Diagnostic pozitiv: stenoza aortica.

Diagnostice diferentiale:

1. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

Examenul fizic
Majoritatea pacientilor prezinta un impuls precordial atrial stang palpabil, puls venos jugular amplu, puls
arterial carotidian crescand rapid, amplu, bifid (diferit din cel din stenoza) si un zgomot cardiac IV.
Specifica acestei afectiuni este prezenta unui suflu sistolicoapical sau mezocardic, socul apexian puternic
si deplasat lateral. Datorita obstructiei la ejectie care scade ejectia pentru cateva milisecunde, apare un
dublu impuls apical. Cand contractia este ampla, ea precede dublul impuls apical al Vs si da aspectul de
impuls triplu.
Alte modificari: tulburari de ritm, galop ventricular/atrial.

Explorari paraclinice
Electrocardiograma, pe langa hipertrofie ventriculara stanga si subdenivelari ST, T negative adanci,
prezinta unde P ample de hipertrofie atriala stanga si aritmii ventriculare (ESV, TV, FiV) si
supraventriculare (FiA, ESA). Uneori apar unde Q in V5, V6 care pun problema diagnosticului diferential
cu infarctul miocardic vechi.
Ecocardiografia evidentiaza hipertrofia ventriculara stanga asimetrica cu afectarea predominanta a
septului, miscarea sistolica anterioara a valvei mitrale, semiinchiderea sistolica a sigmoidelor aortice
cauzata de scaderea fluxului sistolic prin valvele aortice ca urmare a obstructiei. Importanta calcificare
de inel mitral. Carotidograma are aspectul caracteristic cu unda ampla si bifida.

2. Prolaps de valva mitrala

Examenul fizic
Pot exista anomalii ale scheletului trunchiului: spate plat, piept escavat, scolioza. Apar clicul mezosistolic
si suflul mezo-telesistolic, finalizat la zgomotul II, modificari ce se accentueaza in ortostatism.
Ortostatismul si inspirul micsoreaza volumul ventriculului stang deplasand astfel clicul mai precoce,
lungind suflul, in timp ce clinostatismul si expirul, maresc volumul ventriculul stang si conduc la
scurtarea suflului si aparitia mai tardiva a clicului.

Explorari paraclinice
Ecocardiografia este metoda de electie pentru diagnosticul de certitudine in prolapsul de valva mitrala in
care se evidentiaza o deplasare posterioara a foitei mitrale posterioare (uneori anterioare) in perioada
tardiva a contractiei (sistolei

Electrocardiograma este de obicei normala la pacientii asimptomatici cu prolaps de valva mitrala.

Radiografia toracica nu este modificata in prolapsul de valva mitrala pur.

3. Regurgitare mitrala

Examenul fizic
Buze, nas, extremitati cianotice. Bolnav anxios. La palpare, socul apexian este amplu, hiperdinamic,
deplasat spre stanga de linia medioclaviculara sau inferios spatiului V ic stang. In spatiul II-III intercostal
stang parasternal se poate palpa un impuls in telesistola determinat de expansiunea sistolica de volum a
atriului stang. Alte modificari: suflu sistolic apexian de intensitate maxima la apex cu iradiere in axila,
diminuarea Z1, aparitia in diastola a Z3 si aparitia de inchidere a mitralei.

Explorari paraclinice
Regurgitarea mitrala acuta arata infarct miocardic acut cel mai frecvent inferior sau posterior. Pe
radiografia toracica se observa dimensiunea crescuta a cordului: atriul stang marit se observa pe
radiografia toracica postero-anterioara si laterala stanga, ventricului stang marit se observa pe
radiografia postero-anterioara si pe radiografia din incidenta oblic anterior stanga. Ecocardiografia
evidentiaza dilatarea AS si VS. Se pot observa calcificari la pacientii cu boala arteriala coronariana. .In
regurgitarea mitrala acuta pot fi vizualizate cordajele tendinoase rupte sau muschiul papilar, precum si
septul interventricular perforat.

Diagnostic definitiv de:

- stenoza aortica severa;
- angina pectorala de efort;
- dilipidemie mixta;
- anemie normocroma, normocitara.

Evolutia netratata poate duce la complicatii precum:

- tulburari de ritm si/sau de conducere;
- insuficienta cardiaca congestiva;
- endocardite infectioase;
- angina pectorala;
- aritmii cardiace;
- deces.

Tratamentul bolii: medico-chirurgical.