation Union). Regândirea comunitătilor economice contemporane pare să
reprezinte o soluţie general valabilă și unanim recunoscută de relansare a economiei
europene.
Promovarea gândirii antreprenoriale - Incubatoarele de afaceri atrag și încurajează

persoanele fără loc de muncă și cetăţenii inactivi profesional care doresc să se implice într-
un nou tip de carieră, într-un mediu colaborativ cu costuri reduse de pornire, dar și multe
alte servicii de metorat și asistenţă acreditată.
Stimularea inovaţiei și creativităţii - IC crează un mediu stimulant pentru creativitate și

schimburile de cunoaștere, promovând inovativitatea prin oferta ridicate de colaborări,
spaţii fizice neconvenţionale și facilitarea parteneriatelor în afaceri. Prin formarea unui grup
32COUNCIL OF EUROPE RECOMMENDATION on the National Reform Programme 2012 of Romania, Iulie 2012
p.45
40
de antreprenori creativi, incubatoarele, capitalizează asupra potenţialului creativ european

și ajută la lansarea de noi idei pe piaţă.
Regenerarea peisajului urban - oferă oportunitatea reabilitării unor foste spaţii industriale
prin transformarea lor în medii de lucru pline de euntiziasm și activitate în locul unor noi zone
mono-funcţionale de locuire.
The HUB Bruxel, un loc modern si energic, localizat intr-o fosta fabrica de ciocolata “La Chocolaterie Antoine”
in Ixelles. Sursa: members.the-hub.net
Promovarea de noi tipologii de clădiri de birouri - încurajează transformarea modelului

tradiţional de birouri, succesul lor antrenând chiar și marile companii către producţia de spaţii
de lucru alternative.
IBM a investit sume considerabile pentru transformarea a jumatate din clădirile firmei în spaţii de lucru
alternative. Sursa: http://www.cospaces.com.au
41
Educaţia la orice vârstă intr-o societate bazată pe cunoaștere - Acestea oferă posibilitatea
de educaţie formală și informală pentru toate vârstele. Ele ajută liber-profesioniștii și micii
antreprenori să obţină acees la programe de educaţie (ex: The HUB Bruxel organizează
cursuri de instruire în antreprenoriat săptămânal)
Imbătrânirea activă - Din ce în ce mai mult, proaspeţii pensionari caută o nouă provocare
sau o modalitate de a-și continua fosta lor activitate profesională dar de această data sunt
interesaţi de un program de lucru flexibil lipsit de stresul specific mediului tradiţional.
Incubatoarele le permit să rămână activi intelectual în timp ce ei pot împărtăși celorlaţi colegi
experienţa de muncă acumulată.
Promovarea cooperării transfrontaliere - Centrele urmăresc continuarea programelor

educaţionale europene. Mai mult, legăturile strânse dintre afacerile de acest tip permit
colaborarea europeană și internaţională și răspândirea cunoașterii și inovaţiei pe tot teritoriul
uniunii. Recent lansatul program, Coworking Visă, permite membrilor din diverse locaţii să
participe la programe de pe întreg globul.
Finanţarea
Prezenţa unui număr foarte mare de obiective europene printre direcţiile și programele
incubatoarelor permit acestora să acceseze multiple Fonduri Structurale de finanţare. Este
însa foarte important ca inestiţia să se realizez din multiple surse atât ale sectorului public cât
și prin susţinerea financiară a firmelor din domeniul privat interesate de potenţarea valorii pe
piaţă a industriilor creative. Implicarea financiară diversă permite distribuirea riscurilor și un
grad de implicare ridicat pentru dezvoltarea și imbunătăţirea profitabilităţii afacerii.
42
Sursa: Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), Programul Natiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui incubator de afaceri in Romania, Mai 2010
Studii de caz - Incubatoare de Afaceri
Innotek
Tara: Belgia
Regiunea: Provincia Antwerp
Nr Companii in 114.617
regiune:
Populaţia: 1.700.000
Anul Infiinţării: 1987
Statut Legal: Organizaţie Non-Profit
43
Finanţare Iniţială și Finanţare iniţială:

Actuală: Guvernul Flamand, Provincia Antwerp, Regiunea Kempen
Finanţare pentru construcţia clădirii:
- 50% realizarea incubatorului din Geel
- 35% marirea capacităţii incubatorului din Geel
- 50% din costurile de construcţie a incubatorului din Mol
Finanţare actuală:
- venituri din inchiriere si servicii
- costuri de utilizare platite de Provincia Antwerp
- Donaţii anuale Provincia Antwerp
Finanţare Ad-hoc pentru proiecte:

ERDF, Guvernul Flamand, Provincia Antwerp, Provincia
Limburg
Actori Implicaţi: Sector Public

Provincia Antwerp, CIPAL - Centrul Informatic al
Provinciilor Antwerp si Limburg
Insitituţii Dezvoltare Regională

Voka - Camera de Comerţ Kempen, Agenţia pentru
Dezvoltare Antwerp, Organizaţia pentru Dezvoltare
Strategică din Kempen, Centrul de Afaceri Kempen - KBC
Universităţi si Centre de Cercetare

Institutul Educaţional Catolic Kempen - KHK, VITO -
Insitutul Flamand de Cercetare Tehnologica, SCK/CEN -
Centrul de Cercetare pentru Energie Nucleară, IMEC -
Centrul Interuniversitar de Micro-Electronică
Banci și Companii de Asigurări

FORTIS Bank, KBC Bank, Dexia Bank Belgia
Companii
Electrabel, Philips Belgium, Janssen Pharmaceutica,
Alcatel Lucent, AGC Flat Glass Europ, Siemens Enteprise
Communications, Umicore, Johnson Controls International
Spaţiu incubare: Incubator Geel: 4200 m2

Incubator Mol: 2100 m2
Localizare: Geel si Mol
Centrul are ca obiectiv înlesnirea transformării ideilor de afaceri în proiecte viabile

economic. În acest scop propune două direcţii de abordare:
• Mentorat personalizat antreprenorilor sau echipelor interesate să dezvolte proiecte

inovatoare;
44
• Asistentă pentru universităţi și centre de cercetare pentru transformarea proectelor interne

în activităţi economice independente.
Prin cele două clădiri amplasate în Geel și Mol, centrul oferă o suprafaţă totală de 7000 mp
de birouri tip open-space pentru micro-întreprinderile din cadrul programului.
Proiecte în desfășurare:
• TIME (Transferulde Inovaţie în Economia Maritimă) - analiză de piaţă și consultanţă pentru

sectorul economiei navale, în colaborare cu centre de cercetare și companii care activează
în regiune.
• STROSMERG (Micro-Întreprinderi Puternice pentru Creșterea Regională) - schimburi de

experientă în domeniul marketingului, promovării și managementul centrelor de incubare și
sprijinirea cooperării cu regiunile partenere din Croaţia.
Indicatori de Performanţă 2009
Număr de clienţi ai incubatoarelor 19
Număr total de angajaţi ai firmelor incubate 125
Număr total de clienţi de la infinţare 26
Număr de planuri de afaceri realizate de la începutul anului 33
Număr de start-upuri create în decursul anului 7
Numar de locuri de munca create în 2009 (start-up-uri) 28
Număr total de locuri de munca create de la înfinţare 116
Rata de supravieţuire a firmelor create 70%
Număr de proiecte create de noile întreprinderi in 2009 69
Micro-întreprinderi existente susţinute in 2009 102
45
North East Business and Innovation

Center
Ţară: Marea Britanie
Regiunea: Nord-Estul Angliei
Nr Companii in -
regiune:
Anul Infiinţării: 1994
Statut Legal: Organizaţie Non-Profit
Finanţare Iniţială și Centrul a fost construit in 7 etape, in perioada 1994 - 2001

Actuală: si a primit asistenţă din partea Fondurilor Structurale
Europene:
- 1992 - 2003: 33% din investiţii
- Finanţarea actuala: 460.000 euro (46% din totalul
necesar)
Actori Implicaţi: Clienţii existenti, populaţia regiunii, membrii ai companiilor

locale, organizatii partenere
Spaţiu incubare: 4726 m2
Localizare: Sunderland
Centrul a fost infintat în 1994, o perioadă în care întreagă regiune și Industria Britanică se
aflau într-un proces rapid de tranziţie de la ramurile industriei tradiţionale (devenite
neprofitabile), la noi tipuri de afaceri. În acest context, organizaţii că Centrul de Inovare în
Afaceri, au reușit să stabilească fundamentele dezvoltării unui nou climat economic bazat
pe micro-întreprinderi și inovaţie constantă. Centrul a fost proiectat să ofere expertiză,
spaţii de lucru și susţinere economică firmelor interesate. La deschidere acesta oferea
spaţiu fizc de incubare pentru un număr de 22 companii și consultanţă pentru un număr
mare de alte iniţiative din regiune. După numeroasele extinderi, în 2010 centrul, cu o
suprafaţa de 14 ha, oferă spaţiu fizic de lucru pentru circa 160 din sectoare economice
variate. De asemenea, experţii acestuia oferă mentorat pentru alte 300 de micro-
intreprindeir aflate în stare incipientă.
46
Servicii cu Valoare Adaugată
Centrul a investit în decursul timpului 170.000 lire în realizarea a două noi divizii: un centru
pentru promovarea antreprenoriatului și susţinerea firmelor proaspăt infintate și o companie
specializată în promovare pe piaţă a produselor și serviciilor IT. Acestea ajută la îmbogăţirea
pachetelor de servicii și la creșterea șanselor de supravieţuire a noilor investiţii.
Unelte și Programe
Seminarii pe teme economice - centrul oferă ocazional seminarii destinate publicului larg
care au ca scop stimularea antreprenoriatului în regiune.
Proiecte în desfășurare
Working Neighbourhoods Fund - În parteneriat cu: Primăria Sunderland și Newcastle -

identificarea potenţialului de dezvoltare a afacerilor în regiunile sărace ale celor doua orașe.
Designing Demand - împreuna cu: One North East, ERDF, Design Council - Promovarea
Designului de Produs ca modalitate de creștere a profitabilităţii afacerilor
Sunderland Software City - În parteneriat cu: One North East, ERDF, Primăria Sunderland,
Universitatea din Sunderland - O iniţiativă de mare aploare pentru dezvoltarea durabilă a
industriei software și creștere competitivităţii în regiune.
Indicatori de Performanţă 2009
Numar de clienţi ai incubatoarelor 105
Număr total de angajati ai firmelor incubate 911
Număr total de clienţi de la infinţare 489
Număr de planuri de afaceri realizate de la începutul anului 111
Număr de start-up-uri create in decursul anului 111
Numar de locuri de munca create in 2009 (start-upuri) 115
Număr total de locuri de munca create de la înfinţare 85
Rata de supravieţuire a firmelor create 75%
Număr de proiecte create de noile intreprinderi in 2009 155
Micro-intreprinderi existente sustinute in 2009 167
47
Propunere Mătasea Populară
Incubatorul propus are ca scop îmbunătăţirea climatului economic al micro-

