Sunteți pe pagina 1din 19

Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare-evaluare a operației aritmetice de scădere în ciclul primar

MOTTO:

,, JOCURILE SUNT LA FEL DE VECHI CA ŞI CIVILIZAŢIA ÎNSĂŞI ŞI LA FEL DE VARIATE CA ARIPILE FLUTURILOR PENTRU ELE A FOST CHELTUITĂ O CANTITATE FANTASTICĂ DE ENERGIE MINTALĂ “

Capitolul 1 Precizarea temei și motivarea alegerii ei

Este structurat în două subcapitole: motivarea generală și motivarea personală a temei.

Studiul matematicii elementare este o necesitate, începe încă din grădiniță și până în ciclul primar și în cel gimnazial, anvând concepte și noțiuni din ce în ce mai dificile, mai abstracte și mai numeroase.

Astfel, vom crea situaţii de învăţare adecvate fiecărui copil în parte, la nivel maxim al capacităţii, evoluând rezultatele fiecăruia în raport cu propriile disponibilităţi. Vom utiliza noi metode şi mijloce, vom dezvolta noi moduri de interacţiune cu copiii, noi forma de învăţare bazate pe dialog, pe ajutor şi cooperare.

Tema acestei lucrări Alegerea acestei teme este motivată de importanţa deosebită a înţelegerii noţiunii de operaţie aritmetică bazată pe conceptul de număr natural, având o mulţime de implicaţii teoretice şi practice.

În cadrul obiectivului matematic, jocul didactic aduce varietate în exerciţiu matematic, înviorează lecţia şi ca urmare, drumul spre deprinderi este mai sigur şi mai plăcut.

Din punct de vedere personal, am ales această temă pentru a aduce o contribuţie personală cu privire la realizarea unei creşteri a randamentului elevului din ciclul primar la disciplina matematică.

Capitolul 2 Fundamentarea teoretică a temei

Capitolul 2 este împărțit în trei subcapitole:

1.Fundamentarea teoretică a temei 2.Considerații psihopedagogice privind predarea-învățarea-evaluarea operației aritmetice de scădere a numerelor naturale cu ajutorul jocului didactic matematic 3.Considerații didactice privind predarea-învățarea-evaluarea operației aritmetice de scădere a numerelor naturale din perspectiva utilizării jocului didactic matematic.

Matematica, ia în consideraţie ansamblul structural al ştiinţelor matematice, pricipiile fundamentale, relaţiile dintre entităţile matematice (Arc de bază).

Matematica elementară, care este baza pregătirii matematice și științifice viitoare a elevului, începe cu conceptul de număr natural și continuă cu operațiile aritmetice, scăderea numerelor naturale fiind printre primele noțiuni de matematică elementară cu care acesta se confruntă.

Conceptul de joc didactic matematic – un ansamblu de acţiuni şi operaţii care paralel cu destinderea, buna dispoziţie şi bucurie, urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică morală, fizică a copilului.

Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea metodică a jocului didactic matematic, modul în care învăţătorul ştie să asigure o concordanţă deplină între toate elementele ce-l definesc, duc la reuşita jocului didactic.

În condiţiile şcolarizării copiilor de la vârste de 6 ani, se impune o exigenţă sporită în ceea ce priveşte dozarea ritmică a predării cunoştinţelor elevilor, mai ales în primele patru clase.

Ţinând seama de puterea lor de concentrare, la această vârstă, are nevoie de varietate şi de mişcare în activitatea şcolară, lecţia didactică cu conţinut matematic, cu suficiente elemente de joc.

Prima noțiune algebrică cu care se întâlnește elevul este noțiunea de număr natural cu care învață să efectueze cele patru operații aritmetice:

adunarea (+), scăderea (-), înmulțirea(X) și împărțirea (:).

Știm cu toții că importanța acestor noțiuni nu este doar una de ordin practic, aplicativ, ci și una cu implicații profunde de natură psihologică, noțiunile fiind forme ale gândirii care reflectă, în mod abstract și sintetic, însușirile comune, generale și esențiale ale unei clase sau categorii de obiecte sau fenomene și constituindu-se în principalele instrumente de lucru ale gândirii, bază a judecăților și raționamentelor matematice.

