Tudoriştii sau Creştinii după Scriptura

Numirea de tudorişti se dă partizanilor fostului preot ortodox Tudor Popescu, de la

biserica Sfântul Ştefan din Bucureşti, ei se mai numesc şi creştini adevăraţi, pentru că fac mare
caz de siguranţa mântuirii lor. Cel care a pregătit terenul acestei secte este un oarecare
ierodiacon Cornilescu, care ocupându-se cu traducerea Bibliei a găsit că prima cerere de
îndeplinit faţă de Dumnezeu este să te porţi „după voia Lui", şi astfel să devii „copil" al Lui,
pentru a ajunge la această stare, trebue să te „renaşti" tot ce se învaţă şi se face în ortodoxism,
după tudorişti, este ceva cu totul secundar.
Mişcarea aceasta sectară a început în anul 1919 , când doi clerici ţineau predici cu
rândul, ascunzându-şi cu multă grijă ţinta lor finală. Aceeaşi grijă o aveau şi în redactarea
revistei „Adevărul creştin”. Cu timpul însă s'au demascat, aşa încât în anul 1924 Sf. Sinod a
trebuit să caterisească pe preotul Tudor Popescu; (ierodiaconul Cornilescu părăsise mai înainte
mănăstirea). Curios apare faptul, că în anul 1923 fostul preot încă slujea părăstase cu arhiereu,
fapt din care se vede lipsa de sinceritate a acestui nou şef de sectă.
Doctrina le este presărată prin diferite broşuri. Esenţialul învăţăturii lor este cuprins
într-o foaie de propagandă ce poartă No. 28, intitulată „Ce să fac ca să fiu un adevărat creştin”,
al cărui cuprins este următorul:
1. Trebue să te recunoşti ca păcătos, ca pierdut, adică vrednic de osândă veșnică din
pricina păcatelor tale.
2. Să primeşti pe Domnul Iisus ca cel ce a murit pentru păcatete tale în locul tău. El a
suferit pedeapsa pentru ca tu să scapi. El a murit ca tu să scapi, si ți-a câştigat astfel iertarea
tuturor păcatelor fără plată. Primeşte darul acesta din partea Lui $i mulţumeşte-I.
3. Să-ți dai viața în stăpânirea Lui si să te hotărăşti să faci numai voia Lui, oriunde și
oricât ar fi de greu ți-ar veni. Voia aceasta o găseşti în Biblie. Citeşte Biblia ca scrisă pentru
tine și căutând în ea voia lui Dumnezeu pentru tine.
4. Să-1 primeşti ca un Mântuitor viu, cu care poţi sta de vorbă. Cere-1 putere pentru
orice păcat sau deprindere rea din viața ta, ia puterea pe care ţi-o dă El chiar în clipa în care i-
o ceri.Rupe-o în totul cu orice păcat pe care-l ştii. Citeşte zilnic din Biblie şi fă peste zi ce ai
înţeles din ce ai citit. Roagă-te necurmat și din inimă Domnului Iisus. Stai în legătură cu
creştinii adevăraţi. Poți să fii botezat şi de două ori; dacă nu eşti născut din nou, dacă nu trăeşti
în legătură cu Domnul, dacă nu trăieşti după Biblie, și dacă nu l-ai primit în felul acesta -
degeaba, tot pierdut eşti. Să nu~mi spui că crezi, credinţa se dovedeşte în viată. Și dracii cred,
dar ce folos că nu tac. Dovada unei credinţe vii, o ai în viața după Evanghelie pe care o duci.
Altfel nu te amăgi".
După cum se vede atacurile contra doctrinei ortodoxe sunt destul de evidente: „Poţi fi
botezat şi de doua ori — cu alte cuvinte botezul nu importă, — „daca nu eşti născut din nou'
nu te poţi mântui. Odată renâscutt nu-ţi mai trebue să împlineşti nici o poruncă a Bisericii:
icoane, sfinţi, şi Sfânta Cruce, toate sunt simple forme fără nici un rost. Tot aşa sunt privite
chiar şi Sfintele Tainei. Lor le pasă numai de „fiinţa şi adevărul creştinismului. Nefiind recu-
noscută de Ministerul Cultelor între sectele autorizate înscrisă doar sub titlul de: „Societate
Anonimă Trezirea”.
În Memoriul lor publicat cu scopul de a căpăta libertatea de propovâduire din partea
Ministerului Cultelor, ocolesc să amintească de sf. botez în expunerea pe scurt a Crezului. Ori
se ştie că Mântuitorul a spus apăsat: „De nu se va naşte cineva din apâ si din Duh, nu va putea
intra, în împărăţia lui Dumnezeu" (loan 3, 5). Dar fiindcă pornirea lor în, potriva botezului era
o piedică în răspândirea rătăcirii în poporul de jos, care nu înţelegea o învăţătură creştină fără
botezul copiilor, tudoriştii s-au văzut forţaţi să scrie în Memoriul amintit mai sus: „Suntem
pentru botezul copiilor!". Cu alte cuvinte ei au botezul pentru copii, iar pentru cei mari au
naşterea din nou, zicând: „Dacă nu eşti născut din nou, poţi fi botezat şi de două ori, degeaba,
tot pierdut eşti". Cu aşa dispreţ scriu ei despre botez, deoarece botezul copiilor îl socotesc
numai botezul cu apă, iar când devin mari şi se hotărăsc pentru naşterea din nou, atunci primesc
şi botezul cu Duhul Sfânt.
Au fuzionat cu secta numită „ Creştinii după Evanghelie”, care fiind de origină elveţiană
şi neavând mulţi aderenţi printre români obţinuseră autorizaţie de funcţionare. Foloseau o firmă
autorizată, ca să îşi predice învăţătura lor neautorizată, fără a ţine în seamă deosebirile dintre
ei, cum de ex. botezul copiilor mici pe care „Creştinii după Evanghelie" nu-l admit. Ei neagă
şi judecata de apoi spunând că: „o asemenea judecatâ nu se întâlneşte în Scriptură”.
„Numai cei pierduţi se văd în judecată aceasta înaintea marelui scaun de domnie alb. Cei
mântuiţi au fost strânşi demult în casa Tatălui lor, și acum sunt traşi la socoteală cei nelegiuiţi”.
Falsitatea unei asemenea învăţături se vede din faptul că contrazice în mod grosolan cuvintele
Mântuitorului (Mat. 25, I 31-46).
Cultul. Ca. la toţi sectanţii cultul lor constă din imne şi predică de lungimea unei
conferinţe. Nefiind liberi să-şi exercite cultul în săli, îl săvârşesc în ascuns prin case particulare.
Imnele, fiind cu şiretenie adaptate preocupărilor spirituale ale neamului nostru, sunt primite cu
simpatie.