Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF
Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF
Conversia Functionala A Spatiilor Indust PDF
A SPAŢIILOR INDUSTRIALE
ÎN CONTEXTUL
REGENERĂRII URBANE
INTEGRATE
- planificarea strategică a intervenţiilor -
MATĂSEA
POPULARĂ
INTRODUCERE
Lucrarea de licenţă prezintă oportunitatea unică de abordare a unui proiect de arhitectură
dintr-o dublă ipostază, de beneficiar și proiectant. Definirea intereselor și valorilor pentru care
cele două părţi acţionează căpăta astfel o importanţă crucială pentru înţelegerea
posibilităţilor de negociere ale proiectului și modul în care gândirea antreprenorială a
clientului poate fi transpusă într-un obiect arhitectural, personalizat nevoilor acestuia de cost,
reprezentare și calitate. Prin intermediul acestui filtru economic se reliefează o nouă imagine
mult mai pragmatică a obiectului de arhitectură, în care datele statistice, climatul economic și
direcţiile de dezvoltare primează, proiectul fiind net subordonat acestora. Utilizarea unei
gândiri pragmatice situate la graniţa dintre economic și arhitectural este susţinută și de
multitudinea de cazuri contemporane de bună practică, aceasta făcând de multe ori diferenţa
dintre un proiect de succes ale cărui valori estetice și formale beneficiază de o largă
răspândire în mediul social-cultural și anonimatul.
Alegerea și alăturarea subiectelor tratate în următoarele pagini, cel al regenerării urbane
integrate și al conversiei funcţionale nu este una întâmplătoare, ele decurgând clar una din
cealaltă și fiind probabil două dintre cele mai grăitoare exemple de abordare pragmatică,
economică.
Plecând de la această premisă, lucrarea de faţă reprezintă o explorare a diferitelor etape de
decizie strategică care au loc înaintea începerii proiectului de arhitectură dar influenţează
într-un mod decisiv selecţia locaţiei, tipului de intervenţie, programului aritectural și nu în cele
din urmă a esteticii construitului.
În ciuda importanţei sale, dezvoltarea strategică rămâne un domeniu puţin explorat în
practica de arhitectură actuală. Cu toate acestea, sub infulenta climatului economic nefast, ea
își face din ce în ce mai des apariţia printre instrumentele birourilor consacrate din întreaga
lumea.
Structura lucrării este direcţionată de lipsurile semnalate, de aici decizia de a trata subiectul
strategic într-o serie de capitole ample urmând că transformările construitului să fie analizate
printr-o serie de studii de caz și cercetări cu privire la posibilităţile de optimizare sustenabilă
și eficientizare energetică cu investii reduse.
Pentru o mai bună înţelegere s-a ales utilizarea unui context real, cel al Cartierului Traian din
București, deciziile și palierele de analiză fiind personalizate caracterului acestuia.
1
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
PLAN DE IDEI
Catalizatorul acestei lucrări de cercetare este Cartierul Traian din București. Acesta se
diferenţiază de restul zonelor centrale ale orașului prin caracterul sau, unul dintre ultimele
areale din interiorul inelului central care păstrează aspectul tradiţional bucureștean, fiind în
mare parte protejat de transformările radicale de sistematizare din perioada comunistă.
Cartierul a evoluat organic, având ca nuclee bisericile Oborul Vechi, Popă Soare, Popă Nan,
Sf. Ștefan, Hagiului, Mantuleasa, Sf. Mina, Lucaci, în jurul cărora s-au structurat primele spaţii
publice. La sfârșitul secolului XIX a început realizarea bulevardului Pache Protopopescu și
Ferdinand și pavarea și regularizarea străzilor din cartier. Din această perioadă datează
caracterul actual al străzilor (dimensiuni, aliniamente, plantaţii, faţade, etc.) precum și
organizarea maidanelor în scuaruri și pieţe urbane (piaţa Foișorul de Foc, scuarul din faţa
bisericii Sf. Ștefan, scuarul de lângă ansamblul Bisericii Popa Nan, etc.) - vezi Anexa 1 -
Delimitarea zonei supuse procesului de regenerare - Cartier Traian, Bucuresti
Cartierul este definit de două axe principale, Calea Călărași și strada Traian. Calea Călărași
fostă Podul Vergului, “este una din principalele căi de acces și circulaţie în oraș, mărginită de
case cu prăvălie”1 . La intersecţia cu strada Traian s-a construit Hala Traian între anii 1889 și
1902, după proiectul arhitectului italian Giulio Magni.
Sistematizările urbane extrem de agresive începute în anii ‘80 au creat răni adânci, cu efecte
urbane și sociale importante către limitele zonei: fragmentarea sau dispariţia unor străzi,
distrugerea ţesutului (la capătul sudic al străzii Traian, unde se intersectează cu axul Victoria
Socialismului), clădiri mutate de pe aplasamentul istoric (ex. biserica Olari), inserţii cu scară și
caracter diferit (“placările” cu blocuri de pe Călărași, Matei Basarab, Calea Moșilor) etc.
Tendinţa de distrugere și ignorare a ţesutului tradiţional a continuat și după 1989, astfel că o
mare parte a fondului construit se află astăzi în stare proastă de întreţinere și prezintă risc
seismic ridicat, în timp ce în zonele destructurate, rămase în urma intervenţiilor socialiste, dar
din ce în ce mai frecvent și în interiorul zonelor cu ţesut protejat, dezvoltarea imobiliară
intensivă, prin ocupare mare a parcelei, comasare de parcele și derogări exagerate de la
regimul de înălţime a transformat iremediabil caracterul zonei. Noile programe/funcţiuni
(blocul tip de locuinţe sociale, clădiri de birouri) creează incompatibilităţi funcţionale, dar și
estetice (prin materiale, relaţia de plin-gol a faţadei) cu existentul.
1 LASCU Nicolae, Bulevardele Bucureștene până la Primul Război Mondial, Simetria, București, 2011
2
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Cu toate acestea, pericolul cel mai mare vine din partea administraţiei locale care, în urma
elaborării Studiului de Transport Urban în anul 19972, a inclus printre obiectivele de
dezvoltare ale orașului, lărgirea Străzii Traian între Bulevardul Unirii și Pache Protopopescu.
Efectul acestei transformări poate fi similar celei din zona Berzei-Buzesti, unde proiectul de
îmbunătăţire a infrastructurii caraosabile a ignorat efectul distructiv pe care l-ar putea avea
asupra climatului local.
Regenerarea urbană a acestei zone reprezintă o ocazie importantă pentru București de a
recupera o zonă a capitalei atât în ceea ce privește calitatea locuirii cât și a specificului local,
mai ales că zonă prezintă un potenţial ridicat de a deveni un punct de atracţie din punct de
vedere economic datorită amplasamentului sau la limita zonei centrale definite de Planul
Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) cât și o zonă plăcută pentru locuitorii ei și nu numai.
Prezentul studiu pornește de la premisa regenerării urbane ca unică metodă de intervenţie în
ţesutul existent al orașului care asigură buna negociere dintre interesul privat și cel public
ducând la o dezvoltare echilibrată și durabilă a orașului.3 Spre deosebire de intervenţiile
private necoordonate care aduc de obicei în zonă funcţiuni necorespunzătoare specificului
local, prezenţa administraţiei publice în elaborarea proiectului poate asigura concordanţă
soluţiei cu strategiile integrate locale și obiectivele de dezvoltare europene în vigoare
precum și accesul la un număr ridicat de fonduri structurale europene.
Aceste acţiuni au ajuns să facă parte din priorităţile agendei politice actuala în România, ele
fiind asociate obiectivelor formulate generic în politicile publice sub numele de dezvoltare
urbană durabilă - obiective susţinute de către Uniunea Europeană, printr-o multitudine de
politici și programe specifice.4
La nivelul Bucureștiului, în concordanţă cu directivele naţionale și europene au fost elaborate
în ultimii ani o serie de documente strategice care vor reprezenta la rândul lor, punctul de
pornire pentru detalierea direcţiilor de dezvoltare ale zonei Traian (vezi Anexa 2 - Extras din
documentele strategice locale pentru zona de studiu): Conceptul Strategic București 2035,
PUG 2000, PUZ sector 2 și sector 3, PIDU Central București (care abordează zona Hala
Traian ca zonă de influenţă a ariei PIDU). Ele încurajează proiectele de regenerare și
modalităţile durabile de îmbunătăţire a mediului socio-cultural și economic local.
2Central Consultant Inc. Padeco Co., Ltd. - Comprehensive Urban Transport Study of Bucharest City and its
Metropolitan Area (03/2000), Martie 2000, p. 31
3HUDSON Ray, “Region and place: rethinking regional development in the context of global environmental
change”, in Progress in Human geography 31(6) (2007) pp. 827-836
4IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika, GHERGHINESCU Oana,
VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ Privind Regenerarea Urbana - Ministerul Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintelor,2007
3
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
5DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries - Growth potential in specific
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p.29
6DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 63
4
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
România este în creștere, iar în 2005 era exemplificată prin ponderi de 3.55% din PIB, 2.36%
din numărul de salariaţi sau 0.24% din exporturi.7
În ciuda previziunilor optimiste și al potenţialului de transformare, industriile creative sunt
încă o ramură fragilă a economiei iar analiza elaborată la nivelul cartierului Traian arată că un
număr mare dintre ele nu reușesc să supravieţuiască primilor ani de activitate. În mare parte
problema actuală este cauzată de lipsa pregătiri antreprenoriale adecvate a proprietarilor,
planificarea necorespunzătoare a dezvoltării dar și de gradul mare de competitivitate de pe
piaţă.8
Pentru remedierea disfuncţionalităţilor este necesară implementarea unor pachete de
programe și servicii de susţinere și mentorat care la nivelul strategiilor europene în vigoare
poartă denumirea de incubatore de afaceri. Ele promovează spiritul antreprenorial,
monitorizând și oferind consultanţă firmelor interesate în toate etapele evolutive, de la
stabilirea planului de afaceri iniţial până la promovarea și distribuţia produselor finite.