întreprinderilor din industriile creative locale. Orașul București, capitală a ţării, centru
universitar major și unul dintre cei mai mari poli economici la nivel naţional facilitează un
climat economic dinamic în care inovaţia antreprenorială poate beneficia de expetiza
actorilor naţionali și internaţionali de prestigiu. Programul are ca scop înlesnirea accesului
la consultanţă și mentorat de calitate pentru micro-întreprinderi, sector care generează o
proporţie importantă a câștigurilor locale și susţine dezvoltarea durabilă a regiunii. Cheia
succesului și modalitatea prin care incubatorul se diferenţiază de alte iniţiative similare
este alăturarea, sub același acoperiș a unei multitudini de actori și servicii care urmăresc
întreg ciclul de dezvoltare a unei afaceri: de la realizarea strategiei până la promovarea și
fabricarea produselor firmelor asistate.
Nr Companii : 5.663 (active in domeniul Industriilor Creative in Jud.

Ilfov și Mun. București):
Statut Legal: Societate cu Răspunderi Limitate
Finanţare Iniţială și Finanţare Iniţială:

Actuală: - Primăria Municipiului Bucuresti
- Camera de Comert si Industrii Bucuresti
- Companii interesate de promovarea inovatiei in zona
- Fonduri Structurale Europene
- Fondul European de Dezvoltare Regională -
Programul Operaţional Sectorial Creșterea
Competitivităţii Economice
- Fondul Social European - Programul Operational
Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane
Finantare Ulterioara:
- Inchirieri de spatii si servicii
- Organizatii Regionale
- Ministerul Cercetării si Dezvoltării
48
Actori Implicaţi: Actori Publici:

- Primaria Municipiului Bucuresti
- Primaria Sectorului 2
- Ministerul Educatiei
- Ministerul Dezvoltarii si Cercetarii
- Camera de Compert si Industrii Bucuresti
Universitati si Centre de Cercetare:

- Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu”
- Universitatea Politehnica Bucuresti
- Universitatea Bucuresti
- Academia de Stiinte Economice
- Universitatea Tehnică de Construcţii București
- Universitatea Naţională de Arte
Companii interesate de dezvoltarea inovatiei in

domeniul industriilor creative
Banci si Companii de Asigurari Regionale si Nationale
Organizatii Non-Profit Locale

- GEA Strategy & Consulting
- Centrul de Cercetare și Consultanţă în Domeniul
Culturii
- Asociaţia Oricum
- etc.
Spaţiu incubare: 19.000 m2
Servicii cu Valoare Adaugata (vezi Anexa 10 - Funcţiuni și suprafeţe rezultate conform

analizei)
• Spaţii de birouri cu design alternativ;
• Centru de promovare și dezvoltare a produselor;
• Spaţii de consultanţă și mentorat în domeniul afacerilor;
• Spaţii industrializare;
• Zone expunere și vânzare;
• Posibilităţi de inchiriere de apartamente prevazute cu spaţii de lucru și acces facil la

serviciile centrului;
49
• Networking international prin parteneriate cu Uniunea Europeana;
Modalităţi de implicare a investitorilor locali in dezvoltarea proiectului
Prima parte a analizei a avut ca scop definirea mecanismului economic de finanţare și a

parteneriatelor necesare realizării unui incubator. Au fost demonstrate beneficiile
programului ales pentru antrenarea economiei și multiplele efecte pozitive pe care ansamblul
propuse le poate avea în procesul de regenerare al cartierului. Toate obiectivele stabilite
fiind de asemenea în concordanţă, atât cu strategiile europene în vigoare cât și cu
documentele și obiectivele naţionale și locale.
Cu toate acestea opinia publică românească este încă reticentă în privinţa abordărilor
alternative, atitudinea reflectându-se în mod evident în direcţiile pe care piaţa imobiliară din
București le-a susţinut în ultima vreme33 . Pentru a întelege posibilitătile de integrare ale unor
astfel de program printre obiectivele dezvoltatorilor este necesară întocmirea unui diagnostic
obiectiv privitor la direcţiile de evoluţie pe termen scur și mediu ale pieţei.
Identificarea tendinţelor actuale ale pieţei imobiliare din București și a

perspectivelor pe termen scur și mediu.
Considerente Generale
Anul 2012 nu a adus schimbări importante pe piaţa imobiliară. Incertitudinea generată de

climatul economico-financiar, cererea și capacitaea scăzută a pieţei, cumulată cu scăderea
capitalului străin au dus la perpetuarea climatului deficitar existent. Dinamica economică
scăzută influenţată de incertitudine și tensiunile politice duc astfel la reticenţa actorilor locali
de a investi în proiecte imobiliare majore.
În pofida acestor probleme, piaţa a continuat să se stabilizeze în cursul anului 2012 datorită
unei mai bune ajustări la climatului social și economic. prin dezvoltarea mai amplă a unor nișe
(ex: ansamblurile rezidenţiale cu dimensiuni și preţuri optimizate cerinţelor programelor
guvernamentale de subvenţie). Cu toate acestea nu se poate vorbi despre o evoluţie
generală similară anilor precedenţi, anul 2012 aducând doar un grad mai mare de
individualizare a proiectelor. Conform analizelor de piaţă, luând în considereare indicatorii
33 Coldwell Banker Commercial Affiliates of Romania - Downtown Bucharest Commercial Market Strikes, 2012,
p. 3
50
economici înregistraţi în 2012 dar și prognozele pentru anul în curs, se poate concluziona că
probabilitatea de regenerare durabilă a pieţei în anul următor este destul de scăzută, în ciuda
ajustărilor semnificative înregistrate (regândirea raţei de profit, adaptarea mai mare a
produselor la cerinţele pieţei).
Tendinţa de ajustare menţionată de cercetările imobiliare se referă din pacate doar la

considerentele economice, nu si la tentative de a introduce noi programe sau functiuni.
Acestea, in lipsa unor programe pilot sunt considerate in continuare nesigure de către
investitori.
Piaţa spaţiilor de birouri
Conform NAI România34, în 2012, aceasta a înregistrat o scădere severă a numărului

proiectelor finalzate, în timp ce numărul de solicitări a rămas la un nivel comparativ cu cel al
anilor 2010-2011. În toată perioada studiată creșterea sectorului a fost stimulată preponderent
de schimbarea locatiei birourilor unei firme. Reducerea numărul de spaţii neocupate
înregistrându-se doar în zonele ultracentrale ale orașului.
În general, chiriile au rămas constante în 2012 comparativ cu anul precedent35 . Cea mai mare
scădere s-a înregistrat în cazul birourilor de categorie B situate în zone extrem de
competitive, ele înregistrând în general, grade scăzute de ocupare. În zona centrală, birourile
de categorie A au avut un grad de ocupare extrem de bun, proprietarii profitând de oferta
scăzută pe piaţă pentru a păstra tarifele ridicate.
Sursa: BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012
34 BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012 p.3
35 Coldwell Banker Commercial - Romanian Investment Trend, 2012 p. 6

51
Proiectele propuse pentru a fi date în folosinţă în 2013, în București vor crea o presiune și mai
mare asupra pieţei ducând la rate generale de ocupare reduse. Pentru următoarea perioadă
marii investitorii se concentrează asupra dezvoltării de spaţii în zone centrale cu
accesibilitate ridicată și servicii locale de calitate. Investitorii mai mici sunt treptat eliminaţi din
competiţie datorită sumelor mari necesare demarării unor astfel de proiecte36 .
Sursa: FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank,
2012
Piața imobilelor rezidentiale
În 2012, ca rezultat al programului guvernamental de stimulare a cererii, creșterea a fost în

mare parte susţinută de tranzacţiile din segmentul de clădiri existente. Atât în cazul imobilelor
colective vechi cât și al celor noi, media de preţ pentru tranzactii a fost de aproximativ
80.000 EURO. În aceste condiţii, dezvoltatorii s-au axat pe proiecte mici, localizate în zone
periferice ale orașului, dar cu o accesibilitate bună. Preţurile materialelor de construcţie și a
terenurilor din aceste zone le-au permis să ofere preţuri avantajoase însă cererea pieţei a
fost în mare parte ghidată către achiziţia de apartemente în blocuri existente, situate în zone
mult mai bine conectate.37
Din păcate și pentru acest sector, prognoza pentru anul 2013 nu este una optimistă. Banca
Naţională a raportat o scădere a interesului populaţiei pentru finanţări în timp ce contextul
microeconomic va rămâne neschimbat. În plus, proiectele ce se vor finaliza în anul următor
Coldwell Banker Commercial Affiliates of Romania - Downtown Bucharest Commercial Market Strikes, 2012,
36
p8
37 FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank, 2012
p. 4
52
împreună cu tranzacţiile de pe piaţa de apartamente socialiste vor duce la continuarea

