ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE DIPLOMĂ
SISTEMUL INFORMAŢIONAL PRIVIND
CONTABILITATEA IMPOZITELOR SI TAXELOR

COORDONATOR STIINTIFIC:
LECT.UNIV. DR. MARIUS MATEI

ABSOLVENT:
STANCIU CATALIN FLORIAN

BUCUREŞTI
2005
CUPRINS:
CAP. I: SISTEMUL FISCAL
CAP. II: REZULTAT VS. PERFORMANŢĂ
CAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT
1. Impozitul pe profit
A. Contribuabili
B. Determinarea impozitului
C. Sume deductibile fiscal
D. Cheltuieli nedeductibile fiscal
E. Plata şi controlul impozitului pe profit
2. IAS 12 – Impozitul pe profit
3. IAS 20 – Contabilizarea subvenţiilor
4. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Marea Britanie
5. Sistem comparativ al impozitului pe profit cu Statele Unite ale
Americii
CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDE
CAP. V: STUDIU DE CAZ
1. Prezentarea societăţii
2. Monografia
3. Situaţie comparativă între formulare de bilanţ în model
conform IASC şi conform normelor naţionale
4. Analiză economico-financiară a societăţii
5. Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul pe
profit
CAP. VI: BIBLIOGRAFIA

CAP. I: SISTEMUL FISCAL

2
 Impozitele, taxele, contribuţiile reprezintă fundamental si motivaţia pe care
este construită fiscalitatea.
Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor si taxelor, realizate
prin intermediul unui mecanism bazat pe tehnici, metode si instrumente
specifice desfaşurării activităţii de urmărire şi control cu ajutorul
aparatului fiscal. Legea fundamentala a statului de drept consfinţeşte obligaţia
tuturor cetăţenilor ţării de a contribui prin impozite si taxe la finanţarea
cheltuielilor publice.
Obligaţia persoanelor fizice şi juridice de a contribui sub formă de impozite
si taxe la constituirea fondurilor bugetare dă naştere la „Creanţa fiscală” pentru
buget si „Obligaţie fiscală” pentru agentul economic. Creanţa fiscală reprezintă
dreptul statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe şi alte venituri
in contul bugetului. Titlul de creanţa fiscală este actul prin care se constata şi se
individualizează obligaţia fiscală a unei persoane fizice sau juridice. Întocmirea
titlurilor de creanţă fiscală este realizată fie de organele fiscale în cadrul
dreptului de control privind organizarea si desfăşurarea activităţilor economice
producătoare de venituri impozabile, fie de instanţele de judecată, notariatele de
stat, organele vamale, regiile autonome, societăţile comerciale ale persoanelor
juridice pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, impozite si taxe reţinute de persoane
cărora le plătesc venituri sau prestează servicii.
Creanţa fiscală incetează atunci când obligaţia fiscală a contribuabilului este
achitată, compensată sau prescrisă. Obligaţia fiscală de a vira impozite si taxe la
bugetul public si la fondurile speciale extrabugetare, revine persoanelor fizice si
juridice, române si străine, numite contribuabili.

Din punct de vedere fiscal persoanele juridice pot fi grupate in:

1. Persoanele juridice propriu-zise:
 Cu activitate economica: regii autonome, societăţile comerciale,
organizaţii cooperatiste;
 Fără scop lucrativ: instituţii publice, organizaţii sociale, asociaţii
de persoane fizice, fundaţii;

2. Unităţi economice fără personalitate juridică ce pot fi:

 Unităţi economice aparţinând unor persoane juridice ce pot fi
sucursale, magazine, secţii;
 Asociaţii in participaţie.

3
 3. Societăţi comerciale străine, reprezentate prin:
 Societăţi comerciale străine – persoane juridice străine;
 Filiale ale societăţilor comerciale străine.

Primele două categorii de persoane juridice au obligaţia de a achita taxa pe

valoarea adăugată şi accize- impozitul pe profit, impozitul pe dividende,
impozitul pe clădiri, contribuţii la asigurările sociale, alte impozite şi taxe:
- asupra potenţialului tehnic (mijloace de transport, terenuri, clădiri);
- asupra bunurilor achiziţionate cu titlu oneros din import (taxe vamale,
accize);
- asupra dreptului de înregistrare (taxe de timbru, taxe de înregistrare).
Societăţile comerciale străine au obligaţia de a plăti impozite pe unele
venituri specifice realizate de nerezidenţi, impozitul pe venitul reprezentanţelor
firmelor comerciale străine.

Sistemul fiscal are la bază trei componente:

I. Impozitele, taxele şi contribuţiile;

II. Mecanismul fiscal;
III. Aparatul fiscal.

I. Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie şi fără

contraprestaţie din partea statului cu scopul de a acoperii cheltuielile publice.

Taxele reprezintă contravaloarea serviciilor executate de stat, la cererea

persoanelor fizice şi juridice (actele notariale, menţiuni la contractul şi statutul
societăţilor comerciale, acte testamentare, etc.), valoarea taxelor in raport cu
serviciul prestat de stat este mult mai mare.

Contribuţiile reprezintă obligaţii ale agentului economic la asigurările

sociale de stat, sănătate, şomaj, fiind achitate de persoanele fizice şi juridice care
utilizează forţa de muncă pe durată nedeterminată sau determinată.

I.1. Clasificarea impozitelor (Figura nr. 1).

Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele şi taxele se
impart în două categorii:
1. Venituri curente;
2. Venituri din capital.
1. Veniturile curente sunt clasificate în alte două grupe:
1.a) venituri fiscale;

4
 2.b) venituri nefiscale.

1.a) Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele
directe şi indirecte.

Impozitele directe sunt suportate de persoane fizice sau juridice care le

plătesc în cunoştinţă de cauză (impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din
salarii, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri, etc.).
Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suportă cel care le plăteşte. Ele
sunt suportate în general de consumatorul final (accize, taxa pe valoarea
adăugată, taxele vamale, taxele de consumaţie etc.).

1.b) Veniturile nefiscale provin din vărsăminte efectuate de Banca Naţională

a României din profitul net, al regiilor autonome, veniturile de la instituţiile
publice, taxele consulare, etc. Ponderea lor în totalul veniturilor curente este
foarte mică.

2. Veniturile din capital provin din valorificarea unor bunuri ale

societăţilor comerciale cu capital de stat sau a rezervei de stat.

Figura nr. 1. Clasificarea veniturilor statului.

- impozitul pe profit
Venituri din impozite directe - impozitul pe veniturile
din salarii
Venituri fiscale - impozitul pe dividende
- impozitul pe cladiri

1. Venituri curente Venituri din impozite indirecte - accize

- TVA
- taxe vamale

varsaminte efectuate de BNR din profitul net

varsaminte efectuate de regii autonome din profitul net

Venituri nefiscale
varsaminte de la institutii publice

taxe consulare

Valorificarea unor bunuri ale societatilor comerciale cu capital de stat

2. Venituri din capital

5
 Valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat

II.2 Elemente comune ale impozitelor şi taxelor.

Toate actele normative prezintă elementele impozitelor şi taxelor. Aceste

elemente cuprind: obiectul impozitului, subiectul impozitului, baza de calcul,
plătitorul de impozite, cota, termenul de plată, înlesniri acordate la plată,
drepturile plătitorului de impozit, obligaţiile şi sancţiunile.
a) Obiectul impozitului este elementul care stă la baza aşezării impozitului:
venitul, profitul, preţul sau tariful.
b) Subiectul impozitului se identifică cu persoana fizică sau juridică
deţinătoare sau realizatoare a venitului sau profitului.
c) Baza de calcul. De cele mai multe ori, obiectul impozitului reprezintă şi
baza de calcul, dar există şi excepţii, de exemplu: la impozitul pe clădiri, obiectul
îl reprezintă clădirea, iar baza de calcul valoarea sau taxele de succesiune.
d) Plătitorul de impozite de regulă coincide cu subiectul impozitului. Există
şi excepţii: la impozitul pe veniturile din salarii, subiectul este salariatul,
plătitorul este unitatea la care salariatul realizează venitul.
e) Cota (cuantumul impozitului) serveşte bazei de calcul a impozitului prin
care se determină suma de plată. Cota poate fi poate fi fixă sau procentuală.
Cota fixă este exprimată sub forma unui cuantum aplicată la baza de calcul
sau la o parte a acesteia; de exemplu, pentru taxa privind folosirea terenurilor in
alte scopuri decât producţia agricolă sau silvică, se stabilesc cote fixe pe km 2 sau
metru pătrat.
Cota procentuală poate fi proporţională sau progresivă. Cotele procentuale
proporţionale rămân neschimbate în raport cu baza de calcul (cota de TVA de
19%, 9% sau 0% după caz se aplică indiferent de baza de calcul), iar cotele
procentuale progresive se caracterizează prin aceea că se modifică în funcţie de
mărimea bazei de calcul. De exemplu, în cazul impozitului pe veniturile din
salarii, cota progresivă se diferenţiază pe tranşe procentuale progresive.
f) Termenul de plată este intervalul de timp de la înregistrarea creanţei
fiscale a bugetului de stat până când se achită. Este prevăzut de legislaţie.
g) Înlesnirile acordate la plată sunt precizate în textele legale şi pot fi sub
formă de scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări la plată, eşalonări.
h) Drepturile plătitorului de impozite se referă la compensări atunci când la
o scadenţă s-a plătit o sumă mai mare decât cea normală; plătitorul are dreptul să
compenseze suma plătită în plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie
achitată la scadenţa următoare. Atunci când nu este posibilă compensarea,
plătitorul are dreptul să solicite de la buget restituirea sumelor achitate (TVA de

6
recuperat în cazul când întreprinderile realizează venituri din export şi nu au
vânzări în interiorul ţării sau în situaţia în care agentul economic mai mult de trei
luni cumulează o TVA colectată mai mare decât TVA deductibilă pe cumpărări).
Plătitorul are dreptul la contestaţii în cazul în care se consideră nedreptăţit în
urma controlului efectuat de organele fiscale.
i) Obligaţiile plătitorului stabilite prin legi, precizează calcularea şi vărsarea
la termen a impozitelor, organizarea evidenţei contabile a lor, din care să rezulte
cu exactitate baza de calcul, sumele de plată, modul de virare la buget, prin
tinerea contabilităţii a tuturor intrărilor şi ieşirilor de bunuri economice din
patrimoniu.
j) Sancţiunile sunt consecinţa nerespectării termenelor legale de plată a
impozitelor sau a neachitării obligaţiilor fiscale. Sancţiunile sunt date prin
majorări de întârziere, amenzi contravenţionale sau penale.

II. Mecanismul fiscal reprezintă ansamblul de metode şi tehnici de

impunere privind veniturile fiscale ale statului precum şi instrumentele
impunerii.
1. Impunerea constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice
sau juridice care deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, în evaluarea
bazei de calcul a impozitului, în determinarea exactă a cuantumului acestuia.
Impunerea îmbracă mai multe forme:
a) Autoimpunerea constă în stabilirea bazei impozabile şi determinarea
autonomă a impozitului de către societăţi pe propia răspundere (TVA, impozit pe
profit, impozit pe veniturile din salarii).
Când evaluarea bazei de calcul se definitivează la nivel de an, impunerea
este provizorie în timpul anului şi definitivă la sfârşitul exerciţiului financiar
contabil: de exemplu impozitul pe profit trimestrial pe profit reprezintă o
impunere provizorie, la sfârşitul exerciţiului financiar, impozitul pe profit
reprezintă impunerea definitivă la nivel de an.
b) Impunerea directă constă în evaluarea directă a obiectului impozabil de
către organele fiscale sau pe baza declaraţiei subiectului impozabil (impozitul pe
clădiri).
c) Impunerea indirectă are la bază informaţii colaterale (impozitul pe salarii,
fondul de somaj).
d) Impunerea forfetară presupune stabilirea unei sume forfetare de plată pe
o perioadă de timp.
2. Instrumentele impunerii. Scopul final al activităţii de impunere este
perceperea taxelor şi impozitelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate în
documentele fiscale care diferă în funcţie de conţinutul lor, după cum sunt
utilizate:

7
 a) Declaraţia de impunere circulă dinspre plătitor către organul fiscal
teritorial. Prin declaraţie, plătitorul de impozit, informează organul financiar cu
privire la realizarea obiectului impozabil şi a altor elemente care se au în vedere
la stabilirea sumelor de plată.
b) Decontul se întocmeşte pentru impozite indirecte: TVA şi accize, care se
depune obligatoriu lunar, până la data de 25 a lunii următoare şi cuprinde
informaţii legate de modul de calcul, stabilirea bazei de impozitare şi
documentaţia, din punct de vedere contabil, care a stat la baza decontului.
Decontul trebuie să cuprindă sumele de datorat sau de rambursat către/dinspre
bugetul de stat.
c) Declaraţia vamală este documentul prin care întreprinderea importatoare,
în baza documentelor externe, înscrie/declară informaţii organului vamal cu
privire la bunurile importate impozabile, valoarea lor, taxele vamale datorate,
comisionul vamal, precum şi calculul corect al TVA. De cele mai multe ori,
declaraţia vamală, coincide cu bunurile importate, iar plata lor se face pe loc.
Există derogări prin amânări la plată în vamă, cu prelungirea achitării lor pe
termen de 30 de zile, numai pentru bunurile importate de tipul instalaţiilor
tehnologice sau produse considerate de lux (ţigarete, blănuri naturale etc.).
d) Procesul verbal de verificare întocmit de „Direcţia generală a controlului
financiar de stat”, „administraţiile financiare”, „Garda financiară” şi „Curtea de
conturi”, implicate în controlul regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu
capital de stat. Se intocmeşte cu ocazia verificărilor efectuate la sediul
întreprinderii. Prin procesul verbal de control fiscal, dacă este cazul, se stabilesc
şi sumele de plată, sub formă de impozite, taxe sau contribuţii ca diferenţă pentru
sumele neachitate sau rămase de achitat, precum şi penalităţile de întârziere.
Eventualele sume de plată, stabilite de organul de control, trebuie achitate în
termen de 7 zile, indiferent dacă agentul economic depune sau nu contestaţie.
e) Declaraţia de înregistrare pentru plătitorul de impozite. Orice
întreprindere, plătitoare de impozit sau nu, trebuie sa depună la înfiinţare, în
termen de 5 zile de la înregistrarea la „Registrul Comerţului”, o declaraţie de
înregistrare, iar aceasta coincide cu codul al agentului economic.
Codul fiscal este înscris pe orice document economico-financiar emis sau
primit între clienţi, furnizori, creditori, debitori, asociaţi sau acţionari.
Prin demersuri adecvate, statul poate stimula activitatea economică a
agentului economic, în sensul dezvoltării şi modernizării sale, prin:
 Credite subvenţionale;
 Reducerea cu 20% a costului de achiziţii aferent investiţiilor directe,
din profitul impozabil;
 Reduceri sub formă de „credit fiscal” pentru întreprinderi care
realizează operaţiuni de export sau servicii asimilate exportului;

8
  Scutiri sub formă de „credit fiscal” pentru întreprinderile care
realizează operaţiuni de export sau servicii asimilate exportului;
 Scutiri de impozitul pe profit pentru întreprinderile productive, pe o
durată de 2 – 5 ani de la înfiinţare (transport internaţional – 2 ani,
societăţi mixte cu obiect de activitate productiv – 5 ani);
 Opţiunea plătitorului sau naplătitorului de TVA până la o cifră de
afaceri prevăzută de lege;
 Dezvoltarea exportului prin practicarea cotei de zero de TVA, scutirea
de taxe vamale, comisione vamale potrivit tarifului vamal;
 Cote procentuale mari la taxe vamale pentru produsele importate, în
special cele considerate nocive sănătăţii;
 Mişacarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii;
 Scutiri totale de impozit pentru handicapaţi;
 Majorarea impozitelor, taxelor vamale şi accizelor, pentru
întreprinderile care importa produse de lux (blănuri naturale,
autoturisme etc.).

III. Aparatul fiscal decurge din însăşi legile care reglementează impozitele
şi taxele. Statul îşi îndeplineşte sarcinile fiscale prin instituţiile autorităţii
publice: parlament şi guvern.
Activitatea fiscală a statului cuprinde latura legislativă, care se înfăptuieşte
de către „Parlament” şi cea executivă, realizată de „Guvern”, prin instituţiile
administraţiei publice de specialitate, în structura cărora se include şi aparatul
fiscal.
Instituţia administraţiei publice de specialitate, prin care Guvernul îşi
îndeplineşte atribuţiile sale executive în domeniul fiscal, este „Ministerul
Finanţelor”. Activitatea fiscală este condusă de ministru, în subordinea căruia se
află „direcţii generale”, „direcţii”, „Garda Financiară”.
„Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat”
realizează obiectivul central al „Ministerului Finanţelor” pe linia controlului
financiar. „Trezoreria finanţelor publice” este organizată la nivel central şi
teritorial şi are ca obiectiv încasarea veniturilor bugetare, pe baza unei evidenţe
stricte pe fiecare plătitor, din care să rezulte obligaţiile de plată, sumele încasate
şi debitele şi debitele rămase de încasat. Acest organ are şi obligaţia să execute
controlul financiar preventiv asupra încasării la termenele stabilite a impozitelor
şi taxelor datorate de către agenţii economici şi contribuabili, apicând majorări
pentru nerespectarea termenelor prevăzute de lege.
„Direcţia generală a vămilor” aplică dispoziţiile legale cu privire la taxele
vamale, perceperea lor şi a altor venituri cuvenite bugetului de stat în legătură cu

9
activitatea desfăşurată de aparatul de control vamal. „Organele financiar
teritoriale” acoperă prin activitatea lor întreg teritoriul ţării şi execută atribuţii cu
caracter fiscal în toate localităţile (municipii, oraşe şi comune). La încasarea
taxelor şi impozitelor îşi aduc contribuţia şi alte instituţii publice, cum ar fi:
 Instanţele de judecată, tribunalele şi judecătoriile, care percep taxe de
timbru pentru litigii şi acte ce intră sub incidenţa acestor taxe;
 Notariatele de stat, care percep taxe de timbru şi de succesiune,
pentru modificări, autentificări de acte;
 Primăriile, care percep taxe pentru eliberări de titluri de proprietate,
autorizaţii de funcţionare şi alte acte supuse taxelor de timbru;
 Organele de poliţie, care percep taxe pentru examinarea
conducătorilor auto, eliberarea permiselor de conducere, eliberarea de
paşapoarte etc.;
 Alte instituţii publice care asigură în activitatea lor şi perceperea de
taxe, cum ar fi: taxa pentru proiecte de investiţii şi înregistrare a
mărcilor de fabrică, taxe şi alte venituri din protecţia mediului, etc.
Menirea aparatului fiscal este, ca prin impunere, să urmărească încasarea
veniturilor bugetare ale statului şi să combată evaziunea fiscală.
Obiectivele fundamentale ale fiscalităţii sunt realizate prin promovarea
politicii financiare, economice şi sociale. Prin politica financiară statul trebuie
să-şi procure resursele financiare necesare realizării funcţiilor statului. Acest
obiectiv principal este realizat prin promovarea şi respectarea principiilor fiscale.
Volumul impozitelor poate spori printr-un număr mai mare de plătitori,
introducerea de noi impozite sau extinderea bazei de impozitare. Impozitul are
un randament ridicat dacă prezintă un caracter universal cu cote mici de
impozitare astfel încât acesta să nu reprezinte o povară pentru contribuabil.
Universalitatea impozitului pentru contribuabili, dar cu cote procentuale
rezonabile, poate constitui pentru buget o sursă mult mai sigură de venituri decât
utilizarea unui număr mare de impozite cu cote mari.
Politica fiscală în domeniul economic urmăreşte dezvoltarea unor ramuri
din economie prin pârghii de influenţare a creşterii producţiei, dezvoltării
serviciilor şi a agriculturii. De asemenea, dezvoltarea exportului şi reducerea
importului astfel încât să se realizeze echilibrul balanţei comerciale, se înscrie ca
un obiectiv prioritar cu consecinţe favorabile pe ansamblul economiei naţionale.
Limitarea importului se poate realiza prin taxe vamale mari, accize pentru
anumite produse. Realizarea acestui obiectiv trebuie realizat în corelaţie cu
dezvoltarea sectorului productiv pentru bunurileeconomice care sunt deficitare şi
se pot fabrica în ţara noastră. Astfel se pot crea noi locuri de muncă, cu
consecinţe favorabile asupra creşterii veniturilor impozabile asupra forţei de
muncă şi, implicit, limitarea fondurilor financiare pentru protecţia şomerilor.

