TCVN 300 Intrebari + Raspunsuri PDF

Page 1 of 90
1.
Maximizeaza
La o navă cu deplasamentul iniţial ∆ , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se

ambarcă o greutate mică “q”.
După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia δT şi,

corespunzător, volumul carenei se modifică cu
( )
variaţia δV, iar centrul de carenă se deplasează pe distanţa δ KB .
Variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare se calculează cu formula
1. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q ⎛
⎜T +
∆+q⎝
δT
2
⎞
− KB ⎟
⎠
2. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q
∆+q
(
T + δT − KB )
3. j
k
l
m
n
( )
δ KB =
q
∆−q
(
T − δT − KB )
4. j
k
l
m
n
2.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), este reprezentata pana cârmei. Punctul " 0 " se numeste
Maximizeaza
file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

Page 2 of 90
1. centru de atac j
k
l
m
n
2. centru de fuga j
k
l
m
n
3. centru de presiune j
k
l
m
n
3.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " P " reprezinta
Maximizeaza
1. rezultanta forteslor de presiune care actioneaza pe extrados j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe ambele fete ale panei cârmei j
k
l
m
n
3. rezultanta forteslor de presiune care actioneaza pe intrados j
k
l
m
n
4.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " Px " reprezinta

Page 3 of 90
Maximizeaza
1. rezistenta la înaintare a profilului j

k
l
m
n
2. portanta profilului j
k
l
m
n
3. componenta falsa a fortei hidrodinamice rezultante care actioneazt asupra axului panei cârmei j
k
l
m
n
5.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " Py " reprezinta
Maximizeaza
1. rezistenta la înaintare a profilului j

k
l
m
n
2. portanta profilului j
k
l
m
n
3. componenta falsa a fortei hidrodinamice rezultante care actioneazt asupra axului penei cârmei j
k
l
m
n
6.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul fata de axul panei cârmei se calculeaza cu
formula

Page 4 of 90
Maximizeaza
1. Mr = Pn · (e-d) j
k
l
m
n
2. Mr = Pr · (e-d) j
k
l
m
n
3. Mr = Pn · e j
k
l
m
n
7.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu
formula
Maximizeaza
1. Mr = Pn · (e-d) j
k
l
m
n
2. Mr = Pr · (e-d) j
k
l
m
n
3. Mr = Pn · e j
k
l
m
n

Page 5 of 90
8.Probele definitorii pentru manevrabilitatea navei sunt
1. determinarea deplasamentului unitar, a capacitatii tankurilor de ballast si a sistemului de j

k
l
m
n
intercomunicatii
2. proba de înclinare transversala, proba instalatiei de ballast si a echipamentelor de salvare j
k
l
m
n
3. proba de giratie, manevra în zig-zag si în spirala j
k
l
m
n
9.La actionarea cârmei într-un bord, nava sufera
1. o miscare de rotatie în jurul nei axe verticale ce trece prin G j

k
l
m
n
2. o oscilatie de ruliu, începând din bordul în care este actionata cârma si o deriva în bordul opus j
k
l
m
n
3. ambele raspunsuri sunt valabile j
k
l
m
n
10.Cârmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca
1. axul cârmei este situat la o distanta de cel putin 2/3 din latimea penei j
k
l
m
n
2. pana cârmei este amplasata în pupa axului sau j
k
l
m
n
3. axul cârmei este situat la jumatatea latimii penei j
k
l
m
n
11.Cârmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca
1. axul cârmei este situat la o distanta fata de muchia de atac, cuprinsa între 1/3 si 1/2 din latimea panei j
k
l
m
n
cârmei
2. pana cârmei este amplasata în pupa axului sau j
k
l
m
n
3. axul cârmei este situat la o distanta fata de muchia de atac, cuprinsa între 1/3 si 1/4 din latimea panei j
k
l
m
n
cârmei
12.Pentru un consum rational de lichide de la bord, în sensul asigurarii permanente a rezervei de

flotabilitate, societatile de clasificare prevad obligativitatea
1. etansarii doar a compartimentelor din dublul fund, destinate combustibilului j

k
l
m
n
2. împartirea întregului volum etans de la bordul navei în compartimente j
k
l
m
n
3. nici unul dintre raspunsuri j
k
l
m
n
13.Numarul peretilor etansi care realizeaza compartimenterea navei, este stabilit functie de
1. dimensiunile si destinatia navei

Page 6 of 90
j
k
l
m
n
2. tonajul net al navei j
k
l
m
n
3. deplasamentul unitar la linia de plina încarcare de iarna în Atlanticul de nord j
k
l
m
n
14.Pentru studierea compartimentelor inundate se utilizeaza metoda
1. ambarcarii unei greutati si a deplasamentului constant j

k
l
m
n
2. compartimentului exclus si a deplasamentului variabil j
k
l
m
n
3. ambele raspunsuri sunt valabile j
k
l
m
n
15.În cazul utilizarii metodei deplasamentului variabil sau a ambarcarii de greutati în studiul
compartimentului inundat, apa din compartiment este considerata
1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul j

k
l
m
n
2. nu are suprafata libera dar poate comunica cu exteriorul j
k
l
m
n
3. ambele cazuri j
k
l
m
n
16.În cazul utilizarii metodei deplasamentului constanta sau a excluderii compartimentului în studiul
compartimentului inundat, apa din compartiment este considerata
1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul j

k
l
m
n
2. nu are suprafata libera dar poate comunica cu exteriorul j
k
l
m
n
3. ambele cazuri j
k
l
m
n
17.În cazul studierii unui compartiment inundat, aflat sub linia de plutire, complet plin si care poate
comunica cu exteriorul, se aplica metoda
1. deplasamentului constant j
k
l
m
n
2. deplasamentului variabil j
k
l
m
n
3. ambele metode j
k
l
m
n
18.În cazul studierii unui compartiment inundat, aflat în zona liniei de plutire, partial umplut si care
poate comunica cu exteriorul, se aplica metoda
1. ambarcarii de greutati j
k
l
m
n
2. compartimentului exclus j
k
l
m
n

Page 7 of 90
3. ambele metode j
k
l
m
n
19.În cazul studierii unui compartiment inundat aflat sub linia de plutire, din care se înfiltreaza apa si
în alt compartiment vecin, se aplica metoda
1. deplasamentului constant j
k
l
m
n
2. deplasamentului variabil j
k
l
m
n
3. deplasamentului variabil pâna la umplerea completa a compartimentului vecin, apoi metoda j
k
l
m
n
deplasamentului constant
20.Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu "m" si reprezinta
1. raportul dintre volumul real de lichid care încape în compartiment si volumul teoretic al acestuia j
k
l
m
n
2. raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de lichid ce poate inunda complet j
k
l
m
n
compartimentul
3. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul teoretic al carenei j
k
l
m
n
21.Care din urmatoarele tipuri de ruliu este periculos ?
1. ruliul cu o perioada mai mare decât cea a actiunii cauzei j

k
l
m
n
2. ruliul cu o perioada mai mica decât cea a actiunii cauzei j
k
l
m
n
3. ruliul sincronizat cu perioada actiunii cauzei j
k
l
m
n
22.Pentru eliminarea situatiei de ruliu periculos creat de valuri, se procedeaza la
1. schimbarea aliurii fata de val prin modificarea drumului navei j

k
l
m
n
2. balastarea completa a navei j
k
l
m
n
3. modificarea vitezei navei si mentinerea drumului j
k
l
m
n
23.Oscilatiile "dure" ale navei, sunt acelea care au
1. frecventa mare si perioada mica j

k
l
m
n
2. frecventa mica si perioada mare j
k
l
m
n
3. frecventa mare si perioada mare j
k
l
m
n
24.Oscilatiile "moi" ale navei, sunt acelea care au

Page 8 of 90
1. frecventa mare si perioada mica j

k
l
m
n
2. frecventa mica si perioada mare j
k
l
m
n
3. frecventa mare si perioada mare j
k
l
m
n
25.Stabilitatea excesiva determina
1. ruliu violent j
k
l
m
n
2. ruliu moale j
k
l
m
n
3. lipsa ruliului j
k
l
m
n
26.Introducerea bulbului în constructia provei navelor contribuie la
1. crearea unui aspect placut corpului navei j

k
l
m
n
2. micsorarea rezistentei de val la înaintarea navei prin apa si stabilitate de drum j
k
l
m
n
3. asigurarea unui tank suplimentar de combustibil j
k
l
m
n
27.O carena curata, fara depuneri vegetale asigura
1. cresterea rezistentei de val j

k
l
m
n
2. reducerea rezistentei datorate frecarii j
k
l
m
n
3. distingerea clara a operei vii de opera moarta j
k
l
m
n
28.O nava aprovata determina
1. marirea rezistentei la înaintare si scaderea stabilitatii de drum j

k
l
m
n
2. reducerea rezistentei la înaintare si cresterea stabilitatii de drum j
k
l
m
n
3. se comporta ca si o nava apupata j
k
l
m
n
29.Din punct de vedere energetic, rezistenta de val este
1. rezistenta pe care valurile o opun înaintarii navei j

k
l
m
n
2. rezistenta opusa înaintarii navei de catre valurile de hula, când aliura navei este perpendiculara pe j
k
l
m
n
acestea
3. partea din energia navei, pe care aceasta o cedeaza mediului în crearea propriilor valuri j
k
l
m
n
30.Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa, se compune din

Page 9 of 90
1. valuri mici si valuri mari j

k
l
m
n
2. valuri divergente si valuri transversale j
k
l
m
n
3. valuri de interferenta mareica j
k
l
m
n
31.Viteza de deplasare a valurilor transversale este
1. egala cu viteza navei j

k
l
m
n
2. jumatate din viteza navei j
k
l
m
n
3. o treime din viteza navei j
k
l
m
n
32.Marimile fizice care influenteaza în principal rezistenta la înaintare a navei sunt
1. temperatura si vâscozitatea apei j

k
l
m
n
2. vascozitatea, rezistenta presiunii apei, rezistenta de frecare j
k
l
m
n
3. salinitatea, temperatura si transparenta apei j
k
l
m
n
33.Pe timpul exploatarii navei, rezistenta la înaintare
1. creste, datorita coroziunii si depunerilor vegetale si animale pe carena j

k
l
m
n
2. ramâne constanta j
k
l
m
n
3. scade datorita efectului Coanda j
k
l
m
n
34.Cresterea rezistentei la înaintare are drept efecte
1. reducerea vitezei navei la aceeasi turatie a motorului j

k
l
m
n
2. cresterea vitezei navei la aceeasi turatie a motorului j
k
l
m
n
3. reducerea turatiei motorului pentru realizarea aceleiasi viteze j
k
l
m
n
35.Miscarile navei care influenteaza rezistenta la înaintare sunt
1. ruliul j
k
l
m
n
2. tangajul j
k
l
m
n
3. ambele miscari j
k
l
m
n
36.Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa disparitia cauzei care a

Page 10 of 90
determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta
1. nescufundabilitatea navei j
k
l
m
n
2. stabilitatea de drum a navei j
k
l
m
n
3. stabilitatea navei j
k
l
m
n
37.Studiul stabilitatii la la ambarcarea/debarcarea unei greutati mici (de) la bord se face considerând
ca bordurile navei
1. ramân verticale j
k
l
m
n
2. se înclina j
k
l
m
n
3. se înclina cu unghiuri mai mari de 15° j
k
l
m
n
38.Inclinarea izocarena se produce fara modificarea
1. marimii volumului de carena j

k
l
m
n
2. formei volumului carenei j
k
l
m
n
3. pescajelor navei la extremitati j
k
l
m
n
39.Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depasesc
1. 20° j
k
l
m
n
2. 15° j
k
l
m
n
3. 5° j
k
l
m
n
40.Inundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoaca
1. o înclinare longitudinala a navei j

k
l
m
n
2. o înclinare transversala a navei j
k
l
m
n
3. o înclinare transversala si longitudinala a navei j
k
l
m
n
41.Canarisirea navei într-un bord, fara modificarea asietei, este dovada
1. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în dreptul cuplului maestru j
k
l
m
n
2. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în pupa navei j
k
l
m
n