Existenţa unui spaţiu de incubare fizic nu este obligatorie, în multe cazuri incubatoarele
activând în mediul virtual, însă pentru a oferi o calitate și o gamă mai largă de servicii ele au
nevoie și de un spaţiu fizic în care firmele interesate să poată să își împărtășească
experienţele și să aibă posibilitatea de a colabora pentru elaborarea unor proiecte de o mai
mare anvergură.
În funcţie de tipul companiei care urmează a fi incubată, caracteristicile clădirii pot varia prin
mărime, spaţiu şi servicii oferite. Industriile Creative (IC), prin natura lor, impun alăturarea unei
multitudini de funcţiuni conexe și spaţii de lucru cu un aspect și personalitate aparte.
Obiectele create de IC sunt de cele mai multe ori munca unui întreg colectiv, colaborarea
reprezentând un aspect primordial în procesul de producţie și circulaţie liberă a ideilor.
Incubatoarele sociale si centrele de inovaţie europene au apărut ca răspuns la cererea în
creștere pentru spaţii de lucru alternative. Ele oferă posibilita închirierii unor birouri in clădiri
cu personalitate, foste fabrici sau ansambluri situate în zone cu o incărcătura istorica inedită.
Funcţiunile acestora sunt utilizate in comun de o multitudine de persoane cu pregatiri
diverse: antreprenori, asociatii, artisti, studenti, cercetatori, etc care beneficiaza de programe
de pregatire profesionala, participa activ la amenajarea si personalizarea spatiului de lucru si
sunt incurajati sa stabileasca parteneriate cat mai diverse. Succesul programului este dovedit
7DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 76
8DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries - Growth potential in specific
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p.12
5
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
de numarul mare de astfel de proiecte elaborate in ultimii ani in UE9 , trendul international
fiind preluat si in Romania, unde s-au format în ultimii ani, cu resurse proprii, câteva centre
creative (Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu, București) multe dintre iniţiativele acestora fiind
apreciate și premiate international.
Conceptul are insa si o serie intreaga de limitari10 . Simpla inchiriere a unei mese de lucru si
asigurarea servicilor de mentorat nu avantajeaza decat o mica parte a antreprenorilor (cei
pentru care baza activitatilor este munca de birou cu ajutorul calculatorului si a sistemelor
informatice), iar tarifele oferite sunt de multe ori greu de justificat pentru pachetele de servicii
oferite, mai ales cand vine vorba despre antreprenori aflati la inceput de drum si cu un capital
redus. Singurul mod in care centrul isi poate asigura succesul (mai ales in cazul unei piete
reticente la initiative alternative cum este cea romaneasca) este diversificarea numarului de
servicii si alaturarea de functiuni complementare de industrializare, promovare si distributie.
Functiunile suplimentare sporesc insa considerabil investitia initiala si riscurile aferente.
Pentru ca aceste costuri suplimentare sa nu fie suportate de firmele client ale programului,
este necesara etapizarea investitiei, asigurarea unui parteneriat cu un numar mare de
investitori si identificarea investitiei optime pentru atingerea obiectivelor.
Prima parte a discuţiei a urmărit definirea necesarului de funcţiuni din cadrul proiectului însă
demararea a acestuia depinde de gradul de implicare și interesul dezvoltatorilor locali pentru
astfel de programe. Analiza investiţiilor direcţionate către piaţa imobilaira bucureșteană
scoate în evidenţă încapacitatea sa de adaptare la cerinţele locale și lipsa diferenţierii
abordărilor. Ultimii ani au fost caracterizaţi de o constantă sporire a stocului de clădiri de
birouri fără, însă că cererea pieţei să solicite acest lucru. Anul 2012 și prognozele pentru anul
în curs indică un grad de ocupare sub 60%, singurele proiecte performante economic fiind
cele situate în zonele ultracentrale unde chiriile au rămas în continuare ridicate. Piaţa
rezidenţială se află și ea într-o perioadă de criză profundă, singurele momente de creștere
incheinduse o data cu programul de finanţare guvernamentală “prima casa”. Pentru anul
2012, investiţiile din ambele sectoare, rezidenţial și birouri, au fost direcţionate către
construcţii mici pentru care riscul iniţial al investiţiei este de asemenea unul redus. Situaţia
actuală îi obligă pe investitori să identifice noi pieţe pentru proiectele lor iar construcţia de
9DICHTER Geordano, VANRIE Philippe - Coworking - Collaborative spaces for microenterpreneurs - European
Community Business & Innovation Center, Octombrie 2012, p. 5
10HUWART Jean-Yves SZKUTA Katarzyna, OSIMO David - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Globale, Creative Wallonia, 2010, p. 17
6
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
7
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
INDEX
REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ 12
Definirea pașilor necesari realizării unui proiect integrat de regenerare urbană 14
INDUSTRIILE CREATIVE 21
Analiza comparativa internaţionala a domeniului 22
Diagnosticul sectorului 27
INCUBATORUL DE AFACERI 30
Descrierea procesului de incubare 32
Finanţarea 42
• Innotek 43
• Considerente Generale 50
Conversia funcţională/reabilitarea 55
Avantajele conversiei in contextul actualei cercetări 55
• Zap’ Ados 66
Concluzie 69
Bibliografie 70
Glosar de termieni 73
10
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
11
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Regenerarea urbană integrată, așa cum este ea practicată în Europa și în alte părţi ale lumii,
reprezintă o schimbare a felului în care sunt privite problemele urbane. Logica de plan (axată
pe o soluţie prestabilită) specifică urbanismului tradiţional este înlocuită cu o logică de proces
(axată pe transformare). Ea este materializată prin intermediul unei ample serii de proiecte
integrate de dezvoltare care își propun să articuleze:
12
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
13
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
14
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
4. Construirea pentru fiecare zonă a unui proiect de regenerare urbană prin parcurgerea
următoarelor etape:
• Analiza SWOT a zonei (din punct de vedere social, urbanistic, istoric, arhitectural, al
infrastructurii, al factorilor de mediu, al regimului de proprietate, al siguranţei etc.)
• Diagnosticul zonei
• identificarea surselor de finanţare potenţiale (buget de stat, buget local, fonduri UE,
fonduri private)
15
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Actorii sectorului privat: lideri de opinie în domeniul afacerilor, instituţii financiare, organizaţii
profesionale, investitori naţionali și internaţionali.
Actorii societăţii civile: proprietari de clădiri şi terenuri din zonă, utilizatori-persoane fizice şi
juridice care îşi desfăşoară activitatea în zonă, proprietari/asociaţii de proprietari, chiriaşi/
asociaţii de chiriaşi, Media, Organizaţii non-guvernamentale naţionale şi internaţionale
(asociaţii de cartier în zona de intervenţie, asociaţii profesionale, de protecţia mediului, de
16
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Rolul societÄtii civile este esenţial. Membrii săi cunosc mult mai bine zona de intervenţie și
pot contribui prin participarea activă la definirea problemelor și a identitătii locale. Dialogul
este mai bine structurat atunci când aceștia sunt organizaţi în asociaţii non-guvernamentale,
asociaţii de proprietari sau de chiriași. Locuitorii și organizaţiile care utilizează un cartier pot
avea interese de natură diferită: economice, sociale, culturale, spirituale, însă toţi sunt direct
interesaţi de viitorul zonei și al comunitătii pe care o reprezintă.
17
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
• Parteneriate public-privat
Documentele în vigoare la realizare acestui studiu (Conceptul Strategic București 2035, PUG
2000, PUZ Sector 2 și Sector 3, PUZ zone construite protejate, PIDU Central București - vezi
Anexa 2 - Extras din documentele strategice locale pentru zona de studiu) afirmă în
unanimitate nevoia de îmbunătăţire a calităţii vieţii și a actului locuirii dar și menţinerea
elementelor simbolice și identitare ale Bucureștiului și transformarea lor în motoare ale
economiei locale.
18
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Dintre toate cele 5 acte menţionate, PIDU Central București conferă o atenţie deosebită
recuperării și potenţării cartierelor tradiţionale, fiind în șine un instrument de dezvoltare și
regenerare urbană. Obiectivele, priorităţile și proiectele integrate definite aici vor servi ca
punct de pornire pentru stabilirea drectiilor de acţiune în zona Traian. Acestea sunt:
Spaţiile publice existenţe s-au format în jurul parohiilor tradiţionale, intervenţiile socialiste
ignorând subiectul creării de noi spaţii comunitare. Gradul de utilizare al acestora este ridicat
19
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Din punct de vedere demografic, problemele acestei zone devin evidente în momentul în
care este analizată proporţia persoanelor active profesional. Au fost identificate două zone
diferite prin caracteristicile generale, graniţa dintre ele fiind definită de Calea Călărași. Zonă
situată în Sectorul 2 (la nord de Calea Călărași) prezintă o populaţie îmbătrânită dar cu o
pregătire profesională superioară în timp ce zonă situată la sud de bulevar se definește
printr-o rată a dependenţei de serviciile sociale mai ridicată și un nivel de trăi mai scăzut.
Dintre direcţiile de analiză cea mai promiţătoare pentru potenţialul sau de îmbunătăţire a
întregului areal construit este cea economică, ea fiind selectată pentru continuarea studiului.
Diversitatea funcţiunilor apărute în zonă și prezenţa unor iniţiative interesante precum
incubatorubatorul de arte și meșteșuguri de la numărul 107 pe str. Traian sugerează un bun
potenţial de dezvoltare pe termen lung. Cartierul Traian este situat în aproprierea zonei
centrale a orașului și reprezintă un punct de interes major pentru micro-întreprinderi,
persoane fizice autorizate și organizaţii non-profit, datorită chiriilor mici și accesibilităţii
ridicate.