10
 Încurajarea agenţilor economici pentru a dezvolta anumite activităţi se
realizează prin scutiri de la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor
sectoare pentru unele bunuri autohtone cu costuri ridicate, facilităţi prin
utilizarea unor amortizări accelerate în primul an de dobândire a capitalului fix
ca active imobilizate.
Prin politica fiscală, pe care statul o promovează, se urmăresc obiective de
ordin social şi chiar politic. Mecanismul fiscal urmăreşte acordarea de facilităţile
contribuabilor cu venituri relativ mici, fiind scutiţi de impozite până la un anumit
cuantum. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea
consumului unor produse dăunătoare sănătăţii, cum este alcoolul, tutunul şi
produsele din tutun. Realizarea eficientă a activităţii fiscale, corelată cu un
control financiar intern şi extern, contribuie la îndeplinirea celui mai important
obiectiv al politicii fiscale: un buget de venituri suficient de mare, care să
elimine deficitul bugetar.
În acest context, politica fiscală trebuie să realizeze folosirea conştientă a
întregului ansamblu de instrumente şi procedee cu caracter fiscal pentru
stabilirea nivelului şi structurii prelevărilor obligatorii, operaţiile impozabile,
regimul exonerărilor şi al creditelor fiscale, astfel încât procesul repartiţiei
produsului social să asigure rezervele necesare acoperirii cheltuielilor publice şi
a celor pentru protecţie socială. Întreg sistemul fiscal trebuie să se caracterizeze
prin aşezarea sarcinilor fiscale potrivit pricipiului justeţei sociale, fără nici un fel
de discriminare între contribuabili. Volumul diferit al impozitului perceput,
ţinând seama de mărimea venitului sau averii, răspunde unor criterii de echitate
şi satisface funcţia sociala, ca trăsătură a sistemului fiscal, prin care sunt
favorizate categoriile de contribuabili cu greutăţi materiale mari, ca şi agenţii
economici care utilizează forţă de muncă cu capacitate redusă sau tineri
absolvenţi ai învăţământului superior.
Din cele prezentate mai sus, rezultă că obiectivele fundamentale ale
fiscalităţii sunt:
 Promovarea politicii financiare, prin încasarea veniturilor fiscale, prin
plăţi obligatorii şi fără contraprestaţii de către contribuabili; taxe,
contribuţii şi fonduri speciale. Scopul încasării acestor venituri este
acoperirea cheltuielilor publice, necesare oricărei societăţi pentru a
funcţiona în limite normale;
 Promovarea politicii economice, prin dezvoltarea activităţilor
productive, care asigură perenitatea firmei, reduceri de impozite
pentru activitatea de export, dezvoltarea unor sectoare de activitate şi
inhibarea altora, taxe vamale mari, accize pentru acele bunuri din
import care se produc şi în ţara noastră cu scopul de a proteja
producţia naţională;

11
  Promovarea politicii sociale pentru persoanele dezavantajate, datorită
veniturilor mici sau cu capacitate redusă de muncă, veterani de
război, handicapaţi. Fiscalitatea intervine cu cote de impozitare foarte
mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătăţii şi
la plata unor fonduri speciale a tuturor agenţilor economici care fac
reclamă şi publicitate la stfel de produse.
Politica fiscală este orientată spre realizarea următoarelor funcţii ale
sistemului fiscal:
1. funcţia financiară este instrumentul prin care statul procură
resursele necesare finanţării activităţilor de interes naţional;
2. funcţia economică stimulativă, prin facilităţile prevăzute în
sursele legislative şi reglementare: reduceri de impozit pe profit,
reinvestirea profitului net, scuturi de impozite pentru zonele
declarate defavorizate;
3. funcţia socială, manifestată prin aceea că sistemul fiscal trebuie
să favorizeze anumite categorii sociale;
4. funcţia de control dă posibilitatea statului prin intermediul sursei
informaţionale ale contabilităţii, să valideze volumul corect al
vânzărilor, costul de producţie, contabilitatea cheltuielilor si
veniturilor, a al modului corect al bazelor de calcul pentru
impozitul pe veniturile din salarii, taxa pe valoarea adăugată,
accize, etc., precum şi plata acestora la termenele prevăzute de
lege;
5. funcţia de echitate, toţi agenţii economici, persoane juridice şi
fizice care desfăşoară activităţi economice în scopul obţinerii de
profituri, trebuie să fie impozitaţi. Chiar dacă aceştia obţin
facilităţi fiscale, pe o perioadă limitată de timp, după aceasta,
trebuie să contribuie cu o cotă la dezvoltarea societăţii.
Nu se poate vorbi de un sistem fiscal perfect, dar el poate fi imbunătăţit în
concordanţă cu dezvoltarea sectorului privat. Statul trebuie să deţină în
proprietatea sa ramurile strategice ale economiei şi cele de interes naţional,
învăţământul şi educaţia, sănătatea, securitatea ţării şi a individului arta şi
cultura. Iar aceasta va putea fi realizată atunci când statul va cesiona
întreprinderile sale sectorului privat, când monopolul monopolul asupra unei
activităţi va fi înlocuit de concurenţă, când legile vor fi relativ stabile, clare, iar
echitatea în materie de impozite, va fi efectiv aplicată.
Pornind de la aceste considerente se pot deduce, din punct de vedere
fiscal, următoarele implicaţii ale sistemului fiscal asupra oricărei economii:
a) Justificarea generală a impozitului

12
 Impozitul în sine este justificat, deoarece funcţionarea oricărei societăţi
implică costuri, care trebuie să fie acoperite prin resurse suficiente.
Resursele pe care statul le poate deţine, din proprietăţile sale, nu sunt
suficiente pentru a acoperi cheltuielile publice. Din acest motiv, impozitele
trebuie prelevate în mod obligatoriu şi fără contraprestaţie din partea statului.
Dreptul de a introduce impozite îl are statul, prin organele puterii centrale de stat
(Parlament), şi uneori, prin administraţiile de stat locale. Parlamentul se pronunţă
în legătură cu introducerea impozitelor de stat de importanţă naţională, iar
organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unităţilor
administrativ-teritoriale. În consecinţă, toţi agenţii economici, conform
dispoziţiilor legale, trebuie să suporte cea mai mare parte din cheltuielile statului.
Întreaga activitate de impunere, urmărire şi percepere a impozitelor şi
taxelor constă în aplicarea şi respectarea întocmai a prevederilor legale şi orice
abatere în acest sens înseamnă încălcarea legii, cu urmări ce atrag răspunderea
celor în cauză.
b) Principiul neutralităţii şi eficacităţii impozitului
Neutralitatea impozitului presupune de a nu fi investit cu altă funcţie decât
cea fiscală, adică, finanţarea cheltuielilor publice fără să influenţeze condiţiile de
funcţionare a economiei, repartiţia avuţiilor sau structurile sociale. Impozitul
trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei economii eficiente. Neutralitatea
impotitului poate fi privită sub două aspecte:
- din punctul de vedere al cercetării unei eficacităţi maxime a
întreprinderii pentru resurse şi tehnici date, un impozit general sau o
taxă uniformă pe consumaţii provenită de la terţi nu afectează rezultatul
întreprinderii (impozitul pe veniturile din salarii, TVA dacă nu implică
aplicarea proratei, fondul de sănătate suportat de salariaţi etc.);
- din punctul de vedere al dinamicii progresului tehnic şi economic.
Impozitul nu trebuie să afecteze beneficiile atunci când acestea provin
dintr-o punere în practică a tehnicilor moderne, a reducerii costurilor şi
o mai bună orientare a producţiei. Beneficiile constituie premiza
dezvoltării întreprinderii şi astfel, a economiei naţionale. Dacă agenţii
economici simt beneficiile lor suportând impozite acceptabile, incitaţia
lor la o mai bună gestionare a resurselor economice şi financiare nu
poate să diminuată în aceeaşi măsură. Acestea sunt, în general,
întreprinderile care înregistrează pierderi şi care în mod normal trebuie
penalizate şi nu cele care realizează profituri. În permanenţă,
Ministerul Finanţelor, ca reprezentant al statului, a căutat soluţii de
impunere care să răspundă cel mai bine autonomiei tehnice, cu toate
regulile de avizare, lichidare şi încasare a creanţelor fiscale. Regula

13
 fiscală, emisă prin lege, urmăreşte interesele statului, în corelaţie cu
respectarea principiilor fiscale şi contabile.
c) Principiul transparenţei impozitului. Impozitul trebuie să fie prelevat
urmând principii simple, clare, să nu dea loc interpretărilor şi, deci,
aplicarea lor să fie cât mai puţin costisitoare. De cele mai multe ori,
aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini în Monitorul
Oficial, conducătorul economic al firmei consumând o mare parte a
timpului studiindu-le, pentru aplicarea lor corectă în practică. Apariţia
unei legi sau ordonanţe este urmată de norme, care apar cu mare
întărziere, instrucţiuni, care nasc confuzii şi lasă loc interpretărilor
aparatului fiscal. Acesta din urmă apără interesul statului, faţă de
agentul economic, preocupat în permanenţă de a găsi calea legală
pentru impunerea cea mai mică.
d) Principiul impozitului impersonal. Acest principiu arată că
prelevarea impozitului nu trebuie să implice cercetarea de tip
inchizitional la viaţa persoanelor fizice şi juridice.
Personalul din aparatul fiscal, selecţionat pe principiile competenţei
profesionale şi morale, conduce la eficienţa activităţii fiscale, dar şi la
diminuarea riscului fiscal al contribuabililor, atâta timp cât personalul, care se
află în slujba statului, reprezintă organ de îndrumare şi control.
e) Principiul impozitului individual. În orice societate democratică
obiectivul final şi preocuparea esenţială a statului este asigurarea şi
dezvoltarea deplină a personalităţii fiecărui cetăţean după propriile
sale aspiraţii1. În măsura posibilului, cetăţeanul trebuie să fie liber în
raport cu alegerile şi nevoile sale, cu veniturile şi proprietăţile sale. În
funcţie de aceste criterii, legea precizează impozitul ca atare, mărimea
sa, prin metodele şi tehnicile de impunere. Walter Lippman remarca în
una din lucrările sale: „ ... Concepţia liberală de egalitate nu comportă
în cele din urmă promisiunea de a recunoaşte toţi oamenii egali bogaţi,
egali influenţi, egali onoraţi şi egali instruiţi”. Din contră, ceea ce
promite este aceea că dacă inegalitatea convenţională, datorată
privilegiilor şi prerogativelor, este anulată, „superiorităţile intrinseci se
vor degrada”.

______________
1. Allais Maurice, op. Citată

14
 f) Principiul nediscriminatoriu. Impozitul nu trebuie să fie
discriminator. Impozitul trebuie să fie stabilit urmând reguli care sunt
aceleaşi pentru toţi. Trebuie subliniat că, orice măsură fiscală, directă
sau indirectă, discriminatorie faţă de un grup social oarecare este
incompatibilă cu principiile generale a unei societăţi democratice.
Realizând o retrospectivă a principiilor fiscale prezentate mai sus, rezultă
că statul, prin sistemul fiscal, influenţează şi intervine în dezvoltarea activităţilor
economice. Într-o economie de tip privat, contribuabilul îşi pune întrebarea cât
de mult poate interveni statul în dezvoltarea întreprinderilor?

15
 CAP. II: REZULTAT VS. PERFORMANTA

În calitatea sa de participant la circuitul economic, statul este remunerat cu

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Delimitarea obligaţiilor fiscale ale
întreprinderii trebuie făcută în legătură cu parametrii de gestiune a firmei şi în
primul rând cu rezultatul exerciţiului şi trezoreria firmei.
Conform normelor în vigoare legale, rezultatul exerciţiului se determină ca
diferenţă între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobile
pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, servicii prestate şi lucrări
executate, inclusiv din câştigurile din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal.
Anul fiscal este anul calendaristic sau pentru firmele care se înfiinţează,
sse reorganizează prin divizare, comasare, fuziune sau se lichidează în cursul
unui an fiscal, perioada realizării rezultatului exerciţiului este perioada anului
fiscal pentru care firma a existat.
Contabilitatea românească, ca şi a altor ţări, este conectată la fiscalitate, iar
rezultatul exerciţiului este unul singur, neîntocmindu-se un bilanş fiscal, destinat
fiscului pentru impunere şi un binaş contabil, destinat altor terţi şi nevoilor
proprii de informare şi care nu ţine cont de constrângerile fiscale. Astfel, de la un
rezultat al exerciţiului se poate obţine prin mai multe etape un rezultat fiscal.
Rezultatul exerciţiului (rezultatul brut sau înainte de impozitare) se
determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente activităţii de
exploatare, financiare şi extraordinare aferente unui an fiscal.

REZULTATUL
BRUT AL = VENITURILE - CHELTUIELILE
EXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare corectat cu deducerile fiscale

şi cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal permite obţinerea
rezultatului fiscal (profit impozabil sau pierdere fiscală).

REZULTATUL = REZULTATUL - DEDUCERI + CHELTUIELI

FISCAL BRUT FISCALE NEDEDUCTIBILE

Un alt rezultat este obţinut după aplicarea impozitului pe profit, calculat

astfel:

16
 REZULTATUL REZULTATUL
NET AL = BRUT AL - IMPOZITUL
EXERCIŢIULUI EXERCIŢIULUI PE PROFIT

Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează

la închiderea exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a
rezultatului contabil. În componenţa cheltuielilor corespondente veniturilor
realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat
(plătit) în cursul exerciţiului.

REZULTATUL VENITURI CHELTUIELILE CHELTUIELILE CU

CONTABIL ÎNAINTE = REALIZATE - CORESPONDENTE + IMPOZITUL PE PROF
DE IMPOZITARE VENITURILOR CALCULAT ÎN
REALIZATE CURSUL EXERCIŢ

Principalele în obţinerea rezultatului exerciţiului sunt veniturile şi

cheltuielile.
Veniturile includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume
propriu din activităţi curente, cât şi căştigurile din orice alte surse.
Căştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea
sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din
această categorie. Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o
persoană juridică ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi
activităţile conexe acestora.
Elemente extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin
urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, de exemplu
exproprieri sau dezastre naturale.
Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar
fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor,
astfel:
1. Venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mârfurilor, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate;
- venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau
în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de
produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale
ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru
depreciere constituite.

17
 Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul
perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul
că fie că producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus
nivelul stocurilor.
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi
cheltuielile efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active
imobilizate corporale şi necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru
acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte
subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază
unitatea;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe
recuperate şi alte venituri din exploatare.
2. Venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizări financiare;
- venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
- venituri din creanţe imobilizate;
- venituri din investiţii financiare cedate;
- venituri din diferenţe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi obţinute;
- alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv
în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea
curentă, în această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de
comisioanele cuvenite. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este
determinată de obicei printr-un acord între vânzătorul şi
cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri
comerciale.
3. Venituri extraordinare – cum ar fi daunele pretinse de deţinătorii de
poliţe în urma producerii unor calamităţi.
Veniturile se mai clasifică şi astfel:
a) Venituri din vânzări de bunuri - se înregistrează în contabilitate în
momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau
în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor respective către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt
îndeplinite următoarele condiţii:
- persoana juridică a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele
semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului;

18
 - persoana juridică nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care
ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora
şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;
- veniturile şi, respectiv, cheltuielile ocazionate de tranzacţie pot fi
cuantificate.
b) Venituri din prestarea de servicii – ce se înregistrează în contabilitate pe
măsura efectuării acestora.
c) Venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende ce se recunosc astfel:
- dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării
venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
- redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform
contractului;
- dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a
le încasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor se evidenţiază distinct în funcţie de
natura acestora. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectuează
prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea
provizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala
devine exigibilă.
Cheltuielile unităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care
beneficiază unitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca
natură de alte tipuri de cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului se cuprind amortizările şi provizioanele
constituite.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor,
astfel:
1. Cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile; costul de achiziţie
al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea
energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor
vândute şi al ambalajelor;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi; redevenţe; locaţii de
gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi; comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi

19
publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări şi transferări; cheltuieli
poştale şi taxe de telecomunicaţii; servicii bancare şi altele;
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte
cheltuieli cu personalul suportate de persoana juridică);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).
2. Cheltuieli financiare care cuprind:
- pierderi din creanţe legate de participaţii;
- cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
- diferenţele nefavorabile de curs valutar;
- pierderi din creanţe de natură financiară, şi altele.
3. Cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi cheltuielile cu
impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază
distinct, în funcţie de natura lor.

20
 CAP. III: IMPOZITUL PE PROFIT
1. Impozitul pe profit

In cadrul reformei fiscale din România, prin legislaţia privind impozitul pe

profit, s-a urmărit armonizarea acesteia cu cea comunitară. În acest sens, modul
de aşezare, urmărire şi percepere a impozitului pe profit a suferit modificări,
îndeosebi sub aspectul sferei de cuprindere, al cheltuielilor deductibile şi
nedeductibile, al cotelor de impunere (care s-au modificat ca număr, dar şi ca
nivel), al reducerilor şi scutirilor, precum şi al sancţiunilor aplicate în caz de
încălcare a prevederilor legale de către contribuabili.
Transformările prevederilor legale sunt evidente în domeniul impozitului
pe profit, îndeosebi de la 1 ianuarie 2000, procesul de armonizare continuând,
astfel încât de la 1 iulie 2002 intră în vigoare Legea nr. 414 din 26 iunie 2002.
În anul calendaristic 2002 se remarcă o situaţie aparte sub aspectul
impunerii profitului realizat de contribuabilii români sau străini, acesta fiind
considerat compus din două exerciţii fiscale. Primul exerciţiu fiscal cuprinde
perioada 01 ianuarie – 30 iunie 2002, în care sunt aplicabile prevederile O.G. nr.
70 din 1994 privind impozitul pe profit republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi celelalte acte normative în vigoare. Al doilea
exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie – 31 decembrie 2002.
Ulterior impozitul pe profit a fost mai bine punctat prin Legea 571/2003
(Codul Fiscal), lege ce dezbate toate impozitele, taxele si contributiile sistemului
fiscal roman, insa si aceasta a fost modificata si completata in mai multe randuri.
In ce priveste impozitul pe profit, acesta a fost modificat indeosebi de Ordonanta
83/2004 si Ordonanta de urgenta nr. 138/2004, pentru care modul de aşezare,
urmărire şi percepere este prezentat în continuare.

A. CONTRIBUABILI

Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit şi denumiţi contribuabili

următoarele categorii de persoane:
1) Persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din
orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate. În această
categorie intră: regiile autonome; companiile naţionale; societăţile
naţionale; societăţile comerciale, indiferent de forma juridica de
organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare de
capital strain sau cu capital integral strain; societatile agricole;
organizatiile cooperatiste; institutiile financiare si de credit; alte
asemenea persoane juridice romane.