Scăderea numerelor naturale se învaţă pornind de la exemple concrete, în care elevul operează efectiv cu elemente concrete: beţişoare, cubuleţe, creioane, etc. ale mulţimilor pe care le analizează.

Numerele naturale şi operaţiile cu acestea, în care un loc important îl ocupă scăderea numerelor naturale, sunt cele care trezesc şi dezvoltă interesul pentru aritmetică, dezvăluind primele operaţii aritmetice cu acestea, în genereal aptitudini de calcul aritmetic mai ales dacă atmosfera este cea ludică, atât de dragă elevilor.

Există numeroase clarificări ale metodelor de învăţare. Având în vedere specificul activităţilor matematice în învăţământul preşcolar, se prezintă următoarea clasificare:

1. În funcţie de scopul didactic urmărit, metodele se clasifică astfel:

- metode de dobândire a cunoştinţelor;

- metode de consolidare şi formare de priceperi şi deprinderi;

- metode de sistematizare şi verificare.

2. În funcţie de nivelul de dezvoltare a bazei senzoriale de cunoştinţe,

metodele se clasifică asfel:

- metode intuitive;

- metode active;

- metode verbale.

Metodele specifice activităţilor matematice sunt:

- explicaţia;

- demostraţia;

- conservaţia;

- observaţia;

- problematizarea; - exerciţiul; - algoritmitizarea; - jocul.

Predarea-învățare-evaluarea operației aritmetice de scădere a numerelor naturale se face concentric și pe etape:

- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10;

- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20;

- scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 cu și fără trecere peste ordin.

- Se începe cu scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10, unde operația de scădere se face după ce elevii și-au însușit conceptul de număr natural, numerația și relația de ordine definită pe mulțimea numerelor naturale; începem cu această operație deoarece este mai accesibilă elevului mic, are un caracter intuitiv pronunțat și corespunde particularităților de vârstă.

În însușirea noțiunii de scădere există trei etape:

- etapa concretă, perceptivă, cu mulțimi concrete, uzuale;

- etapa reprezentării, a efectuării de operații cu reprezentări ce au tendințe de

generalizare;

- etapa abstractă, a introducerii conceptului matematic de adunare.

Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care învăţătorul consolidează, precizează şi chiar verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera lor de cunoştinţe, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora.

Pregătirea jocului didactic presupune:

- sudierea atentă a conţinutului şi structurii lui;

- pregătirea materialului;

- elaborarea proiectului jocului didactic.

Organizarea jocului didactic necesită o serie de măsuri în funcţie de jocul ales: să se asigure o împărţire corespunzătoare a elevilor clasei în funcţie de acţiunea jocului;

Jucându-se, elevii pot descoperi şi pot antrena capacitatea lor de a acţiona creativ, pentru ca strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care se manifestă isteţimea, spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala, etc.

Desfăşurarea jocului didactic cuprinde următoarele faze:

- introducerea în joc (discuţii pregătitoare);

- anunţarea jocului şi a scopului urmărit;

- prezentarea materialului didactic;

- explicarea – demostrarea regulilor jocului;

- fixarea regulilor;

- executarea jocului de către copii,complicarea lui, introducerea unor noi variante;

- incheierea jocului.

Pe parcursul desfăşurării jocului am urmărit:

- să impun un anumit ritm jocului (ţinînd cont de faptul că timpul este limitat), să menţin

atmosfera jocului, evitând monotonia;

- să controlez modul în care elevii rezolvă sarcina didactică, respectând regulile stabilite;

- comportarea elevilor, relaţiile dintre ei;

- să găsesc mijloacele potrivite pentru a antrena toţi elevii clasei, felul în care se respectă cu stricteţe regulile jocului.

Încheierea jocului conţine aprecieri şi concluzii asupra modului în care s-au respectat regulile de joc şi s-au executat sarcinile primite, asupra modului în care s-au comportat elevii;

Se fac recomandări şi evaluări cu caracter general şi individual. Principala funcţie a evaluării este aceea de a determina măsura prin care diferitele obiective pedagogice au fost atinse. Prin joc, evoluţia este mai eficientă şi totodată antrenantă.