creșterii numărul de locuinţe de pe piaţă fără ca cererea să evolueze într-un mod
semnificativ.
Numărul mic de autorizaţii de construcţie oferite în 2012 dar și numărul scăzut de unităţi noi
finalizate la scară naţională nu fac din locuinţele rezidenţiale un sector bun pentru
direcţionarea investiţiilor.
În București, dezvoltatorii se axează asupra proiectelor mici și medii care necesită un efort
financiar scăzut, urmărind astfel un factor de risc redus al investiţiilor.
Un alt trend observat pe piaţă este acela de punere spre închiriere a noilor apartamente ca o
a doua posibilitate în cazul imposibilităţii de vânzare. Mai mult, unele proiecte s-au
transformat în apart-hotels (ex: Phoenicia Apartments Splai, Orhideea Health and Spa).38
Sursa: FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank,
2012
Conculzii - nevoia de investiţii cu factor de risc redus
Cadrul economic actual și boomul imobilair necontrolat început în 2007, bazat pe strategii de
piaţă și prognoze nerealiste a dus la situaţia de fatÄ, a unei pieţe neprofitabile și
nediferenţiate, atât prins serviciile oferite cât și prin imaginea generală a proiectelor. În
condiţiile unei pieţe în scădere, ajunsă la saturaţie, propunerea de abordări inovatoare, noi
modele funcţionale, toate acestea raportate la investiţii iniţiale reduse, în ansambluri mici și
38 Idem, p. 8
53
medii sunt recomandate că modalităţi de transformare pentru perioada imediat următoare.

Ca și în alte ţări europene care au trecut prin astfel de perioade, și în cazul pieţei românești,
contextul de criză va conferi o creativitate sporită pieţei imobiliare.
Direcţia firească de acţiune pentru sectorul construcţiilor este identificarea de noi pieţe și
metode de intervenţie cu resurse financiare reduse. Reabilitările și conversia funcţională a
construitului devin, în contextul crizei economice, modalităti palpabile de acţiune, numărul
mare de cercetări apărute în perioada crizei, demonstrând interesul unanim al investitorilor
din Uniunea Europeană39.
Momentul de criză reprezintă o șansă pentru autoritătile locale de a se implică în
direcţionarea investiţiilor private către îndeplinirea obiectivelor strategice de interes public
prin stimularea investiţiilor în reabilitarea fondului construit existent și a construcţiei de
ansambluri multifuncţionale destinate unor pieţe care în mod normal sunt ignorate de către
dezvoltatori datorită profitabilităţii reduse.
39MCCALLUM Peter, ADDY Nigel - Cost Model - Building Refurbishments, Davis Langdon, AECOM, Iunie
2012, p. 5
54
CONVERSIA FUNCŢIONALĂ
Decizia de a construi o nouă clădire este ușor de argumentat economic: aceasta oferă un
design contemporan, este proiectată pentru a acomoda ultimele tehnologii în materie de
infrastructură și durabilitate iar că rezultat, oferă un profit din închiriere mult mai ridicat
comparativ cu cel obţinut în cazul clădirilor reabilitate. În plus, întregul proces de construcţie
poate fi atent estimat și controlat. Cu toate acestea, în funcţie de strategia de piaţă stabilită și
al standardelor de calitate impuse de client, reabilitarea este recomandată pentru rapiditatea
și bugetul scăzut al intervenţiei.
An cotextul analizei de necesar a unui incubator de afaceri: costuri reduse de punere în
funcţiune, posibilitatea de a oferi chirii reduse clienţilor fără a crește costurile de finanţare din
bugetul local și posibilitatea de reconversie rapidă a spaţiilor în funcţie de tipul de firme care
îl folosesc, conversia functională este variantă evidentă de interentie.
Avantajele conversiei in contextul actualei cercetări40
• un raport mai bun între riscurile investiţiei și profitul acesteia;

• introducerea mai rapidă pe piaţă sau reabilitarea în timpul folosirii. În funcţie de gradul de
îmbunătăţire necesar, lucrările se pot realiza cu 15, până la 70% mai repede;
• maximizarea valorii unor construcţii existente. În cazul conversiei, investitorul are
oportunitatea de a conferi un stil unic noului ansamblu prin potenţarea caracteristicilor
existente. Această abordare poate fi utilă în strategia de promovare a spaţiilor utilizate de
afceri care caută să se diferenţieze pe piaţă;
• în unele cazuri, caracteristicile și funcţiunile clădirilor existente nu mai pot fi atinse în cazul
unor noi constructi datorită reglementărilor actuale de urbanism;
• o abordare mult mai avantajoasă financiar; reabilitarea evită în majoritatea cazurilor
reconstrucţia elementelor structurale majore dar păstrează posibilitatea de a realiza spaţii
noi și inovatoare. În funcţie de gradul de reabilitare dorit, costul acesteia este cu
aproximativ 10%, până la 75% mai mic decât în cazul construcţiilor existente.
• oportunitatea de a aborda modele neconvenţionale de locuire sau lucru;
40HUNT Matthew, BEEDEN Dan, BRINK Bart, FRECK Ben, MCLEAN Alice, ROELOFS JessicA, STOUTHUYSEN
Peter - Cradle 2 Cradle Network - Perspective Study: Build Theme - European Regional Development Found,
INTERREG IVC, p. 21
55
• reducerea amprentei de carbon a clădirii existente este principalul argument care susţine
refunctionalizarea. Refolosirea unui procent mare dintr-o construcţie existentă și
optimizarea performanţei acesteia reduc considerabil impactul asupra mediului
Conversia funcţională este o metodă pragmatică de intervenţie asupra construitului. Ea

trebuie să evalueze în urma unei ample analize multicriteriale, potenţialul de transformare al
existentului și să identifice metodele de intervenţie care oferă cel mai bun raport investiţie-
calitate.
Industria Ușoară - situri cu potenţial mare de reconversie din zona Traian
Cartierul Traian este format în mare parte dintr-un ţesut dens, compus din loturi de locuinţe
vagon cu deschideri înguste la stradă și adâncimi mari a căror suprafeţe reduse le face
imposibil de utilizat pentru funcţiunea aleasă fară restructurări majore. Ce este insă specific
cartierului, datorită amplasării lui la marginea orașului în perioada să de formare (începutul
de sec. XX), este numărul mare de spaţii industriale interbelice care au beneficiat de
extinderi succesive și în perioada socialistă (vezi Anexa 7 - Situri și clădiri cu potenţial pentru
regenerarea cartierului). După trecerea de la economia de stat la cea privată ele și-au
pierdut rolul iniţial, transformându-se organic, în funcţie de cererea pieţei, în zone care
combină producţia industrială cu spaţiile de birouri. Utilizarea constantă și criza economică
actuală le-au salvat de la distrugere, oprind dezvoltarea de noi ansambluri rezidenţiale
pentru care suprafeţele generoase de teren le-ar fi transformat în ţinte sigure ale
demolărilor.
Pentru elaborarea proiectului, au fost identificate un număr de trei amplasamente, dintre care
cel al fostei Întreprinderi Mătasea Populară a fost ales datorită suprafeţei mari de teren (vezi
Anexa 8 - Strucura actuala a Complexului Mătasea Populară), a relaţiei cu infrastructura
orașului și al conformaţiei generale a sitului. La momentul elaborării documentaţiei clădirea
era într-o stare bună de funcţionare, beneficiând de o dinamică aparte în cadrul cartierului.
Fostele spaţii ale ţesătoriei sunt acum folosite de un amestec interesant de firme printre care
se numără un centru de dans contemporan, ateliere de fotografie, un spaţiu utilizat pentru
concerte săptămânale dar și zone de producţie de materiale textile amplasate în corpurile
clădirii care nu se află în relaţie directă cu strada. Este de remarcat atât interesul acestui tip
de atreprenori pentru oferta de spaţii a ansamblului cât și modul organic prin care funcţiuni
de utilitate orșenească parazitează construcţia, adaptând un spaţiu neutilizat la exigenţele
56
pieţei locale. Intervenţia într-un cadru deja consacrat ușurează demersurile iniţiale și poate
asigură succesul iniţial al investiţiei.
Metode și criterii de diagnoză a potenţialului de conversie pentru fostele

ansambluri industriale
Diagnoza - “judecata prin care se definește un fenomen general, analizându-i simptomele și

aspectele su care se manifestă”. Definiţia acestui termen este perfect compatibilă cu
domeniul existentului construit, desemnând procedeul prin care se evaluează nivelul de
degradare naturală și patologică al unui imobil.
Aspectele abordate de procedura de diagnoză:
• stabilirea modalitătilor prin care se va obţine garanţia eliminării fenomenului de degradare;
• stabilirea gradului maxim de optimizare posibilă și compararea acestuia cu modelul de
referintă stabilit în bază cerinţelor funcţionale actuale;
• concluzii privind incompatibilitătile situaţiei actuale a ansamblului propus spre conversie și
cerinţele de calitate contemporane (performanţă scăzută datorate uzurii fizice sau a
creșterii nivelului exigenţelor);
• negocierea tuturor problemelor întâmpinate;
Procedeul diagnosticării se bazează în mod esenţial pe o cercetare amănuntită a existentului

prin tehnici moderne de analiză compiuterizată și o documentaţie istorică a etapelor de
construcţie ale acestuia (cazul Întreprinderii Mătasea Populară a fost documentat prin
consultarea a 28 de documente de avizare aflate în arhivă Primăriei Municipiului București -
vezi Anexa 10 - Dosare de Avizare consultate pentru elaborarea evaluării Ansamblului
Mătasea Populară) În urma analizei vor rezulta materialele și procedeele constructive
folosite, intervenţiile efectuate în timp dar și al simptomeleor de uzură fizică.
În funcţie de aceste descoperiri și de exigenţele clientului se va proceda fie la păstrarea și
potenţarea calitÄtilor existenţe fie la o reconfigurare radicală.
Criterii de evaluare relevante pentru cazul Întreprinderii MÄtasea Populară:
• valoarea istorico-evolutivă
• valoarea socială
• valoarea urbanistică
• valoarea economică
• valoarea arhitecturală
57
Metodologia enumerată aici va reprezenta bază continuării studiului de fezabilitate pentru