În ciuda acestui potenţial, la momentul studiului, zona nu oferea posibilitatea unor spaţii de
lucru de calitate, însă cererea pieţei putea fi evidenţiată prin multitudinea fostelor spaţii
industriale și caselor transformate în “cladiri de birouri” în care își desfășoară activitatea un
număr foarte mare de firme. Zona are de asemenea un profil economic aparte, studiul anexat
identificând un număr mare de micro-întreprinderi din domeniul industriilor creative a căror
pondere este mult peste media înregistrată la nivelul municipiului.
20
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
INDUSTRIILE CREATIVE
INDUSTRIILE CREATIVE sunt acele industrii care îşi au originea în creativitatea, talentul şi
măiestria indivizilor şi care au potenţialul creării de locuri de muncă şi de a genera
prosperitate prin producerea şi exploatarea creativităţii, muncii intelectuale şi a ideilor, adică
a proprietăţii intelectuale(Department of Culture, Media and Sport (DCMS), UK, 2001). Ele
includ unsprezece mari domenii economice:
1. publicitate;
2. arhitectură;
3. arte și antichităţi;
4. meșteșuguri;
5. design,
6. modă;
7. film, video și fotografie;
8. software, jocuri și editare electronic;
9. muzică și artele spectacolului;
10. editare;
11. televiziune și radio.
Conceptul de Industrie Creativă (IC), a fost definit pentru prima oară oficial în Australia, în anii
`90, a fost preluat in 1997 şi popularizat de guvernarea laburistă a lui Tony Blair. Ideea de a
conceptualiza zona aflată la intersecţia creativităţii, culturii, afacerilor și tehnologiei într-o
singură grupare a “descatușat” creșterea și dezvoltarea acesteia, impactul pozitiv fiind
resimţit atât pe plan naţional cât și internaţional.
România a făcut primii pași către aceasta idee11 , incluzând industriile culturale în documentele
de politică publică, însă drumul către o strategie integrată, centrată pe industrii creative, este
deocamdată abia început, existând un număr mic de date şi studii12 pe această temă.
Analizele cu privire la industriile creative și culturale indică unanim un potenţial de creştere
mult mai rapid faţă de restul economiei. Datele sunt clare: o parte importantă din economiile
statelor dezvoltate, în jur de 10% în ocuparea forţei de muncă şi cca. 5% în producerea PIB,
se sprijină direct pe efortul creativ al oamenilor, fără să socotim aici şi contribuţia lor indirectă
11Ministerul Culturii si Cultelor, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Politica în domeniul culturii
2007-2008, Programul de guvernare 2009-2012
în economie şi societate în general.13 Deşi mai greu, dacă nu imposibil de cuantificat în lipsa
unor supoziţii de lucru, efectele de antrenare în economie sunt la fel unanim creditate cu
influenţe majore asupra creşterii economice şi inovaţiei, precum şi a dezvoltării capitalului
social.
Estimările realizate pe economia României converg către concluzii similare pentru o
economie aflată la un nivel mai redus de dezvoltare. Importanţa industriilor creative în
România este în creştere, iar în 2005 este exemplificată prin ponderi de 3.55% din PIB,
2.36% din numărul de salariaţi sau 0.24% din exporturi.14
În toate ţările membre UE, IC au reprezentat sectoare dinamice ale economiei care au creat
locuri de muncă, ponderea celor angrenati în astfel de activităţi inregistrând o creştere
constantă pe termen mediu şi lung. In comparaţie cu UE-25, ţările UE-12 (noile ţări membre)
deţin o pondere procentuală mai mică a investiţiilor în creativitate şi cunoaştere (această
pondere a fost în 2003 de 1,2% în România faţă de 8,4% în Marea Britanie, 12,3% în Irlanda,
6% în Olanda etc.). Cu toate acestea, pentru perioada studiata, atât în România cât şi în alte
ţări membre ale UE, ponderea Industriilor Creative din PIB a fost mai mare decât cea a unor
13DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries - Growth potential in specific
segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011, p. 3
14DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 52
15 EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Martie 2010, pp. 9, 12
22
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
ramuri şi subramuri cum ar fi: prelucrarea produselor chimice, cauciuc şi mase plastice,
activităţi imobiliare etc.16
Sursa: DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008
16DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 58
23
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
La nivel naţional, IC au reprezentat aproximativ 2,27% din total producţie brută şi 3,55% din
PIB-ul economiei în anul 2005, oferind locuri de muncă unui număr de 101.801 angajaţi, care
reprezintă un procent de 2,36% din numărul mediu al salariaţilor la nivel de ţară, cărora le
revenea o proporţie de 3,50% din fondul total de salarii pe economie.17
Potrivit calculelor,18 ponderea sectorului în ocupare şi fondul de salarii la nivel naţional este
mai mare decât cea în producţia totală. Nivelul mai mare al productivităţii muncii, faţă de
media pe economia naţională se explică prin faptul că, de regulă, componentele acesteia
necesită un nivel mai înalt de calificare a forţei de muncă, mai ales că o bună parte a acesteia
se bazează pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sau pe alte profesii extrem de
specializate.
17DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008, p. 82
18 Idem, p. 91
24
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008
Sursa: DĂRĂȘTEANU Catalin, MUCICĂ Delia, PÂRVU Rodica, VASILE Valentin, ZAMAN Gheorghe - Contributia
economica a industriilor bazate pe copyright in Romania - Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii,
Aprilie 2008
În cadrul Industriilor CORE se includ acele activităţi ale căror produse finale depind în cel
mai mare grad de protecţia copyright-ului şi se bazează integral pe aceasta (potrivit
25
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Pornind de la clasificarea OMPI pentru industriile „core”, în această categorie, au fost incluse
29 de industrii (Anexa 12 - Tipuri de afaceri din sectorul Industriilor Creative conform Codului
CAEN) din Codul de Clasificare a Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) dintre care vor
fi reamintite doar cele cadru: tipografie, editare, reproducere înregistrări audio și video,
editare de programe calculator, publicitate, consultanţă și furnizare de produse software,
producţie de filme cinematografice și video, arhitectura, design industrial etc.
Micro-întreprinderile care acţionează în acest domeniu sunt incapabile să gestioneze
singure toate aspectele afacerii (strategie de dezvoltare, producţie, distribuţie, promovare,
marketing etc.). Din aceste considerente, valoarea finală a proiectelor este distribuită în mai
multe ramuri: la bază stau autorii (industria “core”). Aceste firme, în mare parte foarte mici, au
o abordare experimentală în realizarea prototipurilor. Ulterior, produsele finite ale acestora
sunt promovate de mari companii sau entităţi autorizate să exploateze drepturile de autor. În
această fază apăr câștigurile, urmând ca ele să fie redistribuite în amonte și aval.
Datorită diferenţei dintre cele două etape, firmele care le administrează au profile și
modalităţi de funcţionare pe piaţă diferite: pentru prima fază firmele se bazează pe
creativitatea angajaţilor și un grad extrem de mare de libertate în proiectare. În schimb,
pentru companiile de promovare, principalele obiective sunt rafinarea propunerilor și
distribuţia eficientă a conţinutului. Acestea solicită o forţă de muncă numeroasă dar cu o
pregătire profesională a angajaţilor mai scăzută.
Cele două ramuri diferă prin cantitatea investiţiei iniţiale: un actor al industriei creative are în
majoritatea cazurilor un necesar de accesorii destul de restrâns (IT sau programe de instruire
specializate) rezultând o investiţie iniţială redusă. Apar astfel, o multitudine de firme mici
aflate în concurenţă, dintre care doar o mică parte reușesc să se diferenţieze și să acapareze
un sector important din piaţă. La nivelul superior, al exploatării, ștacheta de intrare pe piaţă
este mult mai ridicată: firmele interesate trebuie să investească sume foarte mari pentru
dezvoltarea canalelor de distribuţie sau al platformelor de promovare. Competitivitatea la
acest nivel este astfel mai scăzută.
În pofida unei game largi de modele ale IC (de creaţie, producţie, distribuţie și utilizare), se
pot identifica totuși o serie de particularităti comune ale acestora între care amintim:
26
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
• volatilitatea pieţei;
Diagnosticul sectorului
Industriile Creative se detașează de alte ramuri ale economiei printr-un număr important de
caracteristici, care trebuie privite atât că atuuri cât și prin prisma problemelor lor de integrare
în modelul standardizat economic:
• Produsul finit al unora dintre ele nu este oferit pe piaţa liberă iar programele culturale sunt
susţinute financiar de sectorul public sau organizaţii non profit și caritabile.
• Majoritatea produselor realizate sunt intangibile (muzică, software) și necesită noi canale de
distribuţie. Majoritatea profitului din industriile creative nu poate fi generat prin metodele
utilizate în producţia de masă.
• Produsele sunt de multe ori unice, iar procedura de realizare este constant îmbunătăţită,
activitatea fiind comparabilă cu una de cercetare. Rezultă astfel dificultăţii de planificare în
avans și imposibilitatea realizării uneor previziuni de creștere obiective19 .
Forţa de muncă a IC prezintă de asemenea o serie de particularităti în ceea ce privește
salarizarea, nivelul de pregătire profesională și durata timpului de muncă. În mod normal
aceștia sunt supuși unor programe de instruire profesională și stagiatuă îndelungate care nu
garantează succesul imediat pe piaţa muncii. În afară de asta, un număr mare dintre
persoanele active lucrează pe baza contractelor de colaborare pe proiect și nu beneficiază
de un venit stabil. Fluctuaţiile puternice ale încasărilor reduc siguranţa planificărilor pe termen
19See Dapp - Your country needs innovative minds! Deutsche Bank Research. Current Issues. November 3,
2009, pp. 47-59
27
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
lung. Adiţional, suprasaturarea pieţei IC duce la promovarea unor salarii aflate sub media
generală.
O pondere importantă a domeniului este deţinută de personae fizice autorizate și prestatori
individuali de servicii fără o instruire antreprenorială prealabilÄ, artiștii alocîndu-și foarte puţin
timp exploatării financiare a realizărilor lor. Rezultatele programeleor de instruire actuale
indică faptul că majoritatea persoanelor active în IC duc lipsa cunoștiinţelor economice
necesare unei afaceri profitabile în domeniu.