21
 2) Persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu
permanent in Romania, pentru profitul impozabil acelui sediu
permanent, ce devin subiect al impozitarii, atunci cand desfasoara
activitatea integral sau partial, prin intermediul unui sediu
permanent autorizat sa functioneze in Romania si numai dupa
inmatricularea la Registrul Comertului si inregistrarea la organele
fiscale teritoriale.
3) Persoanele juridice străine si fizice nerezidente care desfasoara
activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere
unei persoane juridice, pentru partea din profitul impozabil al
asocieriiatribuite fiecărei persoane. Persoanele juridice stărine si
fizice nerezidente sunt contribuabili in Romania atunci cand
participa in baza unui contract de asociere la realizarea de activitati
in scopul obtinerii de profit, impozitul fiind calculat, retinut si varsat
de persoana juridica.
4) Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în
legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri.
Impozitul pe veniturile obtinute de persoanele fizice din contracte de
asociere incheiate cu persoanele juridice se calculeaza cu cota de
25%, se retine si se varsa de catre persoana juridica. Veniturile din
aceasta natura nu se supun globalizarii veniturilor, neintrand sub
incidenta prevederilor Legii nr. 571/2003 (Codul Fiscal) privind
impozitul pe venit.
5) Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române,
pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din
asocieri fără personalitate juridică; în acest caz impozitul datorat de
persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii
atribuite persoanei fizice rezidente.

Activitatea economica este ansamblul faptelor referitoare la atragerea si

utilizarea resurselor economice in vederea producerii, distributiei, circulatiei si
consemnului de bunuri sau de servicii, in functie de nevoi si interese, in scopul
obtinerii de profit.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de

persoane:

22
1) Trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice
derulate prin contul general al trezoreriei;
2) Institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru
veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit
Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările
ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind
finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
3) Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microînteprinderilor;
4) Fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;
5) Cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi
economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop
caritabil;
6) Cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, şi
pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele
respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru
întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de
construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşelor de cult, pentru
învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase;
7) Institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele
autorizate, potrivit legii, pentru veniturile utilizate, în anul curent
sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind măsuri de
îmbunătăţire a finanţării învăţământului superior, cu modificările
ulterioare;
8) Asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit
Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati
economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru
îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi
repararea proprietăţii comune; sunt considerati platitori de impozit
pe profit asociatiile de locatari care nu s-au constituit in asociatie
de proprietari;
9) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit
potrivit legii;
10) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

23
11) Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap sunt scutite de
la plata impozitului pe profit pănă la data de 31 decembrie 2006;
12) Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme
cinematografice, înscrişi ca atare in Registrul cinematografic,
beneficiază, până la data de 31 decembrie 2006, de:
a. Scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul
brut reinvestit în domeniul cinematografiei;
b. Reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în
care se crează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea
numărului scriptic de angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul
precedent.
13) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru
următoarele tipuri de venituri:
a. Cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b. Contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi
simpatizanţilor;
c. Taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d. Veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din
participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e. Donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f. Dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea –
cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor
scutite;
g. Veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h. Resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări
nerambursabile;
i. Venituri realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de
strângere fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole,
conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
j. Veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale
aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care
sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
k. Veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de
organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de
camerele de comerţ şi industrie, sindicale şi organizaţiile
patronale;

24
 l. Veniturile din activităţi economice realizate până la echivalentul în
lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

14) Banca Nationala a Romaniei

Rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Rezultatul unei activităţi economice este tratat din două puncte de vedere:
rezultatul contabil şi rezultatul fiscal. Consecinţele obţinerii unui tip sau a altuia
de rezultat sunt diferite, în funcţie de natura rezultatului însuşi.
Astfel, un deficit contabil este o contraperformanţă, pe care întreprinderea
trebuie să o corecteze cât mai repede posibil, pentru a nu influenţa în mod
negativ activitatea viitoare a firmei, fiind pusă în joc însăşi existenţa firmei.
Nu la fel stau lucrurile în cazul unui deficit fiscal, care, datorită
posibilităţii de reportare, constituie de fapt un atu, care va fi folosit de firmă în
funcţie de posibilităţile oferite de legislaţie.
Conform normelor în vigoare, profitul impozabil se determina ca
diferenţă între veniturile din livrarea bunurilor mobile, a bunurilor imobiliare,
pentru care s-a transferat dreptul de proprietate, a serviciilor prestate şi lucrărilor
executate, inclusiv din câştiguri de orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, într-un an fiscal, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Contabilitatea românească, ca şi în multe alte ţări, este conectată la
fiscalitate. Bilanţul contabil este destinat nevoilor proprii de informare şi ale
altor terţi, neţinând cont de constrângerile fiscale. În lipsa unui bilanţ fiscal, care
să fie destinat fiscului pentru impunere, pentru obţinerea rezultatului impozabil
sunt necesare câteva prelucrări extracontabile.
Rezultatul contabil (rezultatul brut al exerciţiului sau rezultatul
exerciţiului înainte de impozitare) se calculează având în vedere cerinţele unei
contabilităţi de angajament şi respectând principiul independenţei exerciţiului 1.
Rezultatul brut al exerciţiului, corectat cu deducerile fiscale şi cheltuielile
nedeductibile din punct de vedere fiscal, permite obţinerea rezultatului fiscal
(profit impozabil sau pierdere fiscală).

_____________
1. „Principiul independenţei exerciţiilor presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor,
aferente activităţii unităţii patrimoniale, pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul
exerciţiului la care se referă” – Legea Contabilităţii nr. 82/1991

25
 Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Reduceri fiscale + Elemente

nedeductibile fiscal

Pentru determinarea veniturilor exerciţiului se iau în calcul toate

câştigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiţiile financiare.

În cazul livrărilor de bunuri mobile şi al vânzării bunurilor imobile cu

plata în rate, precum şi în cadrul contractelor de leasing financiar, valoarea
ratelor scadente se înregistrează la venituri impozabile la termenele prevăzute în
contract.
În general, cheltuielile sunt deductibile în aceeaşi manieră, atât pentru a
calcula rezultatul contabil, cât şi pentru a calcula rezultatul fiscal.
Prin excepţie, anumite cheltuieli se deduc după regulile obişnuite pentru
calculul rezultatului contabil, dar ele nu pot fi deduse după regulile pentru
calculul rezultatului fiscal.

B. DETERMINAREA IMPOZITULUI

Impozitul pe profit se determina prin aplicarea cotei de profit prevazuta

de lege asupra profitului impozabil denumit si rezultatul fiscal = rezultatul
contabil – venituri neimpozabile + cheltuielile nedeductibile.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de
16% cu excepţii:
 Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
a cluburilor de noapte, a discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive, inclusiv persoane juridice care realizeaza aceste venituri in
baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe mprofit datorat
pentru activitatile de mai sus este mai mic de 5% din veniturile
respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat asupra
acestor venituri realizate.

Nu intra sub incidenta acestei impozitari:

□ primele legate de capitalul social, ca de exemplu:
 prime de emisiune;
 prime de aport;

26
  diferentele favorabile din reevaluarea
patrimoniului conform legii, ca de exemplu:
reevaluarea mijloacelor fixe, reevaluarea
activelor sau pasivelor in valuta;
□ incoporarea creantelor lichide si exigibile, asa cum sunt ele
definite in Codul Civil si Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale.
Inregistrarea impozitului datorat se efectueaza fara diminuarea
corespunzatoare a sumei brute utilizate la majorarea capitalului social, acestea
fiind de natura dividendelor, fara sa se inregistreze o cheltuiala in contabilitatea
proprie.
Impozitarea cu 10% a majorarii capitalului social prin incorporarea
rezervelor si a profiturilor a fost introdusa cu data de 1 ianuarie 2000, dar si pana
la aceasta data organele fiscale aplicau impozitul de 10% in temeiul art. 2 din
Ordonanta Guvernului nr. 26/1995. Motivatia organelor fiscale a fost ca orice
majorare a capitalului social prin incorporarea rezervelor si a profiturilor
reprezinta transferuri din proprietatea socitatii comerciale in proprietatea
actionarilor sau asociatilor si se supune impozitarii prin retinere la sursa, cu o
cota de 10%, deoarece capitalul social este format din aportul asociatilor
(actionarilor) ca subiecti de drept.
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din
livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din vanzarea
bunurilor imobile, inclusiv din castiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.

VENITURI

Pentru reflectarea corecta a profitului impozabil, contribuabilii au obligatia

de a inregistra in evidenta contabila, ca venituri, contravaloarea bunurilor mobile
livrate, valoarea bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul de
proprietate, valoarea prestarilor de servicii facturate si a lucrarilor executate, ai
alte castiguri, indiferent de sursa.
Astfel, in venituri reprezentand sume sau valori incasate sau de incasat
(facturate sau nefacturate) se cuprind toate castigurile din orice sursa, inclusiv
cele realizate din investitiile financiare, si anume:
■ Venituri din exploatare:

27
  venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii prestate,
lucrari executate si din alte activitati;
 venituri din productia stocata;
 venituri din productia de imobilizari (corporale si
necorporale);
 venituri din subventii de exploatare;
 venituri din operatiuni de gestiune (din despagubiri si
penalitati);
 orice alte venituri sau castiguri din exploatare.
■ Venituri financiare:
 venituri din participatii, titluri de plasament, actiuni;
 venituri din diferente de curs valutar si dobanzi;
 venituri din scontari, creante imobilizate;
 venituri din operatiuni de capital (venituri din cedarea
activelor si subventii pentru investitii virate la venituri);
 alte venituri financiare.
Veniturile financiare inregistrate conform Regulamentului de aplicare a
Legii contabilitati nr. 82/1991, se iau in calcul la determinarea profitului
impozabil, de la data obtinerii lor indiferent de obiectul de activitate al
contribuabilului.
■ Venituri extraordinare (daunele pretinse de detinatorii de polite de
asigurare in cadrul unor calamitati).

PARTICULARITATI

Inregistrarea veniturilor in evidenta contabila se efectueaza in clasa 7

„Conturi de venituri” din Planul de Conturi General.
Referitor la inregistrarea in contabilitatea veniturilor, sunt de mentionat
cateva particularitati:
1. In cazul livrarilor de bunuri mobile si al vanzarii de bunuri imobile,
in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, precum si in cazul
contractelor de leasing financiar, valoarea ratelor scadente se
inregistreaza la venituri impozabile, la termenele prevazute in
contract.
Cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate in baza unui
contract cu plata in rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute
in contractele incheiate intre parti proportional cu valoarea ratei inregistrate in
valoarea totala a livrarii.

28
 2. Veniturile din productia stocata nu reprezinta un venit real al
societatii (un castig), ci numai costul efectiv al produselor finite,
semifabricatelor, produselor reziduale, al baracamentelor si
amenajarilor provizorii etc., care corecteaza profitul contabil prin
diferenta dintre stocul final si stocul initial aferent acestor stocuri.
Veniturile din productia stocata se inscriu in contul 121 „Profit si
pierdere” din transferul soldului contului 711 „Venituri din productia
stocata”, cu semnul plus pentru soldul creditor (cresterea de stocuri)
sau cu semnul minus pentru soldul debitor (descresterea de stocuri).
3. In conditiile in care agentii economici, pentru bunurile livrate,
lucrarile executate si serviciile prestate, stipuleaza in contractele
incheiate decontarea in lei a pretului sau tarifului, cu efectuarea
platilor in functie de cursul unor valute din ziua platii obligatiilor,
sunt generate sume suplimentare de platit fata de factura initiala,
reprezentand diferente de pret sau dobanzi, dupa caz.
Pentru aceste sume suplimentarea furnizorul este obligat sa emita factura
deoarece:
- in contabilitate, orice operatiune patrimoniala se consemneaza, in
momentul efectuarii ei, intr-un inscris ce dobandeste calitatea de
document justificativ;
- plata in lei a obligatiilor la cursul valutei din ziua platii genereaza
sume suplimentare de platit (diferente de pret sau dobanzi).
4. Veniturile din imobilizari si investitii financiare cuprind veniturile
incasate sau de incasat ca urmare a detinerii unor titluri de
participare sau al tranzactiilor cu valori mobiliare pe pietele
organizate de capital, cum sunt:
 Venituri din dividende aferente titlurilor de participare (din
creditul contului 761 „Venituri din participatii”);
 Venituri din dobanzile incasate la certificatele de trezorerie sau ca
urmare a detinerii de obligatiuni (din creditul contului 762
„Venituri din alte imobilizari financiare”);
 Venituri din dobanzile incasate sau de incasat pentru creantele
imobilizate (din creditul contului 763 „Venituri din creante
imobilizate”);
 Dividendele aferente titlurilor de plasament si veniturile din titluri
de plasament cedate pentru diferenta favorabila intre pretul de
cesiune si cel de cumparare (din creditul 764 „Venituri din titluri
de plasament”).

29
 5. In veniturile impozabile se inregistreaza si veniturile din operatii de
gestiune, din despagubiri si penalitati, precum si alte castiguri din
orice sursa, indiferent daca sunt incasate sau nu.
6. In situatia lichidarii, fuziunii, divizarii unui contribuabil, la
determinarea profitului impozabil se includ si profiturile ce rezulta
din evaluarea patrimoniului daca succesorul in drept al
contribuabilului nu garanteaza continuitatea impozitarii conform
prevederilor legale in vigoare.

CHELTUIELI

La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca

sunt aferente realizarii veniturilor.
Astfel, fiecare cheltuiala inregistrata de o societate comerciala trebuie sa fie
in legatura directa sau indirecta cu natura veniturilor. Sunt insa si cheltuieli care
nu sunt aferente veniturilor, dar sunt efectuate ca urmare a unor acte normative
speciale, cum sunt, de exemplu, contributiile la fondurile speciale.
La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care
concura direct la realizarea veniturilor si care se gasesc in costul produselor si
serviciilor, in limitele prevazute de legislatia in vigoare.
Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit, dupa natura
lor, care sunt aferente realizarii veniturlor, astfel cum sunt inregistrate in
contabilitatea contribuabililor.
Cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la
perioade su la exercitii financiare viitoare, se inregistreaza in cheltuielile curente
ale perioadelor sau exercitiilor financiare viitoare. In aceasta categorie se
incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizatii de functionare
(numai cele care se elibereaza sau se avizeaza periodic cu un anumit termen de
valabilitate) sau pentru achizitionarea unor drepturi de folosinta pentru
incheierea de contracte de concesiune sau pentru obtinerea de licente care se
repartizeaza pe intreaga perioada de valabilitate.
Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa ca urmare a
aplicarii principiului independentei financiare.
Astfel, trebuie inregistrate in debitul contului 471 „Cheltuieli inregistrate in
avans”, toate cheltuielile efectuate in exercitiul curent si care privesc exercitiile
urmatoare.
Cheltuielile si veniturile constate in avans pot fi inregistrate in conturile 471
„Cheltuieli inregistrate in avans” respectiv 472 „Venituri inregistrate in avans” si

30
in momentul platii, respectiv al incasarilor acestora pe parcursul exercitiului
financiar in care acestea au loc.
Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor care se iau in calcul la
stabilirea profitului impozabil, reprezinta sume sau valori platite sau de platit si
includ:
■ Cheltuieli de exploatare:
 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri;
 Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti;
 Cheltuieli cu personalul ;
 Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;
 Cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat;
 Cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele
corporale fixe si circulare;
 Cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva
accidentelor de munca;
 Contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea
activitatilor respective potrivit normelor legale in vigoare;
 Cheltuieli privind operatiile de capital;
 Alte cheltuieli de exploatare.

■ Cheltuieli financiare:
 Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;
 Cheltuieli din diferente de curs valutar;
 Cheltuieli cu dobanzile;
 Pierderi din creante legate de participatii;
 Alte cheltuieli financiare.

■ Cheltuieli extraordinare (calamitati).

Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu amortizarea

bunurilor si valorilor destinate sa deserveasca activitatea contribuabilului
(inscrisa in contractul de societate), iar bunurile sunt in functie si se regasesc la
locul de desfasurare a acesteia.
Sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu
amortizarea bunurilor si valorilor concesionate, inchiriate, date in locatie de
gestiune sau leasing operational, care sunt recuperate prin redeventa, chirie sau
prin pretul locatiei, conform contractelor incheiate.
Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor,
explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective

31
economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani din veniturile
realizate din exploatare.
In cazul operatiunilor legate de distribuire a activelor, in cazul
lichidarilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al
reorganizarii acestora, determinarea profitului impozabil se realizeaza avand in
vedere urmatoarele:
 Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei
persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama
aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii.
 Pierderea sau castigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv
din distribuirile facute in cadrul unei lichidari partiale sau totale de la
o persoana juridica catre actionari sau asociati, calculate ca diferenta
intre valoarea de piata a activelor si valoarea acestora din bilantul
contabil vor fi avute in vedere de persoana juridica la calculul
profitului impozabil.
 Se calculeaza si se vireaza impozit pe profit si impozit pe
dividende pentru:
- Profitul obtinut din operatiunile de lichidare a societatii
comerciale, reprezentand diferenta intre veniturile din
valorificarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor etc.
si cheltuielile aferente veniturilor;
- Elementele de activ net, constituite din profitul brut potrivit
prevederilor legale (rezerve legale, reducerea cu 50% a
impozitului aferent profitului reinvestit);
- Sumele inregistrate pe cheltuieli, reprezentand provizioane pentru
riscuri si cheltuieli, constituite potrivit Hotararii Guvernului nr.
335/1995, republicata;
- Elementele activului net, constituite in conformitate cu prevederile
legale, fara ca sumele curpinse la capitaluri sa fi fost evidentiate in
prealabil la venituri (diferentele provenite din reevaluarea
imobilizarilor si a stocurilor, diferente de curs valutar din
evaluarea disponibilitatilor in valuta, subventii pentru investitii
etc.).
Pentru elementele de activ net, constituite din profitul net, se calculeaza si
se varsa numai impozit pe dividende (rezerve statutare, alte rezerve, fondul de
dezvoltare constituit din alte surse, fondul pentru cresterea resurselor proprii de
finantare, profitul realizat in exercitiile precedente, a carui repartizare a fost
amanata etc.).
Profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza
lunar, cumulat de la inceputul fiecarui an fiscal.

32
 Anul fiscal al fiecarui fiecarui contribuabil este anul calendaristic care
incepe la 1 ianuarie al fiecarui an si se termina la 31 decembrie al aceluiasi an.
In cazul infiinatarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada impozabila,
incepe:
 De la data inregistrarii acestuia in Registrul Comertului, daca are
aceasta obligatie;
 De la data inregistrarii in registrul apecial de evidenta al
judecatoriilor, daca are aceasta obligatie;
 De la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul
asocierilor care nu dau nastere unei persoane juridice.
Cand un contribuabil se infiinteaza, se reorganizeaza prin divizare,
comasare, fuziune sau se lichideaza in cursul unui an fiscal, perioada impozabila
este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.
Astfel, in cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal, perioada
impozabila inceteaza la data radierii din registrul in care a fost inregistrata
infiintarea acestuia. In cazul asocierilor care nu dau nastere unei persoane
juridice, perioada impozabila inceteaza la data expirarii contractului de asociere.