Page 11 of 90
3. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în prova navei j
k
l
m
n
42.Modificarea necontrolata a asietei navei, fara canarisire sau modificarea înclinarii transversale,
este dovada
1. inundarii unui compartiment lateral din zona cuplului maestru j

k
l
m
n
2. inundarii unui compartiment central sau a deplasarii unei greutati în planul longitudinal al navei j
k
l
m
n
3. schimbarea salinitatii apei în care pluteste nava j
k
l
m
n
43.Plutirile izocarene sunt plutirile corespunzatoare
1. acelorasi pescaje prova si pupa j

k
l
m
n
2. acelorasi pescaje tribord si babord j
k
l
m
n
3. înclinarilor izocarene j
k
l
m
n
44.Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive, se intersecteaza dupa o dreapta ce
trece prin
1. centrul geometric al fiecareia j

k
l
m
n
2. centrul de flotabilitate al navei j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al navei j
k
l
m
n
45.Înclinarea izocarena produce si o deplasare a
1. centrului de greutate al navei j

k
l
m
n
2. centrului de flotabilitate al navei j
k
l
m
n
3. centrului de carena j
k
l
m
n
46.La înclinarile infinit mici ale navei, centrul de carena se deplaseaza dupa o directie
1. paralela cu linia ce trece prin centrul geometric ale sectiunilor imersa si emersa j
k
l
m
n
2. perpendiculara pe linia ce trece prin centrul geometric al sectiunilor imersa si emersa j
k
l
m
n
3. perpendiculara pe linia ce uneste centrul de greutate si cel de carena j
k
l
m
n
47.Tangenta dusa dintr-un punct Bf la curba centrelor de carena este

Page 12 of 90
1. paralela cu plutirea care îl admite pe Bf drept centru de carena j
k
l
m
n
2. perpendiculara pe plutirea care îl admite pe Bf drept centru de carena j
k
l
m
n
3. paralela la plutirea initiala a navei j
k
l
m
n
48.Prin unirea suporturilor fortelor de presiune ce corespund la doua plutiri izocarene longitudinale,
se obtine
1. metacentrul longitudinal al navei j

k
l
m
n
2. metacentrul transversal al navei j
k
l
m
n
3. raza metacentrica longitudinala j
k
l
m
n
49.Metacentrul longitudinal este definit de
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile transversale ale navei j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
50.Metacentrul transversal este definit de
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile transversale ale navei j
k
l
m
n
3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
51.Pozitia metacentrului longitudinal este definita de
1. Cota KML j
k
l
m
n
2. Cota KMT j
k
l
m
n
3. Cota KG j
k
l
m
n
52.Pozitia metacentrului transversal este definita de
1. Cota KML j
k
l
m
n
2. Cota KMT j
k
l
m
n
3. Cota KG j
k
l
m
n
53.Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de carena si

Page 13 of 90
1. metacentrul longitudinal j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate j
k
l
m
n
54.Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de carena si
1. metacentrul longitudinal j
k
l
m
n
2. metacentrul transversal j
k
l
m
n
k
l
m
n
55.La unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carena se pot considera a fi
1. un arc de cerc j
k
l
m
n
2. o linie frânta j
k
l
m
n
3. o elipsa j
k
l
m
n
56.Prin deplasarea centrului de carena al navei datorita unei înclinari, se modifica directiile de
actiune ale fortelor de presiune si greutate, creindu-se
1. o forta j
k
l
m
n
2. un moment j
k
l
m
n
3. un cuplu j
k
l
m
n
57.Momentul de redresare este definit de cuplul format din
1. fortele de presiune si cele de greutate care actioneaza asupra corpului navei j

k
l
m
n
2. forta de împingere a propulsorului când nava este pe mare linistita j
k
l
m
n
3. fortele combinate ale vântului si a curentului de maree j
k
l
m
n
58.Momentul de redresare se mai numeste si
1. momentul "zero" j
k
l
m
n
2. momentul stabilitatii j
k
l
m
n
3. momentul initial de inertie hidrodinamica j
k
l
m
n

Page 14 of 90
59.Distanta de la metacentrul transversal corespunzator înclinarilor nule, la centrul de greutate al
navei, reprezinta
1. raza metacentrica transversala j

k
l
m
n
2. cota metacentrului transversal j
k
l
m
n
3. înaltimea metacentrica transversala j
k
l
m
n
60.Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator înclinarilor nule, la centrul de greutate al

navei, reprezinta

k
l
m
n
2. cota metacentrului longitudinal j
k
l
m
n
3. înaltimea metacentrica longitudinala j
k
l
m
n
61.O forta de 15 KN, care are un brat de 2.5 metri, creaza un moment de
1. 35 KNm j
k
l
m
n
2. 37,5 KNm. j
k
l
m
n
3. 30 KNm. j
k
l
m
n
62.Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal corespunzatoare înclinarilor nule si cota centrului
de greutate, reprezinta
1. înaltimea metacentrica longitudinala j

k
l
m
n
2. raza metacentrica longituainala j
k
l
m
n
k
l
m
n
63.Diferenta dintre cota metacentrului transversal corespunzatoare înclinarilor nule si cota centrului
de greutate, reprezinta

k
l
m
n
2. raza metacentrica transversala j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena j
k
l
m
n
64.Produsul dintre deplasamentul navei, înaltimea metacentrica transversala si variatia unghiului de

banda, reprezinta

Page 15 of 90
1. momentul de redresare pentru înclinarile transversale ale navei j
k
l
m
n
2. momentul de redresare pentru înclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
3. deplasamentul unitar j
k
l
m
n
65.Produsul dintre deplasamentul navei, înaltimea metacentrica longitudinala si variatia unghiului de

banda, reprezinta
1. momentul de redresare pentru înclinarile longitudinale ale navei j

k
l
m
n
2. momentul de redresare pentruînclinarile longitudinale ale navei j
k
l
m
n
3. deplasamentul unitar j
k
l
m
n
66.Pentru înclinarea navei la un unghi mic, înaltimea metacentrica în cazul respectivei înclinari este
de fapt
1. înaltime metacentrica centralizata j

k
l
m
n
2. înaltime metacentrica initiala j
k
l
m
n
3. înaltime metacentrica normala j
k
l
m
n
67.Înaltimea metacentrica initiala este masura
1. stabilitatii a unghiuri mari de înclinare j

k
l
m
n
2. stabilitatii initiale a navei j
k
l
m
n
3. rezervei de flotabilitate a navei j
k
l
m
n
68.Daca centrul de greutate G al navei se afla sub metacentrul M, momentul care actioneaza asupra
navei va provoca
1. aducerea navei în pozitia initiala de echilibru j

k
l
m
n
2. amplificarea înclinarii navei j
k
l
m
n
3. rotirea navei în jurul axului median j
k
l
m
n
69.Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla în echilibru stabil daca
1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M j
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M j
k
l
m
n

Page 16 of 90
70.Daca centrul de greutate G al navei se afla deasupra metacentrului M, momentul care actioneaza
asupra navei va provoca
1. aducerea navei în pozitia initiala de echilibru j

k
l
m
n
2. amplificarea înclinarii navei j
k
l
m
n
3. rotirea navei în jurul axului median j
k
l
m
n
71.Momentul de redresare se considera negativ si nava se afla în chilibru instabil, daca

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M j
k
l
m
n
72.Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se afla în
1. echilibru stabil j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent j
k
l
m
n
3. echilibru instabil j
k
l
m
n
73.Tonajul brut al navei reprezinta
1. volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire j

k
l
m
n
2. valoarea în tone lungi a deplasamentului navei a linia de plina încarcare j
k
l
m
n
3. volumul total închis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, exprimat în tone registru j
k
l
m
n
74.În mod obisnuit, structura corpurilor navelor maritime este facuta din
1. otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon j

k
l
m
n
2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon j
k
l
m
n
3. aliaj special inoxidabil j
k
l
m
n
75.Osatura transversala a navei reprezinta
1. sistemul de rigidizare transversala a corpului navei, în scopul pastrarii formei la solicitari interne si j
k
l
m
n
externe

Page 17 of 90
2. un sistem de întarituri longitudinale, sub punte si în interior de-a lungul bordajului, inclusiv sub paiolul j
k
l
m
n
tancurilor dublului fund si pe fundul corpului navei
3. sistemul de rigidizare a suprastructurii la nivelul puntii de comanda j
k
l
m
n
76.Din sistemul de osatura transversala fac parte urmatoarele elemente structurale
1. suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare j
k
l
m
n
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare (si inferioare) j
k
l
m
n
3. stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se îmbina cu traversele, centura puntii j
k
l
m
n
intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare
77.Din sistemul de osatura longitudinala fac parte urmatoarele elemente structurale
1. învelisul fundului, centrua puntii superioare, învelisul puntii superioare, copastia j

k
l
m
n
2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare (si inferioare) j
k
l
m
n
3. suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare, tabla marginala j
k
l
m
n
78.În terminologia navala, "coverta" înseamna
1. cea mai de sus punte, continua si etansa pe toata lungimea navei j

k
l
m
n
2. prima punte continua si etanta, situata deasupra chilei j
k
l
m
n
3. puntea continua si etansa, situata deasupra tankurilor dublului fund j
k
l
m
n
79.Puntea de bord liber este
1. puntea intermediara la shelter-deck deschis j

k
l
m
n
2. puntea de unde se masoara bordul liber j
k
l
m
n
3. puntea pâna la care se poate inunda nava, fara a-i periclita flotabilitatea j
k
l
m
n
80.Primul compartiment etans de la extremitatea prova se numeste
1. after peak j
k
l
m
n
2. deep tank j
k
l
m
n
3. fore peak j
k
l
m
n
81.Ultimul compartiment etans de la extremitatea pupa se numeste

Page 18 of 90
1. after peak j
k
l
m
n
2. coferdam j
k
l
m
n
3. fore peak j
k
l
m
n
82.Peretii longitudinali etansi si rezistenti sunt prezenti la osatura
1. ambarcatiunile de agrement j
k
l
m
n
2. doar la navele specializate în remorcaj portuar j
k
l
m
n
3. la navele destinate transportului marfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri j
k
l
m
n
si navele mari militare
83.Peretii longitudinali neetansi, din tancurile cu latime mare, care au scopul de a reduce efectul de
suprafata libera, se numesc
1. diafragme de ruliu j
k
l
m
n
2. chile de ruliu j
k
l
m
n
3. tancuri de asieta j
k
l
m
n
84.Structura terminatiei prova a osaturii corpului navei se numeste
1. etambou j
k
l
m
n
2. etrava j
k
l
m
n
3. coferdam j
k
l
m
n
85.Structura terminatiei pupa a osaturii corpului navei se numeste
1. etambou j
k
l
m
n
2. etrava j
k
l
m
n
3. duneta j
k
l
m
n
86.Sistemul longitudinal de osatura (SLO) se aplica obligatoriu la corpurile navelor
1. salupele destinate serviciului de pilotaj j

k
l
m
n
2. nevele specializate în remorcajul de fluviu j
k
l
m
n
3. la navele destinate transportului marfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri j
k
l
m
n
si navele mari militare