conversia într-un incubator de afaceri și va fi detaliată în cadrul lucrării de pre-diplomă.
Modalităţi de intervenţie arhitecturală
Refunctionalizarea clădirilor existente a căpătat din ce în ce mai multă actualitate și interes în

lumea arhitecturii. Condiţia iniţială oferă de multe ori constrângeri spaţiale importante și
necesită o minuţioasă analiză pentru a crea o legătură puternică între noua intervenţie și
trecutul A®nsÄ rezultatele sunt de cele mai multe ori extrem de interesante și apreciate.
Natura provocării devine și mai puternică atunci când condiţia iniţială este cea a unei fabrici
dezafectate. ConstruitÄ într-un timp al industrializării forţate, ea este o sursă importantă de
inspiraţie pentru designerii contemporani. Prezenţa puternică a vechii structuri de rezistentă,
urmele vizibile ale fostelor procese de producţie și rămășiţele decoraţiunilor interioare
specifice locului de muncă dintr-un timp de mult apus sunt numai o parte din factorii care pot
fi luaţi în calcul pentru contextualizarea noii intervenţii. Noul proiect devine astfel o
oportunitate de a renegocia relaţia nou-vechi dar și o oportunitate de a proiecta utilizând
elemente vechi într-o manieră conteporana.
Clădirea trecutÄ prin acest proces devine un hibrid temporal: suspendat între vechimea să,
înrădăcinată în viziuni diferite asupra spaţiului și a modului de funcţionare, și contemporanul
suprapus prin realocarea spaţiului interior pentru noi utilizări și programe.
Notiunea difuza a timpului este divizata in trei perioade, trecut, prezent si viitor. Fiecare act
uman este automat plasat in una dintre categorii. Proiectul - in esenta sa o proiectie - leaga
prezentul de o existenta viitoare. Aciunile prezente fiind la randul lor directionate de trecutul
locului. Prezentul proiectat inglobeaza prin urmare, atat trecutul cat si viitorul dar granitele
dintre aceste etape nu sunt atat de rigide si usor de urmarit, cum ne-am putea imagina.
Ramane astfel la latitudinea designerului sa hotarasca gradul de ralationare cu diferitele
etape din existenţa clădirii. Proiectele propuse pentru evaluare ocupa o pozitie de mediere
intre cele doua existente, oferind in acelasi timp posibilitatea unei constate transformari in
viitor. Cele 3 studii de caz alese pentru evaluarea conceptului abordeaza relatia dintre nou si
vechi in moduri diferite, folosinddu-se fie doar de spaţiul interior al constructiei, fie acaparând
și exteriorul acesteia..
58
IMd Consulting Engineers

Ector Hoogstad Architects
Rotterdam, Olanda, 2011
Adresa: 77 Piekstraat, Rotterdam
Client: IMd Consulting Engineers, Rotterdam
Proiectant: Ector Hoogstad Architects, Rotterdam

Echipa de proiectare: Joost Ector, Max Pape, Chris Arts, Markus Clarijs, Hetty
Mommersteeg, Arja Hoogstad, Paul Sanders, Roel
Wildervanck and Ridwan Tehupelasury
Suprafaţa 2014 m2
desfășurată (m2):
An finalizare: 2011
Soluţia sediului IMd Consulting Engineers are la bază strategia naţională de reînnoire și
reciclare promovată de autorităţile olandeze în ultimii ani. După finalizarea perioadei
SuperDutch (1989 - 2001), strategiile de dezvoltare regionale și-au direcţionat atenţia asupra
construcţiilor existente și a ţesutului difuz caracteristic zonei. În propunerea aleasă spre
realizare, clădirea existentă a fost folosită doar pentru învelitoarea și aspectul exterior. La
interior, cu toate că spaţiul și constrângerile structurale au dictat abordarea generală, noile
funcţiuni se detașează de existent, ele fiind o inserţie independentă în spaţiul clădirii -
container. Oţelăria joacă aici un simplu rol structural și ea fiind păstrată ca un fundal pentru
nouă inserţie. Finisajele industriale sunt în continuare perceptibile prin tratamentul din
policarbonat ales pentru noile compartimentări. Datorită abordării alese, clădirea veche
rămâne ca o amintire a trecutului, în mod similar cu un tablou păstrat pentru a ilustra trecutul
aceleiași încăperi. Aspectul exterior reamintește în continuare trecătorului despre trecutul
sau industrial, integrându-se perfect în peisajul fostului șantier naval. În termeni perceptivi,
contrastul obţinut prin alăturarea durităţii materialelor fostei fabrici (pardoseală, structura
metalică a acoperișului, ţesătura de cărămidă originală a pereţilor precum și luminatoarele
generoase) și suprafeţele lucioase caracteristice intervenţiei (compartimentări din materiale
plastice translucide, și varietatea mobilierului (plantele din ghivece, sau covorul verde care
imită iarbă din zonele comune) conferă noului sediu IMd o atmosfera stimulantă și distinctă.
59
60
61
62
Academia de Muzică Red Bull

Langarita-Navarro Arquitectos
Madrid, Spania, 2011
Adresa: 77 Piekstraat, Rotterdam
Client: Red Bull, Madrid
Proiectant: langarita-navarro arquitectos, maría langarita y víctor

navarro
Echipa de proiectare: juan palencia, gonzalo gutierrez, tonia papanikolau, paula

garcía-masedo
Suprafaţa 5300 m2
An finalizare: 2011
Dacă în intervenţia IMd intenţia de a relaţiona cu caracteristicile existente ale clădirii putea fi
ușor sesizată în cazul Academiei de Muzică Red Bull relaţionarea directă nu pare a conta.
Modul actual de utilizare propus este generatorul acestui dialog inedit, Academia Red Bull
fiind un eveniment itinerant, a cărui existenţa efemeră este reafirmata prin soluţia de
amenajare aleasă. Nouă intervenţie din vechea zona industrială a Madridului se distanţează
de regulile existentului și evită orice tip de dialog cu acesta. Ruptura aceasta este evidenţiată
atât prin alegerea materialelor, a culorilor, a relaţiilor spaţiale dar și al distribuţiei interioare.
Clădirea existentă este aici folosită drept pânză albă pentru nouă inserţie, utilitatea ei
rezumându-se stric la protecţia pe care o oferă. În loc să fie inserată, nouă funcţiune pare
aplicată acestuia. Noua relaţia nu este una de dialog sau de schimb,; este o supraimpunere a
unei ordini noi într-un spaţiu inert. Alegerea relaţionează cu noul utilizator al clădirii, compania
Red Bull, recunoscută prin practicile sale alternative. Nu este deci surprinzător că abordarea
firmei de arhitectură este una neașteptată și chiar deranjantă în anumite aspecte. Alăturarea
de spaţii interioare, și utilizarea excesivă a decoraţiunii creează fracturi contrastante chiar și
între elementele noi ale intervenţiei, Ele nu dau impresia apartenenţei la un proiect unitar
decât dacă sunt privite sub semnul surprinzătorului intenţionat și al dorinţei de a șoca.
63
64
65
Zap’ Ados
Bang Architects
Calais, Franţa, 2011
Adresa: 87 quai de Lucien L'heureux 62100 Calais
Client: Ville de Calais
Proiectant: Bang Architectes
Echipa de proiectare: Nicolas Gaudard and Nicolas Hugoo
Suprafaţa 2760 m2
An finalizare: 2011
Dialog atinge noi proporţii în cazul parcului de skateboarding propus de Biroul Bang
Architects în St. Pierre, fosta zonă industrială din Calais, Franţa. Halele existente - fosta
fabrică de alune - sunt aici transformate radical atât la interior cât și la exterior. Rezultatul final
este o clădire complet nouă, formele vechiului fiind vizibile doar în forma generală a spaţiului,
organizarea spaţială și structura portanţă. Aceste urme fac însă parte dintr-o nouă entitate,
care a acaparat integral existentul, integrându-l printre formele sale constitutive.
În ciuda acestor transformări, designerii spaţiului nu ignoră caracterul industrial al zonei,
propunând un nou mesh metalic portocaliu utilizat atât la exterior cât și la interior (pe post de
compartimentare) Folosirea unei culori unitare are rol de uniformizare, afirmând apartenenţa
la același organism. Hala nu mai este o învelitoare ci un ţesut permeabil, prin care noile iţe
ale proiectului sunt cusute. Utilizarea unui mesh perforat în locul unuia opac duce la sporirea
dialogului și transparenţei interior-exterior, reglând astfel aspectul faţadei. Forma generală
este păstrată, iar variaţia nivelului de transparenţa oferă efecte vizuale și un aspect exterior
interesant pentru trecători. Silueta generală a zonei industriale rămâne astfel recognoscibilă
iar noutatea amenajării are ocazia de a ieși în evidenţă.
66
67
68
CONCLUZIE
În contextul programului de arhitectură ales, conversia funcţională poate fi o modalitate
ieftină și rapidă de introducere pe piaţă a unui ansamblu multifuncţional cu un standard
calitativ mediu (conversia nu garantează obţinerea parametrilor calitativi asociaţi unei clădiri
noi) dar cu o identitate puternică și inspiraţiunea. Exemplele de conversie studiate arată
potenţialul enorm pe care fostele situri industriale îl au în a crea spaţii cu o identitate aparte
atât pentru utilizatorii noilor funcţiuni cât și pentru locuitorii cartierului.
Valoarea proiectului de conversie este cu atât mai mare cu cât ea îndeplinește o multitudine
de obiective ale regenerării cartierului, atât prin transformarea unor areale periculoase în noi
funcţiuni publice cât și prin promovarea economiei locale. Alegerea funcţiunii de incubator
de afaceri este, în contextul local al Cartierului Traian, o oportunitate de a sprijini economia
locală a cărei identitate, strâns legată de valorile socio-culturale bucureștene va induce
transformări pozitive și de lungă durată în zonă.
69
BIBLIOGRAFIE
Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM),
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui
incubator de afaceri in Romania, Mai 2010
AMBALO Yuda - Making sure live/work as a concept doesn’t die - Planning in