În ciuda câștigurilor reduse și a dificultăţilor economcie, profesioniștii beneficiază de o
popularitate considerabilă20 , numărul de angajaţi ai sectorului mărindu-se constant.21 O mare
parte a celor interesaţi să activeze în domeniu sunt motivaţi de responsabilitătile reduse,
libertatea profesională și personală dar și dorinţa de a-și transformă pasiunile în activităţi
productive.
Prin natura lor, orașele creează un mediu propice pentru inovare și afaceri iar directivele
locale de dezvoltare durabilă au posibilitatea de a ghida imbunătăţirea pe termen lung a
climatului economic IC prin:
20MOISE Raluca, JDERU Gabriel, CRISTEA Darie - Atractivitatea profesiilor creative și orientări antreprenoriale
ale tinerilor în domenii creative, Universitatea București, Februarie 2013, p. 4
21GEA Strategy & Consulting - Importanţa economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială,
Octombrie 2011, p. 59
28
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
22 O zonă în care se află o universitate, o unitate de cercetare- dezvoltare şi mai mulţi agenţi economici şi în
care se desfăşoară activităţi de învăţământ, de cercetare şi de producţie. În parc, agenţii economici închiriază
un spaţiu, o clădire, un teren amenajat, pe care îşi desfăşoară activitatea. Parcurile oferă celor ce funcţionează
aici condiţii avantajoase de locaţie şi folosire a infrastructurii şi a comunicaţiilor, reduceri de tarife sau gratuităţi
pentru unele servicii, consultanţă în afaceri, consultanţă tehnologică, sprijin pentru realizarea de parteneriate
interne şi internaţionale, promovarea activităţilor din parc, acces la baze de date, asigură legătura cu
administraţia.
29
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
INCUBATORUL DE AFACERI
Conform definiţiei UK Business Incubator (UKBI) Incubatorul de Afaceri (IA) este „Un loc unde
sunt concentrate pe un spaţiu limitat firmele nou create. Obiectivul său este sporirea şanselor
de creştere şi a ratei de supravieţuire a acestor firme prin asigurarea unei clădiri modulare ce
are în dotare utilităţile necesare (telefax, computer etc.) şi unde se oferă sprijin managerial şi
servicii de asistenţă. Accentul se pune pe dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă.”
Această definiţie datează din 1990 şi se dovedeşte, pe fondul evoluţiei întregistrate între
timp, a fi mult prea axată pe aspectele fizice ale operaţiunilor dintr-un incubator.
O alternativă la această definiţie, care subliniază şi celelalte servicii oferite într-un incubator,
este cea dată de Asociaţia Naţională SUA a Incubatoarelor de Afaceri (US National Business
Incubation Association - NBIA):
30
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: Mathernova Katerina, Le Bail Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
European Commission Regional Policy, Februarie 2010
Statisticile arată24 că la nivel mondial afacerile care îşi încep activitatea în Incubatoarele
Tehnologice şi de Afaceri au şanse mai mari de supravieţuire în primii 5 ani decât cele care
pornesc în afara acestora.
Primul incubator a apărut în 1952 în Batavia, New York, iar procesul de incubare a devenit o
industrie în anii ’80. În Europa primele incubatoare de afaceri au aparut în Marea Britanie. În
1972, s-au creat spaţii de lucru pentru firme noi prin renovarea unor clădiri şi utilizarea
acestora pentru ateliere de artizanat şi meserii sau prin subdivizarea unor clădiri vechi şi
abandonate.
La ora actuala există 150 de astfel de centre in EU27 și peste 200 de alte locatii, recunoscute
și sustinute de Reteaua Europeana de Colaborare pentru Centre de Inovatie.
23Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), Programul Natiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui incubator de afaceri in Romania, Mai 2010, p. 12
24MATHERNOVA Katerina, LE BAIL Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),- European
Commission Regional Policy, Februarie 2010, p. 42
31
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Incubarea unei afaceri este un proces dinamic prin care firmelor solicitante, aflate într-un
stadiu incipient, le este pus la dispoziţie un mediu proactiv de susţinere în care se pot
dezvolta.
Sursa: MATHERNOVA Katerina, LE BAIL Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
European Commission Regional Policy, Februarie 2010
32
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: Mathernova Katerina, Le Bail Fracoise - The Smart Guide to Innovation-Based Incubators (IBI),-
European Commission Regional Policy, Februarie 2010
“Clădirea potrivită asigură baza pentru sustenabilitatea financiară din sursele proprii şi un
mediu propice, în care antreprenorii şi admistratorii incubatorului pot lucra împreună pentru
dezvoltarea de noi afaceri, inovative. Alegerea nepotrivită a spaţiului/a clădirii va duce la
eşec – şi acesta este unul din motivele principale pentru care incubatoarele nu îşi ating
obiectivele.”26
26RICE P. Mark, MATTHEWS B. Jana - Growing New Ventures, Creating New Jobs (Dezvoltarea noilor afaceri,
Crearea de noi locuri de munca), 1995
33
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
În funcţie de tipul companiei care urmează a fi incubată, caracteristicile clădirii pot varia prin
mărime, spaţiu şi servicii oferite. Industriile Creative, prin natura lor, impun alăturarea unei
multitudini de funcţiuni conexe și spaţii de lucru cu un aspect și personalitate aparte.
Obiectele create sunt de cele mai multe ori munca unui întreg colectiv, colaborarea
reprezentând un aspect primordial în procesul de producţie și circulaţie liberă a ideilor.
Pentru a identifica caracteristicile care stau la baza unui incubator creativ de succes, Comisia
Europeană a comandat în 2010 realizarea unui studiu detaliat în 120 de astfel de centre
europene.27
Sursa: Jean-Yves Huwart, Katarzyna Szkuta, David Osimo - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Globale, Creative Wallonia, 2010
Toate centrele vizate de studiu găzduiesc o combinaţie durabilă de tineri antreprenori, liber-
profesioniști dar și persoane cu experienţă în mediul de afaceri, dornice să experimenteze
noi metode de lucru în echipă.
27HUWART Jean-Yves SZKUTA Katarzyna, OSIMO David - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Globale, Creative Wallonia, 2010
34
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: Jean-Yves Huwart, Katarzyna Szkuta, David Osimo - Coworking Europe 2010 Survey - Enterprise
Sursa: http://www.deskmag.com/en/survey-coworking-spaces-144
Spre deosebire de alte tipuri de incubatoare, care pot fi amplasate în afara orașelor, în
parcuri știinţifice și tehnologice unde beneficiază de suprafeţe mari pentru extindere,
incubatoarele sociale, axate pe sectoare economice noi, de vârf, tind să fie concentrate în
zone metropolitane, în părti ale orașului care combină tehnologiile, talentul creator,
antreprenoriatul și serviciile profesionale și financiare.
Un aspect extrem de important în selecţia locaţiei este legat de costurile de lansare, cei care
administrează incubatoarele preferă să le amplaseze în clădiri cu costuri de închiriere mai
28 http://www.deskmag.com/en/survey-coworking-spaces-144
35
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
mici, foste depozite, birouri dezafectate sau în mijlocul unor platforme industriale înglobate
de evoluţia contemporană a oraselor. în alegerea locaţiei unde va funcţiona incubatorul sunt
de asemenea importante facilităţile oferite de zona respectivă, precum: înfrastructura de
transport, conectivitatea cu zona centrala, serviciile bancare și chiar servicii medicale.
Spaţiul trebuie să poată asigura amplasarea unui punct de informare și consultanţă, spaţii
pentru întâlniri și în mod obligatoriu trebuie să ofere suficient teren suplimentar pentru o
posibilă extindere a zonei destinate producţiei și pentru dimensionarea corespunzătoare a
acesteia.
Imaginea şi brandul
Aspectul, senzaţia precum şi fluxul urmat de clienţi reprezintă elemente esenţiale pentru
modul în care sunt percepute serviciile oferite. Clădirea trebuie să fie de sine stătătoare şi
uşor de recunoscut. Construcţia trebuie să fie modernă și sa aibă un aer aspiraţional şi
evocator.
Interacţiune
Zona de lucru
Este de recomandat ca întreprinderile nou formate să fie aşezate printre cele mature şi nu
separate. Se preferă clădirile cu coridoare lungi şi puţine, acestea facilitând accesul. Studiile
realizate la nivel european au aratat că, pentru a avea succes, este indicat ca incubatorul să
dispună de suficient spaţiu pentru a putea incuba simultan 20 de afaceri. Nu trebuie
exagerat, însă, deoarece o rată scăzută de ocupare a spaţiului poate fi văzută ca un semn de
eşec al incubatorului. Astfel, spaţiul pus la dispoziţie de un incubator variază, având în medie
5.800 m2, urmând ca acesta sa se poata extinde și diversifice în funcţie de indicatorii
economici de parcurs.
36
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Zona de retail
Amplasarea unor firme de retail la parter, asemeni unui mall, poate atrage interes şi creşte
fluxul clienţilor. Drumul urmat de clienţi este important, acest trafic putând genera viitoare
posibilităţi de angajare pentru incubator. Poate diversifica modelul de afaceri şi ajuta la
creşterea veniturilor.
Sălile de întâlnire
Existenţa spaţiilor destinate sălilor de conferinţă şi întâlniri este foarte importantă. Companiile
vor avea nevoie de spaţii pentru întâlnirile cu clienţii şi pentru programe de instruire. Aceste
săli ar trebui să existe la fiecare etaj.
Facilităţi publice
Facilităţi Industrializare
Faza de industrializare este o etapă crucială în lansarea pe piaţă a produselor oricărei
companii dar în multe cazuri, atunci când firma în cauză este o micro-întreprindere, fabricaţia
este contractată de o altă entitate, care deţine o unitate de producţie specializată.