Page 19 of 90
87.Cantitatea de balast necesara pentru navigatia în siguranta în conditia de balast, este egala cu
1. deplasamentul navei la plina încarcare j

k
l
m
n
2. cel putin 25 % din capacitatea de încarcare a navei j
k
l
m
n
3. depinde de tipul de nava j
k
l
m
n
88.Tancurile de asieta sunt amplasate
1. în dreptul cuplului maestru j

k
l
m
n
2. la extremitatile prova si pupa ale navei j
k
l
m
n
3. deasupra tankurilor de apa tehnica j
k
l
m
n
89.Rolul tankurilor de asieta este acela de a
1. mari cota centrului de greutate j

k
l
m
n
2. corecta asieta navei în anumite limite j
k
l
m
n
3. ridica cota centrului de carena j
k
l
m
n
90."Coferdam" - ul este
1. un compartiment etans de separare j

k
l
m
n
2. picul prova inclusiv putul lantului j
k
l
m
n
3. compartiment etans sub magaziile de marfa, în care se ambarca balastul j
k
l
m
n
91."Sabordurile" sunt
1. deschiderile amenajate în punti sau în parapetul acestora, pentru a permite evacuarea rapida a apei de j
k
l
m
n
mare ambarcate pe puntile respective pe vreme rea
2. deschiderile din diafragmele de ruliu j
k
l
m
n
3. manevre fixe metalice de amarare a catargului în plan transversal j
k
l
m
n
92.Tablele navale au grosimi cuprinse între
1. 4… 60 mm. j
k
l
m
n
2. 0,5… 10 mm. j
k
l
m
n

Page 20 of 90
3. 2… 50 mm. j
k
l
m
n
93.Dublul fund la o nava îndeplineste urmatoarele functii
1. mareste rezistenta la înaintare j

k
l
m
n
2. reduce înaltimea centrului de greutate j
k
l
m
n
3. împiedica inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului si asigura, în mod obisnuit, un j
k
l
m
n
spatiu etans unde sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast si apa tehnica
94.Avantajele amplasarii motorului principal la pupa navei, sunt
1. eliminarea arborilor intermediari port elica, reducerea riscului de avarie prin reducerea lungimii spatiului n
j
k
l
m
expus, cresterea volumului destinat transportului marfii
2. asigurarea unei asiete favorabile, a unui amaraj adecvat al marfurilor, consumul redus de combustibil j
k
l
m
n
3. reducerea riscului de esuare, consumul redus de combustibil, accesul rapid la cabinele echipajului j
k
l
m
n
95.În desenul de mai jos este prezentata o sectiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu
5 este
Maximizeaza
1. paiolul j
k
l
m
n
2. copastia j
k
l
m
n
3. spiraiul j
k
l
m
n
96.Cargourile nespecializate care transporta cherestea de aceeasi esenta, pot ambarca pe coverta
acelasi tip de marfa, dar în proportie de cel mult

Page 21 of 90
1. 30 % din totalul greutatii marfii j

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
97.Cargourile nespecializate care transporta minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
1. redusa j
k
l
m
n
2. excesiva j
k
l
m
n
3. indiferenta j
k
l
m
n
98.La navele frigorifice, gurile magaziilor de marfa sunt
1. de dimensiuni mari, pentru a permite manipularea paletilor cu marfa congelata j

k
l
m
n
2. de dimensiuni reduse, pentru a asigura pastrarea temperaturii scazute j
k
l
m
n
3. de marime normala ca la orice cargou, dar cu trombe de serisire mai mari si mai multe j
k
l
m
n
99.Cofiguratia magaziilor de marfa la navele mineraliere este deosebita de cea a altor nave de
transport marfuri solide, deoarece
1. minereurile sunt marfuri cu greutate specifica mare j

k
l
m
n
2. minereurile sunt marfuri cu greutate specifica mica j
k
l
m
n
3. pot transporta si marfuri lichide în vrac în magaziile de marfa j
k
l
m
n
100.În cazul marfurilor solide în vrac, cu greutatea specifica mica, navele mineraliere vor umple la
full volum magaziile si
1. se vor balasta tankurile superioare de ballast j

k
l
m
n
2. se vor balasta tankurile dublului fund de ballast j
k
l
m
n
3. se vor balasta numai fore peak-ul si after peak-ul j
k
l
m
n
101.La navele mineraliere, paiolul dublului fund este
1. mult înaltat, pentru a realiza marirea cotei centrului de greutate j

k
l
m
n
2. mult coborât, pentru a realiza reducerea cotei centrului de greutate j
k
l
m
n
3. la fel ca la orice nava de tip cargou de marfuri generale j
k
l
m
n

Page 22 of 90
102.În figura de mai jos este prezentata o sectiune transversala prin corpul unei nave mineralier.
Reperul 6 reprezinta
Maximizeaza
1. tankuri de combustibil j
k
l
m
n
2. tankuri superioare de ballast j
k
l
m
n
3. spatii destinate încarcarii minereului de fier j
k
l
m
n
103.Tankurile superioare de ballast pot fi încarcate cu marfa în cazul transportului
1. cimentului în vrac j
k
l
m
n
2. cerealelor în vrac j
k
l
m
n
3. minereului de fier j
k
l
m
n
104.Gurile magaziilor de marfa la navele mineraliere, sunt
1. normale, ca la orice nava cargou j

k
l
m
n
2. supraînaltate, pentru a compensa efectele alunecarii si tasarii, conform prevederilor conventiei SOLAS j
k
l
m
n
3. reduse ca dimensiuni, pentru a nu facilita înfiltratiile de apa j
k
l
m
n
105.Navele petroliere au întotdeauna compartimentul masina amplasat la
1. centrul navei, pentru a facilita accesul echipajului j

k
l
m
n
2. la "trei sferturi" din motive de stabilitate j
k
l
m
n

Page 23 of 90
3. la pupa navei, din motive de siguranta si eficienta j
k
l
m
n
106.Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
1. pe gol de val sau pe creasta de val j

k
l
m
n
2. paralela cu valul j
k
l
m
n
3. în zona cu gheata j
k
l
m
n
107.Bordul liber al navelor petroliere este
1. mai mic decât la navele tip cargou j

k
l
m
n
2. mai mare decât la navele tip mineralier j
k
l
m
n
3. mai mare decât la navele cargou j
k
l
m
n
108.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave construita
în sistem de osatura
Maximizeaza
1. longitudinal j
k
l
m
n
2. mixt j
k
l
m
n
3. transversal j
k
l
m
n
109.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Grinzile de
directie principala pentru planseul puntii principale sunt

Page 24 of 90
Maximizeaza
1. traversele puntii principale j

k
l
m
n
2. curentii de punte j
k
l
m
n
3. guseele de legatura dintre curentii de punte si fila lacrimara j
k
l
m
n
110.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul 18
reprezinta
Maximizeaza
1. perete longitudinal j
k
l
m
n
2. pontil j
k
l
m
n
3. pontil de cala j
k
l
m
n
111.În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata

Page 25 of 90
Maximizeaza
1. sectiunea longitudinala a osaturii unei nave j

k
l
m
n
2. elemente ale osaturii longitudinale j
k
l
m
n
3. sectiune transversala prin osatura unei navei cu dublu fund j
k
l
m
n
112.În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei nave construita în
sistem de osatura
Maximizeaza
1. transversal j
k
l
m
n
2. longitudinal j
k
l
m
n
3. combinat j
k
l
m
n

Page 26 of 90
113.În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la cuplul maestru.
Grinzile de directie principala ale planseului de bordaj sunt
Maximizeaza
1. longitudinalele de bordaj j
k
l
m
n
2. coastele întarite j
k
l
m
n
3. coastele simple j
k
l
m
n
114.În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava construita în
sistem de osatura
Maximizeaza
1. transversal j
k
l
m
n
2. longitudinal j
k
l
m
n

Page 27 of 90
3. combinat j
k
l
m
n
115.În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentata structura planseului de fund la o nava tank.
Elementul structural 3 reprezinta
Maximizeaza
1. nervura de rigidizare a varangei j

k
l
m
n
2. longitudinala de fund j
k
l
m
n
3. chila j
k
l
m
n
116.În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit în sistem de
osatura
Maximizeaza

Page 28 of 90
1. transversal j
k
l
m
n
2. longitudinal j
k
l
m
n
3. combinat j
k
l
m
n
117.Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta
Maximizeaza
1. etamboul din otel nituit j

k
l
m
n
2. etrava din otel turnat j
k
l
m
n
3. chila din otel forjat j
k
l
m
n
118.În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita în sistem de osatura longitudinal.
Elementul structural 29 este
Maximizeaza

Page 29 of 90
1. cornier lacrimar j
k
l
m
n
2. longitudinala de punte j
k
l
m
n
3. traversa de punte j
k
l
m
n
119.În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita în sistem de osatura longitudinal.
Elementul structural 15 este
Maximizeaza
1. cornier lacrimar j
k
l
m
n
2. traversa de punte j
k
l
m
n
3. longitudinala de punte j
k
l
m
n
120.În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentata structura

Page 30 of 90
Maximizeaza
1. etamboului de otel forjat j

k
l
m
n
2. chilei de ruliu din otel turnat j
k
l
m
n
3. etravei din teble de otel fasonat si sudat j
k
l
m
n
121.Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este
Maximizeaza
1. brachet orizontal j
k
l
m
n
2. brachet perpendicular j
k
l
m
n
3. chila j
k
l
m
n
122.Elementul structural 6 din fig. 11.50 este

Page 31 of 90
Maximizeaza
1. brachet orizontal j
k
l
m
n
2. brachet perpendicular j
k
l
m
n
3. chila j
k
l
m
n
123.Magazia de marfa a unei nave este încarcata ca în figura FN-1. Sa se gaseasca valoarea cotei
centrului de greutate al magaziei
Maximizeaza
1. KG = 4,956 m; j
k
l
m
n
2. KG = 3,85 m. j
k
l
m
n
3. KG = 8,55 m. j
k
l
m
n

Page 32 of 90
124.
O nava are ∆ = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m.

Se ăncarcă o marfă după cum
urmează:
Masa (t) KG. (m)
1.360 4,7
2.957 10,5
1.638 5,9
500 14,8
Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei
KG1 ?
1. 8,79 m j
k
l
m
n
2. 8,68 m j
k
l
m
n
3. 8,48 m j
k
l
m
n
125.
O navă are deplasamentul de 6.200 mt

şi KG = 8,0 m. Distribuiţi 9.108 mt de
marfă ambarcată în două magazii având KG1
= 0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât
cota finală a centrului de greutate al navei să
fie KG1 = 7,57 m.
1. P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t j
k
l
m
n
2. P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t j
k
l
m
n
3. P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t j
k
l
m
n
126.
Maximizeaza

Page 33 of 90
O navă tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apă cu

densitatea de
1,010 t./m3. Să se găsească:
(a) deplasamentul;
(b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă;
(c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3;
(e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final să
fie de 3,5 m
1. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.; 4,766 m.; 1.271,5 m.; j
k
l
m
n
2. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.; 4,766 m; 1.271,5 t j
k
l
m
n
3. 4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t j
k
l
m
n
127.La ambarcarea unei mase "q" la bord, variatia pescajului mediu se calculeaza cu relatia
1. j
k
l
m
n
q
δd =
TPC
2. j
k
l
m
n
q
δd =
A WL
3. j
k
l
m
n
q
δd =
MCT
128.Diagrama la asieta se foloseste pentru
1. Calculul lui XB si ? j
k
l
m
n

Page 34 of 90
2. Calculul lui dpv si dpp j
k
l
m
n
3. Calculul lui XF si XG j
k
l
m
n
129.La bordul unei nave aflata în apa de mare cu densitatea g, cu suprafata plutirii initiale Aw, se
ambarca greutatea q. Variatia pescajului mediu se va calcula cu formula
1. j
k
l
m
n
q
δT = −
γ ⋅ Aw
2. j
k
l
m
n
q
δT =
γ ⋅ Aw
3. j
k
l
m
n
γ ⋅q
δT =
Aw
4. j
k
l
m
n
130.La bordul navei cu pescaj initial T si cu deplasamentul unitar TPC, se ambarca greutatea q.
Variatia pescajului mediu în urma ambarcarii se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
δT =
q
[m]
TPC
2. j
k
l
m
n
δT =
q
[cm]
TPC
3. j
k
l
m
n
δT =
TPC
[cm]
q

