După Rusia, Boemia continuă tradiţia naţională din Europa prin Bedrich Smetana şi

Antonin Dvorak. Boemia care face parte din Cehia actuală a avut o bogată tradiţie
muzicală chiar înaintea Rusiei dînd cîţiva compozitori şi interpreţi de talie internaţională
spre sfîrşitul secolului al XIX-lea. În anul 1811 se deschide aici primul Conservator din
Europa Centrală. Această ţară l-a încurajat pe Mozart cînd acesta a căutat un suport
moral, o gură de aer. ,,Pe de altă parte-spune Schonberg-e adevărat că mulţi dintre
compozitorii cehi şi-au părăsit ţara ca să-şi caute norocul în altă parte. Austria a dominat
Regatul Boemiei pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, cînd s-au făcut anumite concesii şi
era firesc ca mulţi muzicieni să se stabilească la Viena. Alţii s-au dus în Germania: Jiri
Benda ( 1722-1795 ), care şi-a cîştigat laudele lui Mozart, a fost şi el un emigrant. La fel şi
Jan Ladislav Dussek ( 1761-1812 ), un compozitor fascinant, unul dintre cei mai importanţi
pianişti din vremea sa şi unul dintre primii virtuozi care a întreprins turnee, simţindu-se în
largul lui la St.Petersburg ca şi la Londra deopotrivă.

A dus o viaţă tumultuoasă şi chiar nesăbuită. În tinereţe a fost un bărbat foarte

frumos ( i se spunea le beau Dussek ) şi amorurile lui erau principalul subiect de bîrfă al
Europei. Mai tîrziu a devenit monstruos de gras. Dussek este cel puţin autorul unei idei
nemuritoare în istoria cîntatului la pian. El a fost primul care a aşezat instrumentul într-o
parte pe scenă, în aşa fel încît publicul să-i poată admira profilul. În calitate de compozitor,
mai ales de muzică de pian, s-a dovedit profetic. Ideile lui despre tehnica pianistică erau
mai avansate decît ale oricărui contemporan de-al său. Încă şi mai important a fost
preromantismul lui, şi uneori acesta nu este numai ,,pre“ Muzica lui, ca în cazul
Concertului pentru două piane în si bemol, poate suna parţial ca şi cînd ar fi fost compusă
de Schumann sau chiar Brahms“ ( Schonberg ) Vaclav Tomasek ( 1774-1850 ) şi Jan
Vorisek ( 1791-1825 ) sînt alţi reprezentanţi de seamă ai muzicii cehe însă Bedrich
Smetana poate fi considerat primul compozitor ceh de factură naţională. El a folosit
cîntecul popular ceh în muzica sa. Smetana s-a născut la data de 2 martie 1824 şi a fost
unul din copiii minune ai muzicii.
La vîrsta de cinci ani ,,era suficient de bun violonist ca să facă parte dintr-un cvartet
de coarde al lui Haydn, iar la şase ani cînta ca pianist în public“ ( Schonberg, idem. ) La
vîrsta de opt ani compunea deja. ,,Doream să devin un Mozart în compoziţie şi un Liszt în
tehnică“ spunea compozitorul cînd a ajuns la maturitate. Deşi era un pianist strălucit nu a
urmat Conservatorul şi nu a făcut nici un fel de studii muzicale. Doar la vîrsta de 19 ani
a început să primească o instrucţie teoretică sistematică. ,,Cînd aveam 17 ani nu puteam
să fac distincţia între do diez şi re bemol. Teoria armoniei era pentru mine o necunoscută.
În ciuda ignoranţei mele, scriam muzică“ se destăinuie mai tîrziu Smetana. Înăbuşirea
Revoluţiei de la 1848 îl găseşte la Praga. Întrucît s-a situat de partea patrioţilor în timpul
Revoluţiei era privit cu suspiciune de autorităţi astfel că se hotărăşte să emigreze pentru o
perioadă în Suedia unde între 1856-1861 lucrează ca profesor şi dirijor al orchestrei de la
Gotteborg compunînd şi un bogat material de muzică pentru pian şi trei poeme simfonice.
În anul 1862, cînd oprimarea austriacă slăbise, Smetana se întoarce la Praga unde
inspirat de operele lui Glinka se hotărăşte să compună o operă patriotică.
Apar ,,Branderburgii în Cehia“ şi ,,Mireasa vîndută“-o superbă lucrare comică
inspirată din tezaurul de polci cehe. ,,Mireasa vîndută“ este singura dintre cele trei opere
ale sale care mai figurează în repertoriul internaţional, în timp ce partea cealaltă a operelor
sale este prezentată regulat la Praga. Spre sfîrşitul vieţii surzeşte ca Beethoven şi îşi
pierde minţile ca Schumann. Smetana a fost fondatorul muzicii cehe dar cel care a
popularizat această muzică a fost Antonin Dvorak ( 8 septembrie 1841-1 mai 1904 ) Din
momentul în care au fost publicate ,,Duetele morave“ muzica lui s-a cîntat în întreaga lume
iar opera sa a rămas constant în repertoriile active pînă astăzi. Hans von Bulow scria
despre el: ,,alături de Brahms, compozitorul cel mai dăruit de Dumnezeu din zilele noastre“
,,A scris mult în toate formele muzicale şi avea o voce unică“ spune criticul muzical Harold
C.Schonberg despre Dvorak. Născut într-o familie frumoasă de oameni de la ţară, acest
aspect i-a însoţit muzica tot timpul. ,,Talentul lui Dvorak s-a manifestat de timpuriu şi de la
vîrsta de doisprezece ani a început să ia lecţii în mod serios. Tatăl lui era hangiu şi avea o
măcelărie; cîtva timp, Dvorak a muncit în magazinul familiei, dar un unchi i-a finanţat
studiile muzicale şi cînd a împlinit şaisprezece ani a fost trimis la Praga.
În 1859 a absolvit Şcoala de Orgă din Praga şi şi-a luat cîţiva elevi, cîntînd în
acelaşi timp la violă în diferite orchestre. Ca instrumentist la Teatrul Provizoriu din 1862
pînă în 1871, a participat la primele spectacole cu numeroase opere ale lui Smetana“
( Vieţile marilor compozitori, Harold C.Schonberg ) ,,Imnul“ cu o piesă corală de o
puternică factură naţională a constituit primul său mare succes. ,,Duetele morave“ şi
,,Dansurile slave“ îi asigură lansarea. Urmează apoi ,,Rapsodiile slave“ , simfonii, muzică
corală şi multă muzică de cameră precum şi opere şi muzică pentru pian. Polca, furiantul
şi dumka ( un cîntec popular lent şi melancolic ) sînt cunoscute publicului european prin
intermediul său. În anul 1892 poposeşte la New-York. ,,În cîntecele negrilor am găsit o
bază sigură pentru o nouă şcoală muzicală naţională...America poate să aibă o muzică a
ei, o muzică frumoasă, crescută chiar din pămîntul ei şi avînd caracterul ei deosebit-vocea
firească şi liberă a unei mari naţiuni“ a declarat Dvorak reporterului publicaţiei ,,Herald“ din
New-York. Aici ia naştere simfonia ,,Din lumea nouă“.