Externalizarea etapei aduce după sine o creștere considerabilă a investiţiei iniţiale, eșecul pe
piaţă al produsului putând produce pierderi iremediabile pentru firmă în cauză. Pentru a
proteja o astfel de investiţie este necesară găsirea unor modalităţi necostisitoare și
amplasarea unităţilor de producţie astfel încât acestea să se afle în relaţie directă cu zonele
destinate conceperii produsului.
Modalităţile de producţie s-au transformat radical în ultimii 20 de ani iar linia de producţie
specifică revoluţiei industriale a devenit mult mai dinamică, flexibilă și și-a redus considerabil
dimensiunile adaptandu-se unei varietăţi de produse prin robotizare și controlul
compiuterizat. O linie de producţie flexibilă adaptabilă la nevoile numărului ridicat de
utilizatori ai incubatorului poate fi asamblată într-un spaţiu restrâns, specific zonelor centrale
ale orașelor.
Printre spaţiile propuse pentru realizare se află ateliere de fabricaţie digitală, echipate cu
CNC-uri care pot realiza pe baza unei matriţe proiectate compiuterizat, confecţionarea
37
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
obiectelor din lemn, plastic și alte materiale. De asemenea, nu trebuie ignorate în elaborarea
programului ateliere tradiţionale de prelucrare a lemnului, metalului și materialelor textile.
Alăturare spaţiilor de producţie compiuterizate și a unui centru la baza caruia stă conceptul
de inovaţie înseamnă nu iîn ultimul rand posibilităţi de experimentare prin prototipuri, noi
oportunităţi pentru cercetătorii locali și lansarea pe piaţă a unor produse de o calitate
superioară.
Depozitarea
Adesea uitat, spaţiul pentru depozitare ar trebui să fie plasat strategic, mai ales în cazul
companiilor care deţin stocuri.
Locuirea
Sursa: AMBALO Yuda - Making sure live/work as a concept doesn’t die - Planning in London, Nr. 68, Aprilie-
Iunie 2008, p. 38
38
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
29GEA Strategy & Consulting - Importanţa economică a industriilor creative: o perspectivă teritorială,
Octombrie 2011, p. 22
30Hillingdon Local Development Framework Planning and Transportation Group - Live/Work Accommodation,
Aprilie 2006, pp. 15-16
31DWELLY Tim, LAKE Andy, THOMPSON Lisa - Tomorrow Propery Today - Sustainable Live/Work
Development in a low carbon economy, Aprilie 2008, p. 68
39
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: Ambalo Yuda - Making sure live/work as a concept doesn’t die - Planning in London, Nr. 68, Aprilie-Iunie
2008, p. 38
32COUNCIL OF EUROPE RECOMMENDATION on the National Reform Programme 2012 of Romania, Iulie 2012
p.45
40
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Regenerarea peisajului urban - oferă oportunitatea reabilitării unor foste spaţii industriale
prin transformarea lor în medii de lucru pline de euntiziasm și activitate în locul unor noi zone
mono-funcţionale de locuire.
The HUB Bruxel, un loc modern si energic, localizat intr-o fosta fabrica de ciocolata “La Chocolaterie Antoine”
in Ixelles. Sursa: members.the-hub.net
IBM a investit sume considerabile pentru transformarea a jumatate din clădirile firmei în spaţii de lucru
alternative. Sursa: http://www.cospaces.com.au
41
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Educaţia la orice vârstă intr-o societate bazată pe cunoaștere - Acestea oferă posibilitatea
de educaţie formală și informală pentru toate vârstele. Ele ajută liber-profesioniștii și micii
antreprenori să obţină acees la programe de educaţie (ex: The HUB Bruxel organizează
cursuri de instruire în antreprenoriat săptămânal)
Imbătrânirea activă - Din ce în ce mai mult, proaspeţii pensionari caută o nouă provocare
sau o modalitate de a-și continua fosta lor activitate profesională dar de această data sunt
interesaţi de un program de lucru flexibil lipsit de stresul specific mediului tradiţional.
Incubatoarele le permit să rămână activi intelectual în timp ce ei pot împărtăși celorlaţi colegi
experienţa de muncă acumulată.
Finanţarea
Prezenţa unui număr foarte mare de obiective europene printre direcţiile și programele
incubatoarelor permit acestora să acceseze multiple Fonduri Structurale de finanţare. Este
însa foarte important ca inestiţia să se realizez din multiple surse atât ale sectorului public cât
și prin susţinerea financiară a firmelor din domeniul privat interesate de potenţarea valorii pe
piaţă a industriilor creative. Implicarea financiară diversă permite distribuirea riscurilor și un
grad de implicare ridicat pentru dezvoltarea și imbunătăţirea profitabilităţii afacerii.
42
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM), Programul Natiunilor
Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui incubator de afaceri in Romania, Mai 2010
Innotek
Tara: Belgia
Nr Companii in 114.617
regiune:
Populaţia: 1.700.000
43
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Finanţare actuală:
- venituri din inchiriere si servicii
- costuri de utilizare platite de Provincia Antwerp
- Donaţii anuale Provincia Antwerp
Companii
Electrabel, Philips Belgium, Janssen Pharmaceutica,
Alcatel Lucent, AGC Flat Glass Europ, Siemens Enteprise
Communications, Umicore, Johnson Controls International
Prin cele două clădiri amplasate în Geel și Mol, centrul oferă o suprafaţă totală de 7000 mp
de birouri tip open-space pentru micro-întreprinderile din cadrul programului.
Proiecte în desfășurare:
45
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Nr Companii in -
regiune:
Populaţia: 2.515.442
Localizare: Sunderland
Centrul a fost infintat în 1994, o perioadă în care întreagă regiune și Industria Britanică se
aflau într-un proces rapid de tranziţie de la ramurile industriei tradiţionale (devenite
neprofitabile), la noi tipuri de afaceri. În acest context, organizaţii că Centrul de Inovare în
Afaceri, au reușit să stabilească fundamentele dezvoltării unui nou climat economic bazat
pe micro-întreprinderi și inovaţie constantă. Centrul a fost proiectat să ofere expertiză,
spaţii de lucru și susţinere economică firmelor interesate. La deschidere acesta oferea
spaţiu fizc de incubare pentru un număr de 22 companii și consultanţă pentru un număr
mare de alte iniţiative din regiune. După numeroasele extinderi, în 2010 centrul, cu o
suprafaţa de 14 ha, oferă spaţiu fizic de lucru pentru circa 160 din sectoare economice
variate. De asemenea, experţii acestuia oferă mentorat pentru alte 300 de micro-
intreprindeir aflate în stare incipientă.
46
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Centrul a investit în decursul timpului 170.000 lire în realizarea a două noi divizii: un centru
pentru promovarea antreprenoriatului și susţinerea firmelor proaspăt infintate și o companie
specializată în promovare pe piaţă a produselor și serviciilor IT. Acestea ajută la îmbogăţirea
pachetelor de servicii și la creșterea șanselor de supravieţuire a noilor investiţii.
Unelte și Programe
Seminarii pe teme economice - centrul oferă ocazional seminarii destinate publicului larg
care au ca scop stimularea antreprenoriatului în regiune.
Proiecte în desfășurare
Designing Demand - împreuna cu: One North East, ERDF, Design Council - Promovarea
Designului de Produs ca modalitate de creștere a profitabilităţii afacerilor
Sunderland Software City - În parteneriat cu: One North East, ERDF, Primăria Sunderland,
Universitatea din Sunderland - O iniţiativă de mare aploare pentru dezvoltarea durabilă a
industriei software și creștere competitivităţii în regiune.
47
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Populaţia: 1.944.367
Finantare Ulterioara:
- Inchirieri de spatii si servicii
- Organizatii Regionale
- Ministerul Cercetării si Dezvoltării
48
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
• Spaţii industrializare;
49
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Cu toate acestea opinia publică românească este încă reticentă în privinţa abordărilor
alternative, atitudinea reflectându-se în mod evident în direcţiile pe care piaţa imobiliară din
București le-a susţinut în ultima vreme33 . Pentru a întelege posibilitătile de integrare ale unor
astfel de program printre obiectivele dezvoltatorilor este necesară întocmirea unui diagnostic
obiectiv privitor la direcţiile de evoluţie pe termen scur și mediu ale pieţei.
Considerente Generale
În pofida acestor probleme, piaţa a continuat să se stabilizeze în cursul anului 2012 datorită
unei mai bune ajustări la climatului social și economic. prin dezvoltarea mai amplă a unor nișe
(ex: ansamblurile rezidenţiale cu dimensiuni și preţuri optimizate cerinţelor programelor
guvernamentale de subvenţie). Cu toate acestea nu se poate vorbi despre o evoluţie
generală similară anilor precedenţi, anul 2012 aducând doar un grad mai mare de
individualizare a proiectelor. Conform analizelor de piaţă, luând în considereare indicatorii
33 Coldwell Banker Commercial Affiliates of Romania - Downtown Bucharest Commercial Market Strikes, 2012,
p. 3
50
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
economici înregistraţi în 2012 dar și prognozele pentru anul în curs, se poate concluziona că
probabilitatea de regenerare durabilă a pieţei în anul următor este destul de scăzută, în ciuda
ajustărilor semnificative înregistrate (regândirea raţei de profit, adaptarea mai mare a
produselor la cerinţele pieţei).
Sursa: BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012
34 BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012 p.3
Proiectele propuse pentru a fi date în folosinţă în 2013, în București vor crea o presiune și mai
mare asupra pieţei ducând la rate generale de ocupare reduse. Pentru următoarea perioadă
marii investitorii se concentrează asupra dezvoltării de spaţii în zone centrale cu
accesibilitate ridicată și servicii locale de calitate. Investitorii mai mici sunt treptat eliminaţi din
competiţie datorită sumelor mari necesare demarării unor astfel de proiecte36 .