Page 35 of 90
131.La debarcarea unei mase "q" la bordul navei care are suprafata de plutire A W, variatia dT a
pescajului mediu se calculeaza cu relatia
1. j
k
l
m
n
q
δT =
γAw
2. j
k
l
m
n
q
δT = −
γAw
3. j
k
l
m
n
γ ⋅ Aw
δT =
q
4. j
k
l
m
n
132.La ambarcarea unei mase "q" la bordul navei cu deplasament ?, cu volumul initial al carenei Vi,
, si care are XF abscisa centrului plutirii F si XB abscisa centrului de carena B, variatia abscisei
centrului de carena se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
δx B =
q
(x F − x B )
∆+q
2. j
k
l
m
n
δx B =
q
(x F − x B )
∆−q
3. j
k
l
m
n
δx B =
q
(x F − x B )
∆
4. j
k
l
m
n
133.La ambarcarea si derbarcarea greutatilor mici " q " la/de la bordul navei, variatia ordonatei
centrului de carena dYB se calculeaza cu formula
Page 36 of 90
1. j
k
l
m
n
q
δy B = yB
∆+q
2. j
k
l
m
n
q
δy B = yB
∆−q
3. j
k
l
m
n
δYB = 0
4. j
k
l
m
n
134.Momentul de redresare este nul, iar nava se afla în echilibru indiferent, atunci când

k
l
m
n
k
l
m
n
3. centrul de greutate G coincide cu metacentrul M j
k
l
m
n
135.Pentru ca nava sa aiba o stabilitate initiala pozitiva, trebuie
1. sa se asigure o cât mai buna manebrabilitate a navei j

k
l
m
n
2. sa se asigure o distribuire corecta a greutatilor la bordul navei j
k
l
m
n
3. se efectuete o balastare continua a tankurilor navei j
k
l
m
n
136.Stabilitatea initiala longitudinala este întotdeauna pozitiva, deoarece
1. raza metacentrica BM si cota metacentrului KM sunt întotdeauna pozitive j

k
l
m
n
2. centrul de greutate G este întotdeauna situat sub metacentrul longitudinal j
k
l
m
n
3. deplasamentul navei ia valori mari fata de dimensiunile principale ale navei j
k
l
m
n
137.Daca la cota centrului de carena adaugam raza metacentrica, distata rezultata reprezinta tocmai
1. înaltimea metacentrica j
k
l
m
n

Page 37 of 90
2. raza metacentrica j
k
l
m
n
3. cota metacentrului j
k
l
m
n
138.Valoarea cotei metacentrului se poate obtine din
1. diagrama curbelor hidrostatice j

k
l
m
n
2. diagrama de stabilitate statica j
k
l
m
n
3. diagrama de stabilitate dinamica j
k
l
m
n
139.Formulele metacentrice ale stabilitatii se utilizeaza pentru determinarea
1. deplasamentului navei j
k
l
m
n
2. momentului unitar de asieta si a momentului unitar de banda j
k
l
m
n
3. razei metacentrice transversale j
k
l
m
n
140.
Momentul exterior care înclină nava

în plan transversal cu unghiul
1
φ = 1˚= radiani,
57,3
poartă numele de
1. Momentul unitar de asieta M1cm j

k
l
m
n
2. Momentul unitar de banda M1 j
k
l
m
n
3. Momentul de redresare j
k
l
m
n
141.La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proportional cu unghiul de
înclinare, daca cunoastem momentul de banda, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de
un moment Mf, aplicând formula
1. j
k
l
m
n

Page 38 of 90
Mφ
φ=
MCT
2. j
k
l
m
n
Mφ
φ=
M1˚
3. j
k
l
m
n
M1
φ=
Mφ
142.Momentul exterior care înclina nava în plan longitudinal producându-i o asieta de 1 cm poarta
numele de

k
l
m
n
k
l
m
n
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
143.Asieta navei reprezinta
1. diferenta dintre pescajul prova si pescajul mediu la cuplul maestru j

k
l
m
n
2. diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova j
k
l
m
n
3. variatia pescajului prova la ambarcarea grautatii standard j
k
l
m
n
144.

Page 39 of 90
Formula
∆ · GML
100 LWL
exprimă valoarea

k
l
m
n
k
l
m
n
3. Moment de redresare al navei j
k
l
m
n
145.Asupra unei nave care are momentul unitar de asieta M1cm, actioneaza un moment de înclinare
M?, care determina o variatie a pescajului ?T, ce se poate calcula cu formula
1. j
k
l
m
n
Mφ
∆T =
M1 cm
2. j
k
l
m
n
Mθ
∆T =
M1 cm
3. Moment de redresare j
k
l
m
n
Ms
∆T =
M1 cm
146.În practica, pentru verificarea rapida a stabilitatii în cazul ambarcarii/debarcarii de greutati, se

utilizeaza
1. scara Bonjean j
k
l
m
n
2. curba stabilitatii statice j
k
l
m
n

Page 40 of 90
3. scala de încarcare j
k
l
m
n
147.Valorile deplasamentului (?), ale capacitatii de încarcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de
asieta (M1cm) si momentul unitar de banda (M1°) corespunzatoare diferitelor pescaje ale navei (de la
linia de baza pâna la linia plutirii de maxima încarcare), se pot afla din
1. Diagrama de asieta j
k
l
m
n
2. scara Bonjean j
k
l
m
n
3. scala de încarcare j
k
l
m
n
148.În scala de încarcare sunt prezentate obligatoriu cel putin valorile deplasamentului si ale
capacitatii de încarcare corespunzatoare diferitelor valori ale
1. unghiurilor de înclinare j
k
l
m
n
2. greutatii specifice a apei j
k
l
m
n
3. temperaturi ale apei j
k
l
m
n
149.În scala de încarcare, în scopul unui calcul preliminar si intermediar cât mai corect si ilustrativ,
este reprezentata si
1. diagrama de carene drepte j

k
l
m
n
2. marca de bord liber j
k
l
m
n
3. diagrama stabilitatii statice j
k
l
m
n
150.Cu ajutorul scalei de încarcare, valorile deplasamentului si ale capacitatii de încarcare se pot
determina pentru diferite valori ale
1. centrului de carena j
k
l
m
n
2. pescajului mediu al navei j
k
l
m
n
3. rezei metacentrice longitudinale j
k
l
m
n
151.Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, functie de
1. deplasamentul navei j
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n

Page 41 of 90
152.Scala de încarcare permite calcularea variatiei pescajului mediu functie de
1. greutatea specifica a apei j

k
l
m
n
2. totalitatea suprafetelor libere ale lichidelor de la bord j
k
l
m
n
3. oscilatiile controlate ale navei j
k
l
m
n
153.Diagrama care permite calculul teoretic al variatiei pescajelor prova/pupa la

ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutati, este
1. diagrama de carene drepte j

k
l
m
n
2. diagrama de stabilitate dinamica j
k
l
m
n
3. diagrama de asieta j
k
l
m
n
154.Deplasarea greutatilor la bordul navei nu modifica
1. pescajul prova/pupa al navei j

k
l
m
n
2. deplasamentul j
k
l
m
n
3. cordonatele centrului de greutate j
k
l
m
n
155.La deplasarea unei greutati la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplaseaza
1. în sensul deplasarii greutatii respective j

k
l
m
n
2. în sens opus celui de deplasare a greutatii respective j
k
l
m
n
3. ramâne în aceeasi pozitie j
k
l
m
n
156.Stabilitatea initiala a navei nu sufera modificari la deplasarea unei greutati
1. pe verticala aceleiasi pozitii j

k
l
m
n
2. orizontal-lateral la aceeasi cota j
k
l
m
n
3. orizontal longitudinal la aceeasi cota j
k
l
m
n
157.Deplasarea unei greutati la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontala, la aceeasi
cota, determina
1. modificarea asietei navei j

k
l
m
n
2. modificarea deplasamentului unitar j
k
l
m
n

Page 42 of 90
3. nici una dintre acestea j
k
l
m
n
158.
În formula
LwL
δTpp= ( + XF ) · δθ
2
prin care se calculează variaţia pescajului

pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe
direcţie orizontal-longitudinală, abscisa
centrului plutirii se calculează faţă de
1. perpendiculara pupa j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru j
k
l
m
n
159.
În formula
δTpv= (LwL - XF) · δθ
de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul

deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-
longitudinală, abscisa centrului plutirii se
calculează faţă de
1. perpendiculara pupa j
k
l
m
n
2. perpendiculara prova j
k
l
m
n
3. planul transversal al cuplului maestru j
k
l
m
n
160.

Page 43 of 90
Cu formula :
q (X2 - X1)
δ XG =
∆,
se poate determina variaţia abscisei centrului de

greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi
pe direcţie
1. orizontal-transversala j
k
l
m
n
2. orizontal-longitudinala j
k
l
m
n
3. verticala j
k
l
m
n
161.În cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, distanta pe
verticala dintre centrul de greutate dupa deplasare si metacentru longitudinal
1. ramâne constanta j
k
l
m
n
2. se modifica în sensul deplasarii greutatii j
k
l
m
n
3. variaza liniar în directia deplasarii greutatii j
k
l
m
n
162.Variatia unghiului de asieta în cazul deplasarii orizontal-longitudinale a unei greutati la bordul

navei, se calculeaza cu ajutorul formulei
1. j
k
l
m
n
q (X2 - X1)
δθ =
∆ · GML
2. j
k
l
m
n
∆ GML
∆θ =
q · (X2 - X1)
3. j
k
l
m
n

Page 44 of 90
q (X2 - X1)
δθ =
∆ · GMT
163.Stabilitatea initiala a navei nu se modifica în cazul deplasarii unei greutati la bord, pe o directie
1. orizontal-longitudinala j
k
l
m
n
2. verticala j
k
l
m
n
3. orizontal-transversala j
k
l
m
n
164.În cazul deplasarii orizontal-transversale a unei greutati la bordul navei, se modifica
1. pescajele prova si pupa j

k
l
m
n
2. asieta navei j
k
l
m
n
3. înclinarea transversala a navei j
k
l
m
n
165.
În cazul deplasării unei greutăţi q la

bordul navei, pe o direcţie orizontal-
transversală, pe distanţa (y2-y1),
centrul de greutate al navei se va
deplasa pe distanţa δYG , aceasta
calculându-se cu formula
1. j
k
l
m
n
δYG =
Q
( y2 − y1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
δYG =
∆ ( y2 − y2 )
3. j
k
l
m
n

Page 45 of 90
∆
δYG = ( y2 − y1 )
2
166.În cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-transversala, centrul de
greutate al navei se deplaseaza, asupra navei actionând un moment care provoaca
1. înclinarea longitudinala a navei j

k
l
m
n
2. înclinarea transversala a navei j
k
l
m
n
3. sagging-ul navei j
k
l
m
n
167.În cazul deplasarii unei greutati q , pe directie orizontal-transversala, pe distanta y2 - y1 , la

bordul unei nave cu deplasamentul ? , variatia unghiului de banda se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
q ( y 2 − y1 )
δϕ =
∆ ⋅ GML
2. j
k
l
m
n
q ⋅ GM L
δϕ =
∆ ( y 2 − y1 )
3. j
k
l
m
n
q ( y 2 − y1 )
δϕ = ;
∆ ⋅ GM T
168.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, are loc
1. modificarea stabilitatii navei j

k
l
m
n
2. modificarea asietei navei j
k
l
m
n
3. modificarea înclinarii transversale a navei j
k
l
m
n
169.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, nu se modifica

Page 46 of 90
1. stabilitatea initiala a navei j
k
l
m
n
2. planul plutirii j
k
l
m
n
3. cota centrului de greutate al navei j
k
l
m
n
170.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, volumul carenei
1. ramâne neschimbat j
k
l
m
n
2. creste j
k
l
m
n
3. scade sau creste, functie de sensul deplasarii j
k
l
m
n
171.În cazul deplasarii verticale a unei greutati la bordul navei, volumul carenei ramâne constant si
deci
1. cota centrului de greutate nu se modifica j

k
l
m
n
2. cota metacentrului nu se modifica j
k
l
m
n
3. cota centrului de carena se modifica j
k
l
m
n
172.La o nava de deplasament ? si înaltime metacentrica longitudinala initiala GML , se deplaseaza o

greutate q, pe verticala, pe distanta Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea longitudinala. Deci noua
înaltime metacentrica longitudinala se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
q
(Z 2 − Z1 );
'
GM L = GM L −
∆
2. j
k
l
m
n
q
(Z 2 − Z1 );
'
GM L = GM L +
∆
3. j
k
l
m
n
' q
GM L = GM L − ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
173.