C. SUME DEDUCTIBILE FISCAL

1. VENITURI NEIMPOZABILE

Veniturile neimpozabile care se scad in vederea determinarii profitului

impozabil sunt:
a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta
persoana juridica, romana sau straina. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană,
dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele
Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minim
25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o
perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se închide la data
dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau a
primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la
societatea la care se detin participatiile şi diferenţele de evaluare a
investiţiilor financiare pe termen lung; acestea sunt impozabile la
data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de

33
 participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana
juridică la care se deţin titlurile de participare;
c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor
pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
d) Veniturile neimpozabile, prevăzute prin acorduri şi memorandumuri
aprobate prin acte normative.
Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care nu sunt rezultate din
activitatea contribuabilului si care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a
acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit
pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de intarziere,
partea din veniturile din asigurare care depaseste valoarea neamortizata a
activelor asigurate, venituri din anularea unor provizioane, altele decat cele
pentucare s-a acordat deducere conform Hotararii Guvernului nr. 335/1995
privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor
agentilor economici si societatilor bancare, republicata, cu modificarile ulterioare
(provizioane pentru depreciere imobilizarilor necorporale, corporale,
imobilizrilor in curs, imobilizarilor financiare, stocurilor si productiei in curs de
executie).

2. CHELTUIELI DEDUCTIBILE FISCAL

Pentru urmatoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la

calculul profitului impozabil, astfel:
a) cheltuieli efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a
bunurilor imobile vandute in baza unui contract de vanzare cu
plata in rate, sunt deductibile la aceleasi termene scadente
prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu
valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a lucrarii. Aceste
prevederi au in vedere cheltuielile efectuate de producator, respectiv
vanzatorul bunurilor ce fac obiectul contractului de vanzare-
cumparare in rate.
b) in cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce:
 pentru contractele de leasing operational:
- chiria;
 pentru contractele de leasing financiar:
- amortizarea calculata conform actelor normative in
vigoare;
- dobanzile.

34
c) Cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei
persoane juridice, produs sau serviciu, utilizand mijloacele de
informare in masa, precum si costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt
deductibile la calculul profitului impozabil in baza unui contract
scris.
d) Cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrari de interventie
pentru reducerea riscului seismic pentru protejarea mediului al
cladirilor si locuintelor aflate in proprietate sau administrare potrivit
reglementarilor legale in vigoare, care prezinta clasa I de risc
seismic, sunt deductibile la data efectuarii lor.
e) Cheltuieli efectuate pentru protecţia muncii şi pentru prevenirea
accidentelor de muncă şi boli profesionale;
f) Cheltuieli reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente
de munca si boli profesionale, potrivit legii 571/2003 modificata si
completata, si cheltuieli cu primele de asigurare pentru
asigurarea de riscuri profesionale;
g) Cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate
de delegarea, detasarea si deplasarea acestora in tara si in strainatate,
sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin elemente
justificative (cheltuieli de transport, cheltuieli de cazare).
h) Cheltuieli pentru formarea şi perfecţionarea profesională a
personalului angajat;
i) Cheltuieli de marketing, studiul pieţei, promovarea pieţei
existente sau noi, participarea la targuri si expoziţii, la misiuni de
afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) Cheltuieli de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care
nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari
necoporale din punct de vedere contabil;
k) Cheltuieli pentru perfecţionarea managementului, a sistemului
informatic;
l) Cheltuielile reprezentand tichetele de masa, acordate de angajatori
in limitele valorii nominale prevazute de Legea nr. 142/1998 privind
acordarea tichetelor de masa, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.
m) Taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale;
n) Pierderile înregistrate, la scoaterea din evidenta a creantelor
neincasate, in urmatoarele cazuri:

35
 - procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza
hotararii judecatoresti;
- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la
mostenitori;
- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere
limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
- debitorul inregistreaza dificultati financiare majorari care
ii afecteaza intreg patrimoniul.

D. CHELTUIELI NEDEDUCTIBILE FISCAL

Pentru determinarea profitului impozabil, cheltuielile pentru care nu se

admite deducerea sunt:
a) Cheltuielile cu urmatoarele impozite:
- cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele
reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul
curent;
- impozitele platite in strainatate;
- impozitele cu retinere la sursa platite in numele
persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile
realizate in Romania.
b) Amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile:
- amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si
penalitatile datorate catre autoritatile romane, potrivit
prevederilor legale, altele decat cele prevazute in
contractele economice;
- amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre
autoritatile straine;
- amenzile, penalitatile sau majorarile datorate in cadrul
contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente
in Romania.
c) Cheltuieli de protocol ce depasesc limita de 2% aplicata asupra
diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielile aferente,
inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si
cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului.
d) Cheltuielile cu diurna acordată salariaţilor pentru deplasări în ţară sau
în străinătate, în limita legală a de 2,5 ori stabilit pentru institutiile
publice.

36
e) Sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste
limita legala, cu urmatoarele exceptii:
- fondul de rezerva se calculeaza din profitul contabil anual,
prin aplicarea procentului de 5% asupra diferentei
rezultate, dintre totalul veniturilor si cheltuielilor
inregistrate in contabilitate, la care se adauga cheltuiala cu
impozitul pe profit;
- fondul de rezerva, in limita de 5% din profitul anual, pana
cand acesta atinge a cincea parte din capitalul subscris si
varsat;
- în cazul în care aceasta este folosită pentru acoperirea
pierderilor , reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este
deductibilă în calculul impozitului pe profit;
- rezervele constituite de societăţile comeriale bancare sau
alte instituţii de credit autorizate;
- rezervele constituite de BNR;
f) Sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale.
Provizioane deductibile fiscal:
- Provizioanele constituite în limita a 20% începând cu data
de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie
2005 şi 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de
contribuabili şi care îndeplinesc următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de
zile de la data scadenţei;
3. nu sunt garantate de altă persoană;
4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană
afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale
contribuabilului.
- Provizioanele constituite în limita a 100% din valoarea
creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de contribuabili şi
care îndeplinesc următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra
căreia este declarată procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care
se atestă această situaţie;
3. nu sunt garantate de altă persoană;

37
 4. sunt datorate de o persoană care nu este persoană
afiliată contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale
contribuabilului.
- provizioane pentru refacerea terenurilor si pentru redarea
acestora in circuitul economic, silvic sau agricol;
- provizioane specifice de risc de credit constituit de
societatile bancare.
- provizioanele constituite de fondurile de garantare,
potrivit normelor BNR;
- provizioanele constituite de BNR;
- provizioanele constituite de societăţile comeriale bancare
sau alte instituţii de credit autorizate.
g) Sumele care depasesc limitele cheltuielilor considerate deductibile,
conform legii bugetare anuale, respectiv cheltuieli sociale în limita
unei cote de până la 2%, aplicată asupra fondului de salarii realizat;
intră cu prioritate sub incidenţa acestei limite ajutoarele de naştere,
pentru înmormântare, boli grave şi protezele.
h) Cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa in
gestiune sau degradate si neimputabile si pentru activele corporale
pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si:
i. taxa pe valoare adaugata aferenta acestor cheltuieli;
ii. taxa pe valoare adaugata aferenta bunurilor, altele decat cele
din productia proprie, acordate salariatilor sub forma unor
avantaje in natura;
iii. taxa pe valoare adaugata aferenta cheltuielilor care depasesc
limitele prevazute de lege.
Potrivit pct. 1.8 din Normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr.
401/2000, incadrarea in plafoanele in a caror limita pot fi achizitionate bunuri si
prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin
bilantul contabil anual, dar limitele se stabilesc lunar, conform prevederilor
Ordonantei Guvernului nr. 70/1994, republicata.
Depasirea plafonului reprezinta operatiunea impozabila pentru care se
colecteaza taxa pe valoarea adaugata. Inregistrarea contabila pentru TVA aferenta
depasirilor este:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 „TVA colectata”
taxe si varsaminte asimilate”
i) Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor,
inclusiv dobanzile platite in cazul contractelor civile, in situatia in
care nu sunt impozitate la persoana fizica.

38
 Pot fi considerate cheltuieli efectuate in interesul actionarilor orice cheltuieli
inregistrate in evidenta contabila a unei societati care nu sunt in legatura cu
obiectul de activitate al acestora, cum sunt:
i. cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea
mijloacelor de transport utilizate de asociat sau de actionar;
ii. costul bunurilor sau produselor achizitionate din fondurile
societatii pentru a fi folosite de acestia, precum si lucrarile
efectuate in favoarea acestora;
iii. dobanzile aferente unor credite care nu sunt utilizate pentru
obtinerea de venituri;
iv. cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la
dispozitia actionarilor;
v. orice suma de bani luata ca remuneratie sau dobanda, daca
aceasta nu este impozitata la persoana fizica;
vi. cheltuielile de transport si de cazare care nu sunt efectuate
pentru deplasari in interesul societatii;
vii. cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate de
actionar care nu are calitatea de angajat;
viii. alte cheltuieli efectuate in favoarea actionarului care nu se
refera la activitatea desfasurata de contribuabil.
j) Cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale si
necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale
personalului angajat, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a
Guvernului nr. 217/1999 si Hotararii Guvernului nr. 402/2000. Totusi,
Legea nr. 32/03.04.2000 – Legea societatilor de asigurare si
supravegherea asigurarilor prevede ca primele de asigurare si reasigurare
sunt cheltuieli deductibile fiscal.
Sunt scutite de impozite si taxe:
- primele de asigurare si reasigurare si comisioanele
aferente acestora;
- despaguburile, sumele asigurate si orice alte drepturi ce se
acorda asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor persoane
pagubite, din asigurari de orice fel;
- transferurile de valori ale plasamentelor si transferurile de
portofolii de asigurari intervenite intre asiguratori, din
patrimoniul societatii cedente in patrimoniul celei
cesionate, inclusiv ca urmare a divizarii, fuzionarii,
lichidarii sau a oricaror forme de reorganizare interna a
societatii de asigurare;

39
 contributiile platite de asiguratori si de brokerii de asigurari la unitatile
profesionale de profil.
k) Cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către
organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale, în limita
echivalentului în lei a 2.000 euro.
l) Cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor, altele decat cele
acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate, potrivit legii,
sunt deductibile la:
- nivelul ratei dobânzii de referinţă a Bancii Nationale a Romaniei,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru;
- nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută.
m) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care
gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât 1.
n) În cazul în care gradul de îndatorare este mai mare de 1, cheltuielile cu
dobânzile şi pierderea din diferenţe de curs valutar sunt deductibile
până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte
venituri ale contribualilului.
o) Cheltuielile determinate de diferentele de curs valutar care depăşesc
veniturile din diferenţe de curs valutar sunt considerate cheltuieli
nedeductibile şi vor fi tratate ca o cheltuială cu dobândă.
p) Cheltuielile inregistrate in contabilitate pe baza unor documente
care nu indeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu
modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ.
q) Cheltuielile inregistrate de societatiile agricole, constituite in baza
legii privind societatile agricole si alte forme de asociere in
agricultura, pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de
membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din
folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau de
asociere.
r) Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor
de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social al firmei,
unui sediul aflat în proprietate personală, deductibile în limita
corespunzătoare suprafeţelor construite, întreţinute.
s) Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea
autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei
persoane fizice.
t) Cheltuieli de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.
u) Partea din amortizarea lunara corespunzatoare valorii de intrare
pentru care nu s-a respectat termenii legali de amortizare.

40
 v) Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
w) Cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a
titlurilor de participare la persoane juridice la care se deţin participaţii,
precum şi diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor
emise pe termen lung.
x) Alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt
impozitate la angajat.
y) Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte
sau în litigiu.
z) Cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, pentru care
contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
desfăşurării activităţii proprii.

E. PLATA SI CONTROLUL IMPOZITULUI PE PROFIT

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pana la data de 25

inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a
Romaniei si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de
25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul.
Contribuabili au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit pentru
trimestrul IV, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala
cu impozitul calculat si evidentiat pe lunile octombrie si noiembrie, iar pentru
luna decembrie ea adauga o suma echivalenta cu impozitul calculat pentru luna
noiembrie, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se
efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil.
Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de
impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarele
declaratii de impunere:
 Trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
urmator, formularul „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul
de stat”;
 Anual, pana la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor
financiare a anului curent pentru anul expirat, formularul „Declaratie
privind impozitul pe profit”.
Banca Naţională a României, societăţile comerciale bancare, au obligaţia
de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei pentru care se datorează impozitul.

41
 Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual,
pânp la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se
datorează şi se calculează impozitul.
Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi
plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a plăti impozitul pe
profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru
care se datorează şi se calculează impozitul.
Impozitul pe profit se plateste in lei si se varsa la bugetul de stat, cu
exceptia impozitului pe profit datorat de regiile autonome din subordinea
consiliilor locale si consiliilor judetene, care se varsa la bugetele locale
respective.
Credit fiscal. Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat
străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu
reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul
străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin
reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ
condiţiile:
- sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;
- nu depăşesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit
datorat.
Majorari de intarziere. Pentru neplata in termen a impozitului pe profit, se
datoreaza majorari de intarziere, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 61/2002,
privind executarea creantelor bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare.
In prezent, cota majorarilor este de 0,06% pentru fiecare zi de intarziere, in
conformitate cu prevederile Odonantei Guvernului nr. 61/2002 privind stabilirea
cotei majorarilor de intarziere datorate pentru neplata la termen a obligatiilor
bugetare.

42
 2. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE
CONTABILITATE
IAS 12
IMPOZITUL DE PROFIT

Standardul de faţă („IAS 12(revizuit)”) înlocuieşte IAS 12, Contabilitatea

impozitului pe profit („IAS 12 iniţial). IAS 12 este în vigoare pentru perioadele
contabile începând de la 1 ianuarie 1998.

Obiectivul acestui standard este acela de a prescrie tratamentul contabil

pentru impozitele pe profit. Principala problemă apărută în procesul de
contabilizare a impozitelor pe profit o constituie felul în care să se contabilizeze
consecinţele fiscale curente şi viitoare ale:
a) recuperării (decontării) viitoare a valorii contabile a activelor
(datoriilor) ce sunt recunoscute în bilanţul unei întreprinderi;
b) tranzacţiilor şi a altor evenimente ale perioadei curente ce sunt
recunoscute în situaţiile financiare ale unei întreprinderi.
În mod inerent, la recunoaşterea unui activ sau a unei datorii,
întreprinderea raportoare se aşteaptă să recupereze sau să deconteze valoarea
contabilă a activului sau a datoriei. Dacă este probabil ca recuperarea sau
decontarea acestei valori contabile să ducă la efectuarea unor plăţi viitoare mai
mari sau mai mici, privind impozitele, decât ar fi valoarea acestora dacă o
asemenea recuperarea sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale, acest Standard
impune unei întreprinderi să recunoască o datorie privind impozitul amânat (sau
o creanţă privind impozitul amânat), cu anumite excepţii limitate.
Acest Standard impune unei întreprinderi să contabilizeze consecinţele
fiscale ale tranzacţiilor şi altor evenimente în acelaşi fel în care înscrie în
contabilitate tranzacţiile şi celelalte evenimente în sine. Astfel, pentru tranzacţiile
şi celelalte evenimente recunoscute în contul de profit şi pierdere. Pentru
tranzacţiile şi alte evenimente recunoscute direct în capitalul propriu, orice efecte
fiscale aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct în capitalul propriu. În
mod similar, recunoaşterea creanţelor şi a datoriilor privind impozitul amânat
într-o combinare de întreprinderi afectează valoarea fondului comercial şi a
fondului comercial negativ apărute în acea combinare.
Acest Standard mai operează şi cu recunoaşterea creanţelor privind
impozitul amânat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite,
cu prezentarea impozitelor pe profit în situaţiile financiare şi cu prezentarea
informaţiilor legate de impozitele pe profit.

43
 Acest Standard se va aplica în contabilitatea impozitului pe profit.
În contextul acestui Standard, impozitului pe profit include totalitatea
impozitelor autohtone şi străine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile.
Impozitul pe profit mai include, de asemenea, contribuţii, cum ar fi impozitele
reţinute, care sunt plătite de către o filială, întreprindere asociată sau asociere în
participaţie o dată cu repartizările către întreprindere raportoare.
Acest Standard nu operează cu metodele de contabilitate folosite pentru
subventiile guveernamentale sau pentru creditele fiscale de investitii. In orice
caz, acest Standard opereaza cu contabilizarea diferentelor temporare ce pot
aparea din astfel de subventii sau credite fiscale pentru investitii.

Definitii – in acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu intelesurile

specificate:
Profitul contabil este profitul net sau pierderea neta pe o perioada, inainte
de scaderea cheltuielilor cu impozitul.
Profitul impozabil (pierderea fiscala) este profitul (pierderea) pe perioada
exercitiului, determinat in concordanta cu reguli stabilite de autoritatea fiscala,
pe baza carora impozitul pr profit este platibil (recuperabil).
Cheltuiala cu impozitul (venit impozabil) reprezinta valoarea globala
inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului
in ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amanat.
Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil)
in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala) pe o perioada.
Datoriile privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile
impozitului pe profit, platibile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce
priveste diferentele temporare impozabile.
Creantele privind impozitul amanat sunt reprezentate de valoarile
impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce
priveste:
a) diferentele tempoarare deductibile;
b) reportarea pierderilor fiscale nefolosite;
c) reportarea creditelor fiscale nefolosite.
Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui
activ sau datorie din bilant si baza fiscala a acestora. Diferentele temporare pot
imbraca fie forma unor:
a) Diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente
temporare ce vor avea ca rezultat valori impozabile in
determinarea profitului impozabil (sau a pierderi fiscale) al
perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului
sau a datoriei este recuperata sau decontata;

44
 b) Diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente
temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru
determinarea profitului impozabil (sau a pierderii fiscale) al
perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului
sau a datoriei este recuperata sau decontata.
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui
activ sau acelei datorii in scopuri fiscale.
Cheltuielile cu impozitul (venituri din impozit) cuprind cheltuielile cu
impozitul curent (venitul din impozitul curent) si cheltuielile cu impozitul
amanat (venitul din impozitul amanat).

Baza fiscala
Baza fiscala a unui activ reprezinta valoarea ce va fi dedusa in scopuri
fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat catre o
intreprindere atunci cand aceasta recupereaza valoarea contabila a activului.
Daca aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscala a
activului este egala cu valoarea sa contabila.
Exemple:
a. O maşină a costat 100.000 lei. Din motive fiscale, o amortizare a
30.000 lei a fost deja dedusă, în numele exerciţiului curent
şi exerciţiilor anterioare, iar soldul va fi deductibil, în
numele exerciţiilor viitoare, fie prin intermediul unei
amortizări, fie printr-o deducere, în momentul ieşirii. Baza
fiscală a maşinii este de 70.000 lei.
b. Dobânzile de primit au o valoare contabilă de 100 mii lei.
Veniturile din dobânzi implicate de acestea vor fi
impozabile cu ocazia încasării lor. Baza fiscală a
dobânzilor de primit este zero.
c. Creanţele faţă de clienţi au o valoare contabilă de 200 mii lei.
Veniturile implicate de acestea au fost deja încorporate în
benficiul impozabil (pierderea fiscală). Baza fiscală a
creanţelor faţă de clienţi este de 200 mii lei.
d. Dividendele de primit ale unei filiale au o valoare contabilă de
200 milioane lei. Aceste dividende nu sunt impozabile. În
esenţă, totalitatea valorii contabile a acestui activ este
deductibilă din avantajele economice. În consecinţă,
baza fiscală a dividendelor de primit este de 200
milioane lei.
e. Un împrumut acordat are o valoare contabilă de 100 milioane lei.
Rambursarea acestui împrumut acordat nu va avea

45
 consecinţe fiscale. Baza fiscală a acestui împrumut este
de 100 milioane lei.
Baza contabilă a unei datorii este valoarea sa contabilă, mai puţin orice
sumă care va fi dedusă în scopuri fiscale în ceea ce priveşte respectiva datorie în
perioadele contabile viitoare. În cazul veniturilor care sunt încasate în avans,
baza fiscală a datoriei astfel rezultate este valoarea sa contabilă, mai puţin
valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile în perioadele viitoare.
Exemple:
1. Pasivele curente cuprind cheltuieli de plătit a căror valoare
contabilă este de 100.000 lei. Cheltuiala vizată va fi dedusă, din
punct de vedere fiscal, cu ocazia decontării ei. Baza fiscală a
cheltuielilor de plătit este egală cu zero.
2. Pasivele curente includ venituri din dobânzi, obţinute în avans, a
căror valoare contabilă este de 200.000 lei. Aceste venituri din
dobânzi au fost impozitate cu ocazia încasării lor. Baza fiscală a
dobânzilor obţinute în avans este egală cu zero.
3. Pasivele curente includ cheltuieli de plătit a căror valoare
contabilă este de 100.000 lei. Cheltuiala vizată a fost dedusă deja,
din punct de vedere fiscal. Baza fiscală a cheltuielilor de plătit
este de 100.000 lei.
4. Pasivele curente cuprind penalităţi şi amenzi de plătit a căror
valoare contabilă este de 500.000 lei. Amenzile şi penalităţile nu
sunt deductibile fiscal. Baza fiscală a amenzilor şi penalităţilor
de plătit este de 500.000 lei.
5. Un împrumut are o valoare de 1.000.000 lei. Rambursarea
acestui împrumut nu va avea nici o consecinţă fiscală. Baza
fiscală a acestui împrumut este de 1.000.000 lei.