Capitolul 3 Precizarea ipotezei generale și a ipotezelor particulare. Metodologia cercetării

Activitatea mea de cercetare a urmărit ameliorarea procesului de predare-învățare- evaluare a diverselor definiții, noțiuni, proprietăți, criterii, procedee, algoritmi sau tehnici de lucru și de calcul privind operația aritmetică de scădere a numerelor naturale.

Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare-evaluare a operației aritmetice de scădere în ciclul primar este un proces dificil și complex, de mare importanță teoretică și practică, de unde și necesitatea însușirii temeinice de către elevi a acestor conținuturi.

În activitatea mea proprie de cercetare am folosit o multitudine de metode precum metoda observației, testul, experimentul pedagogic, etc, metode pe care le-am folosit fie combinate, mai ales în faza propriu-zisă a intervenției ameliorative, a verificării ipotezei, fie individual sau în grup, cu pondere variată în anumite faze sau pentru anumite aspecte.

Am utilizat teste de evaluare iniţială pentru a cunoaşte nivelul de cunoştinţe al elevilor cu privire la scăderea numerelor naturale, teste pe parcursul demersului didactic, dar şi teste de evaluare finală.

Capitolul 4 Prezentarea și interpretarea rezultatelor

Activitatea de cercetare s-a desfășurat la clasa a IV a.

Pentru a cunoaște nivelul inițial de cunoștințe al elevilor cu privire la operația aritmetică de scădere, am elaborat și aplicat numeroase teste, concepute conform cerințelor curriculumului național.

Pentru a aduna materialul factic cel mai semnificativ şi substanţial, pentru a-l prelucra în mod stiinţific în vederea descoperirii esenţialului, pentru a ajunge la generalităţi menite să îndrume cu eficienţă experimentul, am folosit diverse metode de culegere a datelor, de prelucrare şi de interpretare.

Prin metoda observaţiei am urmărit: nivelul de cunoaştere al copiilor, capacitatea de adaptare la mediul ambiant, descrierea şi realizarea unor acţiuni, gradul de înţelegere a unor comenzi şi capacitatea de expunere; interesul manifestat de elevi faţă de activităţiile matematice;

Metoda analizei produselor activităţii elevilor am efectuat-o în termeni de produs, dar şi de proces, din perspectiva obiectivelor cercetării.

În timpul experimentului am studiat o varietate de produse finale ale activităţii elevilor: teste, descrieri, scheme, caiete de notiţe, răspunsuri la întrebări, postere, desene, portofolii, etc.

Studiul acestor produse a favorizat alegerea aplicaţiilor matematice (strategiilor didactice) eficiente, care determină o învăţare rapidă, uşoară şi corectă.

Metoda testelor am utilizat-o în etapa iniţială a experimentului (pre-test) pentru stabilirea nivelului iniţial, în etapa continuă a experimentului pedagogic pentru verificarea realizării obiectivelor şi în etapa finală pentru a stabili diferenţele obţinute şi eficienţa modului de predare-învăţare utilizat.

Metoda experimentului: experimentul s-a desfăşurat în cadrul unei singure grupe de elevi. Înainte de a stabili conţinutul experimentului folosit, am stabilit anumite condiţii:

întregul experiment să aibă un caracter de activitate-joc, iar prin participarea activă a elevilor să se descopere adevărurile respective;

rolul învăţătorului să fie acela de a organiza astfel experimentul încât elevul să ajungă la rezultatul dorit printr-un raţionament independent (îndrumarea indirectă);

formularea concluziilor prin stimulente;

Evaluarea studiului iniţial de pregătire al elevilor

În etapa iniţială a experimentului am aplicat câte un test la clasa experimentală şi la cea de control, pentru a determina cât mai real şi obiectiv nivelul iniţial de pregătire al elevilor, mai precis nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi desprinderilor, vizând operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale, cu scopul ameliorării procesului de predare-învăţare-verificare a acestei operaţii artimetice şi a tuturor aspectelor conexe legate de acestea.