Page 47 of 90
În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a

unei greutăţi q pe direcţie verticală, la
bordul unei nave cu deplasamentul ∆ şi
înălţimea metacentrică transversală
iniţială GM T , are loc modificarea
stabilităţii iniţiale transversale, deci,
noua înălţime metacentrică
transversalaă se poate determina cu
formula
1. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T + ( Z 2 − Z1 );
∆
2. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ( Z 2 − Z1 );
∆
3. j
k
l
m
n
q
GM T ' = GM T − ;
∆ ( Z 2 − Z1 )
174.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe verticala, la o cota inferioara, rezulta
1. o îmbunatatire a stabilitatii navei j

k
l
m
n
2. o diminuare a stabilitatii navei j
k
l
m
n
3. o variatie a pescajului mediu j
k
l
m
n
175.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe verticala, la o cota superioara, rezulta
1. o îmbunatatire a stabilitatii navei j

k
l
m
n
2. o diminuare a stabilitatii navei j
k
l
m
n
3. o variatie a pescajului mediu j
k
l
m
n
176.Lichidele aflate la bordul navei, influenteaza negativ stabilitatea acesteia în cazul în care

Page 48 of 90
1. compartimentele în care în care se gasesc lichidele sunt complet umplute j
k
l
m
n
2. compartimentele în care în care se gasesc lichidele sunt partial umplute j
k
l
m
n
3. nu au nici o influenta asupra stabilitatii navei j
k
l
m
n
177.În cazul unei înclinari a navei, suprafata lichidului dintr-un compartiment umplut partial este
1. perpendiculara pe linia de apa j

k
l
m
n
2. paralela cu suprafata plutirii j
k
l
m
n
3. paralela cu suprafata valului care a determinat înclinarea j
k
l
m
n
178.Variatia înaltimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafata libera a lichidului

dintr-un tank, se calculeazacu formula
1. j
k
l
m
n
( )
δ GM L = −
γ 1 ⋅ iT
∆
;
2. j
k
l
m
n
( )
δ GM L = −
γ 1 ⋅ iL
∆
;
3. j
k
l
m
n
( )
δ GM L =
γ 1 ⋅ iT
γ ⋅V
;
179.Variatia înaltimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafata libera a lichidului

dintr-un tank, se calculeazacu formula
1. j
k
l
m
n
( )
δ GM T = −
γ 1 ⋅ iT
∆
;
2. j
k
l
m
n

Page 49 of 90
(
δ GM T = − ) γ 1 ⋅ iL
∆
3. j
k
l
m
n
(
δ GM T = ) γ 1 ⋅ iL
γ ⋅V
;
4. j
k
l
m
n
180.Variatia înaltimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafata

libera a lichidului dintr-un tank, este întotdeauna
1. pozitiva j
k
l
m
n
2. constanta j
k
l
m
n
3. negativa j
k
l
m
n
181.În scopul reducerii efectului negativ asupra stabilitatii navei, a suprafetelor libere ale lichidelor
din tancurile navei, se procedeaza la urmatoarele solutii constructive
1. amplasarea tankurilor la o cota cât mai mare j

k
l
m
n
2. amplasarea tancurilor cât mai aproape de bordajul navei j
k
l
m
n
3. utilizarea diafragmelor celulare în tankuri j
k
l
m
n
182.În cazul unu tank de forma paralelipipedica, partial umplut cu lichid, cu suprafata libera de
dimensiuni l si b, momentul longitudinal de inertie se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
lb 3
iL =
12
2. j
k
l
m
n
γlb 3
iL =
12
3. j
k
l
m
n

Page 50 of 90
lb 3
iL =
36
183.Pentru un tank cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat “n” separatii (diafragme)
longitudinale, momentul de inertie longitudinal se reduce
1. j
k
l
m
n
de (n+1)2 ori
2. j
k
l
m
n
cu (n+1)2
3. j
k
l
m
n
de n2 ori
184.În informatia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile
1. corectiilor pentru suprafata libera j

k
l
m
n
2. dimensiunile autoclavei de acces în tank-ul respectiv j
k
l
m
n
3. înaltimea coloanei de lichid care determina suprafata libera j
k
l
m
n
185.În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situatia de
1. echilibru stabil j
k
l
m
n
2. echilibru indiferent j
k
l
m
n
3. echilibru instabil j
k
l
m
n
186.O nava care prezinta un ruliu violent, are stabilitate
1. longitudinala mica j
k
l
m
n
2. transversala excesiva j
k
l
m
n
3. longitudinala indiferenta j
k
l
m
n

Page 51 of 90
187.În cazul unei nave care se înclina transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplaseaza în
sensul înclinarii navei este
1. B j
k
l
m
n
2. G j
k
l
m
n
3. M j
k
l
m
n
188.În cazul cresterii deplasamentului si ramânerii constante a bratului de stabilitate transversala, se

poate spune despre momentul de stabilitate transversala ca
1. creste j
k
l
m
n
2. descreste j
k
l
m
n
3. ramâne constant j
k
l
m
n
189.Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul
1. unghiurilor mici de înclinare j

k
l
m
n
2. unghiuri mari de înclinare j
k
l
m
n
3. la orice valoare a unghiului de înclinare j
k
l
m
n
190.Reducerea unghiului de înclinare transversala a navei se poate realiza prin
1. deplasarea unor greutati de jos în sus j

k
l
m
n
2. deplasarea de greutati pe verticala, de sus în jos j
k
l
m
n
3. ambarcarea de greutati deasupra centrului de greutate j
k
l
m
n
191.Daca la o nava valoarea lui GM este mai mica decât 0, nava
1. se va înclina într-un bord j

k
l
m
n
2. se va înclina în bordul opus celui de actionare a fortei respective j
k
l
m
n
3. se va rasturna j
k
l
m
n
192.Daca la o nava valoarea lui GM este mai mica decât 0 si nava este înclinata transversal, atunci,
prin ambarcarea unei greutati în PD, deasupra centrului de greutate al navei
1. unghiul de înclinare va descreste j

k
l
m
n

Page 52 of 90
2. unghiul de înclinare va creste j
k
l
m
n
3. nu se întâmpla nimic deosebit j
k
l
m
n
193.Proba de înclinare are rolul de a determina valoarea lui
1. KM j
k
l
m
n
2. Ix j
k
l
m
n
3. KG j
k
l
m
n
194.Care din urmatoarele marimi se poate determina cunoscând diagrama stabilitatii statice
1. deplasamentul navei goale j

k
l
m
n
2. unghiul de înclinare corespunzator valorii maxime a bratului de stabilitate j
k
l
m
n
3. raza metacentrica transversala (BM) j
k
l
m
n
195.În ce conditii ambarcarea unei greutati mici la bordul navei nu determina modificarea asietei
acesteia
1. când greutatea este ambarcata într-un punct de abscisa negativa j

k
l
m
n
2. când greutatea este ambarcata pe verticala centrului de carena j
k
l
m
n
3. când greutatea este ambarcata pe verticala centrului plutirii j
k
l
m
n
196.În cazul unei nave înclinate transversal pâna ce puntea principala intra în apa, accentuarea
înclinarii va determina
1. cresterea bratului de stabilitate j

k
l
m
n
2. bratul de stabilitate ramâne constant j
k
l
m
n
3. bratul de stabilitate scade j
k
l
m
n
197.Efectul negativ asupra stabilitatii transversale a navei se agraveaza proportional cu
1. latimea tankului care contine lichidul cu suprafata libera j

k
l
m
n
2. adâncimea tankului care contine lichidul cu suprafata libera j
k
l
m
n
3. abscisa centrului de greutate al tankului are contine lichidul cu suprafata libera j
k
l
m
n
198.Care din urmatoarele marimi defineste stabilitatea transversala a navei si trebuie calculata la

Page 53 of 90
bord pentru diferite situatii de încarcare ale navei
1. KG; j
k
l
m
n
2. GM; j
k
l
m
n
3. KM. j
k
l
m
n
199.Înaltimea metacentrului transversal deasupra chilei este
1. KB; j
k
l
m
n
2. BM; j
k
l
m
n
3. KB + BM. j
k
l
m
n
200.Formula de calcul a razei metacentrice transversale este
1. j
k
l
m
n
BM = V + Ix ;
2. j
k
l
m
n
Ix
BM = ;
V
3. j
k
l
m
n
BM = Ix ⋅ V
201.Înaltimea metacentrica transversala depinde în cea mai mare masura de
1. lungimea maxima a navei j

k
l
m
n
2. latimea navei j
k
l
m
n
3. înaltimea de constructie a navei j
k
l
m
n
202.Valoarea înaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta din
1. informatia de stabilitate pentru comandant j

k
l
m
n
2. diagrama de asieta a navei j
k
l
m
n

Page 54 of 90
3. planurile de urgenta ale navei j
k
l
m
n
203.Bratul de stabilitate reprezinta
1. un cuplu de forte j
k
l
m
n
2. un moment de forte j
k
l
m
n
3. o distanta j
k
l
m
n
204.La înclinarea transversala de 3 grade a unei nave, care dintre urmatoarele centre se va deplasa în
sensul înclinarii
1. B j
k
l
m
n
2. G j
k
l
m
n
3. M j
k
l
m
n
205.Pozitia relativa a lui M fata de G în situatia exploatarii normale a unei nave, este
1. M coincide cu G j
k
l
m
n
2. M este situat sub pe aceeasi verticala G j
k
l
m
n
3. M este deasupra lui G j
k
l
m
n
206.Comparativ, o nava este mult mai stabila
1. transversal decât longitudinal j

k
l
m
n
2. longitudinal decât transversal j
k
l
m
n
3. nu sunt diferente j
k
l
m
n
207.Formula de calcul a Momentul unitar al înclinarii transversale este
1. j
k
l
m
n
g∆GM
m= ;
57,3
2. j
k
l
m
n

Page 55 of 90
g∆BM
m= ;
57,3
3. j
k
l
m
n
g∆KM
m=
57,3
208.Momentul unitar de asieta se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
g∆BM L
MCT = ;
100L
2. j
k
l
m
n
g∆KM L
MCT = ;
100 L
3. j
k
l
m
n
g∆GM L
MCT =
100 L
209.Proba de înclinare are scopul de a
1. determina pozitia metacentrului transversal j

k
l
m
n
2. determina pozitia centrului de carena j
k
l
m
n
3. determinarea pozitiei centrului de greutate j
k
l
m
n
210.În scopul îmbunatatirii stabilitatii transversale a navei, se iau masuri pentru
1. deplasarea centrului de carena pe verticala, în jos j

k
l
m
n
2. deplasarea centrului de greutate pe verticala în sus j
k
l
m
n
3. deplasarea centrului de greutate pe verticala în jos j
k
l
m
n