London, Nr. 68, Aprilie-Iunie 2008, p. 38
BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012
Central Consultant Inc. Padeco Co., Ltd. - Comprehensive Urban Transport Study of
Bucharest City and its Metropolitan Area (03/2000), Martie 2000, p. 31
CRIȘAN Rodica - Analiza Integrativa a Valorii Culturale si de Utilizare a Cladirilor

Existente - Ed. Universitara “Ion Mincu”, Bucuresti, 2004
DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries -
Growth potential in specific segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011
DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN

Gheorghe - Contributia economica a industriilor bazate pe copyright in Romania -
Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii, Aprilie 2008
DICHTER Geordano, VANRIE Philippe - Coworking - Collaborative spaces for

microenterpreneurs - European Community Business & Innovation Center,
Octombrie 2012
DRUBIGNY Jean-Loup, URBACT - Public Private Parnership in urban regeneration - a

guid to opportunities and practice, Martie 2006
DWELLY Tim, LAKE Andy, THOMPSON Lisa - Tomorrow Propery Today - Sustainable
Live/Work Development in a low carbon economy, Aprilie 2008, p. 68
EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Martie 2010
FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The
Advisers, Knight Frank, 2012
FOORD Jo - Mixed-Use Trade-Offs: How to Live and Work in a ‘Compact City’

Neighbourhood - Built Environment Vol 36 Nr. 1
FOURGUETTE Patrick - FIN-URB-ACT Final Report - Integrated Urban Actions for

Fostering and Financing Innovative Economies and SMEs - URBACT II, Aprilie 2011
Hillingdon Local Development Framework Planning and Transportation Group - Live/

Work Accommodation, Aprilie 2006
70
HUDSON Ray, “Region and place: rethinking regional development in the context of
global environmental change”, in Progress in Human geography 31(6) (2007) pp.
827-836
HUNT Matthew, BEEDEN Dan, BRINK Bart, FRECK Ben, MCLEAN Alice, ROELOFS
JessicA, STOUTHUYSEN Peter - Cradle 2 Cradle Network - Perspective Study: Build
Theme - European Regional Development Found, INTERREG IVC,
HUWART Jean-Yves SZKUTA Katarzyna, OSIMO David - Coworking Europe 2010

Survey - Enterprise Globale, Creative Wallonia, 2010
IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika,
GHERGHINESCU Oana, VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ
Privind Regenerarea Urbana - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor,
2007
LASCU Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial, Simetria,

București, 2011
LEFORESTIER Anne - The Co-Working space concept - CINE Term, Februarie 2009
MATHERNOVA Katerina, LE BAIL Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based

Incubators (IBI),- European Commission Regional Policy, Februarie 2010
MCCALLUM Peter, ADDY Nigel - Cost Model - Building Refurbishments, Davis

Langdon, AECOM, Iunie 2012
MOISE Raluca, JDERU Gabriel, CRISTEA Darie - Atractivitatea profesiilor creative și

orientări antreprenoriale ale tinerilor în domenii creative, Universitatea București,
Februarie 2013
MORARU Camelia, RUSEI Alexandru - Incubatoarele de afaceri - mediu favorabil

pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, Academia de Studii Economice,
Bucuresti
QUARTERMAINE Richard, DEZFOULI Azita, STUTTON David, ELLISON Louise,

BLUNDELL Gerry, COFFIN Tim, CRADDOCK Pam - Costing Energy Efficency
Improvements in Existing Commercial Buildings - IPF Research Programme, 2011
RICE P. Mark, MATTHEWS B. Jana - Growing New Ventures, Creating New Jobs
(Dezvoltarea noilor afaceri, Crearea de noi locuri de munca), 1995
See Dapp - Your country needs innovative minds! Deutsche Bank Research. Current
Issues. November 3, 2009, pp. 47-59
GEA Strategy & Consulting - Importanţa economică a industriilor creative: o

perspectivă teritorială, Octombrie 2011
71
DOCUMENTE PROGRAMATICE
Carta de la Leipzig
Declaratia de la Toledo
Politica de arhitectura a OAR
DOCUMENTE STRATEGICE
Concept strategic Bucuresti 2035
PUZ sector 2 si regulamentul aferent
PUZ zonei construite protejate
RESURSE LEGISLATIVE
Legea Parteneriatului Public-Privat
Legea privind proprietatea publica si regimul juridica al acesteia nr. 213/2008
WEBOGRAFIE
http://ec.europa.eu Platforma de informare a Comisiei Europene
www.mdrl.ro Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
http://urbact.eu Autoritatea naţională pentru Programul pentru reţeaua de dezvoltare

urbană URBACT II
http://www.isocarp.org International Society of City and Regional Planners
72
GLOSAR DE TERMENI
Parteneriat public-privat – stabilirea unor relatii de conlucrare intre Stat si colectivitati locale,
firme private, societate civila pentru realizarea unui proiect de interes larg, relatii in cadrul
carora fiecare are rolul sau, dar tine cont de parerea celorlalti. Totul se imparte, sarcinile,
riscurile, se inventeaza noi metode adoptate fiecarei situatii (sursa: AMTRANS, Model
conceptual si metodologic, Ghid termini de specialitate)
Revitalizare urbana – scopul principal este inviorarea vietii urbane, ameliorarea functionarii
unei portiuni de oras prin mijloace care tin de interventia urbanistica, dar nu numai (servicii
sociale, fiscal). Contribuie la o noua viata urbana, nu un nou cadru urban (simpla interventie
asupra cadrului nu e suficienta). Pot exista redistributii de proprietati, schimburi de proprietati,
dar structura construitului nu e inlocuita in totalitate. (sursa: Lect. Drd. Arh. Liviu Ianăși, curs
“Operatiuni in urbanism”, 2007)
Restructurarea urbana – cuprinde un ansamblu de actiuni ce conduc la planificarea utilizarii
terenului, modificand structura zonei si cadrul urban, in scopul eliminarii unor disfunctii sau al
ameliorarii spatiilor sau functiunilor a unei parti din oras, in conditiile implicarii si promovarii
interesului public. (sursa: Lect. Drd. Arh. Liviu Ianăși, curs “Operatiuni in urbanism”, 2007)
Infrastructura sociala – reteaua de dotari publice existente la nivelul uni teritoriu. (sursa;
AMTRANS 1A01 / Model conceptual si metodologic Ghid termini de specialitate)
Politica – folosit in general la forma plurar “politicile au o conotatie mai degraba pragmatic,
operatională, definind seturi de masuri si actiuni, coherent structurate in raport cu realizarea
unor obiective, prin care statul sau guvernele locale intervin intr-un anumit domeniu.
Politica de integrare – integrarea se poate realiza pe orizontala, intre sectoare, in scopul

stimularii efectelor sinergice ale tuturor dimensiunilor durabile sau pe vertical, intre nivele,
pentru a asigura coerenta politica si de actiune si pentru a evita politicile contradictorii la
diferite nivele. (sursa; AMTRANS 1A01 / Model conceptual si metodologic Ghid termini de
specialitate)
73
Anexa 1 - Delimitarea zonei supuse procesului de regenerare

- Cartierul Traian, București
74
Anexa 2 - Extras din documentele strategice locale pentru

zona de studiu
Documentele prezentate sunt:
1. Conceptul Strategic București 2035 – concluziile etapei I a proiectului fiind disponibile la

data elaborării acestei documentaţii
2. PUG 2000 – ultimul plan urbanistic general al capitalei, în prezent expirat, motiv pentru
care sunt prezentate doar obiectivele acestui document
3. PUZ sector 2 și sector 3 – planuri urbanistice elaborate în baza PUG 2000
4. PIDU Central București – abordează zona Hala Traian ca zonă de influenţă a ariei PIDU
1. Conceptul strategic București 2035
Acest document de mare amploare, oferă o imagine de ansamblu asupra Bucureștiului, mai
ales în relaţie cu teritoriul lui de susţinere. Deși analiza de ansamblu nu surprinde multe
detalii la nivelul zonei de studiu, documentul, prin problematica și direcţiile pe care le
propune, reprezintă un punct de pornire pentru gândirea strategică a zonei studiate, ţinând
cont de contextul orașului.
Elemente privind locuirea
Capitolul despre locuire evidenţiază tendinţa de scădere a populaţiei pe termen lung și

consideră acest lucru un semnal pentru schimbarea orientării problematicii locuirii de la una
axată pe cantitatea de locuinţe necesară la una axată pe calitatea vieţii și a actului locuirii, dar
și spre menţinerea elementelor simbolice și identitare ale Bucureștiului.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, mai ales în zonele centrale ale orașului, marchează de
asemenea nevoia regândirii locuirii, punându-se accent pe îmbunătăţirea spaţiilor publice, a
serviciilor și a mobilităţii.
Tendinţele de modificare a stilului de locuire în ultimii 20 de ani, mai ales construcţia de

locuinţe în zone unde PUG 2000 recomandă zone comerciale deservind cartierele, dar și
extinderea locuinţelor individuale în jurul Bucureștiului au un impact major asupra zonelor de
locuit din centrul capitalei, mai ales în ceea ce privește traficul de tranzit și problemele
75
aferente acestuia – aglomerarea traficului auto, problema parcărilor în centru, poluarea,

scăderea gradului de atractivitate a zonelor de locuit centrale.
Este de remarcat că problematica specifică locuirii tradiţionale din zonele istorice ale
Bucureștiului nu este tratată ca un subiect de sine stătător în cadrul acestui capitol.
Elemente privind spaţiul public și peisajul
Acest capitol din conceptul strategic evidenţiază trei tipuri de peisaj:
- natural
Se remarcă diminuarea spaţiilor verzi în perioada 1990-2010 cu aproximativ 50%, dar și o