Acest test conţine 5 itemi şi vizează cunoştinţele de matematică din primul capitol al manualului, cunoştinţe ce se referă mai mult la terminologia matematică şi la ordinea efectuării operaţiilor matematice. Obiectivele testului iniţial sunt următoarele:

- să rezolve exemple cu cele patru operaţii;

- să rezolve exemple respectând efectuarea operaţiilor;

- să afle termenul necunoscut;

- să cunoască şi să utilizeze terminologia specifică;

- să rezolve o problemă.

La clasa de control, activitatea s-a desfăşurat în condiţii obişnuite, în timp ce la clasa experiment am aplicat soluţiile ameliorative. Am căutat:

- să nu influenţeze rezultatele elevilor la proba de evaluare iniţială;

- să stabilesc standardul după criterii obiective;

- să consemnez corect şi obiectiv rezultatele elevilor; - să interpretez corect şi imparţial rezultatele elevilor prin raportare obiectivă la standard.

Rezultatele obţinute de elevi au fost următoarele:

Analize, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor la clasa experiment:

- doar 69,27% din elevi au rezolvat corect opt ecuaţii;

- 87% au rezolvat corect cele patru operaţii simple, respectând ordinea efectuării operaţiilor;

- 79,48% dintre elevi au rezolvat corect cele patru operaţii;

- doar 10,25% au identificat corect termenul/factorul necunoscut;

- am testat capacitatea de a rezolva o problemă. Doar 30,70% dintre elevi au

rezolvat-o corect, folosind planul de rezolvare cu trei operaţii;

- reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa iniţială la clasa experimentală;

- reprezentarea grafică în etapa iniţială (clasa de control);

- compararea grafică a celor două clase

La sfârşitul microcercetării pedagogice, am aplicat testul final de pregătire al elevilor

vizând operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale.

Activităţile întreprinse au fost asemănătoare cu cele din etapa de evaluare a stadiului iniţial de pregătire al elevilor.

Un rol hotorâtor a avut proba de evaluare finală.

În urma acţiunilor desfăşurate în vederea stabilirii stadiului final de pregătire al elevilor vizând operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale, concluzia finală este că soluţiile ameliorative şi-au dovedit eficienţa deoarece:

- analizând rezultatele, observăm că a clasa experimentală sunt mult mai bune în etapa finală decât în cea iniţială în urma folosirii matematicii aplicate şi a strategiilor nontradiţionale bazate pe joc, chiar dacă cerinţele testului au fost cu un grad mai mare de dificultate;

- nici un elev nu a obţinut calificativul I, iar numărul de calificative S a scăzut (item 4, 5);

- calificativele B şi FB domină la majoritatea.

La clasa de control, rezultatele din etapa finală au fost asemănătoare cu cele din etapa finală, observându-se un uşor regres, datorat gradului de complexitate puţin mai ridicat a itemilor din testul final;

- numărul calificativelor I şi FB rămân la fel ca în etapa îniţială, dar a scăzut numărul de calificative B şi a crescut numărul de calificative S.

Concluzionez cu faptul că folosirea matematicii aplicate şi a strategiilor nontradiţionale bazate pe joc în predarea

Rezultatele obținute de elevi la clasa de control și la clasa experiment la proba inițială sunt cele ce urmează mai jos. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor pretestului la clasa experimentală:

La primul item, doar 69,23% dintre elevi au rezolvat corect opt exerciţii. La al doilea item, 87% au rezolvat corect cele 4 operaţii simple, respectând ordinea efectuării operaţiilor. La al treilea item, 79,48% dintre elevi au rezolvat corect cele patru cerinţe. La al patrulea item, doar 10,25% au identificat corect termenul/factorul necunoscut. La ultimul item am testat capacitatea de a rezolva o problemă. Doar 30,76% dintre elevi au rezolvat-o corect, folosind planul de rezolvare cu trei operaţii. Ei nu au utilizat proprietatea de distributivitate a înmulţirii. Reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa iniţială la clasa experimentală Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor pretestului la clasa de control:

La primul item, doar 69,23% dintre elevi au rezolvat corect opt exerciţii. La al doilea item, 89% au rezolvat corect cele 4 operaţii simple, respectând ordinea efectuării operaţiilor. La al treilea item, 82,23% dintre elevi au rezolvat corect cele patru cerinţe. La al patrulea item, doar 10,45% au identificat corect termenul/factorul necunoscut.