Page 56 of 90
211.În conditia de stabilitate normala, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos
este
1. M, B, G; j
k
l
m
n
2. B, M, G; j
k
l
m
n
3. M, G, B; j
k
l
m
n
212.În cazul stabilitatii excesive, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
1. M, G, B; j
k
l
m
n
2. B, G, M; j
k
l
m
n
3. M, B, G; j
k
l
m
n
213.O nava devine instabila în cazul în care
1. M este situat deasupra lui G j

k
l
m
n
2. G este situat deasupra lui M j
k
l
m
n
3. B este situat deasupra lui G j
k
l
m
n
214.Stabilitatea transversala a navei este înca asigurata, atunci când testul cu greutati determina o
înclinare a navei de cel mult
1. 10 grade j
k
l
m
n
2. 3 grade j
k
l
m
n
3. 5 grade j
k
l
m
n
215.Proba de stabilitate cu greutati se va efectua
1. numai în apa dulce j

k
l
m
n
2. în apa linistita, în lipsa vântului, valurilor si a curentilor j
k
l
m
n
3. numai în apa de mare cu greutatea specifica de 1,025 si temperatura de peste 15 grade C j
k
l
m
n
216.O greutate suspendata la bordul navei, influenteaza stabilitatea în sens
1. pozitiv j
k
l
m
n
2. nu o influenteaza j
k
l
m
n

Page 57 of 90
3. negativ j
k
l
m
n
217.La bordul unei nave care are înaltimea metacentrica transversala initiala GM si
deplasamentul ? , se afla o greutate P, suspendata de un fir cu lungime l. Noua înaltime metacentrica
se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
P
G1M = GM − ;
∆l
2. j
k
l
m
n
P1
G1M = GM − ;
∆
3. j
k
l
m
n
Pl
G1M = GM .
H
218.O nava se afla în conditia de echilibru static când
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate j
k
l
m
n
2. momentul exterior de înclinare este egal cu momentul de stabilitate j
k
l
m
n
3. nava se afla pe carena dreapta si nu actioneaza nici un fel de forte asupra ei j
k
l
m
n
219.O nava se afla în conditia de echilibru dinamic când
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate j
k
l
m
n
2. se deplaseaza cu viteza constanta pe mare linistita j
k
l
m
n
3. oscilatiile sale sunt line si de mica anvergura j
k
l
m
n
220.Diagrama de pantocarene prezinta
1. variatia bratului de stabilitate functie de asieta j

k
l
m
n
2. variatia bratului de stabilitate functie de deplasament j
k
l
m
n
3. bratul stabilitatii de forma functie de volumul carenei si unghiul de înclinare j
k
l
m
n

Page 58 of 90
221.
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei,

în punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG,
KG ) este poziţia iniţială a centrului de
greutate, atunci cota noului centru de
greutate G1, se calculează cu formula:
1. j
k
l
m
n
KG1 = KG −
P
∆+P
(
z1 − KG )
2. j
k
l
m
n
Pz1 − ∆ KG
KG1 =
∆+P
3. j
k
l
m
n
KG1 = KG +
P
∆+P
(
z1 − KG )
4. j
k
l
m
n
222.
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei,

în punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG,
KG ) este poziţia iniţială a centrului de
greutate, atunci abscisa noului centru de
greutate G1, se calculează cu formula
1. j
k
l
m
n

Page 59 of 90
xG1 = xG +
P
(x1 − xG )
∆+P
2. j
k
l
m
n
xG1 = xG −
P
(x1 − xG )
∆+P
3. j
k
l
m
n
∆x1 + PxG
xG1 = ;
∆+P
4. j
k
l
m
n
223.
Daca se ambarca o masa P la bordul navei

in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG,
KG ) este pozitia initiala a centrului de
greutate, atunci ordonata noului centru de
greutate G1, se calculeaza cu formula:
1. j
k
l
m
n
y G1 = YG −
P
( y1 − yG );
∆+P
2. j
k
l
m
n
∆Y1 + PyG
yG1 = ;
∆+P
3. j
k
l
m
n
Py1 − ∆yG
yG1 = ;
∆+P
4. j
k
l
m
n

Page 60 of 90
224.Momentul unitar de banda, prin definitie reprezinta
1. j
k
l
m
n
momentul exterior care acţionând static

asupra navei, produce o înclinare
1
1° = rad .
transversală de 57,3
2. momentul exterior care, actionând static asupra navei, produce o înclinare transversala de 1 radian j
k
l
m
n
3. momentul exterior care, actionând dinamic asupra navei, produce o înclinare transversala de 1 radian j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
225.Variatia asietei navei la schimbarea mediului de plutire, se calculeaza cu formula
1. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
L
( x F − xB )
ρ GM L
2. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
L
( xF − xB )
ρ GM
3. j
k
l
m
n
dρ
∆d = ⋅
L
(xG − xB )
ρ GM L
4. j
k
l
m
n
226.Un submarin complet imers, se poate rasturna transversal în cazuri anormale, deoarece
1. submarinele nu au bord liber j

k
l
m
n
2. la submarine B este un punct fix când acestea sunt în totala imersiune j
k
l
m
n
3. submarinele nu au rezerva de flotabilitate j
k
l
m
n
227.Unui ponton paralelipipedic îi creste pescajul, celelalte marimi ramân constante.Raza

metacentrica

Page 61 of 90
1. creste j
k
l
m
n
2. scade j
k
l
m
n
3. ramâne neschimbata j
k
l
m
n
228.
Dacă la bordul navei se deplasează masa P

(P < 0,1∆) din punctul A (x, y, z)
în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea
metacentrică transversală corectată se
calculează cu formula
1. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
(z1 − z )
∆
2. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
(x1 − x )
∆
3. j
k
l
m
n
G1M = GM −
P
( y1 − y )
∆
229.
În cazul unui ponton paralelipipedic cu

dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza
( )
metacentrică longitudinală BM L şi raza
( )
metacentrică transversală BM este egal cu
1. j
k
l
m
n

Page 62 of 90
2
BM L ⎛ L ⎞
=⎜ ⎟ ;
BM ⎝B⎠
2. j
k
l
m
n
2
BM L ⎛ L ⎞
=⎜ ⎟ ;
BM ⎝d ⎠
3. j
k
l
m
n
2
BM L ⎛ B ⎞
=⎜ ⎟ ;
BM ⎝L⎠
4. j
k
l
m
n
230.
Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea

navelor xF < xB , când nava trece din apă
dulce în apă sărată (dρ > 0), nava se va
apupa (∆t < 0).
În situaţia inversă (dρ < 0) , nava se va
aprova (∆t > 0)”, este :
1. adevarata j
k
l
m
n
2. falsa j
k
l
m
n
3. nu este relevanta j
k
l
m
n
231.

Page 63 of 90
Dacă se ambarcă o greutate la bordul navei

deasupra planului neutru
ST
(Z f T + − GMT )
2 ,
atunci
1. stabilitatea navei scade j

k
l
m
n
2. stabilitatea navei creste j
k
l
m
n
3. nu se modifica stabilitatea navei j
k
l
m
n
232.
Dacă se debarcă o greutate de la bordul

navei, de deasupra planului neutru
ST
(Z f T + − GM T )
2 ,
atunci
1. stabilitatea navei creste j

k
l
m
n
2. stabilitatea navei scade j
k
l
m
n
3. nu se modifica stabilitatea navei j
k
l
m
n
233.
Dacă se ambarcă/debarcă o greutate la

sau de la bordul navei, dintr-un punct
care are cota
ST
Z =T + − GM T
2 ,
atunci stabilitatea navei
1. creste j
k
l
m
n
2. ramâne neschimbata j
k
l
m
n
3. scade j
k
l
m
n

Page 64 of 90
234.Inventarul de avarie trebuie sa contina obligatoriu printre altele
1. trusa de marangozerie, bucati de pânza de vela, stupa, câlti, j

k
l
m
n
2. compas magnetic, lampa de semnalizare morse, pistol pentru rachete j
k
l
m
n
3. dulapi de lemn de esenta tare, petrol lampant, sextant, VHF j
k
l
m
n
235.Pentru astuparea unei gauri de apa cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse urmatoarele
etape
1. confectionarea cofragului, prepararea cimentului, turnarea cimentului, îndepartarea cofragului dupa j

k
l
m
n
întarirea cimentului
2. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se n
j
k
l
m
prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul;
3. se opreste nava, se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul j
k
l
m
n
inundat, se confectioneaza un cofrag adecvat, se prepara cimentul, se toarna cimentul, se îndeparteaza
cofragul dupa întarirea cimentului
236.Betonul folosit la astuparea gaurii de apa se compune din
1. 1/3 nisip si 2/3 ciment j

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
237.Betonul folosit la astuparea gaurii de apa se prepara cu
1. apa de mare j
k
l
m
n
2. apa dulce j
k
l
m
n
3. apa tratata special cu nitrati j
k
l
m
n
238.La temperaturi scazute, betonul folosit la astuparea gaurii de apa se prepara
1. cu adaos de otet sau acid acetic j

k
l
m
n
2. în proportie crescuta de ciment j
k
l
m
n
3. utilizând apa dulce încalzita j
k
l
m
n
239.Pentru reducerea timpului de întarire a betonului folosit la astuparea gaurii de apa, se adauga la
apa de preparare

Page 65 of 90
1. clorura de natriu j
k
l
m
n
2. soda caustica j
k
l
m
n
3. dioxid de zinc j
k
l
m
n
240.Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie sa fie de esenta
1. foioase j
k
l
m
n
2. mesteacan j
k
l
m
n
3. rasinoase j
k
l
m
n
241.Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie sa fie de esenta
1. foioase j
k
l
m
n
2. mesteacan j
k
l
m
n
3. rasinoase j
k
l
m
n
242.Paietul de vitalitate întarit se compune din
1. doua pânze de vela cusute între ele, cu insertie de câlti la mijloc, cu grandee pe margini j
k
l
m
n
2. doua pânze de vela cusute între ele, cu insertie plasa de sârma si câlti la mijloc, cu grandee pe margini j
k
l
m
n
3. cel putin 4 fete de pânza de vela, cu insertie de plasa de sârma la mijloc, cu grandee pe margini j
k
l
m
n
243.Persoana responsabila cu pregatirea echipajului pentru rolul de gaura de apa, este
1. superintendentul j
k
l
m
n
2. seful timonier j
k
l
m
n
3. capitanul secund j
k
l
m
n
244.Exercitiile pentru "gaura de apa" se fac cu scopul de a
1. asigura lupta contra incendiilor cu mijloace proprii j

k
l
m
n
2. pregati echipajul pentru o interventie rapida si eficace în îndepartarea provizorie a avariei j
k
l
m
n
3. pregati echipajul pentru o reparatie de specialitate pâna la urmatoarea andoare planificata a navei j
k
l
m
n
245.Vitalitatea navei reprezinta