Sursa: FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank,
2012
Coldwell Banker Commercial Affiliates of Romania - Downtown Bucharest Commercial Market Strikes, 2012,
36
p8
37 FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank, 2012
p. 4
52
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sursa: FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The Advisers, Knight Frank,
2012
Cadrul economic actual și boomul imobilair necontrolat început în 2007, bazat pe strategii de
piaţă și prognoze nerealiste a dus la situaţia de fatÄ, a unei pieţe neprofitabile și
nediferenţiate, atât prins serviciile oferite cât și prin imaginea generală a proiectelor. În
condiţiile unei pieţe în scădere, ajunsă la saturaţie, propunerea de abordări inovatoare, noi
modele funcţionale, toate acestea raportate la investiţii iniţiale reduse, în ansambluri mici și
38 Idem, p. 8
53
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
39MCCALLUM Peter, ADDY Nigel - Cost Model - Building Refurbishments, Davis Langdon, AECOM, Iunie
2012, p. 5
54
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
CONVERSIA FUNCŢIONALĂ
Decizia de a construi o nouă clădire este ușor de argumentat economic: aceasta oferă un
design contemporan, este proiectată pentru a acomoda ultimele tehnologii în materie de
infrastructură și durabilitate iar că rezultat, oferă un profit din închiriere mult mai ridicat
comparativ cu cel obţinut în cazul clădirilor reabilitate. În plus, întregul proces de construcţie
poate fi atent estimat și controlat. Cu toate acestea, în funcţie de strategia de piaţă stabilită și
al standardelor de calitate impuse de client, reabilitarea este recomandată pentru rapiditatea
și bugetul scăzut al intervenţiei.
An cotextul analizei de necesar a unui incubator de afaceri: costuri reduse de punere în
funcţiune, posibilitatea de a oferi chirii reduse clienţilor fără a crește costurile de finanţare din
bugetul local și posibilitatea de reconversie rapidă a spaţiilor în funcţie de tipul de firme care
îl folosesc, conversia functională este variantă evidentă de interentie.
40HUNT Matthew, BEEDEN Dan, BRINK Bart, FRECK Ben, MCLEAN Alice, ROELOFS JessicA, STOUTHUYSEN
Peter - Cradle 2 Cradle Network - Perspective Study: Build Theme - European Regional Development Found,
INTERREG IVC, p. 21
55
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
• reducerea amprentei de carbon a clădirii existente este principalul argument care susţine
refunctionalizarea. Refolosirea unui procent mare dintr-o construcţie existentă și
optimizarea performanţei acesteia reduc considerabil impactul asupra mediului
Cartierul Traian este format în mare parte dintr-un ţesut dens, compus din loturi de locuinţe
vagon cu deschideri înguste la stradă și adâncimi mari a căror suprafeţe reduse le face
imposibil de utilizat pentru funcţiunea aleasă fară restructurări majore. Ce este insă specific
cartierului, datorită amplasării lui la marginea orașului în perioada să de formare (începutul
de sec. XX), este numărul mare de spaţii industriale interbelice care au beneficiat de
extinderi succesive și în perioada socialistă (vezi Anexa 7 - Situri și clădiri cu potenţial pentru
regenerarea cartierului). După trecerea de la economia de stat la cea privată ele și-au
pierdut rolul iniţial, transformându-se organic, în funcţie de cererea pieţei, în zone care
combină producţia industrială cu spaţiile de birouri. Utilizarea constantă și criza economică
actuală le-au salvat de la distrugere, oprind dezvoltarea de noi ansambluri rezidenţiale
pentru care suprafeţele generoase de teren le-ar fi transformat în ţinte sigure ale
demolărilor.
Pentru elaborarea proiectului, au fost identificate un număr de trei amplasamente, dintre care
cel al fostei Întreprinderi Mătasea Populară a fost ales datorită suprafeţei mari de teren (vezi
Anexa 8 - Strucura actuala a Complexului Mătasea Populară), a relaţiei cu infrastructura
orașului și al conformaţiei generale a sitului. La momentul elaborării documentaţiei clădirea
era într-o stare bună de funcţionare, beneficiând de o dinamică aparte în cadrul cartierului.
Fostele spaţii ale ţesătoriei sunt acum folosite de un amestec interesant de firme printre care
se numără un centru de dans contemporan, ateliere de fotografie, un spaţiu utilizat pentru
concerte săptămânale dar și zone de producţie de materiale textile amplasate în corpurile
clădirii care nu se află în relaţie directă cu strada. Este de remarcat atât interesul acestui tip
de atreprenori pentru oferta de spaţii a ansamblului cât și modul organic prin care funcţiuni
de utilitate orșenească parazitează construcţia, adaptând un spaţiu neutilizat la exigenţele
56
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
pieţei locale. Intervenţia într-un cadru deja consacrat ușurează demersurile iniţiale și poate
asigură succesul iniţial al investiţiei.
57
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
58
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Suprafaţa 2014 m2
desfășurată (m2):
An finalizare: 2011
Soluţia sediului IMd Consulting Engineers are la bază strategia naţională de reînnoire și
reciclare promovată de autorităţile olandeze în ultimii ani. După finalizarea perioadei
SuperDutch (1989 - 2001), strategiile de dezvoltare regionale și-au direcţionat atenţia asupra
construcţiilor existente și a ţesutului difuz caracteristic zonei. În propunerea aleasă spre
realizare, clădirea existentă a fost folosită doar pentru învelitoarea și aspectul exterior. La
interior, cu toate că spaţiul și constrângerile structurale au dictat abordarea generală, noile
funcţiuni se detașează de existent, ele fiind o inserţie independentă în spaţiul clădirii -
container. Oţelăria joacă aici un simplu rol structural și ea fiind păstrată ca un fundal pentru
nouă inserţie. Finisajele industriale sunt în continuare perceptibile prin tratamentul din
policarbonat ales pentru noile compartimentări. Datorită abordării alese, clădirea veche
rămâne ca o amintire a trecutului, în mod similar cu un tablou păstrat pentru a ilustra trecutul
aceleiași încăperi. Aspectul exterior reamintește în continuare trecătorului despre trecutul
sau industrial, integrându-se perfect în peisajul fostului șantier naval. În termeni perceptivi,
contrastul obţinut prin alăturarea durităţii materialelor fostei fabrici (pardoseală, structura
metalică a acoperișului, ţesătura de cărămidă originală a pereţilor precum și luminatoarele
generoase) și suprafeţele lucioase caracteristice intervenţiei (compartimentări din materiale
plastice translucide, și varietatea mobilierului (plantele din ghivece, sau covorul verde care
imită iarbă din zonele comune) conferă noului sediu IMd o atmosfera stimulantă și distinctă.
59
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
60
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
61
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
62
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Suprafaţa 5300 m2
desfășurată (m2):
An finalizare: 2011
Dacă în intervenţia IMd intenţia de a relaţiona cu caracteristicile existente ale clădirii putea fi
ușor sesizată în cazul Academiei de Muzică Red Bull relaţionarea directă nu pare a conta.
Modul actual de utilizare propus este generatorul acestui dialog inedit, Academia Red Bull
fiind un eveniment itinerant, a cărui existenţa efemeră este reafirmata prin soluţia de
amenajare aleasă. Nouă intervenţie din vechea zona industrială a Madridului se distanţează
de regulile existentului și evită orice tip de dialog cu acesta. Ruptura aceasta este evidenţiată
atât prin alegerea materialelor, a culorilor, a relaţiilor spaţiale dar și al distribuţiei interioare.
Clădirea existentă este aici folosită drept pânză albă pentru nouă inserţie, utilitatea ei
rezumându-se stric la protecţia pe care o oferă. În loc să fie inserată, nouă funcţiune pare
aplicată acestuia. Noua relaţia nu este una de dialog sau de schimb,; este o supraimpunere a
unei ordini noi într-un spaţiu inert. Alegerea relaţionează cu noul utilizator al clădirii, compania
Red Bull, recunoscută prin practicile sale alternative. Nu este deci surprinzător că abordarea
firmei de arhitectură este una neașteptată și chiar deranjantă în anumite aspecte. Alăturarea
de spaţii interioare, și utilizarea excesivă a decoraţiunii creează fracturi contrastante chiar și
între elementele noi ale intervenţiei, Ele nu dau impresia apartenenţei la un proiect unitar
decât dacă sunt privite sub semnul surprinzătorului intenţionat și al dorinţei de a șoca.
63
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
64
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
65
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Zap’ Ados
Bang Architects
Calais, Franţa, 2011
Suprafaţa 2760 m2
desfășurată (m2):
An finalizare: 2011
Dialog atinge noi proporţii în cazul parcului de skateboarding propus de Biroul Bang
Architects în St. Pierre, fosta zonă industrială din Calais, Franţa. Halele existente - fosta
fabrică de alune - sunt aici transformate radical atât la interior cât și la exterior. Rezultatul final
este o clădire complet nouă, formele vechiului fiind vizibile doar în forma generală a spaţiului,
organizarea spaţială și structura portanţă. Aceste urme fac însă parte dintr-o nouă entitate,
care a acaparat integral existentul, integrându-l printre formele sale constitutive.
În ciuda acestor transformări, designerii spaţiului nu ignoră caracterul industrial al zonei,
propunând un nou mesh metalic portocaliu utilizat atât la exterior cât și la interior (pe post de
compartimentare) Folosirea unei culori unitare are rol de uniformizare, afirmând apartenenţa
la același organism. Hala nu mai este o învelitoare ci un ţesut permeabil, prin care noile iţe
ale proiectului sunt cusute. Utilizarea unui mesh perforat în locul unuia opac duce la sporirea
dialogului și transparenţei interior-exterior, reglând astfel aspectul faţadei. Forma generală
este păstrată, iar variaţia nivelului de transparenţa oferă efecte vizuale și un aspect exterior
interesant pentru trecători. Silueta generală a zonei industriale rămâne astfel recognoscibilă
iar noutatea amenajării are ocazia de a ieși în evidenţă.