discrepanţă majoră între cantitatea de „verde” mult mai mică pentru locuitorii zonelor centrale
în comparaţie cu cei ai zonelor periferice.
Cu toate acestea analiza nu ţine cont de stilul diferit de locuire în centru (case cu curte, deci
spaţiu verde cu caracter privat) faţă de cartiere (locuinţe colective).
- antropic
Deși variat și divers, peisajul antropic al capitalei este lipsit de spaţii publice urbane
reprezentative. În același timp peisajul este intens mineralizat și suprautilizat mai ales în
zonele centrale. Cu toate acestea, spaţiile mineralizate de calitate lipsesc, iar majoritatea
investiţiilor se axează pe spaţii publice verzi.
- cultural
Bucureștiul beneficiază de potenţial neutilizat, cu posibilitatea de integrare în patrimoniul

cultural, arhitectural și peisagistic a unor tipologii noi de peisaj. Există potenţialul unor peisaje
urbane interesante și atractive, însă acesta nu este exploatat.
Capitolul recomandă o serie de acţiuni pe termen scurt cu un caracter general de la

inventarierea și clasificarea spaţiilor verzi și a spaţiilor publice, la determinarea regimului de
proprietate și a condiţiilor pentru asigurarea necesarului de spaţii verzi, la programe de
educaţie asupra patrimoniului cultural, arhitectului, natural.
Elemente privind mobilitatea și infrastructura
76
La nivelul municipiului București există o serie întreagă de iniţiative menite a îmbunătăti

mobilitatea, în special cea auto, dar acestea reprezintă abordări sectoriale și nu sunt suficient
corelate cu obiective de dezvoltare spaţială. Capitolul privind mobilitatea remarcă faptul că în
ciuda nevoii de promovare a unei mobilităţi inter și multi-modale aceasta este insuficient
studiată și luată în considerare în cadrul iniţiativelor actuale.
Faptul că în toamna anului 2011 Regia Autonomă de Transport București (RATB) a trecut în
subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, alăturându-se Metrorex, face
poziţia Primăriei Generale a Capitalei ca promotor al unei politici integrate de transport și mai
complicată.
Lipsa unei centuri ocolitoare care să degreveze zona centrală de traficul de tranzit, trama
stradală îngustă și sinuoasă a centrului, lipsa de transport în comun de suprafaţa mai ales pe
direcţia nord-sud, lipsa parcărilor și parcările spontane pe marginea trotuarelor sunt
identificate ca probleme principale ale centrului capitalei de către autorii conceptului
strategic.
Capitolul evidenţiază drept oportunităţi tendinţele europene privind mobilitatea, existenţa

unor strategii privind parcările în București, existenţa unor programe de finanţare pentru
infrastructură, dar și realizarea axului Buzești-Berzei-Uranus.
Riscuri
Conceptul strategic scoate în evidenţă și câteva riscuri pentru zona de studiu
- naturale
1. Zona de studiu se află în cadrul unui areal cu risc maxim de propagare a undelor
seimice.
2. Lispa unei strategii de gestionare a situaţiilor neprevăzute (cod portocaliu de vreme
rea, sau cutremur)
- sociale
1. Sărăcia extremă este o problemă a zonei de studiu, mai ales în partea sudică (la sud de
Calea Călărași).
Tendinţe în dezvoltarea Bucureștiului relevante pentru zona de studiu

77
- Perpetuarea unei dezvoltări de tip tentacular și sprawl în teritoriu cu consecinţe directe

asupra calităţii vieţii în zonele centrale.
1 Decalaj în creștere dintre ritmul urbanizării și cel al dezvoltării reţelei de transport.
2 Dezvoltare necoordonată a activităţilor economice ducând la exploatarea „epuizantă”

a spaţiului.
- Agravarea deteriorării structurale a fondului construit și a patrimoniului istoric, cultural și

arhitectural.
1 Creșterea disparităţilor socio-economice.
2 Continua scădere a numărului tinerilor în totalul populaţiei.
Direcţii strategice ale Bucureștiului relevante pentru zona de studiu
- Articularea prin educaţie a competitivităţii economice, a calităţii mediului, si a bunăstării

sociale.
1 Ameliorarea locuirii și serviciilor, împotriva polarizării sociale și economice.
2 Reconstruirea unui spirit și a unui sens urban asumat de comunitate.
3 Protejarea valorilor de patrimoniu și asigurarea calităţii intervenţiilor urbane.
4 Profesionalizarea administraţiei locale pentru folosirea eficientă și transparentă a

resurselor (în special bugetul local) în colaborare cu posibili parteneri pentru
dezvoltarea urbană.
2. PUG 2000
Obiective
- Accentuarea identităţii Municipiului București în concordanţă cu aspiraţia sa de a deveni o

metropolă europeană.
- Susţinerea vitalităţii și atractivităţii Municipiului București potrivit rolului lui de capitală a
României.
- Dezvoltarea capitalei ca o aglomeraţie urbană având un rol activ și stimulativ la nivel

regional și metropolitan.
78
1 Ridicarea calităţii vieţii locuitorilor.
2 Valorificarea și protejarea potenţialului natural și arhitectural-urbanistic.
Planurile Urbanistice Zonale Sector 2 și Sector 3
Conform PUZ-urilor de sector, majoritatea zonei de studiu este desemnată ca zonă mixtă –
mai exact, zonă mixtă situată în limitele de protecţie a valorilor istorice și arhitectural
urbanistice (M1).
Zona de studiu se înscrie în sub-zona M1a – zonă mixtă protejată, structurată. Pentru această
sub- zonă, regulamentul urmărește menţinerea și întărirea caracterului de zonă
reprezentativă și punerea în valoare a fondului construit.
Excepţie face strada Traian, porţiunea situată la nord de Calea Călărașilor, și ţesutul imediat
adiacent. Această porţiune este desemnată drept sub-zona M1b – zonă mixtă protejată,
destructurată. În această zonă cerinţele de funcţionalitate urbană necesită intervenţii asupra
unor clădiri înscrise în lista monumentelor istorice. De asemenea, regulamentul urmărește
încurajarea intervenţiei prin stabilirea unor indicatori urbanistici stimulativi.
Zona situată între strada Traian, Calea Călărașilor, strada Sf. Ștefan, strada dr. Burghelea, și
strada Plantelor este desemnată drept zonă de locuinţe cu regim neomogen de înălţime și
parcelare tradiţională de factură spontană. La fel și porţiunea de ţesut aflată între strada
Traian, Calea Călărașilor, strada Popa Nan și strada Plantelor.
În materie de funcţiuni admise, indicatori urbanistici, echipare a clădirilor, PUZ-urile de sector
preiau prevederile PUZ-urile pentru zone construite protejate.
4. PIDU Central București

Abordează zona Hala Traian ca zonă de influenţă a ariei PIDU și drept urmare este relevant
pentru regenerarea urbană a zonei de studiu, PIDU însuși fiind un instrument de dezvoltare și
regenerare urbană.
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Central București este un ansamblu de obiective,
priorităţi și proiecte integrate care urmarește: (i) punerea în valoare a caracterului eclectic al
centrului Bucurestiului ca marca identitară a orașului, (ii) reintegrarea zonelor destructurate
ale centrului Bucureștiului (iii) crearea unui sistem de circulaţii eficient, (iv) revigorarea reţelei
de spaţii publice, (v) dezvoltarea durabilă a activităţii economice și (vi) asigurarea unui climat
social divers și sigur. PIDU definește o serie de zone de influenţă, legate funcţional de zona
centrală, între care menţionează zona Foișorului de Foc și a Halei Traian.
79
O serie de priorităţi și obiective PIDU sunt relevante pentru zona de studiu:
Recuperare:
1 Recuperarea identitatii urbane prin revitalizarea și reconectarea zonelor cu caracter

divers care constituie centrul Bucureștiului.
2 Regenerarea cartierelor tradiţionale degradate care au suferit în ultimele decenii

procese de degradare continuă a fondului construit, concomitent cu accentuarea
problemelor sociale. PIDU pune în prim plan conceptul de „regenerare urbană
integrată”. Prin PIDU așa cum este definit de Programul Operaţional Regional nu se
pot face investiţii decât în domeniul public, deci nu se poate investi direct în
reabilitarea majorităţii clădirilor din aceste zone, aflate în proprietate privată. „Cu toate
acestea, prin proiecte integrate de îmbunătăţire a infrastructurii, a spaţiului public, prin
apariţia de incubatoare de afaceri și centre comunitare, acest PIDU reprezintă un
catalist pentru regenerarea zonei”.
3 Recuperarea și refuncţionalizarea fondului construit prin reconversie – utilizarea

unor clădiri istorice ca incubatoare de afaceri sau platforme business, sprijinindu-se
atât revitalizarea meșteșugurilor tradiţionale, cât și a industriilor creative moderne.
4 Recuperarea spaţiilor publice.
Mobilitate
Eliminarea traficului de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor și a centurii, care
să ducă la facilitarea circulatiei auto. PIDU precizează clar că „Lărgirea la maxim a
bulevardelor centrale nu este o soluţie. Lărgirea bulevardelor pentru trafic continuă de fapt
intervenţiile urbane începute în ultimul deceniu ale perioadei comuniste. Centrul Civic, cu axa
sa principală – Bulevardul Unirii – este expresia absolută a acestei gândiri, o arteră largă ce
devine un obstacol în calea legăturilor dintre cartierele tradiţionale de la nord și sud. Lărgirea
bulevardelor urbane pentru trafic înseamnă și o completă defazare cu policile urbane din
Uniunea Europeană. Dacă pe termen scurt, o nouă arteră atenuează problema traficului, ea
are un alt efect pe termen mediu și lung: încurajează folosirea mașinilor personale. Astfel,
volumul traficului crește din nou și se obţine invariabil exacerbarea problemei ce trebuia de
fapt să fie rezolvată”.
80
Încurajarea modalităţilor de transport durabile – ameliorarea conexiunilor de transport în