Unele elemente au bază fiscală, dar nu sunt recunoscute drept active şi

datorii în bilanţ. De exemplu, costurile de cercetare sunt recunoscute ca şi
cheltuieli în determinarea profitului contabil în perioada în care ele au apărut, dar
pot să nu fie considerate deductibile în determinarea profitului impozabil
(pierderii fiscale) până într-o perioadă ulterioară. Diferenţa dintre baza fiscală a
costurilor de cercetare, aceasta fiind valoarea pe care autorităţile fiscale o
îngăduie a fi dedusă în perioadele contabile viitoare, şi valoarea contabilă nulă
este o diferenţă temporară deductibilă ce va avea ca rezultat o creanţă privind
impozitul amânăt.
Acolo unde baza fiscală a unui activ sau a unei datorii nu este evidentă
imediat, luarea în considerare a principiului fundamental pe care se bazează acest
Standard este de un real ajutor: acest principiu prevede faptul că o întreprindere

46
trebuie, cu anumite excepţii bine limitate, să recunoască o datorie (o creanţă)
privind impozitul amânat ori de câte ori recuperarea sau decontarea valorii
contabile a activului sau a datoriei determina viitoare plăţi privind impozitele
mai mari (sau mai mici) decât ar fi valoarea acestora dacă o asemenea recuperare
sau decontare nu ar avea consecinţe fiscale.
În situaţiile financiare consolidate, diferenţele temporare sunt determinate
prin compararea valorilor contabile ale activelor şi datoriilor din situaţiile
financiare consolidate cu baza fiscală corespunzătoare. Baza fiscală este
determinată apelând la raportul fiscal consolidat, sub acele jurisdicţii în care un
asemenea raport este cerut. Sub alte jurisdicţii, baza fiscală este determinată
apelând la rapoartele fiscale ale fiecărei întreprinderi din cadrul grupului.
Recunoaşterea datoriilor şi acreanţelor privind impozitul curent
Impozitul curent al perioadei curente şi a celei anterioare trebuie
recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma deja plătită în ceea ce
priveşte perioada curentă şi cea precedentă depăşeşte suma datorată pentru acele
perioade, surplusul trebuie recunoscut ca activ.
Beneficiul aferent unei pierderi fiscale ce poate fi transferată în perioada
anterioară pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare trebuie
recunoscut ca activ.
Atunci când o pierdere fiscală este folosită pentru a recupera impozitul
curent al unei perioade anterioare, o întreprindere recunoaşte beneficiul drept
activ în acea perioadă în care apare pierderea fiscală, deoarece există
probabilitatea ca beneficiul să fie generat către întreprindere şi să poată fi evaluat
în mod credibil.
Recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor privind impozitul amânat
Diferenţe temporare impozabile
O datorie privind impozitul amânat se recunoaşte pentru toate diferenţele
temporare impozabile, cu exceptia cazului in care datoria privind impozitul
amanat rezulta din:
a) fondul comercial pentru care amortizarea nu este deductibila in scopuri
fiscale;
b) recunoasterea initiala a unui activ sau a unei datorii intr-o tranzactie
care:
i. nu este o combinare de intreprinderi;
ii. in momentul realizarii tranzactiei, aceasta nu afecteaza nici profitul
contabil, nici profitul impozabil (pierderea fiscal).
In orice caz, pentru diferentele temporare impozabile asociate investitiilor
in filiale, sucursale sau intreprinderi asociate, precum si intereselor in asocierile
in participatie trebuie recunoscuta o datorie privind impozitul amanat.

47
 In mod inerent, la recunoasterea unui activ, valoarea sa contabila va fi
recuperata sub forma beneficiilor economice care vor fi generate catre
intreprindere in perioadele viitoare. Atunci cand valoarea contabila a activului
depaseste baza sa fiscala, suma beneficiilor economice impozabile va depasi
valaorea ce va fi permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Aceasta
diferenta reprezinta o diferenta temporara impozabila, iar obligatia de a plati
impozitele pe profitul rezultat in perioadele urmatoare reprezinta o datorie
privind impozitul amanat. Pe masura ce intreprinderea recupereaza valoarea
contabila a activului, diferenta temporara impozabila se va relua, si
intreprinderea va avea profit impozabil. Acest lucru va face posibila generarea
beneficiilor economice de catre intreprindere sub forma impozitelor ce urmeaza
a fi platite.
Exemplu:
Un activ care a costat 150.000 lei are o valoare contabilă de 100.000 lei.
Amortizarea cumulată dedusă din beneficiul fiscal este de 90.000 lei, iar cota de
impozit este de 25%.
Baza fiscală a activului este de 60.000 lei = 150.000 – (amortizarea)
90.000.
Pentru recuperarea valorii contabile de 100.000 lei, întreprinderea trebuie
să câştige un rezultat fiscal de 100.000 lei, în timp ce ea nu va putea să deducă
din punct de vedere fiscal decât o amortizare de 60.000 lei. Ca atare,
întreprinderea va plăti impozite asupra rezultatului de 10.000 lei = 40.000 *
25%, atunci când ea va recupera valoarea contabilă a activului. Diferenţa între
valoarea contabilă de 100.000 lei şi baza fiscală de 60.000 lei constituie o
diferenţă temporală impozabilă de 40.000 lei. Este motivul pentru care
întreprinderea contabilizează un pasiv de impozit amânat de 10.000 = 40.000 *
25% ce reprezintă impozitele asupra rezultatului pe care le va plăti, atunci când
va recupera valoarea contabilă a activului.
Unele diferente temporare apar atunci cand venitul sau cheltuiala este
inclusa in profitul contabil intr-o perioada, dar este cuprinsa in profitul impozabil
intr-o perioada diferita. Urmatoarele situatii reprezinta exemple de diferente
temporare de acest fel, care sunt diferente temporare si care se concretizeaza in
datorii privind impozitul amanat:
a) venitul din dobanzi exte inclus in profitul contabil proportional in
timp dar poate fi inclus in profitul impozabil atunci cand este
incasat numerarul. Baza fiscala a oricarei creante recunoscute in
bilant cu privire la astfel de venituri din dobanzi este nula
deoarece veniturile nu afecteaza profitul impozabil pana in
momentul in care este incasat numerarul;

48
 b) amortizarea utilizata in determinarea profitului impozabil (a
pierderi fiscale) poate sa difere de cea utilizata in determinarea
profitului contabil. Diferenta temporara este diferenta dintre
valoarea contabila a activului, mai putin toate deducerile
referitoare la respectivul activ permise de autoritatile fiscale in
determinarea profitului impozabil pentru perioada curenta si
pentru cele anterioare. O diferenta temporara impozabila apare si
se concretizeaza intr-o datorie privind impozitul amanat atunci
cand amortizarea fiscala este accelerata (daca aceasta amortizare
este mai putin rapida decat amoartizarea contabila, apare o
diferenta temporara deductibila si se concretizeaza intr-o creanta
a impozitului amanat;
c) costurile de dezvoltare pot fi capitalizate si amortizate de-a lungul
perioadelor viitoare in determinarea profitului contabil, dar
deduse in determinarea profitului impozabil in perioada in care
ele apar. Astfel de costuri pentru dezvoltare au o baza fiscala nula
pentru ca ele au fost deja deduse din profitul impozabil. Diferenta
temporara este diferenta dintre valoarea contabila a costurilor de
dezvoltare si baza fiscala a acestora, egala cu zero.
d) costul unei combinari de intreprinderi ce consta intr-o achizitie
este alocat activelor si datoriilor identificabile dobandite prin
raportare la valaorea lor justa, dar in scopuri fiscale nu este facuta
nici o ajustare echivalenta;
e) activele sun reevaluate si nic o ajustare echivalenta nu este facuta
in scopuri fiscale;
f) fondul comercial sau fondul comercial negativ apare in urma
consolidarii;
g) baza fiscala a unui activ sau a unei datorii la recunoasterea
initiala difera la valoarea lor contabila initiala, de exemplu cand o
intreprindere beneficiaza de subventii guvernamentale
neimpozabile pentru active;
h) valoarea contabila a investitiilor in filiale, sucursale si
intreprinderi asociate sau a intereselor in asocierile in participatie
se diferentiaza de baza fiscala a investitiei sau interesului.
Combinari de intreprinderi
Intr-o combinare de intreprinderi concretizată într-o achiziţie, costul
achiziţiei este alocat activelor şi datoriilor identificabile dobândite prin raportare
la valoarea lor justă de la data efectuării tranzacţiei. Diferenţele temporare apar
când bazele fiscale ale activelor şi datoriilor identificabile rezultate nu sunt
afectate de combinările de întreprinderi sau sunt afectate în mod diferit. De

49
exemplu, când valoarea contabilă a unui activ este majorată la valoarea justă, dar
baza fiscală a activului rămâne la costul proprietarului anterior, apare o diferenţă
temporară impozabilă care are ca efect o datorie privind impozitul amânat.
Această datorie privind impozitul amânat afectează fondul comercial.
Active recunoscute la valoarea justă
Standardele Internaţionale de Contabilitate permit anumitor active să fie
înregistrate la valoarea justă sau să fie reevaluate. Sub unele jurisdicţii,
reevaluarea sau alte retratări ale unui activ la nivelul valorii juste afectează
profitul impozabil (pierderea fiscală) din perioada curentă. Drept efect, baza
fiscală a activului este ajustată şi nu apare nici o diferenţă temporară. Sub alte
jurisdicţii, reevaluarea sau retratarea unui activ nu afectează profitul impozabil al
perioadei în care are loc reevaluarea sau retratarea şi, în consecinţă, baza fiscală
a activului nu se ajustează. Totuşi, recuperarea viitoare a valorii contabile va
avea ca rezultat generarea unui flux de beneficii economice impozabile pentru
întreprindere, iar suma ce va fi deductibilă în scopuri fiscale va diferi de valoarea
acelor beneficii economice. Diferenţa dintre valoarea contabilă a activului
reevaluat şi baza sa fiscală reprezintă o diferenţă temporară şi dă naştere unui
activ sau a unei datorii privind impozitul amânat. Acest lucru este adevărat chiar
şi atunci când:
a) întreprinderea nu intenţionează să cedeze activul. În asemenea
cazuri, valoarea contabilă reevaluată a activului va fi recuperată
prin utilizare şi acest lucru va genera venit impozabil ce
depăşeşte valoarea amortizării fiscale în perioadele următoare;
b) impozitul asupra câştigurilor de capital este amânat dacă
încasările din cedarea activului sunt investite în active similare.
În astfel de cazuri impozitul va deveni, în ultimă instanţă,
plătibil la vânzarea sau folosirea activelor similare.
Fondul comercial
Fondul comercial reprezintă excedentul costului unei achiziţii peste
participaţia dobânditorului la valoarea justă a activelor şi datoriilor identificabile
dobândite. O serie de autorităţi fiscale nu permit amortizarea fondului comercial
ca o cheltuială deductibilă în determinarea profitului impozabil. Pe deasupra, sub
astfel de jurisdicţii costul fondului comercial este deseori nedeductibil atunci
când o filială este cedată. În astfel de jurisdicţii, fondul comercial are o bază
fiscală nulă. Orice diferenţă între valoarea contabilă a fondului comercial şi baza
sa fiscală egală cu zero reprezintă o diferenţă temporară impozabilă. Totuşi, acest
Standard nu permite recunoaşterea datoriei rezultate privind impozitul amânat
deoarece fondul comercial reprezintă o valoare reziduală şi recunoaşterea
respectivei datorii privind impozitul amânat ar duce la creşterea valorii contabile
a fondului comercial.

50
 Recunoaşterea iniţială a unui activ sau a unei datorii
O diferenţă temporară poate apărea ca urmare a recunoaşterii iniţiale a
unui activ sau a unei datorii, de exemplu, atunci când o parte din costul unui
activ sau totalul costului nu va fi deductibil în scopuri fiscale. Metoda de
contabilitate pentru o astfel de diferenţă temporară depinde de natura tranzacţiei
care a condus la recunoaşterea iniţială a respectivului activ:
a) într-o combinare de întreprinderi o întreprindere recunoaşte orice
datorie sau creanţă privind impozitul amânat şi acest lucru afectează valoarea
fondului comercial sau a fondului comercial negativ;
b) dacă tranzacţia afectează fie profitul contabil, fie profitul impozabil, o
întreprindere recunoaşte orice datorie sau creanţă privind impozitul amânat şi va
recunoaşte în contul de profit şi pierdere cheltuiala sau venitul rezultat privind
impozitul amânat;
c) dacă tranzacţia nu constituie o combinare de întreprindere şi nu
afectează nici profitul contabil, nici profitul impozabil, o întreprindere va
recunoaşte datoria rezultată sau activul rezultat privind impozitul amânat şi va
ajusta valoarea contabilă a activului sau a datoriei cu aceeaşi valoare. Astfel de
ajustări vor putea face situaţiile financiare mai puţin transparente. Iată de acest
Standard nu permite unei societăţi să recunoască datoria rezultată sau activul
rezultat privind impozitul amânat, nici recunoaşterea iniţială, nici ulterior. Pe
deasupra, o întreprindere nu recunoaşte modificările ulterioare survenite asupra
unei creanţe sau datorii privind impozitul amânat nerecunoscut, pe măsură ce
activul este amortizat.
Diferenţe temporare deductibile
O creanţă privind impozitul amânat trebuie să fie recunoscută pentru toate
diferenţele temporare deductibile în limita în care este probabil că proitul
impozabil va fi disponibil şi faţă de care diferenţa temporară deductibilă să poată
fi utilizată, cu excepţia cazurilor în care creanţa privind impozitul amânat apare
în urma:
a) fondului comercial negativ care este tratat drept venit înregistrat în
avans;
b) recunoaşterii iniţiale a unui activ sau a unei datorii în cadrul unei
tranzacţii care:
- nu reprezintă o combinare de întreprindere;
- la momentul realizării tranzacţiei nu afectează nici profitul contabil, nici
profitul impozabil (pierdere fiscală).
Este inerent, în recunoaşterea unei datorii, ca valoarea contabilă să fie
decontată în perioadele viitoare prin intermediul unei ieşiri de resurse dinspre
întreprindere, ieşiri ce încorporează beneficii economice. Când resursele ies din
întreprindere, o parte sau totalitatea valorii lor este deductibilă la determinarea

51
profitului impozabil al unei perioade ulterioare perioadei în care datoria a fost
recunoscută. În asemenea cazuri, apare o creanţă privind impozitul amânat, în
legătură cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile în perioadele viitoare
atunci când partea respectivă a datoriei este permisă ca deducere pentru
determinarea profitului impozabil. În mod similar, dacă valoarea contabilă a unui
activ este mai mică decât baza sa fiscală, diferenţa duce la apariţia unei creanţe
din impozitul amânat, în legătură cu impozitele pe profit ce vor fi recuperabile în
perioadele viitoare.
Reluarea diferenţelor temporare deductibile generează deduceri la
determinarea profiturilor impozabile ale perioadelor viitoare. Totuşi, beneficiile
economice sub forma reducerii plăţilor plăţilor de impozite vor intra în conturile
întreprinderii doar dacă aceasta obţine suficient profit impozabil faţă de care
deducerile pot fi compensate. O întreprindere recunoaşte creanţele prinvind
impozitul amânat doar atunci când există probabilitatea că vor exista profituri
impozabile faţă de care să poată fi utilizate diferenţele temporare deductibile.
Exemplu:
O întreprindere contabilizează un provizion pentru garanţii de 100.000
lei. Din punct de vedere fiscal, costurile de garanţie nu sunt deductibile decât
atunci când întreprinderea plăteşte reclamaţiile. Cota de impozit este de 25%.
Baza fiscală a pasivului este egală cu zero (valoarea contabilă de 100.000
lei minus valoarea care vafi fiscal deductibilă, în exerciţiile următoare, în numele
acestui pasiv). Decontând datoria la nivelul valorii ei contabile, întreprinderea va
reduce beneficiul său impozabil viitor cu 100.000 lei şi ea va reduce plăţile
viitoare de impozit cu 25.000 lei = 100.000 *25%. Diferenţa între valoarea
contabilă de 100.000 lei şi baza fiscală = 0 este o diferenţă temporală deductibilă
= 100.000 lei. În consecinţă, întreprinderea contabilizează un activ de impozit
amânat de 25.000 = 100.000 *25% dacă este probabil ca ea să degaje, în cursul
exerciţiilor viitoare, un beneficiu impozabil suficient pentru a putea profita de
această reducere de plată de impozit.
Este posibil să existe profit impozabil faţă de care să poată fi utilizată o
diferenţă temporară deductibilă atunci când există suficiente diferenţe temporare
deductibile aferente aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale care se
aşteaptă să fie reluate:
a) în aceeaşi perioadă ca şi reluarea prevăzută a diferenţei
temporare deductibile;
b) în perioadele în care o pierdere fiscală rezultată dintr-o creanţă
privind impozitul amânat poate fi reportată sau transferată în
perioadele anterioare.
În astfel de circumstanţe, creanţa privind impozitul amânat este
recunoscută în perioada în care apar şi diferenţele temporare deductibile.

52
 Atunci când există insuficiente diferenţe temporare deductibile aferente
aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale, creanţa privind impozitul
amânat este recunoscută în măsura în care:
a) este probabil că întreprinderea va avea suficient profit impozabil
aferent aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi fiscale în
aceeaşi perioadă ca şi reluarea diferenţei temporare deductibile. În
evaluarea pe care o face pentru a determina dacă va avea suficient
profit impozabil în perioadele următoare, o întreprindere ignoră
valoarile impozabile apărute din diferenţe temporare deductibile
care se aşteaptă să provină din perioadele viitoare, pentru că acea
creanţă privind impozitul amânat apărută din aceste diferenţe
termporare deductibile va necesita chiar ea profit impozabil viitor
pentru a fi utilizată;
b) oportunităţile privind planificarea fiscală sunt disponibile pentru
întreprinderea care va crea profit impozabil în perioadele
corespunzătoare.
Oportunităţile privind planificarea fiscală sunt acţiuni pe care
întreprinderea le va întreprinde pentru a crea sau pentru a mări profitul impozabil
în cursul unei perioade anume înainte de expirarea reportării pierderii fiscale sau
a creditului fiscal. De exmplu, în unele jurisdicţii, profitul impozabil poate fi
creat sau mărit prin:
a) hotărârea de a avea venituri din dobânzi impozitate fie atunci
când sunt încasate, fie atunci când devin creanţe de încasat;
b) amânarea creanţelor pentru anumite deduceri din profitul
impozabil;
c) vânzarea şi reînchirierea activelor a căror valoare s-a apreciat,
dar pentru care baza fiscală nu a fost ajustată pentru a putea
reflecta o astfel de apreciere a valorii;
d) vânzarea unui activ care generează venituri neimpozabile pentru
a efectua o altă investiţie financiară care generează venit
impozabil.
Acolo unde oportunităţile privind planificarea fiscală transferă profitul
impozabil dintr-o perioadă ulterioară într-o perioadă anterioară, utilizarea
reportării pierderii fiscale sau a creditului fiscal depinde încă de existenţa
profitului impozabil viitor rezultat din alte surse decât diferenţele temporare
generate în viitor.