66
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
67
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
68
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
CONCLUZIE
În contextul programului de arhitectură ales, conversia funcţională poate fi o modalitate
ieftină și rapidă de introducere pe piaţă a unui ansamblu multifuncţional cu un standard
calitativ mediu (conversia nu garantează obţinerea parametrilor calitativi asociaţi unei clădiri
noi) dar cu o identitate puternică și inspiraţiunea. Exemplele de conversie studiate arată
potenţialul enorm pe care fostele situri industriale îl au în a crea spaţii cu o identitate aparte
atât pentru utilizatorii noilor funcţiuni cât și pentru locuitorii cartierului.
Valoarea proiectului de conversie este cu atât mai mare cu cât ea îndeplinește o multitudine
de obiective ale regenerării cartierului, atât prin transformarea unor areale periculoase în noi
funcţiuni publice cât și prin promovarea economiei locale. Alegerea funcţiunii de incubator
de afaceri este, în contextul local al Cartierului Traian, o oportunitate de a sprijini economia
locală a cărei identitate, strâns legată de valorile socio-culturale bucureștene va induce
transformări pozitive și de lungă durată în zonă.
69
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
BIBLIOGRAFIE
Agenţia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM),
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) - Ghidul de infiintare a unui
incubator de afaceri in Romania, Mai 2010
BOTIȘ Andrei - Real Estate Market Study 2012 - NAI Romania, Decembrie 2012
Central Consultant Inc. Padeco Co., Ltd. - Comprehensive Urban Transport Study of
Bucharest City and its Metropolitan Area (03/2000), Martie 2000, p. 31
DAPP E. Thomas, EHMER Philipp, JUST Tovias - Cultural and creative industries -
Growth potential in specific segments, Deutsche Bank Research, Aprilie 2011
DWELLY Tim, LAKE Andy, THOMPSON Lisa - Tomorrow Propery Today - Sustainable
Live/Work Development in a low carbon economy, Aprilie 2008, p. 68
EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Martie 2010
FLORESCU Horaţiu - 2012 Romania Market Overview: Review & Outlook - The
Advisers, Knight Frank, 2012
70
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
HUDSON Ray, “Region and place: rethinking regional development in the context of
global environmental change”, in Progress in Human geography 31(6) (2007) pp.
827-836
HUNT Matthew, BEEDEN Dan, BRINK Bart, FRECK Ben, MCLEAN Alice, ROELOFS
JessicA, STOUTHUYSEN Peter - Cradle 2 Cradle Network - Perspective Study: Build
Theme - European Regional Development Found, INTERREG IVC,
IPATI Oana Gabriela, GINAVAR Anca, BUM Ileana, MARIN Vera, POPLICEANU Erika,
GHERGHINESCU Oana, VRABETE Mihaela, FRENTZ Gabriela - Ghidul Informativ
Privind Regenerarea Urbana - Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor,
2007
LEFORESTIER Anne - The Co-Working space concept - CINE Term, Februarie 2009
RICE P. Mark, MATTHEWS B. Jana - Growing New Ventures, Creating New Jobs
(Dezvoltarea noilor afaceri, Crearea de noi locuri de munca), 1995
See Dapp - Your country needs innovative minds! Deutsche Bank Research. Current
Issues. November 3, 2009, pp. 47-59
71
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
DOCUMENTE PROGRAMATICE
Carta de la Leipzig
Declaratia de la Toledo
DOCUMENTE STRATEGICE
Concept strategic Bucuresti 2035
RESURSE LEGISLATIVE
Legea Parteneriatului Public-Privat
WEBOGRAFIE
http://ec.europa.eu Platforma de informare a Comisiei Europene
72
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
GLOSAR DE TERMENI
Parteneriat public-privat – stabilirea unor relatii de conlucrare intre Stat si colectivitati locale,
firme private, societate civila pentru realizarea unui proiect de interes larg, relatii in cadrul
carora fiecare are rolul sau, dar tine cont de parerea celorlalti. Totul se imparte, sarcinile,
riscurile, se inventeaza noi metode adoptate fiecarei situatii (sursa: AMTRANS, Model
conceptual si metodologic, Ghid termini de specialitate)
Revitalizare urbana – scopul principal este inviorarea vietii urbane, ameliorarea functionarii
unei portiuni de oras prin mijloace care tin de interventia urbanistica, dar nu numai (servicii
sociale, fiscal). Contribuie la o noua viata urbana, nu un nou cadru urban (simpla interventie
asupra cadrului nu e suficienta). Pot exista redistributii de proprietati, schimburi de proprietati,
dar structura construitului nu e inlocuita in totalitate. (sursa: Lect. Drd. Arh. Liviu Ianăși, curs
“Operatiuni in urbanism”, 2007)
Restructurarea urbana – cuprinde un ansamblu de actiuni ce conduc la planificarea utilizarii
terenului, modificand structura zonei si cadrul urban, in scopul eliminarii unor disfunctii sau al
ameliorarii spatiilor sau functiunilor a unei parti din oras, in conditiile implicarii si promovarii
interesului public. (sursa: Lect. Drd. Arh. Liviu Ianăși, curs “Operatiuni in urbanism”, 2007)
Infrastructura sociala – reteaua de dotari publice existente la nivelul uni teritoriu. (sursa;
AMTRANS 1A01 / Model conceptual si metodologic Ghid termini de specialitate)
Politica – folosit in general la forma plurar “politicile au o conotatie mai degraba pragmatic,
operatională, definind seturi de masuri si actiuni, coherent structurate in raport cu realizarea
unor obiective, prin care statul sau guvernele locale intervin intr-un anumit domeniu.
73
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
74
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
2. PUG 2000 – ultimul plan urbanistic general al capitalei, în prezent expirat, motiv pentru
care sunt prezentate doar obiectivele acestui document
4. PIDU Central București – abordează zona Hala Traian ca zonă de influenţă a ariei PIDU
Acest document de mare amploare, oferă o imagine de ansamblu asupra Bucureștiului, mai
ales în relaţie cu teritoriul lui de susţinere. Deși analiza de ansamblu nu surprinde multe
detalii la nivelul zonei de studiu, documentul, prin problematica și direcţiile pe care le
propune, reprezintă un punct de pornire pentru gândirea strategică a zonei studiate, ţinând
cont de contextul orașului.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, mai ales în zonele centrale ale orașului, marchează de
asemenea nevoia regândirii locuirii, punându-se accent pe îmbunătăţirea spaţiilor publice, a
serviciilor și a mobilităţii.
Este de remarcat că problematica specifică locuirii tradiţionale din zonele istorice ale
Bucureștiului nu este tratată ca un subiect de sine stătător în cadrul acestui capitol.
- natural
Cu toate acestea analiza nu ţine cont de stilul diferit de locuire în centru (case cu curte, deci
spaţiu verde cu caracter privat) faţă de cartiere (locuinţe colective).
- antropic
Deși variat și divers, peisajul antropic al capitalei este lipsit de spaţii publice urbane
reprezentative. În același timp peisajul este intens mineralizat și suprautilizat mai ales în
zonele centrale. Cu toate acestea, spaţiile mineralizate de calitate lipsesc, iar majoritatea
investiţiilor se axează pe spaţii publice verzi.
- cultural
76
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Faptul că în toamna anului 2011 Regia Autonomă de Transport București (RATB) a trecut în
subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, alăturându-se Metrorex, face
poziţia Primăriei Generale a Capitalei ca promotor al unei politici integrate de transport și mai
complicată.
Lipsa unei centuri ocolitoare care să degreveze zona centrală de traficul de tranzit, trama
stradală îngustă și sinuoasă a centrului, lipsa de transport în comun de suprafaţa mai ales pe
direcţia nord-sud, lipsa parcărilor și parcările spontane pe marginea trotuarelor sunt
identificate ca probleme principale ale centrului capitalei de către autorii conceptului
strategic.
Riscuri
- naturale
1. Zona de studiu se află în cadrul unui areal cu risc maxim de propagare a undelor
seimice.
- sociale
1. Sărăcia extremă este o problemă a zonei de studiu, mai ales în partea sudică (la sud de
Calea Călărași).
2. PUG 2000
Obiective
Conform PUZ-urilor de sector, majoritatea zonei de studiu este desemnată ca zonă mixtă –
mai exact, zonă mixtă situată în limitele de protecţie a valorilor istorice și arhitectural
urbanistice (M1).
Zona de studiu se înscrie în sub-zona M1a – zonă mixtă protejată, structurată. Pentru această
sub- zonă, regulamentul urmărește menţinerea și întărirea caracterului de zonă
reprezentativă și punerea în valoare a fondului construit.
Excepţie face strada Traian, porţiunea situată la nord de Calea Călărașilor, și ţesutul imediat
adiacent. Această porţiune este desemnată drept sub-zona M1b – zonă mixtă protejată,
destructurată. În această zonă cerinţele de funcţionalitate urbană necesită intervenţii asupra
unor clădiri înscrise în lista monumentelor istorice. De asemenea, regulamentul urmărește
încurajarea intervenţiei prin stabilirea unor indicatori urbanistici stimulativi.
Zona situată între strada Traian, Calea Călărașilor, strada Sf. Ștefan, strada dr. Burghelea, și
strada Plantelor este desemnată drept zonă de locuinţe cu regim neomogen de înălţime și
parcelare tradiţională de factură spontană. La fel și porţiunea de ţesut aflată între strada
Traian, Calea Călărașilor, strada Popa Nan și strada Plantelor.
În materie de funcţiuni admise, indicatori urbanistici, echipare a clădirilor, PUZ-urile de sector
preiau prevederile PUZ-urile pentru zone construite protejate.
79
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Recuperare:
Mobilitate
Eliminarea traficului de tranzit prin zona centrală prin construirea inelelor și a centurii, care
să ducă la facilitarea circulatiei auto. PIDU precizează clar că „Lărgirea la maxim a
bulevardelor centrale nu este o soluţie. Lărgirea bulevardelor pentru trafic continuă de fapt
intervenţiile urbane începute în ultimul deceniu ale perioadei comuniste. Centrul Civic, cu axa
sa principală – Bulevardul Unirii – este expresia absolută a acestei gândiri, o arteră largă ce
devine un obstacol în calea legăturilor dintre cartierele tradiţionale de la nord și sud. Lărgirea
bulevardelor urbane pentru trafic înseamnă și o completă defazare cu policile urbane din
Uniunea Europeană. Dacă pe termen scurt, o nouă arteră atenuează problema traficului, ea
are un alt efect pe termen mediu și lung: încurajează folosirea mașinilor personale. Astfel,
volumul traficului crește din nou și se obţine invariabil exacerbarea problemei ce trebuia de
fapt să fie rezolvată”.