Page 66 of 90
1. capacitatea navei, realizata prin constructie, de a nu permite intrarea apei pe puntea principala j
k
l
m
n
2. caracteristica constructiva realizata prin compartimentarea etansa a corpului navei, în scopul asigurarii j
k
l
m
n
nescufundabilitatii chiar în conditia anormala de inundare a unuia sau mai multor compartimente
3. capacitatea navei de a-si mentine asieta chiar atunci când compartimentul masina si/sau picul prova sunt nj
k
l
m
inundate accidental
246.Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
1. rosie j
k
l
m
n
2. verde j
k
l
m
n
3. albastra j
k
l
m
n
247.Instalatiile de vitalitate de la bordul navei sunt
1. instalatia de ballast, instalatia de santina si de stins incendiu cu apa j

k
l
m
n
2. instalatia de stins incendiu cu pulbere si separatoarele de combustibil greu j
k
l
m
n
3. instalatia de încalzire tankuri de la dublul fund si cea de avertizare incendiu în exteriorul castelului j
k
l
m
n
248.Paietele întarite sunt manevrate cu ajutorul
1. parâmelor elastice de relon j

k
l
m
n
2. parâmelor vegetale j
k
l
m
n
3. sârmelor de otel j
k
l
m
n
249.În inventarul de avarie trebuie sa se gaseasca
1. chei de ancora j
k
l
m
n
2. pontil reglabil j
k
l
m
n
3. compas magnetic j
k
l
m
n
250.Trusa de matelotaj contine, printre altele
1. pasta detectoare de apa,creta colorata j

k
l
m
n
2. sextant, oglinda de semnalizare j
k
l
m
n
3. dalta, burghie elicoidale j
k
l
m
n

Page 67 of 90
251.Numarul parâmelor gradate ale unui paiet de vitalitate este
1. 1 j
k
l
m
n
2. 2 j
k
l
m
n
3. 4 j
k
l
m
n
252.Comandantul unei nave implicate într-o situatie de urgenta va raporta situatia
1. societatii de asigurare j
k
l
m
n
2. conform prevederilor manualului de urgenta j
k
l
m
n
3. navlositorului si destinatarului marfii j
k
l
m
n
253.Toate exercitiile pentru situatii de urgenta de la bordul navei, sunt conduse de catre
1. comandantul navei j
k
l
m
n
2. capitanul secund al navei j
k
l
m
n
3. seful de echipaj j
k
l
m
n
254.Înregistrarile în jurnalul de bord referitoare la exercitiile pentru situati de urgenta, trebuie sa

cuprinda
1. drumul si viteza navelor din vecinatate j

k
l
m
n
2. tipul exercitiului, personalul participant, echipamentul folosit si orice problema întâmpinata pe parcursul j
k
l
m
n
exercitiului
3. motivul pentru care exercitiul este efectuat la data respectiva si daca s-a obtinut aprobarea prealabila a j
k
l
m
n
companiei pentru efectuarea acestuia
4. j
k
l
m
n
255.Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activitatilor în cazul oricarei situati de urgenta de

la bordul navei, revine în totalitate
1. capitanului secund j
k
l
m
n
2. comandantului navei j
k
l
m
n
3. echipei de interventie j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
256.Toate înregistrarile asupra exercitiilor pentru situatii de urgenta efectuate la bordul navei, vor fi
tinute în
Page 68 of 90
1. Registrul de mentenanta j
k
l
m
n
2. registrul de manipulare ballast j
k
l
m
n
3. jurnalul de bord j
k
l
m
n
257.În cazul unei coliziuni în marea libera, comandantul va lua urmatoarele masuri
1. constatarea avariilor produse j

k
l
m
n
2. avertizarea si informarea conform procedurilor proprii, asigurarea sigurantei personalului, constatarea j
k
l
m
n
avariilor proprii (si ale celeilalte nave - daca este cazul), evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor si
verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregatirea instalatiei de salvare
3. constatarea pierderilor proprii, informarea autoritatilor portuare celor mai apropiate, informarea j
k
l
m
n
armatorului, navlositorului si a destinatarului marfii
258.În cazul unei coliziuni cu o alta ambarcatiune într-un port, comandantul va lua urmatoarele
masuri
1. avertizarea si informarea conform procedurilor proprii, asigurarea sigurantei personalului, constatarea j

k
l
m
n
avariilor proprii si ale celeilalte ambarcatiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor si verificarea
compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregatirea instalatiei de salvare
2. constatarea avariilor produse la nava proprie si salvarea ranitilor j
k
l
m
n
3. constatarea pierderilor proprii, informarea autoritatilor portuare celor mai apropiate, informarea j
k
l
m
n
armatorului, navlositorului si a destinatarului marfii
259.În cazul deplasarii accidentale a marfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în
1. manualul de mentenanta j
k
l
m
n
2. planurile pentru situatii de urgenta j
k
l
m
n
3. politica companiei j
k
l
m
n
260.Mecanismul din fogura RO-TCVN-V-t 01.d , reprezinta
Maximizeaza

Page 69 of 90
1. cleste de avarie j
k
l
m
n
k
l
m
n
3. dispozitiv de strângere j
k
l
m
n
261.Instalatia de santina, fiind o instalatie de vitalitate, trebuie sa aiba cel putin
1. o pompa centrifuga de mare capacitate j

k
l
m
n
2. o pompa centrifuga de capacitate cel putin egala cu cea a pompei de ballast j
k
l
m
n
3. o pompa cu piston j
k
l
m
n
262.Pompele instalatiei de ballast sunt montate
1. pe orice punte care se preteaza la gabaritul lor j

k
l
m
n
2. cât mai aproape de nivelul paiolului j
k
l
m
n
3. cât mai aproape de tancul de ballast cel mai mare j
k
l
m
n
263.Pentru a evita agravarea avariei, o nava cu gaura de apa în zona dublului fund, cu doua tankuri
inundate, va trebui
1. sa elimine apa patrunsa utilizând pompele de combustibil j

k
l
m
n
2. sa asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea j
k
l
m
n
inundarii
3. sa toarne un cheson de ciment rapid si sa goleasca apa din tankurile afectate j
k
l
m
n
264.Un tank petrolier adlat în mars spre al doilea port de descarcare, esueaza pe un banc de

Page 70 of 90
nisip.Pentru dezesuare cu mijloace proprii, cea mai indicata masura este
1. utilizarea motorului principal la mars înapoi la putere 110% j

k
l
m
n
2. utilizarea motorului principal la mars înainte la putere 110% si efectul cârmei din banda în banda j
k
l
m
n
3. transferul de marfa pentru crearea unei asiete/canarisiri favorabile dezesuarii, folosind motorul principal n
j
k
l
m
în regim de siguranta si efectul cârmei
265.O nava canarisita la tribord datorita inundarii unui compartiment printr-o gaura de apa, va fi
redresata prin
1. pomparea continua a apei din acel compartiment j

k
l
m
n
2. inundarea voluntara a unui compartiment diametral opus sau transfer corespunzator de marfa j
k
l
m
n
3. oprirea navei si pomparea apei j
k
l
m
n
266.Un tank initial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaura de apa. Eliminarea provizorie a
efectului avariei se poate face prin
1. pomparea continua a apei cu pompa de santina j

k
l
m
n
2. pomparea continua a apei cu pompa de ballast j
k
l
m
n
3. presarea cu aer a tankului afectat, la o presiune mai mare decât cea hidrostatica j
k
l
m
n
267.Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie sa asigure
1. egalitatea pescajelor prova si pupa j

k
l
m
n
2. un deplasament minim de siguranta si imersiunea eficienta a elicei si penei cârmei j
k
l
m
n
3. diferenta dintre pescajul pupa si prova sa fie de cel putin 33% din pescajul pupa j
k
l
m
n
268.Panoul de avarie cu borduri moi este confectionat din
1. pânza de vela si plasa de sârma j

k
l
m
n
2. pânza de vela impregnata si plasa de sârma j
k
l
m
n
3. pânza de vela, câlti, scândura de rasinoase, scoabe, cuie j
k
l
m
n
269.Gaura de apa care poate fi astupata cu dop de lemn de esenta rasinoasa si pânza de vela
impregnata în vaselina, este situata

Page 71 of 90
1. în zona liniei de plutire j
k
l
m
n
2. la dublul fund j
k
l
m
n
3. în zona gurnei j
k
l
m
n
270.Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie sa fie din esenta
1. plop j
k
l
m
n
2. mesteacan j
k
l
m
n
3. rasinoase j
k
l
m
n
271.Ejectorul functioneaza pe principiul
1. pompei cu came j
k
l
m
n
2. pompei alternative j
k
l
m
n
3. pulverizatorului j
k
l
m
n
272.O gaura de apa de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi
remediata prin
1. aplicarea unui panou de avarie peste gaura respectiva j

k
l
m
n
2. introducerea unei pene de lemn de esenta rasinoasa j
k
l
m
n
3. se canariseste nava la tribord, se sudeaza o tabla peste gaura si se redreseaza nava j
k
l
m
n
273.Prin definitie, centrul de greutate al navei reprezinta
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul imers al naveiâ j

k
l
m
n
2. suma tuturor componentelor greutatilor de la bord, care alcatuiesc deplasamentul navei j
k
l
m
n
3. punctul geometric în care actioneaza forta de greutate a navei j
k
l
m
n
274.Prin definitie, centrul de carena al navei reprezinta
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul imers al naveiâ j

k
l
m
n
2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului imers al navei j
k
l
m
n
3. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul j
k
l
m
n
navei
275.În ce conditie, ambarcarea unei greutati modifica pescajele prova si pupa cu aceeasi valoare
Page 72 of 90
1. atunci când XB=XG j

k
l
m
n
2. atunci când XB = XF; j
k
l
m
n
3. când centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei j
k
l
m
n
276.Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutati trebuie facuta astfel încât
1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii j

k
l
m
n
2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena j
k
l
m
n
3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie deasupra centrului de greutate al navei j
k
l
m
n
277.La trecerea din apa ducle în apa sarata, pescajul navei
1. creste j
k
l
m
n
2. scade j
k
l
m
n
k
l
m
n
278.Prin "rezerva de flotabilitate" se întelege
1. volumul etans al navei, situat sub linia de plutire j

k
l
m
n
2. volumul etans al navei, situat deasupra liniei de plutire j
k
l
m
n
3. volumul tuturor spatiilor goale ale navei j
k
l
m
n
279.Conventia Internationala asupra Liniilor de Încarcare - Londra 1966, defineste navele de tip "A"
ca fiind
1. navele specializate în transportul containerelor j

k
l
m
n
2. navele specializate în transportul marfurilor solide în vrac j
k
l
m
n
3. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide în vrac j
k
l
m
n
280.La marca de bord liber, distanta dintre linia de încarcare de vara si linia de încarcare în apa
dulce, reprezinta
1. TPC; j
k
l
m
n
2. MCT; j
k
l
m
n
3. FWA; j
k
l
m
n

Page 73 of 90
281.La trecerea din apa sarata în apa dulce, pescajul navei
1. creste j
k
l
m
n
2. scade j
k
l
m
n
k
l
m
n
282.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d
Maximizeaza
1. clema de avarie j
k
l
m
n
k
l
m
n
3. dispozitiv universal de strângere j
k
l
m
n
Maximizeaza

Page 74 of 90
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
Maximizeaza
k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
285.Descrierea amanuntita a tuturor instalatiilor de stins incendiu de la bordul navei se gaseste în