comun în centru, precum noi legături pentru reţeaua de tramvaie, prioritizarea mersului pe jos
și folosirea bicicletelor. „Străzile și bulevardele din zona centrală trebuie sș aibș un rol în
susţinerea vieţii urbane și nu pentru tranzit. Arterele din centru trebuie tratate ca străzi cu
caracter local, care să susţină activităţi comerciale, culturale și de loisir, caracteristicile
esenţiale ale unui centru urban european.”
Sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate la
nodurile importante de transport în comun.
Anexe 3 - Analiza fondului construit al Cartierului Traian
Caracteristici generale
Caracterul general al cartierului este definit în principal de tipul de locuire – „case cu curte”.
Curţile sunt spaţii de intermediere între locuinţa propriu-zisă (spaţiul privat) și stradă (spaţiul
public), ele fiind un spaţiu de contact social.
Cartierul s-a dezvoltat în jurul bisericilor Oborul Vechi, Popa Soare, Popa Nan, Sf. Ștefan,
Hagiului, Mântuleasa, Sf. Mina, Lucaci. Majoritatea construcţiilor sunt realizate între la sfîrșitul
secolului XIX până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Prin lucrări de anvergură,
în perioada socialistă zone ample din ţesutul urban anterior au fost demolate, pentru a face
loc ansamblurilor de locuinţe sociale cu multe niveluri.
Situaţia monumentelor istorice
Clădirile cu statut de monument istoric se găsesc în cea mai mare proporţie (peste 95 %) în
partea de vest a străzii Traian. Acestea se află în mare parte de-a lungul străzii Calea
Călărașilor, bulevardelor Pache Protopopescu și Ferdinand, dar și pe străzi precum Matei
Basarab, Popa Soare, Romulus, dr. Burghelea sau Logofăt Udriște.
În zona de studiu există o serie de străzi protejate ca ansamblu de arhitectură, precum strada
Intrarea Parfumului, strada Poet Alexandru Sihleanu, strada Mântuleasa, C. F. Robescu. Nu
toate clădirile cu statut de monument istoric se află în zone protejate.
Vulnerabilitatea la seism a fondului construit
81
Listele cu expertizele seismice asupra imobilelor (2010) arată faptul că o parte însemnată din
fondul construit existent expertizat este poate suferi avarii grave, cu pagube umane și
naturale importante, în caz de cutremur. Dintre cele 284 de clădiri cu risc seismic 18 au statut
de monument istoric.
82
Anexe 4 - Analiza funcţională a Cartierului Traian
Analiza funcţională a zonei de concurs se referă la distribuţia și diversitatea funcţiilor

prezente în zonă, altele decât funcţia de locuire, care este predominantă. Aceaste analize se
bazează pe cercetare de teren.
Analiza distribuţiei funcţionale evidenţiază câteva caracteristici ale zonei:
1. Activităţile economice (în special comerţ, servicii, restaurante, hoteluri) sunt

concentrate în câteva noduri comerciale.
2. Există câteva străzi care se disting printr-un anume caracter specific.
83
3. Instituţiile (centru de plasament, secţii de poliţie, ambasade etc.), dar și unele funcţiuni
culturale (institute culturale, incubator „meșteșugăresc” etc.) sunt distribuite în mod
uniform în zonă. Instituţiile educative (o facultate și o universitate particulară, școli,
licee, grădiniţe – mai ales particulare) sunt de asemenea distribuite uniform.
Noduri comerciale
Scuarurile din zona de studiu atrag activitate economică mai ales activitatea comercială și de
servicii.
Piaţa Halei Traian – comerţ și servicii
Este zona cea mai activă din punct de vedere economic. Are potenţial deosebit însă prezintă
și cele mai mari probleme:
1 aspect fizic neîngrijit (cu excepţia Halei care a fost renovată și este folosită ca
supermarket Mega Image, un punct de atracţie pentru clienţi atât din cartier, cât și din
zone mai îndepărtate);
2 lipsa de perspectivă a micilor afaceri (în general mici comercianţi care cumpără dintr-
un loc și vând în altul fără a adăuga valoare produselor pe care le comercializează);
3 separaia între Hală și piaţa agroalimentară printr-un drum intens circulat auto (Calea
Călărași);
4 prezenţa unui număr foarte mare de bănci și farmacii care nu au program peste o
anumită oră, combinată cu lipsa altor funcţiuni care să activeze zona, conduce la
golirea zonei la orele serii;
5 prezenţa în număr mare a unei populaţii sărace de rromi este percepută ca fiind
principala cauză a lipsei de siguranţă în zonă atât de locuitori cât și de comercianţi.
Pache Protopopescu – comerţ și servicii
Zona este destul de activă însă lipsită de caracter. Restaurantele și terasele profită de
traficul de pietoni, care totuși, din cauza configurţrii nesatisfăcătoare a intersecţiei, nu-
și atinge potenţialul. Restul magazinelor sunt mici comercianţi – magazine alimentare,
de haine, cu produse naturiste.
Foișor – comerţ și servicii
Partea nordică a scuarului beneficiază de prezenţa unor restaurante de cartier cu un
84
număr mare de clienţi. În rest scuarul este punctat de mici magazine alimentare, o
farmacie, și un magazin de papetarie. Spitalul de Ortopedie Foișor ocupă întreaga
parte estică a scuarului.
Străzi cu o specializare mai pregnantă

Calea Călărașilor
Este cea mai diversă stradă din zonă și își menţine caracterul istoric de stradă comercială, pe
ea găsindu-se multe magazine, sedii de firmă, restaurante, un hotel și alte funcţiuni.
Caracterul străzii este diferit deoparte și de alta străzii Traian: la vest predomină magazinele
mici, câteva ateliere, restaurante, sedii de firmă, iar la est, spre zona de blocuri, predomină
depozitele de materiale de construcţii.
Strada Traian
Deși una din străzile principale, se remarcă printr-o activitate economică scăzută în
comparaţie cu alte străzi din zonă. Cele câteva imobile de birouri nu reușesc să dinamizeze
vreun fel de funcţiuni conexe. Traficul foarte aglomerat și parcările neregulamentare fac ca și
puţinele magazine care apar în dreptul scuarurilor de pe strada Traian să nu poată face faţă
mult timp (strada este punctată de magazine închise). Instituţii precum Liceul A.D. Xenopol,
Centrul pe Plasament Neghiniţă sau sediul DIICOT sunt cele mai pregnante funcţii pe strada
Traian.
Strada Popa Nan
Paralelă cu strada Traian, strada Popa Nan beneficiază de un trafic auto mai redus și efectul
este benefic pentru viaţa economică. Strada este punctată de grădiniţe particulare, o
multitudine de sedii de firme grupate intr-un ansamblu industrial, școli particulare și de stat și
multe cafenele și restaurante.
Strada Iancu Cavaler de Flondor
Este o stradă foarte activă din punct de vedere al activităţii economice. Datorită interzicerii
traficului auto (chiar dacă acest lucru nu este respectat în totalitate), strada beneficiază de
mult trafic pietonal, cel mai însemnat cantitativ în intersecţia de la Foișor (cu excepţie
trotuarelor cu staţii RATB). Astfel pe o stradă de 50 m lungime sunt 3 terase, un magazin de
biciclete, un magazin alimentar, și câteva sedii de firme.
Instituţii
Zona inclusă în analiza funcţională este populată cu instituţii de tot felul, subliniind caracterul
de zonă centrală.
1 Există foarte multe licee, școli și grădiniţe (mai ales particulare) în zonă. Facultatea de
Știinţe Politice își defășoară activitatea pe latura de nord a scuarului Plantelor, iar
Universitatea Hyperion se află la intersecţia Căii Călărașilor cu strada Popa Nan.
2 În zonă există o școală pentru copii cu deficienţe de vedere, un centru de plasament

și un orfelinat.
85
3 Muzeul Foișorul de Foc este un reper cultural la nivelul întregului oraș, dar inactiv.
4 Un spital în funcţiune – Spitalul de Ortopedie Foișor, și unul desfiinţat de curând –

Spitalul Caritas de pe strada Maxiliam Popper, reprezintă cele mai importante instituţii
medicale.
5 Sediul DIICOT și o secţie de poliţie sunt ambele localizate pe strada Traian.
6 Două ambasade – ale Croaţiei și Danemarcei – se află pe strada dr. Burghelea, în

clădiri istorice renovate.
7 Incubatorul de arte și meserii de pe strada Traian, ca și cele două centre culturale de

pe strada Plantelor contribuie la diversitatea de instituţii ale zonei.
Din păcate aceste instituţii au o legătură foarte slabă, dacă nu inexistentă cu cartierul
unde sunt localizate.
Există o diferenţă semnificativă între dinamica activităţii economice de la nord de Calea

Călărașilor și la sud. Dacă la nord există o varietate de funcţiuni economice, spre sud atât
numărul cât și diversitatea activităţilor scade. Zona adiacentă străzii Matei Basarab, care a
suferit schimbări majore în ultimii 50 de ani, este un exemplu grăitor. De-a lungul acestei
străzi, între strada Parfumului și strada Popa Nan se găsesc un restaurant (la intersecţia cu str.
Parfumului), câteva mici magazine alimentare (la intersecţiile cu str. Traian și cu str. Popa Nan)
și servicii funerare (la intersecţia cu str. Labirint).
Oportunităţi din punct de vedere al funcţiunilor zonei