Pierderi fiscale şi credite fiscale neutilizate

53
 O creanţă privind impozitul amânat trebuie recunoscută pentru reportarea
pierderilor fiscale şi a creditelor fiscale neutilizate în limita probabilităţii că va
exista profit impozabil viitor faţă de care pot fi utilizate pierderile şi creditele
fiscale nefolosite.
Criteriile folosite pentru recunoaşterea creanţelor privind impozitul
amânat apărute din reportarea pierderilor fiscale şi a creditelor fiscale neutilizate
sunt aceleaşi cu criteriile folosite în recunoaşterea creanţelor privind impozitul
amânat apărute din diferenţele temporare deductibile. Totuşi, existenţa
pierderilor fiscale neutilizate este o dovadă concludentă a faptului că s-ar putea
să nu existe profit impozabil viitor. De aceea, când o întreprindere are experienţa
unor pierderi recente ea recunoaşte o creanţă privind impozitul amânat apărută
din pierderile fiscale sau din creditele fiscale neutilizate doar dacă întreprinderea
dispune de suficiente diferenţe temporare impozabile sau dacă există alte dovezi
concludente că va exista suficient profit impozabil faţă de care să poată fi
folosite pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate de întreprindere.
O întreprindere ia în considerare următoarele criterii la evaluarea
probabilităţii existenţei profitului impozabil faţă de care să poată fi utilizate
pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate:
a) dacă întreprinderea are sau nu suficiente diferenţe temporare impozabile
aferente aceleiaşi autorităţi fiscale şi aceleiaşi entităţi impozabile, ce vor avea ca
efect valori impozabile faţă de care pierderile fiscale sau creditele fiscale
nefolosite să poată fi utilizate înainte de expirarea lor;
b) dacă este probabil ca întreprinderea să aibă profituri impozabile înainte
ca pierderile fiscale sau creditele fiscale neutilizate să expire;
c) dacă pierderile fiscale neutilizate rezultă din cauze identificabile care au
şanse minime de a reapărea;
d) dacă oportunităţile privind planificarea fiscală sunt sau nu disponibile
pentru întreprinderea care va crea profit impozabil în perioada în care pierderile
fiscale sau creditele fiscale nefolosite pot fi utilizate.
În măsura în care nu este probabil să existe profit impozabil faţă de care
pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite să poată fi utilizate, activul
privind impozitul amânat nu este recunoscut.

Investiţiile în filiale, sucursale şi întreprinderi asociate şi interese în

asocierile în prticipaţie
Diferenţele temporare apar atunci când valoarea contabilă a investiţiilor în
filiale, sucursale şi întreprinderi asociate sau a intereselor în asocierile în
participaţie diferă de baza fiscală a investiţiei sau a interesului. Astfel de
diferenţe pot apărea în diverse circumstanţe, spre exemplu:

54
 a) existenţa profiturilor nedistribuite ale filialelor, sucursalelor,
întreprinderilor asociate şi ale asocierilor în participaţie;
b) modificările cursurilor de schimb valutar, când o societate
mamă şi filiala sa sunt plasate în ţări diferite;
c) o reducere a valorii contabile a unei investiţii într-o
întreprindere asociată până la valoarea sa recuperabilă.
În situaţiile financiare consolidate, diferenţa temporară poate fi diferită de
diferenţa temporară asociată acelei investiţii în situaţiile financiare separate ale
societăţii mamă dacă societatea mamă înregistrează investiţia în situaţiile sale
financiare separate la cost sau la valoarea reevaluată.
O întreprindere trebuie să recunoască o datorie privind impozitul amânat
rezultat pentru toate diferenţele temporare impozabile aferente investiţiilor în
foliale, sucursale şi întreprinderi sociale, precum şi intereselor în asocierile în
participaţie, cu excepţia cazului în care sunt satisfcăcute cumulativ următoarele 2
condiţii:
a) societatea mamă, investitorul sau asociatul este capabil să controleze
momentul reluării diferenţei temporare;
b) există posibilitatea ca diferenţa temporară să nu fie reluată în viitorul
previzibil.
Pe măsură ce societatea mamă controlează politica de dividende ale filiale
sale, ea este capabilă să controleze momentul preluării diferenţelor temporare
aferente acelei investiţii. În plus, deseori va fi posibilă determinarea valorii
impozitelor pe profit care ar urma să fie plătite la reluarea diferenţei temporare.
Prin urmare, când societatea mamă a stabilit acele profituri nu vor fi distribuite
în viitorul apropiat, ea nu recunoaşte o datorie privind impozitul amânat.
Investiţiilor în sucursale li se aplică aceleaşi considerente.
O întreprindere contabilizează proprie activele şi datoriile nemonetare ale
unei operaţiuni din străinătate care este parte integrată a activităţii societatăţii-
mamă. Acolo unde profitul impozabil sau pierderea fiscală aferente operaţiunilor
din străinătate sunt determinate în valută, variaţia cursurilor de schimb valutar
duce la apariţia unor diferenţe temporare. Datorită faptului că astfel de diferenţe
temporare se referă, mai degrabă la activele şi datoriile proprii ale operaţiunii din
străinătate decât la investiţia întreprinderii raportoare în aceea operaţiune
externă, întreprinderea raportoare recunoaşte datoria sau creanţa rezultată privind
impozitul amânat. Impozitul amânat rezultat este debitat sau creditat în contul de
profit şi pierdere.
Un investitor într-o înterprindere asociată nu controlează acea
întreprindere şi, de regulă, nu este în postură de a determina politica acesteia
privind dividendele. Prin urmare, în absenţa unei înţelegeri care să impună
redistribuirea profiturilor întreprinderii asociate în viitorul apropiat, un investitor

55
recunoaşte o datorie privind impozitul amânat apărută din diferenţe temporare
impozabile aferente investiţiei sale în întreprinderea asociată. În unele cazuri, un
investitor poate să nu fie apt să determine valoarea impozitului ce este plătibil
dacă recuperează costul investiţiei în întreprinderea asociată, dar poate determina
dacă va fi egal sau va depăşi o valoarea minimă. În astfel de situaţii, datoria
privind impozitul amânat este evaluată la această valoare.
Contactul dintre participanţi la o asociere se referă, de regulă, la împărţirea
profiturilor şi stabileşte dacă deciziile privitoare la astfel de probleme necesită
consimţământul tuturor părţilor sau o majoritate specificată a acestora. Atunci
când o parte participantă într-o asociere controlează împărţirea profiturilor există
probabilitatea ca aceste profituri să nu fie distribuite în viitorul apropiat, nu este
recunoscută o datorie privind impozitul amânat.
O întreprindere trebuie să recunoască o creanţă privind impozitul amânat
pentru toate diferenţele temporare deductibile apărute din investiţiile în filiale,
sucursale şi întreprinderi asociate şi din interesele în asocierile în participaţie, cu
condiţia şi doar cu condiţia probabilităţii ca:
a) diferenţa temporară să fie reluată în viitorul apropiat;
b) să existe profit impozabil faţă de care să poată fi utilizată diferenţa
temporară.

Evaluare
Datoriile (respectiv creanţele) privind impozitul curent pentru perioada
curentă şi pentru cele anterioare trebuie evaluate la valoarea ce se aşteaptă a fi
plătită către (recuperată de la) autorităţile fiscale, folosind ratele de impozitare
(şi legile de impozitare) care au fost reglementate sau aproape reglementate până
la data bilanţului.
Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat trebuie evaluate la ratele de
impozitare ce se aşteaptă a se aplica pentru perioada în care activul este realizat
sau datoria este decontată, pe baza ratelor de impozitare care au fost
reglementate sau aproape reglementate până la data bilanţului.
Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat şi impozitul curent sunt
evaluate folosind ratele de impozitare care au fost reglementate. Totuşi anunţarea
ratelor de impozitare de către guvern au efectul unei reglementări efective, care
poate urma anunţului la o perioadă de câteva luni. În astfel de circumstanţe,
creanţele şi datoriile fiscale sunt evaluate folosind ratele de impozitare anunţate.
Atunci cândla niveluri diferite ale profitului impozabil se aplică rate de
impozitare diferite, creanţele şi datoriile privind impozitul amânat sunt evaluate
folosind ratele medii ce se aşteaptă a fi aplicate profitului impozabil aferent
perioadelor în care diferenţele temporare sunt aşteptate a se relua.

56
 Evaluarea datoriilor privind impozitul amânat şi a creanţelor privind
impozitul amânat trebuie să reflecte consecinţele fiscale ce ar decurge din modul
în care înterprinderea anticipează, la data bilanţului, să recupereze sau să atingă
valoarea contabilă a activelor şi a datoriilor sale.
Maniera în care o întreprindere recuperează valoarea contabilă a unui activ
poate afecta fie una dintre situaţiile următoare, fie ambele:
a) rata de impozitare aplicabilă în momentul în care întreprinderea
recuperează valoarea contabilă a activului;
b) baza fiscală a activului sau a datoriei.
În astfel de situaţii, întreprinderea evaluează datoriile privind impozitul
amânat şi creanţele privind impozitul amânat utilizând rata de impozitare şi baza
fiscală ce sunt consecvente cu maniera anticipată de recuperare sau de decontare.

Exemple:
1. Un activ are o valoare contabilă de 100.000 şi o bază fiscală de 60.000.
în cazul vânzării activului este aplicabilă o cotă de impozit de 20%. Pentru
restul rezultatului, cota de impozit este de 30%.
Întreprinderea contabilizează un pasiv de impozit amânat de 8.000 =
40.000 * 20%, dacă ea intenţionează să vândă activul şi să nu-l mai utilizeze, şi
un pasiv de impozit amânat de 12.000 = 40.000 * 30%, dacă intenţionează să
conserve activul şi să recupereze valoarea sa contabilă prin utilizare.
2. Un activ care a costat 100.000 are o valoare contabilă de 80.000 şi este
reevaluat la nivelul sumei de 150.000. Din punct de vedere fiscal, nu s-a
procedat la o ajustare echivalentă. Amortizarea cumulată fiscală este de 30.000,
iar cota de impozit de 30%. Dacă activul este vândut la o valoare mai mare
decât preţul său, se va ţine cont de amortizarea fiscală cumulată de 30.000, în
rezultatul fiscal, iar diferenţa – excedent între venitul din cesiune şi cost nu va fi
impozabilă.
Baza fiscală a activului este de 70.000. Se constată o diferenţă temporală
taxabilă de 80.000. Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea
contabilă a activului prin utilizarea acestuia, ea trebuie să obţină un rezultat
fiscal de 150.000, dar nu va putea deduce decât o amortizare de 70.000. Plecând
de la această bază, se constată un pasiv de impozit amânat de 24.000 = 80.000 *
30%. Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă a activului
prin cesiunea imediată a acestuia şi realizarea unui venit din cesiune de 150.000,
pasivul de impozit amânat este calculat după cum urmează:

57
 Diferenţă Cota de impozit Pasivul de impozit
temporală amânat
impozabilă
Amortizarea fiscală 30 30% 9
cumulată
Diferenţa (excedent) între 50 0%
venitul de cesiune şi cost
TOTAL 80 9

3. Datele sunt identice cu exemplul anterior, cu excepţia următoare: dacă

activul este vândut la o valoare mai mare decât costul său, amortizarea fiscală
cumulată va fi luată în cont în beneficiul impozabil – 30% -, în timp ce venitul
din cesiune va fi impozitat la o cotă de 40% după deducerea unui cost ajustat al
inflaţiei de 110.000.
Dacă întreprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă prin
utilizarea activului, ea trebuie să obţină un rezultat fiscal de 150.000, dar nu va
putea deduce decât o amortizare de 70.000. Plecând de aici, baza fiscală este de
70.000, se constată o diferenţă temporală impozabilă de 80.000 şi un pasiv de
impozit amânat de 24.000 = 80.000 * 30%.
Dacă înterprinderea se aşteaptă să recupereze valoarea contabilă prin
cesiunea imediată a activului la un venit din cesiune de 150.000, ea va putea
deduce costul indexat de 110.000. Plusul de valoare de 40.000 va fi impozitat la
o cotă de 40%. În plus, amortizarea fiscală cumulată de 30.000 va fi inclusă în
rezultatul fiscal şi impozitată la o cotă de 30%. Plecând de aici, baza fiscală de
80.000 = 110.000 – 30.000, se constată o diferenţă temporală impozabilă de
70.000 şi un pasiv de impozit amânat de 25.000 = 40.000 * 40% + 30.000 *
30%.
Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat nu trebuie să fie
actualizate.
Valoarea contabilă a unei creanţe privind impozitul amânat trebuie
revizuită la fiecare dată a bilanţului. O întreprindere trebuie să reducă valoarea
contabilă a unei creanţe privind impozitul amânat în măsura în care nu mai este
probabil ca suficient profit impozabil să fie disponibil pentru a permite utilizarea
beneficiului unei părţi a creanţei privind impozitul amânat sau a totalităţii
acesteia. Orice astfel de reducere se impune a fi reluată dacă se dovedeşte că
există posibilitatea să fie disponibil suficient profit impozabil.
Recunoaşterea impozitului curent şi a impozitului amânat
Contabilizarea efectelor impozitului curent şi a celui amânat ale unei
tranzacţii sau altor evenimente este consecventă cu contabilizarea tranzacţiei sau
a evenimentului în sine.

58
 Cont de profit şi pierdere
Impozitul curent şi cel amânat trebuie să fie recunoscute ca venit sau ca şi
cheltuială în profitul net sau pierderea netă aferentă perioadei, cu excepţia
cazului în care acel impozit apare din:
a) o tranzacţie sau un eveniment care să fie recunoscute direct în
capitalul propriu, în aceeaşi perioadă sau în una diferită;
b) combinări de întreprinderi care sunt reprezentate de o achiziţie.
Cele mai multe datorii privind impozitul amânat şi creanţe privind
impozitul amânat apar acolo unde venitul sau cheltuiala sunt incluse în profitul
contabil al unei perioade, dar se includ în profitul impozabil aferent unei
perioade diferite. Impozitul amânat rezultat este recunoscut în contul de profit şi
pierdere. Exemple de astfel de situaţii apar atunci când:
a) venitul din dobânzi, redevenţe sau dividende este încasat cu
întârziere şi este inclus în profitul contabil alocat în timp (IAS 18
„Venituri din activităţi curente”), dar este inclus în profitul
impozabil pe bază de numerar;
b) costurile activelor necorporale au fost capitalizate în conformitate
cu IAS 38 „Active necorporale” şi sunt amortizate în contul de
profit şi pierdere, dar au fost deduse în scopuri fiscale atunci
când au fost suportate.
Valoarea contabilă a creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat se
poate modifica, chiar dacă nu există nici o schimbare în valoarea diferenţelor
temporare aferente. Acest lucru poate rezulta din:
- o modificare apărută în ratele de impozitare sau în legislaţia fiscală;
- o reevaluare a recuperabilităţii creanţelor privind impozitul amânat;
- o modificare în maniera previzionată de recuperare a unui activ.
Elemente creditate sau debitate direct în capitalurile proprii
Impozitul curent şi impozitul amânat trebuie să fie debitate sau creditate
sau direct în capitalurile proprii dacă aceste impozite sunt aferente elementelor
care au fost debitate sau creditate direct în capitalurile proprii, în aceeaşi
perioadă sau într-o perioadă diferită.
Standardele Internaţionale de Contabilitate impun sau autorizează anumite
elemente care să fie împrumutate sau înregistrate direct în capitalurile proprii,
cum ar fi:
- o modificare în valoarea contabilă apărută din reevaluarea
imobilizărilor corporale;
- o ajustare a soldului iniţial al profitului nedistribuit rezultat fie dintr-o
modificare făcută aspura politicii contabile ce este aplicată retrospectiv,
fie din corectarea erorilor fundamentale;

59
 - diferenţele de curs valutar apărute o dată cu conversia situaţiilor
financiare ale entităţii străine;
- sumele apărute o dată cu recunoaşterea iniţială a componentei de
capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse.
În unele circumstanţe excepţionale poate fi dificil a se determina valoarea
impozitului curent şi a celui amânat care se referă la elementele creditate sau
debitate în capitalurile proprii, în cazuri cum ar fi:
- există rate progresive ale impozitului pe profit şi este imposibil de
determinat rata la care o componentă specifică a profitului impozabil a
fost impozitată;
- o modificare survenită asupra ratei de impozitare ori alte norme de
impozitare afectează o creanţă sau o datorie privind impozitul amânat
aferent(ă) unui element care a fost anterior debitat sau creditat în
capitalurile proprii;
- o întreprindere stabileşte că o creanţă privind impozitul amânat trebuie
recunoscută, sau nu mai trebuie recunoscută în întregime, şi creanţa
privind impozitul amânat care devine aferent unui element care a fost
anterior debitat sau creditat în capitalurile proprii.
În astfel de situaţii, impozitul curent şi cel amânat aferente unor elemente
care au fost debitate sau creditate în capitalurile proprii se bazează pe o
repartizare proporţională justă a impozitului curent şi a celui amânat al entităţii
aflate sub incidenţa jurisdicţiei fiscale sau pe altă metodă care realizează o
repartizare mai portivită cu circumstanţele date.
Creanţe şi datorii fiscale
Creanţele şi datoriile fiscale trebuie prezentate în bilanţ în mod separat
faţă de alte active şi datorii. Creanţele şi datoriile privind impozitul amânat
trebuie distinse de activele şi datoriile care privesc impozitul curent.
Când o întreprindere face o distincţie în situaţiile sale financiare între
activele şi datoriile curente, pe de o parte, si activele imobilizate şi datoriile pe
termen lung, pe de altă parte, ea nu trebuie să clasifice creanţele respectiv
datoriile privind impozitul amânat ca active respectiv datorii curente.
Compensare
O înterprindere trebuie să compenseze activele privind impozitul curent şi
datoriile privind impozitul curent dacă şi numai dacă întreprinderea:
a) are dreptul legal de a compensa valorile recunoscute;
b) intenţionează fie să deconteze pe o bază netă, fie să realizeze activul şi
să deconteze datoria în mod simultan.
În situaţiile financiare consolidate, un activ privind impozitul curent al
unei singure întreprinderi din cadrul grupului este compensat contra unei datorii
privind impozitul curent a altei întreprinderi din cadrul grupului dacă şi numai