Page 75 of 90
1. jurnalul de masina j
k
l
m
n
2. jurnalul de bord j
k
l
m
n
3. manualul de pregatire SOLAS j
k
l
m
n
286.Mijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în
1. rolul de apel j
k
l
m
n
2. instructiunile de combatere a incendiilor j
k
l
m
n
k
l
m
n
287.Procedura de raportare a unei situatii de urgenta, cum ar fi gaura de apa, este decrisa în
1. Manualul de pregatire SOLAS j

k
l
m
n
2. manualul de proceduri ale companiei j
k
l
m
n
3. manualul navei de raportare a situatiilor de urgenta j
k
l
m
n
288.Listele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenta si amanuntele adreselor acestora, se

gasesc în
1. Manualul politicii companiei j

k
l
m
n
2. manualul navei de raportare a situatiilor de urgenta j
k
l
m
n
k
l
m
n
289.Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei gauri de apa sunt descrise
în
1. Manualul de siguranta al navei j

k
l
m
n
k
l
m
n
k
l
m
n
290.Procedurile de actionare a echipajului în cazul cresterii riscului de poluare sau a poluarii ca o

consecinta a unei gauri de apa înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în

k
l
m
n
2. Vessel Response Plan j
k
l
m
n
k
l
m
n

Page 76 of 90
291.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are centrul de greutate

situat în planul plutirii pentru orice situatie de încarcare. Determinati valoarea pescajului pentru
care nava este în situatia de echilibru indiferent
1. d = 8 m j
k
l
m
n
2. d = 8,2 m j
k
l
m
n
3. d = 8,165 m j
k
l
m
n
292.O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de
marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de
baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel incat inaltimea
metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta =
16642 to:
1. 4805,5 to si 936,5 to; j

k
l
m
n
2. 4.808 to si 933 to; j
k
l
m
n
3. 4900 to si 842 to; j
k
l
m
n
293.Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m, deplasamentul 2000 t iar

cota centrului de greutate KG = 4,5 m si pluteste în apa dulce. Calculati valoarea înaltimii
metacentrice initiale si valoarea acesteia dupa ce o masa de 500 t este ambarcata la cota Kg = 4 m.
Calculati valorile momentelor de stabilitate la înclinarea transversala de 10° în ambele situatii
1. j
k
l
m
n
(GM)1 = 0,67 m.;

(MSϕ)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSϕ)2 = 78,14 t.m.
2. j
k
l
m
n
(GM)1 = 0,7 m.;

(MSϕ)1 = 240,2 t.m.;
(GM)2 = 0,18 m.;
(MSϕ)2 = 78,14 t.m
3. j
k
l
m
n

Page 77 of 90
(GM)1 = 0,67 m.;

(MSϕ)1 = 232,7 t.m.;
(GM)2 = 0,2 m.;
(MSϕ)2 = 80 t.m.;
4. j
k
l
m
n
294.O nava are deplasamentul ? = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masa de 200 t se gaseste la
bordul navei având cota centrului de greutate Kg = 2,6 m. Sa se calculeze cantitatea de balast care
trebuie ambarcata având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, dupa ce greutatea de 200 t a fost
debarcata pentru ca nava sa-si pastreze intacta valoarea înaltimii metacentrice, în conditia în care
KM ramâne constant:
1. 140,12 t j
k
l
m
n
2. 138,46 t j
k
l
m
n
3. 139,23 t j
k
l
m
n
295.Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m si pentru orice situatie

de încarcare are centrul de greutate situat în planul plutirii. Gasiti valoarea maxima a pescajului
pentru care nava este la limita stabilitatii transversale
1. 8,175 m j
k
l
m
n
2. 8,065 m j
k
l
m
n
3. 8,165 m j
k
l
m
n
296.O nava cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarca 3000 to de balast având cota centrului de
greutate Kg = 2 m. Nava încarca 11800 t de marfa la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, ramânând
disponibila pentru încarcare o cantitate de 1200 t de marfa. Determinati cota centrului de greutate a
cantitatii disponibile, astfel încât înaltimea metacentrica finala GM sa nu fie mai mica de 0,5 m . KM
corepunzator deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
1. 4,66 m j
k
l
m
n
2. 4,55 m j
k
l
m
n
3. 4,75 m j
k
l
m
n
297.La bordul unei nave cu deplasament initial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, înclinate 2° la tribord,
se ambarca : o greutate de 400t la Kg1=10m si 4.5m lateral spre tribord, o greutate de 600t la
Kg2=4m si 6m lateral la babord . Se debarca o greutate de 100t de la Kg3=1m si 2m lateral spre
tribord. Sa se calculeze unghiul final de înclinare laterala a navei .
Page 78 of 90
1. 8,63° Babord j
k
l
m
n
2. 9,15° Tribord j
k
l
m
n
3. 15° Tribord j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
298.O nava cu deplasamentul 10500 t pluteste pe carena dreapta si are KG = 7,8 m si KM = 8,5 m.
Nava ambarca o masa de 300 t cu Kg = 10 m si 4 m tribord fata de PD. Sa se calculeze unghiul
înclinarii finale
1. 9,8 grd Bb. j

k
l
m
n
2. 9,85 grd Tb. j
k
l
m
n
3. 9,88 grd Tb. j
k
l
m
n
299.
O nava pluteste cu inclinarea ϕ = 3°. Sa se

determine valoarea masei ce trebuie
deplasata la bord pentru a o indrepta, daca
inaltimea metacentrica este GM = 0,6 m.,
deplasamentul navei este ∆ = 300 t. iar
distanta pe care se poate deplasa greutatea
este 1y = 2 m.
1. 6t j
k
l
m
n
2. 4,68t j
k
l
m
n
3. 8t j
k
l
m
n
300.O nava cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML = 50m, pluteste în
apa dulce si trebuie adusa pe asieta zero, prin deplasarea unei greutati spre prova, pe o distanta de
28m. Aflati valoarea greutatii
1. 3,21 t j
k
l
m
n
2. 2,51 t j
k
l
m
n
3. 1.85t j
k
l
m
n
301.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteste în apa dulce, la
pescajul t = 2m. O masa de 1t se deplaseaza lateral pe o distanta de 8m, deviind pendulul instalat pe
ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea cotei centrului de greutate?
Page 79 of 90
1. 3,96 m; j
k
l
m
n
2. 4,66 m; j
k
l
m
n
3. 4.76m j
k
l
m
n
1. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
4. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
6. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
11. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
12. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
13. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
15. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
17. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
18. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
19. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
20. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
21. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
22. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 80 of 90
23. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
24. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
25. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
26. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
27. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
28. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
29. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
30. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
31. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
32. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
33. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
34. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
35. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
36. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
37. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
38. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
39. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
40. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
41. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
42. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
43. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
44. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
45. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
46. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
47. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
48. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 81 of 90
49. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
50. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
51. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
52. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
53. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
54. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
55. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
56. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
57. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
58. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
59. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
60. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
61. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
62. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
63. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
64. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
65. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
66. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
67. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
68. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
69. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
70. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
71. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
72. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
73. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
74. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

Page 82 of 90
75. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
76. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
77. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
78. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
79. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
80. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
81. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
82. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
83. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
84. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
85. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
86. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
87. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
88. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
89. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
90. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
91. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
92. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
93. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
94. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
95. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
96. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
97. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
98. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
99. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
100. 1. m
n 2. n
j
k
l i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

Page 83 of 90
101. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
102. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
103. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
104. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
105. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
106. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
107. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
108. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
109. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
110. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
111. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
112. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
113. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
114. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
115. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
116. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
117. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
118. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
119. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
120. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
121. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
122. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
123. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
124. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
125. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
126. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m

Page 84 of 90
127. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
128. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
129. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
130. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
131. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
132. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
133. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
134. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
135. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
136. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
137. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
138. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
139. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
140. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
141. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
142. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
143. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
144. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
145. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
146. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
147. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
148. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
149. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
150. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
151. 1. m
n 2. n
i
j
k
l j 3. n
k
l
m j
k
l
m
152. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 85 of 90
153. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
154. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
155. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
156. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
157. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
158. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
159. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
160. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
161. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
162. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
163. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
164. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
165. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
166. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
167. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
168. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
169. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
170. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
171. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
172. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
173. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
174. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
175. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
176. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
177. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
178. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 86 of 90
179. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
180. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
181. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
182. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
183. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
184. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
185. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
186. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
187. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
188. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
189. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
190. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
191. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
192. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
193. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
194. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
195. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
196. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
197. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
198. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
199. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
200. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
201. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
202. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
203. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. m
k
l
m n
i
j
k
l
204. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 87 of 90
205. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
206. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
207. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
208. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
209. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
210. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
211. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
212. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
213. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
214. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
215. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
216. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
217. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
218. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
219. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
220. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
221. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
222. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
223. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
224. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
225. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
226. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
227. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
228. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. m
k
l
m n
j
k
l
229. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
230. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m

Page 88 of 90
231. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
232. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
233. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
234. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
235. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
236. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
237. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
238. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
239. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
240. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
241. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
242. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
243. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
244. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
245. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
246. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
247. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
248. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
249. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
250. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
251. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
252. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
253. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
254. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
255. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. m
j
k
l
m n 4. n
j
k
l j
k
l
m
256. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m

Page 89 of 90
257. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
258. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
259. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
260. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
261. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
262. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
263. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
264. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
265. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
266. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
267. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
268. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
269. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
270. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
271. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
272. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
273. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
274. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
275. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
276. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
277. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
278. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
279. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
280. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
281. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
282. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m

Page 90 of 90
283. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
284. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
285. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
286. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
287. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
288. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
289. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
290. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
291. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
292. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j
k
l
m
293. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
294. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
295. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
296. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
297. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
298. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
299. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j
k
l
m
300. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m
301. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i
j
k
l
m

TCVN 300 Intrebari + Raspunsuri PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TCVN 300 Intrebari + Raspunsuri PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Page 1 of 90

La o navă cu deplasamentul iniţial ∆ , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se

După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia δT şi,

Variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare se calculează cu formula

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

1. rezultanta forteslor de presiune care actioneaza pe extrados j

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

1. rezistenta la înaintare a profilului j

1. rezistenta la înaintare a profilului j

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

1. determinarea deplasamentului unitar, a capacitatii tankurilor de ballast si a sistemului de j

9.La actionarea cârmei într-un bord, nava sufera

1. o miscare de rotatie în jurul nei axe verticale ce trece prin G j

10.Cârmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca

11.Cârmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca

12.Pentru un consum rational de lichide de la bord, în sensul asigurarii permanente a rezervei de

1. etansarii doar a compartimentelor din dublul fund, destinate combustibilului j

1. dimensiunile si destinatia navei

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

14.Pentru studierea compartimentelor inundate se utilizeaza metoda

1. ambarcarii unei greutati si a deplasamentului constant j

1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul j

1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul j

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

20.Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu "m" si reprezinta

21.Care din urmatoarele tipuri de ruliu este periculos ?

1. ruliul cu o perioada mai mare decât cea a actiunii cauzei j

22.Pentru eliminarea situatiei de ruliu periculos creat de valuri, se procedeaza la

1. schimbarea aliurii fata de val prin modificarea drumului navei j

23.Oscilatiile "dure" ale navei, sunt acelea care au

1. frecventa mare si perioada mica j

24.Oscilatiile "moi" ale navei, sunt acelea care au

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

1. frecventa mare si perioada mica j

25.Stabilitatea excesiva determina

26.Introducerea bulbului în constructia provei navelor contribuie la

1. crearea unui aspect placut corpului navei j

27.O carena curata, fara depuneri vegetale asigura

1. cresterea rezistentei de val j

28.O nava aprovata determina

1. marirea rezistentei la înaintare si scaderea stabilitatii de drum j

29.Din punct de vedere energetic, rezistenta de val este

1. rezistenta pe care valurile o opun înaintarii navei j

30.Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa, se compune din

1. valuri mici si valuri mari j

31.Viteza de deplasare a valurilor transversale este

1. egala cu viteza navei j

32.Marimile fizice care influenteaza în principal rezistenta la înaintare a navei sunt

1. temperatura si vâscozitatea apei j

33.Pe timpul exploatarii navei, rezistenta la înaintare

1. creste, datorita coroziunii si depunerilor vegetale si animale pe carena j

34.Cresterea rezistentei la înaintare are drept efecte

1. reducerea vitezei navei la aceeasi turatie a motorului j

35.Miscarile navei care influenteaza rezistenta la înaintare sunt

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007

38.Inclinarea izocarena se produce fara modificarea

1. marimii volumului de carena j

39.Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depasesc

40.Inundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoaca

1. o înclinare longitudinala a navei j

41.Canarisirea navei într-un bord, fara modificarea asietei, este dovada

file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007