80
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Sistem integrat de parcări de dimensiunii medii (sub 500 de locuri) ce sunt conectate la
nodurile importante de transport în comun.
Caracteristici generale
Caracterul general al cartierului este definit în principal de tipul de locuire – „case cu curte”.
Curţile sunt spaţii de intermediere între locuinţa propriu-zisă (spaţiul privat) și stradă (spaţiul
public), ele fiind un spaţiu de contact social.
Cartierul s-a dezvoltat în jurul bisericilor Oborul Vechi, Popa Soare, Popa Nan, Sf. Ștefan,
Hagiului, Mântuleasa, Sf. Mina, Lucaci. Majoritatea construcţiilor sunt realizate între la sfîrșitul
secolului XIX până la începerea celui de-al Doilea Război Mondial. Prin lucrări de anvergură,
în perioada socialistă zone ample din ţesutul urban anterior au fost demolate, pentru a face
loc ansamblurilor de locuinţe sociale cu multe niveluri.
Clădirile cu statut de monument istoric se găsesc în cea mai mare proporţie (peste 95 %) în
partea de vest a străzii Traian. Acestea se află în mare parte de-a lungul străzii Calea
Călărașilor, bulevardelor Pache Protopopescu și Ferdinand, dar și pe străzi precum Matei
Basarab, Popa Soare, Romulus, dr. Burghelea sau Logofăt Udriște.
În zona de studiu există o serie de străzi protejate ca ansamblu de arhitectură, precum strada
Intrarea Parfumului, strada Poet Alexandru Sihleanu, strada Mântuleasa, C. F. Robescu. Nu
toate clădirile cu statut de monument istoric se află în zone protejate.
81
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Listele cu expertizele seismice asupra imobilelor (2010) arată faptul că o parte însemnată din
fondul construit existent expertizat este poate suferi avarii grave, cu pagube umane și
naturale importante, în caz de cutremur. Dintre cele 284 de clădiri cu risc seismic 18 au statut
de monument istoric.
82
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
83
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
3. Instituţiile (centru de plasament, secţii de poliţie, ambasade etc.), dar și unele funcţiuni
culturale (institute culturale, incubator „meșteșugăresc” etc.) sunt distribuite în mod
uniform în zonă. Instituţiile educative (o facultate și o universitate particulară, școli,
licee, grădiniţe – mai ales particulare) sunt de asemenea distribuite uniform.
Noduri comerciale
Scuarurile din zona de studiu atrag activitate economică mai ales activitatea comercială și de
servicii.
Este zona cea mai activă din punct de vedere economic. Are potenţial deosebit însă prezintă
și cele mai mari probleme:
1 aspect fizic neîngrijit (cu excepţia Halei care a fost renovată și este folosită ca
supermarket Mega Image, un punct de atracţie pentru clienţi atât din cartier, cât și din
zone mai îndepărtate);
2 lipsa de perspectivă a micilor afaceri (în general mici comercianţi care cumpără dintr-
un loc și vând în altul fără a adăuga valoare produselor pe care le comercializează);
3 separaia între Hală și piaţa agroalimentară printr-un drum intens circulat auto (Calea
Călărași);
4 prezenţa unui număr foarte mare de bănci și farmacii care nu au program peste o
anumită oră, combinată cu lipsa altor funcţiuni care să activeze zona, conduce la
golirea zonei la orele serii;
5 prezenţa în număr mare a unei populaţii sărace de rromi este percepută ca fiind
principala cauză a lipsei de siguranţă în zonă atât de locuitori cât și de comercianţi.
Pache Protopopescu – comerţ și servicii
Zona este destul de activă însă lipsită de caracter. Restaurantele și terasele profită de
traficul de pietoni, care totuși, din cauza configurţrii nesatisfăcătoare a intersecţiei, nu-
și atinge potenţialul. Restul magazinelor sunt mici comercianţi – magazine alimentare,
de haine, cu produse naturiste.
Foișor – comerţ și servicii
Partea nordică a scuarului beneficiază de prezenţa unor restaurante de cartier cu un
84
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
număr mare de clienţi. În rest scuarul este punctat de mici magazine alimentare, o
farmacie, și un magazin de papetarie. Spitalul de Ortopedie Foișor ocupă întreaga
parte estică a scuarului.
Este cea mai diversă stradă din zonă și își menţine caracterul istoric de stradă comercială, pe
ea găsindu-se multe magazine, sedii de firmă, restaurante, un hotel și alte funcţiuni.
Caracterul străzii este diferit deoparte și de alta străzii Traian: la vest predomină magazinele
mici, câteva ateliere, restaurante, sedii de firmă, iar la est, spre zona de blocuri, predomină
depozitele de materiale de construcţii.
Strada Traian
Deși una din străzile principale, se remarcă printr-o activitate economică scăzută în
comparaţie cu alte străzi din zonă. Cele câteva imobile de birouri nu reușesc să dinamizeze
vreun fel de funcţiuni conexe. Traficul foarte aglomerat și parcările neregulamentare fac ca și
puţinele magazine care apar în dreptul scuarurilor de pe strada Traian să nu poată face faţă
mult timp (strada este punctată de magazine închise). Instituţii precum Liceul A.D. Xenopol,
Centrul pe Plasament Neghiniţă sau sediul DIICOT sunt cele mai pregnante funcţii pe strada
Traian.
Paralelă cu strada Traian, strada Popa Nan beneficiază de un trafic auto mai redus și efectul
este benefic pentru viaţa economică. Strada este punctată de grădiniţe particulare, o
multitudine de sedii de firme grupate intr-un ansamblu industrial, școli particulare și de stat și
multe cafenele și restaurante.
Este o stradă foarte activă din punct de vedere al activităţii economice. Datorită interzicerii
traficului auto (chiar dacă acest lucru nu este respectat în totalitate), strada beneficiază de
mult trafic pietonal, cel mai însemnat cantitativ în intersecţia de la Foișor (cu excepţie
trotuarelor cu staţii RATB). Astfel pe o stradă de 50 m lungime sunt 3 terase, un magazin de
biciclete, un magazin alimentar, și câteva sedii de firme.
Instituţii
Zona inclusă în analiza funcţională este populată cu instituţii de tot felul, subliniind caracterul
de zonă centrală.
1 Există foarte multe licee, școli și grădiniţe (mai ales particulare) în zonă. Facultatea de
Știinţe Politice își defășoară activitatea pe latura de nord a scuarului Plantelor, iar
Universitatea Hyperion se află la intersecţia Căii Călărașilor cu strada Popa Nan.
85
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
3 Muzeul Foișorul de Foc este un reper cultural la nivelul întregului oraș, dar inactiv.
3 Prezenţa unui număr mare de instituţii, destul de diverse, care ar putea deveni
parteneri într- un proces de regenerare urbană, și ar putea îmbunătăţi contactul cu
cartier.
Prezenţa unor iniţiative interesante precum incubatorul de arte și meșteșuguri de la
numărul 107 pe str. Traian, care atrag public în cartier.
86
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
87
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
1. Date demografice
La momentul elaborării acestei documentaţii, singurele date demografice la nivel de
circumscripţie de recensământ provin de la recensământul din 2002.
În ceea ce privește structura populaţiei zona de studiu se remarcă prin două diferenţe
semnificative faţă de municipiul București în general. Pe de o parte, grupa de vârsta 0-14
depășește semnificativ media la nivelul capitalei, mai ales în circumscripţiile din sectorul 3
(zona de la sud de Calea Călărași). Pe de altă parte, populaţia de peste 65 de ani depășește
media capitalei, mai ales în circumscripţia din sectorul 2 (zona de la nord de Calea Călărași).
Pentru grupa de vârsta 30-64 nu se observă diferenţă între zona studiată si teritoriul capitalei.
88
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
89
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Din punct de vedere demografic, problemele acestei zone devin evidente în momentul în
care analizăm proporţia persoanelor active în comparaţie cu cea a persoanelor inactive.
Populaţia inactivă reprezintă 57% din populaţia Bucureștiului. În circumscripţia 3 din sectorul
2 ea este însă de 63% (datorită în mare parte numărului mare de persoane cu vârsta peste
64 de ani), în vreme ce la nivelul celorlalte două circumscripţii din sectorul 3 ea este de 52%
(mai mică decât media pe oraș), având însă o pondere mai mare persoanele întreţinute de
stat sau de către alte persoane.
Astfel zona studiată încadrată în sectorul 2 este locuită de o populaţie cu un nivel de trai
mai ridicat, dar destul de îmbătrânită, în timp ce în zona studiată încadrată în sectorul 3
întâlnim o rată a dependenţei mai ridicată și un nivel de trai mai scăzut.
90
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
91
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
92
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
93
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
94
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
95
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
96
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
97
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
98
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
99
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
100
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
101
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Finanţare FEDER - proiecte de infrastructură, investiţii pentru crearea de noi locuri de muncă,
investiţii Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru
IMM-uri etc.
Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate
teritorial şi durabile, a Regiunilor României, prin concentrarea asupra polilor urbani de
creştere, îmbunătăţirea infrastructurii şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea
economică, pentru a face din Regiunile României, locuri mai atractive pentru investitori şi
locuitori”.
Axa Prioritară 1 a POR: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere
finanţează în cadrul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană proiecte din următoarele
domenii:
102
Conversia Funcţională a Spaţiilor Industriale in Contextul Regenerării Urbane Integrate
Axa prioritară 1: Oraşe, promotoare ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă
• Promovarea antreprenoriatului;
• Integrarea Socială;
103
MĂTASEA
POPULARĂ