60
dacă întreprinderile în cauză au dreptul legal de a efectua sau de a încasa o
singură plată netă şi întreprinderile intenţionează să efectueze sau să încaseze o
astfel de plată netă sau să recupereze activul şi să deconteze datoria în mod
simultan.
O întreprindere trebuie să compenseze creanţele şi datoriile privind
impozitul amânat dacă şi numai dacă:
a) întreprinderea are dreptul legal de a compensa creanţele privind
impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent;
b) creanţele şi datoriile privind impozitul amânat sutn aferente impozitelor
pe profit percepute de aceeaşi autoritate fiscală fie:
- aceleaşi entităţi impozabile;
- unor entităţi impozabile diferite care intenţionează fie să deconteze
datoriile şi activele privind impozitul curent pe o bază netă, fie să realizeze
activele şi să deconteze datoriile în mod simultan, în fiecare perioadă viitoare în
care valori importante ale creanţelor ori datoriilor privind impozitul amânat se
aşteaptă a fi recuperate sau decontate.
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Cheltuiala cu impozitul pe profit (venitul din impozit) aferentă profitului
sau pierderii rezultate din activităţile curente trebuie prezentate în contul de
profit şi pierdere.
Componentele principale ale cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul pot
include:
a) cheltuielile (veniturile) cu impozitul curent;
b) orice ajustări recunoscute în cursul perioadei curente sau în perioadele
anterioare pentru impozitul curent;
c) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amânat aferente
înregistrării iniţiale şi reluării diferenţelor temporare;
d) valoarea cheltuielilor (veniturilor) cu impozitul amânat aferente
modificărilor survenite asupra ratelor de impozitare sau impunerea
noilor impozite;
e) valoarea beneficiului apărut dintr-o pierdere fiscală anterioară
nerecunoscută, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferenţă temporară a
unei perioade anterioare care a fost folosită cu scopul de a reduce
cheltuiala cu impozitul curent;
f) valoarea benficiului apărut dintr-o pierdere fiscală anterioară
nerecunoscută, dintr-un credit fiscal sau dintr-o diferenţă temporară a
unei perioade anterioare care a fost folosită cu scopul de a reduce
cheltuiala cu impozitul amânat;

61
 g) cheltuiala cu impozitul amânat apărută din reducerea valorică sau
reluarea unei reduceri anterioare a unei creanţe privind impozitul
amânat;
h) valoarea cheltuielii (venitului) cu impozitul aferentă acelor modificări
în politicele contabile şi acelor erori fundamentale ce sunt incluse în
determinarea profitului net sau a pierderii nete pentru perioada
respectivă în conformitate cu tratamentul alternativ.
Impozitul agregat curent şi amânat aferent elementelor care sunt debitate
sau creditate în capitalul propriu.
Cheltuiala cu (venitul din) impozitul aferentă elementelor extraordinare
recunoscute de-a lungul perioadei.
O explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu (venitul din) impozitul şi profitul
contabil în una sau mai multe din situaţiile următoare:
- o reconciliere numerică între cheltuiala cu (venitul din) impozitul şi
produsul dintre profitul contabil şi rata sau ratele de impozitare aplicabilă(e) este
(sunt) calculată(e);
- o reconciliere numerică între rata de impozitare medie în vigoare şi rata
de impozitare aplicabilă, prezentând, de asemenea, şi informaţii despre baza în
care rata impozabilă aplicabilă este calculată;
O explicare a modificărilor apărute în rata sau ratele de impozitare
aplicabilă(e) în comparaţie cu perioada contabilă anterioară.
Valoarea şi data de expirare a diferenţelor temporare deductibile, a
pierderilor fiscale neutilizate pentru care nici o creanţă privind impozitul amânat
nu a fost recunoscută în bilanţ.
Valoarea agregată a diferenţelor temporare asociate investiţiilor în filiale,
sucursale şi întreprinderi asociate şi a participaţiilor în asocierile în participaţie
pentru care nu au fost recunoscute datorii privind impozitul amânat.
În legătură cu fiecare tip de diferenţă temporară şi în legătură cu fiecare tip
de pierderi şi credite fiscale neutilizate:
- valoarea creanţelor şi datoriilor privind impozitul amânat recunoscută
în bilanţul fiecărei perioade prezentate;
- valoarea venitului din impozitul amânat sau a cheltuielii cu impozitul
amânat recunoscută în contul de profit şi pierdere, dacă asta nu reiese
din modificările în valorile recunoscute în bilanţ.
În legătură cu operaţiunile întrerupte, cheltuiala cu impozitul aferentă:
- câştigului sau pierderii din întrerupere;
- profitului sau pierderii rezultate din activităţile curente ale operaţiunii
întrerupte pentru perioada respectivă, împreună cu valorile
corespondente pentru fiecare perioadă anterioară prezentată.

62
 Valoarea consecinţelor asupra impozitului pe profit ale dividendelor
acţionarilor întreprinderii, care au fost propuse sau declarate înainte ca situaţiile
financiare să fie autorizate pentru depunere, dar care nu sunt încă recunoscute ca
datorie în situaţiile financiare.
O întreprindere trebuie să prezinte informaţii despre valoarea unei creanţe
privind impozitul amânat şi despre natura probelor care sprijină recunoaşterea sa,
atunci când:
a) utilizarea creanţei privind impozitul amânat este dependentă de
profiturile impozabile viitoare a căror valoare este mai mare decât profiturile
apărute în urma reluării diferenţelor temporare impozabile existente;
b) întreprinderea a suferit o pierdere fie în perioada curentă, fie în cea
precedentă în cadrul jurisdicţiei fiscale căreia îi este aferentă creanţei privind
impozitul amânat.

63
 3. STANDARDUL INTERNAŢIONAL DE
CONTABILITATE
IAS 20
CONTABILIZAREA SUBVENŢIILOR

Prezenta normă contabilă internaţională perfecţionată a fost revizuită în

1991 (după cea iniţială din 1982).
Prezenta normă trebuie aplicată pentru contabilizarea şi pentru informaţiile
de furnizat privind subvenţiile publice, cât şi pentru informaţiile de furnizat
referitoare la alte forme de ajutor public.
Ea nu tratează:
a) problemele particulare ce survin cu ocazia contabilizării
subvenţiilor publice în situaţiile financiare care reflectă efectele
variaţiilor de preţuri sau în orice informare suplimentară de o
natură similară;
b) ajutorul public acordat unei întreprinderi sub formă de avantaje,
cu ocazia determinării rezultatului impozabil sau care sunt
determinate sau limitate pe baza unui pasiv de impozit asupra
rezultatului;
c) participaţia statului în proprietatea întreprinderii.
Subvenţiile publice, inclusiv subvenţiile nemonetare evaluate la valoarea
justă, nu trebuie să fie contabilizate atâta timp cât nu există o siguranţă raţională
că:
- întreprinderea se va conforma condiţiilor implicate de subvenţii;
- subvenţiile vor fi primtie.
Primirea unui ajutor public de către o întreprindere are o importanţă
semnificativă pentru întocmirea situaţiilor sale financiare:
- mai întâi, pentru trebuie să fie găsită o metodă adecvată de
contabilizare a transferului de resurse;
- în al doilea rând, utilizatorii externi solicită informaţii referitoare la
mărimea ajutorului de care a beneficiat întreprinderea în timpul
exerciţiului.
Contabilizarea subvenţiilor publice poate să se efectueze în conformitate
cu două abordări diferite: abordarea bilanţieră, pe baza căreia subvenţia înscrisă
direct la rezerve, şi abordarea pe bază de rezultat, prin care subvenţia este
înscrisă în contul de profit şi pierdere, într-un exerciţiu sau mai multe exerciţii.
Partizanii abordării bilanţiere avansează următoarele argumente:

64
 - subvenţiile publice reprezintă un mijloc de finanţare; ca atare, ele
trebuie să fie înregistrate în bilanţ la rezerve, deoarece ele nu sunt, în
mod normal, rambursabile;
- este incorect ca subvenţiile să fie contabilizate în contul de profit şi
pierdere, deoarece ele nu reprezintă un câştig al întreprinderii, ci o
incurajare acordată de puterea publică, fără obligaţii financiare în
contrapartidă.
În opoziţie cu abordarea bilanţieră, argumentele adepţilor abordării pe
bază de rezultat se referă la:
a) subvenţiile nu pot să fie înscrise în capitaluri proprii, deoarece ele
nu provin de la asociaţi;
b) subvenţiile publice sunt rareori gratuite, pentru că întreprinderea
care beneficiază de ele se conformează anumitor condiţii şi
respectă obligaţiile prevăzute; pentru acest motiv, ele trebuie să
fie contabilizate la venituri şi să fie conectate costurilor pe care
subvenţia este socotită că le compensează;
c) cum impozitul şi taxele figurează în contul de profit şi pierdere,
este logic ca şi subvenţiile publice să facă obiectul aceluiaşi cont
anual, deoarece ele nu sunt decât o extensiune a politicii fiscale.
Norma IAS 20 pledează pentru cea de a doua abordare, solicitând
contabilizarea subvenţiilor publice în contul de profit şi pierdere.
Regulile generale de contabilizare a subvenţiilor publice
Contabilizarea suvenţiilor publice se confruntă cu două mari probleme:
i) Momentul începând cu care subvenţia poate să fie contabilizată.
Norma IAS 20 prevede că o subvenţie nu poate să fie
contabilizată decât dacă există o „asigurare rezonabilă” că:
- întreprinderea va putea să se conformeze condiţiilor referitoare la
subvenţie;
- şi că aceasta va fi efectiv încasată.
ii) Numărul de exerciţii care sunt afectate de subvenţie. Atunci când
condiţiile referitoare la subvenţie sunt îndeplinite, aceasta
afectează rezultatele exerciţiului în curs sau ale exerciţiilor
următoare, conform unei metode care permite conectarea
suvbvenţiei la costurile pe care ea este socotită că le
compensează.
Contabilizarea subvenţiilor referitoare la active
Contabilizarea subvenţiilor pentru echipamente poate să fie realizată prin
două metode.

65
 Prima metodă constă în a considera subvenţiile ca fiind venituri decalate
şi în a le raporta în mod sistematic şi raţional la durata de utilizare a activului
subvenţionat.
Atunci când activul subvenţionat este amortizabil, reintegrarea subvenţiei
la rezultate va depinde de ritmul amortizărilor, pentru a conecta subvenţia la
costurile corespunzătoare.
Exemplu 1
La 1/07/N, societatea obţine o subvenţie de 80.000.000 de lei pentru a
achiziţiona un echipament al cărui cost este de 200.000.000 de lei şi care va fi
amortizat conform metodei degresive, pe baza unei cote de 40% (durata de viaţă
5 ani).

exer calcul amortizarile subvenţia incidenţa asupra

rezultatului
N 200.000.000*40%*6/12= -40.000.000 -24.000.000
80.000.000*40%*6/12= 16.000.000
N+1 (200.000.000-40.000.000)*40%= -64.000.000 -38.400.000
(80.000.000-16.000.000)*40%= 25.600.000
N+2 (200.000.000-104.000.000)*40%= -38.400.000 -23.040.000
(80.000.000-41.600.000)*40%= 15.360.000
N+3 (200.000.000-142.000.000)*40%= -28.800.000 -17.280.000
(80.000.000-56.960.000)*40%= 11.520.000
N+4 (200.000.000-142.600.000)*40%= -28.800.000 -17.280.000
(80.000.000-56.960.000)*40%= 11.520.000

Incidenţa rezutatului = Cheltuielile cu amortizările – Subvenţia raportată

Exerciţiul N:
- Achiziţionarea echipamentului şi decontarea imediată a costului său de
achiziţie: 1/07/N

Mijloace fixe = Conturi la bănci în lei 200.000.000

- Încasarea subvenţiei referitoare la echipament: 07/N

Conturi la bănci în lei = Subvenţii active 80.000.000

- Înregistrarea cheltuielilor cu amortizările: 31/12/N

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizările cumulate 40.000.000

66
 - Virarea subvenţiei la venituri: 31/12/N

Subvenţii referitoare la active = Venituri din subvenţii 16.000.000

Atunci când activul subvenţionat nu este amortizabil, subvenţia nu trebuie

să fie raportată în rezultate. Excepţie face cazul în care aceasta implică
îndeplinirea anumitor obligaţii şi ea trebuie să fie repartizată asupra exerciţiilor
ce suportă costul de execuţie al acestor obligaţii.
Astfel, o subvenţie pentru achiziţionarea unui teren, care a fost acordată
numai cu condiţia construirii unui imobil pe acest teren, ar trebui să fie raportată
asupra rezultatelor, pe durata de utilizare a imobilului.
A doua metodă de contabilizare a subvenţiilor pentru echipament constă în
deducerea acestora din costul activului la a cărui finanţare ele îşi „dau
concursul”. Subvenţiile ar fi raportate în rezultate prin intermediul unei reduceri
a cheltuielilor cu amortizările.
Exemplul 1 (continuare)
Prin aplicarea celei de a doua metode, echipamentul ar fi contabilizat la o
valoare de 200.000.000 – 80.000.000 = 120.000.000 lei. Deprecierile sunt:
- N: 120.000.000 *40%*6/12 = 24.000.000 lei;
- N+1: (120.000.000 – 24.000.000)*40% = 38.400.000 lei;
- N+2: (120.000.000 – 62.400.000)*40% = 23.040.000 lei;
- N+3: (120.000.000 – 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei;
- N+4: (120.000.000 – 85.440.000)/2 = 17.280.000 lei
120.000.000 lei

Exerciţiul N

- Achiziţionarea echipamentului: 01/07/N

Mijloace fixe = Conturi la bănci în lei 200.000.000 lei

- Reducerea costului echipamentului cu valoarea subvenţiei: 1/07/N

Conturi la bănci în lei = Mijloace fixe 80.000.000 lei

- Înregistrarea cheltuielilor cu amortizările: 31/12/N

Cheltuielile cu amortizarea = Amortizări cumulate 24.000.000

67
 Contabilizarea subvenţiilor legate de rezultat
Ca şi în cazul subvenţiilor pentru echipamente, subvenţiile de exploatare
trebuie să fie raportate în rezultatele exerciţiilor în care ele compensează
cheltuielile.
Din punct de vedere contabil, subvenţiile de exploatare pot să fie
considerate venituri sau deduse din cheltuielile cu care ele sunt conectate.

Exemplul 2
O întreprindere de transporturi a primit din partea statului, la 1/09/N, o
subvenţie de 270.000.000 lei destinată să acopere o parte din deficitul prevăzut
pentru primii 3 ani de funcţionare.
Presupunând că veniturile şi cheltuielile urmează o linie regulată, vom
raporta subvenţia la rezultate în conformitate cu următorul scadenţar:

- N: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 30.000.000 lei;

- N+1: 270.000.000 * 12 luni/36 luni = 90.000.000 lei;
- N+2: 270.000.000 * 4 luni/36 luni = 90.000.000 lei;
- N+3: 270.000.000 * 8 luni/36 luni = 60.000.000 lei;
270.000.000 lei

Exerciţiul N
- Încasarea subvenţiei: 1/09/N

Conturi la bancă în lei = Venituri amânate 270.000.000 lei

- Virarea cotei corespunzătoare din veniturile amânate la veniturile

exerciţiului N: 31/12/N

Venituri amânate = Venituri din subvenţii legate de capital

30.000.000

Rambursarea unei subvenţii

Este posibil ca o întreprindere să fie nevoită să ramburseze o subvenţie ca
urmare a nerespectării obligaţiilor ce însoţesc ajutorul public respectiv. Va fi
vorba despre o estimare contabilă, ceea ce semnifică faptul că trebuie modificate
numai rezultatele exerciţiului în curs şi exerciţiilor următoare.
Rambursarea unei subvenţii de exploatare este imputată asupra mărimii
încă neraportate în rezultate, iar eventualul sold este contabilizat imediat la
cheltuieli.

68
 Dacă este vorba de o subvenţie, referitoare la active, rambursarea este fie
imputată asupra subvenţiei, încă neraportată în rezultată, fie adăugată valorii
imobilizării.
Subvenţiile publice nemonetare
O subvenţie poate lua forma unui transfer de activ nemonetar, ca de
exemplu un teren sau alte resurse, utilizabile de către întreprindere. În aceste
cazuri, se obişnuieşte să se aprecieze valoarea justă a activului nemonetar şi să se
contabilizeze subvenţia şi activul, la această valoare justă.
Celelalte forme de ajutor public nu sunt contabilizate decât atunci când pot
să fie evaluate în mod rezonabil sau când rezultă din tranzacţii ce pot să fie
distinse de operaţiile comerciale curente şi normale ale întreprinderii.
Comunicarea financiară generată de contabilizarea subvenţiilor publice şi
a altor forme de ajutor public
Întreprinderile care aplică IAS 20 trebuie să facă ecoul, prin publicare,a
următoarelor categorii de informaţii:
- metodele contabile adoptate pentru înregistrarea subvenţiilor publice,
inclusiv metodele de prezentare adoptate în situaţiile financiare;
- natura, mărimea şi consecinţele subvenţiilor publice prezentate în
situaţiile financiare, precum şi o informare referitoare la celelalte forme
de ajutor public de care întreprinderea a beneficiat în mod direct;
- condiţiile neîndeplinite şi orice altă eventualitate relativă la ajutoarele
publice constatate.

69
4. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
CU MAREA BRITANIE

Spre deosebire de un specialist din Europa continentală, care, pentru a

stăpâni contabilitatea, are nevoie de un sistem complex de cunoştinţe fiscale, în
Regatul Unit, înţelegerea contabilităţii nu impune cunoaşterea fiscalităţii.
În pofida prejudiciului fiscal, o întreprindere britanică are interesul să
maximizeze beneficiul său. Modul de rezolvare a problemelor fiscale depinde
adesea şi de cultura întreprinderii. Unele întreprinderi controlează îndeaproape
fiscalitatea, în vederea diminuării impozitului pe profit, altele consideră că orice
s-ar face, cheltuiala fiscală este necontrolabilă şi inevitalibă.
Regatul Unit este prima ţară industrializată care a întreprins, încă din
1979, un amplu proces de reforme fiscale, fenomen care, după acee, s-a răspândit
şi dezvoltat în întreaga lume. Autoritatea în materie fiscală aparţine Ministerului
Finanţelor. Cotele de impunere şi tot ceea ce se leagă de acestea sunt fixate, în
fiecare an, prin Legea finanţelor. Anul fiscal începe pe 6 aprilie.
Marea Britanie a fost, probabil, prima ţară care a introdus impozitul pe
venit. Acest fapt se întâmpla în 1799, ca măsură provizorie pentru a finanta
razboiul Frantei. Mecanismul impozitului pe venit a fost transformat, in 1803,
intr-un regim ale carui trasaturi principale raman si astazi, chiar daca acest
impozit a fost suprimat la sfarsitul razboaielor napoleniene (1815) si reintrodus
in 1843. este interesant de constatat faptul ca venitul a inceput sa fie taxat intr-o
epoca in care nu existau reguli pentru a-l masura, iar regulile contabile ulterioare
nu se aplicau, in fapt, decat societatilor de capitaluri. Sa precizam ca legea
britanica stabileste, in mod clar, ca numai legea si jurisdictia pot sa determine
ceea ce este un venit impozabil, regulile contabile neavand incidenta fiscala.
Incepand cu 1983, Regatul Unit a inceput sa micsoreze cota de impozit pe
profit, largind totodata baza impozabila conform unei metode care va fi utilizata
si de Statele Unite, in 1983, iar, ulterior, si de alte tari. Cota de impozit de 52%,
in vigoare pana la 31 martie 1983, a fost progesiv redusa pentru a atinge 33%,
incepand cu 1 aprilie 1991. in 1997, beneficiile societatilor au fost impuse la o
rata de 35%, cu exceptia intreprinderilor mici, care au fost taxate printr-o cota de
25%. Baza impozabila a fost largita, in special prin suprimarea unui sistem de
deduceri fiscale pentru investitii, rol al unei politici extrem de generoase.
Persoanele supuse impozitului pe profit sunt societatile de capitaluri
(Corporations Tax). Nu exista nici o diferenta intre PLC si Ltd., din punct de
vedere al impunerii. In schimb, societatile in participatie nu sunt impuse la acest
impozit: beneficiile lor sunt impozitate atunci cand ajung in „mainile”
asociatilor.