La ultimul item doar un procent foarte mic de elevi, sub 1%, au rezolvat corect cerința. Reprezentarea grafică a rezultatelor în etapa iniţială la clasa de control. Analizând informaţiile prezentate am constat că procentele rezultatelor sunt suficient de reprezentative pentru a opera cu ele în scopul interpretării rezultatelor obţinute de elevi. Clasa experimentală şi cea de control nu s-au Diferenţiat semnificativ în perioada de testare iniţială, fapt ce mi-a permis să conchid că iniţial ele erau echivalente. Elevii din clasa experimentală au obţinut un calificativ Insuficient şi cinci calificative Suficient, ceea ce înseamnă că 30% din efectivul clasei au obţinut rezultate mediocre. În clasa de control s-au obţinut rezultate puţin mai bune, procentajul de mediocritate fiind mai redus : 26,31%, adică un calificativ Insuficient şi patru calificative Suficient. S-a observat la clasa de control o situaţie puţin mai bună chiar dacădiferenţele de 1 calificativ la Foarte Bine şi Bine nu este semnificativă. Am dedus că elevii pornesc de la acelaşi nivel al cunoştinţelor de matematică.

Bine şi Bine nu este semnificativă. Am dedus că elevii pornesc de la acelaşi nivel al
Bine şi Bine nu este semnificativă. Am dedus că elevii pornesc de la acelaşi nivel al

În urma acestor testări, am constatat următoarele:

- un număr mare de elevi nu știu să rezolve și să alcătuiască probleme ce presupun operația de scădere a numerelor naturale;

- un număr mare de elevi nu și-au însușit bine noțiunile privind scăderea numerelor naturale;

- nici un elev de la clasa experiment nu a reușit să rezolve toate problemele testului de evaluare inițială;

- mulți elevi nu au deprinderi de calcul mintal;

Astfel, mi-am propus următoarele priorități:

- reactualizarea și consolidarea cunoștințelor legate de operația aritmetică de scădere a numerelor naturale;

- reactualizarea și consolidarea regulilor, algoritmilor, procedeelor și tehnicilor de calcul specifice operației de scădere a numerelor naturale;

- utilizarea problemelor simple învățate în rezolvarea de probleme compuse;

- formarea capacității elevilor de a reprezenta schematic conținutul problemelor;

- utilizarea în locul metodelor tradiționale a metodelor de învățare activ-participative pentru realizarea optimă a fiecărui elev.

Am lucrat cu elevii exerciții și probleme în special pe cazurile la care întâmpinau dificultăți.

După un număr suficient de mare de exerciții și probleme lucrate împreună, sub formă de joc sau utilizând jocul pentru a le stârni elevilor interesul, motivația, pentru a-i mobiliza, rezultatele au fost mult mai bune.

Capitolul 5 Concluzii. Propuneri. Probleme deschise

l

l

l

l

Prin această activitate de cercetare desfăşurată de mine, am urmărit ameliorarea procesului de predare-învățare-evaluare a diverselor definiţii, noţiuni, proprietăţi, reguli, criterii, procedee, algoritm sau tehnici de lucru şi de calcul legate de operaţia aritmetică de scădere a numerelor naturale, din perspectiva utilizării frecvente a jocului didactic în activităţile matematice proiectate şi realizate.

Rezultatele obținute de elevi la proba de evaluare finală au dovedit că aceștia și-au însușit corespunzător operația aritmetică de scădere.

Folosind un material corespunzător, în special jocuri didactice matematice , diverse jocuri- concurs, mini-concursuri, precum și unele curiozități, amuzamente matematice, probleme recreative, probleme distractive, i-am motivat și i-am mobilizat pe elevi în diferite activități didactice matematice stârnindu-le interesul pentru acestea.

Îmi propun ca pe parcurs să editez diferite culegeri de jocuri matematice privind operațiile aritmetice de scădere a numerelor naturale, precum și editarea unor culegeri cu povestiri, anecdote, probleme amuzante, curiozități, probleme recreative, distractive, probleme de divertisment matematic sau din istoria matematicii care să îi motiveze și să îi mobilizeze pe elevi în abordarea la un nivel superior a acestor conținuturi matematice.