Diversitatea funcţiunilor apărute în zonă sugerează un bun potenţial de dezvoltare
economică.
1 Caracterul compact al nodurilor de activitate.
2 Structurarea unei vocaţii economice pe străzi precum strada Popa Nan.
3 Prezenţa unui număr mare de instituţii, destul de diverse, care ar putea deveni
parteneri într- un proces de regenerare urbană, și ar putea îmbunătăţi contactul cu
cartier.
Prezenţa unor iniţiative interesante precum incubatorul de arte și meșteșuguri de la
numărul 107 pe str. Traian, care atrag public în cartier.
86
Anexa 5 - Studiu demografic al Cartierului Traian
87
1. Date demografice
La momentul elaborării acestei documentaţii, singurele date demografice la nivel de
circumscripţie de recensământ provin de la recensământul din 2002.
Zona de studiu se află la intersecţia a trei circumscripţii de recensământ, una în sectorul 2 și

două în sectorul 3. Din cauza acestei împărţiri, datele prezentate mai jos pot prezenta
anomalii.
În ceea ce privește structura populaţiei zona de studiu se remarcă prin două diferenţe
semnificative faţă de municipiul București în general. Pe de o parte, grupa de vârsta 0-14
depășește semnificativ media la nivelul capitalei, mai ales în circumscripţiile din sectorul 3
(zona de la sud de Calea Călărași). Pe de altă parte, populaţia de peste 65 de ani depășește
media capitalei, mai ales în circumscripţia din sectorul 2 (zona de la nord de Calea Călărași).
Pentru grupa de vârsta 30-64 nu se observă diferenţă între zona studiată si teritoriul capitalei.
88
In ceea ce privește gradul de educaţie a persoanelor din zona de studiu, ponderea

persoanelor cu studii superioare este mult mai mare decat media pe întregul oras (aproape
dublu) în timp ce pentru celelalte categorii sunt mai mici decât mediile la nivel de oraș.
Analizând aceste grafice, reiese faptul că zona de studiu este una cu o populaţie
reprezentativă pentru pătura de mijloc.
89
Din punct de vedere demografic, problemele acestei zone devin evidente în momentul în
care analizăm proporţia persoanelor active în comparaţie cu cea a persoanelor inactive.
Populaţia inactivă reprezintă 57% din populaţia Bucureștiului. În circumscripţia 3 din sectorul
2 ea este însă de 63% (datorită în mare parte numărului mare de persoane cu vârsta peste
64 de ani), în vreme ce la nivelul celorlalte două circumscripţii din sectorul 3 ea este de 52%
(mai mică decât media pe oraș), având însă o pondere mai mare persoanele întreţinute de
stat sau de către alte persoane.
Astfel zona studiată încadrată în sectorul 2 este locuită de o populaţie cu un nivel de trai
mai ridicat, dar destul de îmbătrânită, în timp ce în zona studiată încadrată în sectorul 3
întâlnim o rată a dependenţei mai ridicată și un nivel de trai mai scăzut.
90
Anexa 6 - Planul Industrial al Orașului București 1928 -

Zona Traian
91
92
Anexa 7 - Situri și clădiri cu potențial pentru regenerarea

cartierului
93
94
Anexa 8 - Strucura actuala a Complexului Mătasea Populară
95
Anexa 9 - Suprafeţe Funcţionale ale Complexului
96
Anexa 10 - Dosare de Avizare consultate pentru elaborarea

evaluării Ansamblului Mătasea Populară
97
Anexa 11 - Funcţiuni si suprafeţe rezultate conform analizei
98
99
Anexa 12 - Tipuri de afaceri din sectorul Industriilor Creative

conform Codului CAEN
100
Anexe 13 - Categorii de fonduri structurale și programe

europene pentru regenerarea urbană
101
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)

Obiectiv principal – reducerea disparităţilor de dezvoltare între diferitele regiuni ale Uniunii
Europene prin sprijinirea îndeosebi a regiunilor mai puţin dezvoltate, inclusiv a regiunior
industriale în declin, zone urbane şi rurale în dificultate, precum şi regiuni afectate de un
handicap geografic sau natural.
Finanţare FEDER - proiecte de infrastructură, investiţii pentru crearea de noi locuri de muncă,
investiţii Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru
IMM-uri etc.
Programul Operaţional Regional (POR)
Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate
teritorial şi durabile, a Regiunilor României, prin concentrarea asupra polilor urbani de
creştere, îmbunătăţirea infrastructurii şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea
economică, pentru a face din Regiunile României, locuri mai atractive pentru investitori şi
locuitori”.
Axa Prioritară 1 a POR: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere
finanţează în cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană proiecte din următoarele
domenii:
1. Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv

transportul public urban.
2. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri.
3. Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea

serviciilor sociale.
Fondul Social European (FSE)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (FSE – POS DRU)
Obiectiv: dezvoltarea resurselor umane prin instruirea în domeniul managementului de

proiect, fondurilor structurale, dezvoltării urbane etc.
102
Axa Prioritară 2 - Domeniul de intervenţie Creşterea accesului şi participării la formarea

profesională continuă.
Axa prioritară 5 – Promovarea măsurilor active de ocupare;
Axa prioritară 6 – Promovarea incluziunii sociale.
Programul de Cooperare Interregională URBACT II - destinat cooperării între

oraşele Uniunii Europene
Obiectiv: Satisfacerea necesarului de informaţii în procesul de eficientizare a politicilor de

dezvoltare urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze
viitoarelor circumstanţe de dezvoltare.
Axele prioritare şi sub-temele aferente
Axa prioritară 1: Oraşe, promotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă
• Promovarea antreprenoriatului;
• Îmbunătăţirea Inovării şi Economiei Cunoaşterii;
• Ocuparea forţei de muncă şi capitalul uman.
Axa prioritară 2: Oraşe Atractive şi Unite
• Dezvoltarea integrată a zonelor degradate sau încurs de degradare;
• Integrarea Socială;
• Aspectele legate de mediu;
• Guvernanţa şi planificarea urbană.
Axa prioritară 3: Asistenţa tehnică (asigură managementul şi implementarea Programului)
103
MĂTASEA
POPULARĂ

Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și

Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONVERSIA FUNCŢIONALĂ

Stud. Arh. Răzvan Zamfira

Un prim pas în elaborarea unei strategii de regenerare este identificarea oportunităţilor și

birouri și funcţiuni adiacente pentru micro-întreprinderi poate fi explorată că modalitate nouă

Parteneriatul public-privat - baza oricarui proiect de dezvoltare integrată 16

Considerente generale privind programele de finanţare europene și naţionale actuale

Definirea cadrului strategic bucureștean pentru regenerarea urbană 18

Concluziile diagnosticul zonei de studiu 19

Economia locala - potenţator al creșterii durabile 20

Contribuţia Industriilor Creative la Economia Naţională 24

Ramuri ale activităţilor economice 25

Posibilităţi de intervenţie in cadrul strategiilor de dezvoltare ale municipalităţilor 28

Corelarea spaţiului fizic cu tipul firmelor incubate 33

Spaţiul de desfășurare al activităţilor de incubare 36

Concordanţa cu obiectivele strategice europene Eu2020 40

Studii de caz - Incubatoare de Afaceri 43

• North East Business and Innovation Center 46

Propunere Mătasea Populară 48

Modalităţi de implicare a investitorilor locali in dezvoltarea proiectului 50

Identificarea tendinţelor actuale ale pieţei imobiliare din București și a perspectivelor

• Piaţa spaţiilor de birouri 51

• Piaţa imobilelor rezidentiale 52

• Conculzii - nevoia de investiţii cu factor de risc redus 53

Industria Ușoară - situri cu potenţial mare de reconversie din zona Traian 56

Metode și criterii de diagnoză a potenţialului de conversie pentru fostele ansambluri

Modalităţi de intervenţie arhitecturală 58

• IMd Consulting Engineers 59

• Academia de Muzică Red Bull 63

Anexa 1 - Delimitarea zonei supuse procesului de regenerare - Cartierul

Anexa 2 - Extras din documentele strategice locale pentru zona de studiu

• 2. PUG 2000 ................................................................................................................................................................................78

• Planurile Urbanistice Zonale Sector 2 și Sector 3............................................................................................................79

• PIDU Central București .............................................................................................................................................................79

Anexe 3 - Analiza fondului construit al Cartierului Traian 81

Anexe 4 - Analiza funcţională a Cartierului Traian 83

Anexa 5 - Studiu demografic al Cartierului Traian 87

Anexa 6 - Planul Industrial al Orașului București 1928 - Zona Traian 91

Anexa 7 - Situri și clădiri cu potenţial pentru regenerarea cartierului 93

Anexa 8 - Strucura actuala a Complexului Mătasea Populară 95

Anexa 9 - Suprafeţe Funcţionale ale Complexului 96

Anexa 10 - Dosare de Avizare consultate pentru elaborarea evaluării

Anexa 11 - Funcţiuni si suprafeţe rezultate conform analizei 98

Anexa 12 - Tipuri de afaceri din sectorul Industriilor Creative conform

Anexe 13 - Categorii de fonduri structurale și programe europene pentru

REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ

A regenera este un termen împrumutat din domeniul biologic și desemnează procesul de

Transpus la nivelul orașului, conceptul de regenerare presupune îmbunătăţirea de lungă

Conform Declaraţiei de la Toledo elaborate de Conciliul UE și semnate în anul 2010 de toată

Regenerarea urbană presupune în primul rând o ABORDARE INTEGRATĂ în locul uneia

• mai multe niveluri de intervenţie: punctuală, la nivelul cartierului în dificultate, corelată cu

Proiectele de regenerare urbană se realizează pe zone urbane precis delimitate în spaţiu

Etapele realizării unui proiect integrat de regenerare urbană

Definirea pașilor necesari realizării unui proiect integrat de regenerare

1. Elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului. Elaborarea strategiei de dezvoltare se

2. Identificarea nevoilor de regenerare urbana din cadrul strategiei de dezvoltare a

3. Identificarea zonelor care necesită proiecte integrate de regenerare urbană a căror

• Stabilirea viziunii, obiectivelor şi a programului

Programul urban de acţiune va concretiza obiectivele generale pentru dezvoltarea urbană a