70
 Determinarea beneficiului impozabil
 Relatia intre rezultatul contabil si rezultatul fiscal
Beneficiul impozabil este determinat plecand de la rezultatul contabil,
calculat conform principiilor contabile general admise si corectat printr-un
numar de ajustari impuse de legea fiscala. Spre deosebire de unele tari ale
Europei continentale, ajustarile au un impact foarte important asupra rezultatului
fiscal, pentru ca ele vizeaza, in special, amortizarile. Acestea trebuie sa fie
reintegrate pentru determinarea rezultatului fiscal si inlocuite cu deducerile
pentru investitii prevazute de lege. Pana la o data recenta, dupa cum remarcam
anterior, din cauza caracterului foarte „generos” al unor deduceri, beneficiul
impozabil al majoritatii societatilor era mult mai mic decat beneficiul contabil. In
consecinta, societatile puteau sa distribuie dividende, fiind, totusi, din punct de
vedere fiscal, deficitare. In aceasta impoteza, ele erau datornice pentru
„impozitul anticipat asupra societatilor”.
 Impunerea plusurilor de valoare
Cu toate ca plusurile de valoare sunt impuse pe baza cotelor de drept
comun, in Regatul Unit ele beneficiaza de numeroase masuri, prin care sunt
tratate in mod diferit fata de veniturile ordinare.
Deci, plusurile de valoare sunt impuse prin impozitul asupra
societatilor, la nivelul ratei de drept comun. Totusi, atunci cand plusurile de
valoare sunt realizate din cesiunea anumitor elemente de activ, ele pot sa faca
obiectul unui report de impozit, daca venitul din cesiune este reinvestit in
achizitionarea de imobilizari de aceeasi natura, intr-un termen de 3 ani.
Minusurile de valoare sunt reportabile nedefinit, pentru a fi imputate
asupra plusurilor de valoare viitoare.
 Evaluarea stocurilor
Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica intre costul de revenire
si pretul pietei. In masura in care identificarea materialelor, produselor sau
marfurilor in stoc este posibila, intreprinderile pot sa utilizeze metoda FIFO. In
schimb, metoda LIFO nu este admisa.
 Cheltuielile generale
De regula, toate platile sunt deductibile in masura in care ele au
caracter de cheltuieli generale si nu de plati de capital. De asemenea, pentru a fi
deduse, ele trebuie sa fi fost angajate in totalitate si in mod exclusiv pentru
nevoile activitatii. Cheltuielile de receptie si cadourile nu sunt deductibile.
 Amortizarile
Principiu
Amortizarile contabile trebuie sa fie reintegrate pentru determinarea
beneficiului impozabil. Ele sunt inlocuite prin deducerile fiscale pentru investitii.
Pana in 1984, pentru instalatiile si echipamentele noi, societatile britanice puteau

71
sa beneficieze de o deducere fiscala a investitiilor, in proportie de 100%. Pe baza
unui principiu, care a inspirat de asemenea pe americani in cadrul reformei din
1986, guvernul britanic a suprimat in mod progresiv acest ajutor considerabil,
reducand totodata cota de impozit pr profit. Totusi, pentru a incuraja investitiile,
a fost acordat, temporar, dreptul de cheltuiala initiala de 40%, pentru achizitiile
de masini, utilaje si instalatii noi, efectuate inainte de 31 octombrie 1993.
Metoda si cotele de amortizare
Legea finantelor determina ce active sunt amortizabile si la ce cote.
Intreprinderile aleg, deci, metodele de evaluare si de amortizare a acestor active,
fara sa fie preocupate de minimizarea impozitului. Considerate a fi amortizabile
in conformitate cu principiile contabile general admise, unele active imobilizate
nu sunt amortizabile din punct de vedere fiscal.
Spre deosebire de Franta, cotele de amortizare sunt fixate de lege, fara
referire la durata normala de utilizare.
Cotele de amortizare fiscale sunt, in general, de 4% (metoda lineara),
pentru cladiri industriale si de 25% (metoda degresiva), pentru alte active
industriale, vehicule.
Un aspect un pic ciudat in fiscalitatea britanica este ca, in caz de
cesiune, un activ continua sa fie armotizat din punct de vedere fiscal si ca
amortizarile nu sunt ajustate in functie de pretul de cesiune.
Masinile, utilajele si instalatiile fac obiectul unei amortizari initiale
(anul de achizitie) de 25% - sub rezerva unui regim temporar, soldul urmand sa
fie amortizat, conform metodei degresive, utilizand aceeasi cota.
In principiu, elementele de activ nu sunt amortizate individual, ci in
mod global. Totusi, elementele de activ a caror durata de viata este scurta pot sa
fie excluse din grup si sa fie amortizate in mod individual.
Elementele de activ imobilizat, utilizate pentru activitatea de cercetare
stintifica, beneficiaza de o deducere fiscala de 100% inca din anul achizitionarii
lor.
In Regatul Unit, exista o intreaga jurisprudenta referitoare la distinctia
intre ”cheltuieli de modernizare”, care trebuie sa fie adaugate la valoarea
activului imobilizat, si „cheltuielile de intretinere”, care sunt suportate din
rezultate.
Amortizarea activelor necorporale
Brevetele si elementele de know-how benficiaza de o amortizare
degresiva de 25%.
Bunuri neamortizabile din punct de vedere fiscal: fondul de comert,
marcile de fabrica, terenurile imobilelor cu o utilizare neindustriala precum
imobilele ce reprezinta birouri si magazine.
 Provizioanele

72
 Provizioanele generale (de exemplu, in numele unei posibile neincasari
a unei fractiuni din creante) nu sunt deductibile. De fapt, numai provizioanele
specifice (de exemplu, cele referitoare la creantele realmente dubioase, cat si cele
care corespund datoriilor deja nascute in cursul exercitiului) sunt deductibile din
punct de vedere fiscal.
Factorul determinant pentru Administratia fiscala (Inland Revenue)
este precizia cu care poate sa fie calculata marimea provizionului.
Spre deosebire de Franta, cheltuielile sau pierderile probabile nu pot sa
faca obiectul provizioanelor fiscal deductibile.
 Imputarea pierderilor
Pierderile pot sa fie imputate asupra plusurilor de valoare ale
exercitiului sau asupra profiturilor si plusurilor de valoare aferente ultimelor trei
exercitii (cu exceptia celui curent).
De asemenea, pierderile pot sa fie reportate asupra beneficiilor
exercitiilor ulterioare, fara a se limita durata imputarii, cu conditia ca ele sa
provina din aceeasi activitate.
In sfarsit, pierderile pot sa fie transferate altor societati din grup pentru
a fi imputate asupra beneficiilor sau asupra plusurilor de valoare aferente
acestora, in timpul aceluiasi exercitiu.
 Calculul beneficiului impozabil
Beneficiul impozabil se calculeaza, in mod normal, plecand de la
rezultatul ce revine actionarilor si practicand urmatoarele ajustari:
Rezultatul ce revine actionarilor
(+) amortizarile contabile
provizioanele cu caracter general
alte cheltuieli nedeductibile
(-) amortizarile fiscale
= beneficiul impozabil
In cazul grupurilor de societati, trebuie remarcat ca impozitul se
calculeaza pe o baza individuala (la nivelul fiecarei societati), dar o „abatere la
nivel de grup” (group relief) permite societatilor-mama sa deduca pierderile unei
filiale din beneficiile realizate de o alta societate a grupului, pentru acelasi an.
 Reduceri de impozite, plata impozitului
Daca avem in vedere anul fiscal 1991-1992, cota normala de impozit pr
profit era de 33%. Beneficiile mai mici decat o anumita marime, fixata pentru
anul fiscal 1991-1992 la 250.000 lire, erau impuse insa la o cota de 25%.
Beneficiile cuprinse intre 250.000 lire si 1.250.000 lire dadeau dreptul la o
reducere de impozit egala cu 9/400 din diferenta intre beneficiul impozabil si
limita de 1.250.000 lire.

73
 Cum aceste masuri erau destinate favorizarii societatilor mici, au fost
date o serie de dispozitii pentru a limita posibilitatea grupurilor de societati de a
beneficia de astfel de cote reduse.

Exemplu:
Beneficiul impozabil = 1.000.000 lire
Calculul impozitului: 1.000.000 lire * 33% = 330.000 lire
Determinarea reducerii:
(1.250.000 lire – 1.000.000 lire) * 9/400 = 5.625 lire
Impozitul asupra beneficiului = 324.375 lire
Adica o cota medie de = 32,4%

Impozitul asupra profitului este platit, de regula, la 9 luni dupa

inchiderea exercitiului contabil.

74
5. SISTEM COMPARATIV PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
CU STATELE UNITE ALE AMERICII

Ca si in cazul contabilitatii britanice, in Statele Unite regulile de

determinare a beneficiului contabil si a beneficiului fiscal sunt diferite. Pentru a
pune in stare de coerenta recunoasterea cheltuielilor privinjd impozitul pe profit
cu rezultatul contabil este necesara efectuarea unei ajustari numite impozitul
amanat. Exemplul cel mai tipic este acela legat de amortizare. O întreprindere
poate să utilizeze metoda amortizării lineare în contabilitate, dar metoda
amortizării degresive, pentru calculul beneficiului fiscal. În mod evident,
beneficiul fiscal este mai mic decât beneficiul contabil, în primele exerciţii,
situaţia inversându-se în următoarele exerciţii.
Contabilităţile anglo-saxone solicită ca, în mod normal, acest decalaj să fie
compensat printr-un provizion pentru impozite amânate (deferred taxes), numit
şi provizion pentru impozite latente. În felul acesta este contabilizată nu numai
mărimea impozitului plătibil pe termen scurt, dar şi cheltuiala fiscală amânată
datorată amortizării degresive. Provizionul va fi reluat (diminuat) când efectul
amortizării degresive se schimbă. Fapt ce se întâmplă în ultimii ani de viaţă ai
unei imobilizări.

Norme aplicate şi metode utilizate în contabilitatea americană pentru

contabilizarea impozitului pe profit

În Statele Unite, metoda contabilizării impozitelor amânate a fost

introdusă în anii 60, ca urmare a aplicării normei APB 11. prin această metodă,
se propunea metoda reportului fix (defferal method). În cazul acestei metode,
provizionul era calculat plecând de la contul de profit şi pierdere: cheltuiala
fiscală se determina pe baza beneficiului contabil, iar mărimea impozitului, pe
baza beenficiului fiscal; diferenţa era înregistrată la impozite amânate. Pentru
aplicarea metodei, se utiliza cota de impozit în vigoare.
Am văzut anterior că, în conformitate cu cadrul conceptual american
(1973-1985), rezultatul este calculat prin variaţia capitalurilor proprii, iar
raţionamentele se fac pe bază de bilanţ. Ca atare, FASB s-a decis să înlocuiască
norma APB 11 cu o prelucrare (implicit normă) nouă, care promova metoda
reportului variabil (liability method). Această decizie a declanşat o lungă
perioadă de dicuţii şi dezacorduri. Proiectul, emis în 1983, va deveni normă în

75
1987 (FAS 96). Din cauza a numeroase obiecţii, această normă nu va fi aplicată.
Ea va fi înlocuită în 1992 cu norma FAS 109.
Conform metodei reportului variabil, calculul se efectuează deci plecând
de la bilanţ. Întreprinderea trebuie să determine mărimea impozitului plătibil pe
termen scurt şi mărimea impozitului plătibil pe termen lung, după care să
înregistreze în cheltuieli un provizion suficient. În contul de profit şi pierdere se
înregistrează cheltuiala reprezentând o valoare reziduală derivată din bilanţ.
Provizioanele sunt calculate în raport cu mărimea cotelor viitoare de impozit,
ceea ce presupune că o schimbare a cotei de impozit antrenează o modificare a
provizioanelor.

Detalii privind prevederile normei FAS 109

FAS 109 este o normă americană privind contabilizarea impozitului asupra

beneficiului ce s-a constituit în bază de reflecţie şi de inspiraţie pentru norma
internaţională corespunzătoare (IAS 12).
Reguli generale
Impozitul amânat este înregistrat în numele tuturor efectelor fiscale
viitoare generate de evenimente constatate în conturi (concepţia extensivă).
Impozitul amânat este evaluat pe baza regulilor foscale care sunt aplicabile
în momentul în care impozitul va fi efectiv plătit sau recuperat (reportul
variabil).
Consecinţele fiscale ale previziunilor de rezultate viitoare sau ale
previziunilor deschimbări de legislaţie fiscală trebuie să rămână fără incidenţă
asupra calculului impozitelor amânate ale exerciţiului.
Diferenţele temporare:
- venituri impozabile, după ce ele au fost contabilizate;
- cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal, după ce ele au fost
contabilizate;
- venituri impozabile, înainte ca ele să fi fost contabilizate;
- cheltuieli deductibile, din punct de vedere fiscal, înainte ca ele să fi fost
înregistrate;
- alte circumstanţe care stau la originea diferenţelor temporare:
o reducerea bazei amortizabile fiscale, ca urmare a creditului de
impozit;
o creditul de impozit a cărui constatare este amânată (decalată);
o operaţii convertite la cursurile istorice;
o creşterea amortizării fiscale, ca urmare a reevaluării;
o gruparea de întreprinderi contabilizată pe baza metodei
achiziţiei.

76
 Procesul de calcul:
a) identificarea diferenţelor temporare şi a mărimii acestora; naturii
mărimii şi datei scadenţei deficitelor „reportabile” „înainte” cât
şi a creditelor de impozit;
b) evaluarea mărimii impozitelor amânate pasive relative la
diferenţele temporare impozabile, prin utilizarea cotei de impozit
aplicabile;
c) evaluarea impozitelor amânate active relative la diferenţele
temporare deductibile şi la reporturile deficitare, prin utilizarea
cotei de impozit aplicabile;
d) evaluarea impozitelor amânate active relative la creditele de
impozit reportabile „înainte”;
e) reducerea mărimii activelor de impozite amânate printr-un
provizion, dacă, în funcţie de elementele probante, este mai
probabil decât improbabil (probabilitate mai mare de 50%) ca,
parţial sau total, creanţa de impozite amânate să nu fie
recuperată; mărimea provizionului trebuie să fie suficientă pentru
a reduce valoarea creanţei de impozite la nivelul unei mărimi,
astfel încât să fie mai probabil decât improbabil de recuperat.
Metoda de calcul
Utilizarea posibilităţilor oferite de regulile fiscale pentru previziunea
anilor în cursul cărora diferenţele temporare vor influenţa asupra impozitului de
plătit (tax-planning strategis).
Determinarea efectului schimbării de legislaţie fiscală asupra rezultatului
perioadei în cursul căreia a fost decisă schimbarea (perioada în care a fost
publicată legea).
Prezentarea în bilanţ
Impozitul amânat pe termen scurt provine din diferenţele temporare care:
- vor genera un efect de impozit în cursul anului următor;
- vizează un activ sau un pasiv clasificat în categoriile elementelor pe
termen scurt (cazul în care ciclul de exploatare este mai mare de un an).
În legătură cu compensarea impozitelor amânate trebuie precizat că
această operaţie este interzisă pentru impozitele amânate ce corespund
impozitelor datorate sau de primit altor/de la alte state.

Informaţiile din contul de profit şi pierdere privind cheltuiala sau

venitul referitoare/referitor la impozit
Componentele cheltuielilor sau veniturilor referitoare la impozit trebuie să
fie indicate în contul de profit şi pierdere sau în anexă:
- impozitul de plătit sau de primit (carry back);

77
 - impozitul amânat (cheltuială sau venit);
- creditele de impozit;
- subvenţiile statului, în măsura în care ele au fost constatate ca o
reducere a cheltuielilor cu impozitul;
- economiile de impozit ce provin de la imputarea deficitelor anterioare;
- ajustările de impozite amânate, ce provin din schimbările de legislaţie
fiscală.
Această analiză nu este furnizată decât pentru impozitul asupra
beneficiilor ce provin din activităţile ce se menţin.
Alte informaţii de furnizat
Anexa trebuie să menţioneze:
- motivele pentru care cheltuiala cu impozitul aferent exerciţiului este
diferită de cheltuiala teoretică privind impozitul (aplicarea la rezultatul
contabil înaintea impozitării a cotei de impozit în vigoare);
- valorile şi datele scadenţelor aferente pierderilor şi creditelor de
impozit reportabile.

78
 CAP. IV: IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Prin dividend, conform definitiei date de norma legala, se intelege orice

distribuire, in bani sau in natura, in favoarea actionarilor sau asociatilor, din
profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si
pierdere, proportional cu cota de participare la capitalul social.
Dividendele sunt supuse impozitarii, prin retinere la sursa, cu o cota de 10%
pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane fizice si cu o cota de 10%
pentru actionarii sau asociatii care sunt persoane juridice ce aplica asupra
sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii. Obligativitatea calcularii
retinerii si varsarii impozitelor pe dividende revine persoanelor juridice,
platitoare de dividende, o data cu plata dividendelor catre actionari sau asociati.
Deoarece, in baza impozabila se includ si dividendele acordate in natura, se
pune problema evaluarii acestora. Asa cum prevede legea, evaluarea produselor
acordate ca dividende in natura se face la pretul de vanzare practicat de unitate
pentru produsele din productia proprie sau la pretul de achizitie pentru alte
produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii, practicate
la data efectuarii platii in natura.
Plata impozitului pe dividende se face in lei pana la 15 aprilie a urmatorului
an fiscal. In situatiile in care plata dividendelor se face in valuta, impozitul,
majorarile cat si amenzile aplicate in legatura cu impozitul pe dividende, se
platesc in lei proveniti din schimb valutar la cursul in vigoare la data efectuarii
plati.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5
ani. In situatia unui varsamant in plus catre bugetul statului reprezentand
impozitul pe dividende, norma fiscala prevede ca, in baza unei cereri pentru
restituirea unei plati de impozit pe dividende peste suma datorata, organul fiscal
va putea compensa suma acelei plati, cu alte obligatii de natura fiscala ale
persoanei juridice carea a facut plata peste nivelul impozitului pe dividende
datorat.

Impozitul pe dividende 10% - persoane juridice

O persoană juridică română care plăteşte dividende către o altă persoană
juridică română are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende reţinut
către bugetul de stat aşa cum prevede legea.
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de
10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.

79
 Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 20
inclusiv ale lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care
dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-a
aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la
date de 31 decembrie a anului respectiv.

Impozitul pe venit 10% - persoane fizice

Dividendele plătite de o persoană juridică către o persoană fizică face parte
din categoria venituridin investiţii.
Veniturile sub formă de dividende se impun cu o cotă de 10% din suma
acestora.
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de
dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari
sau asociaţi.
Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu
au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a
aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până
la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Plata impozitului este precedata si de depunerea declaratiei de

impunere, contribuabilii avand obligatia sa completeze si sa depuna urmatoarea
declaratie de impunere, lunar, pana la data de 25 inclusiv a urmatoarei luni,
formularul „Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat”.
Cotă parte din profitul obţinut de societăţile comerciale ce se va plăti
fiecărui acţionar asociat, constituie dividende care se distribuie în proporţie de
cota de participare la capitalul social.
Potrivit legii privind impozitul pe profit, impozitul pe dividende se datora
numai pentru profitul părţii străine din societatea comercială, cu capital parţial
sau integral străin, care se transferă în străinătate. De la data de 1 decembrie
1991 impozitul pe dividende a fost extins la toate dividendele cuvenite
acţionarilor sau asociaţilor, după caz, ai societăţilor comerciale.
În anul 1992, s-a aprobat Legea nr. 40/20 aprilie 1992 privind impozitarea
dividendelor, care a menţinut generalizarea impozitului pe dividende la toţi
beneficiarii de dividende.
Legea cuprindea prevederi sumare privind elementele impozitului, fără a
defini noţiunea de dividend, iar în ceea ce priveşte procedura fiscală se făcea
trumpeter la cea cuprinsă în legea privind impozitul pe profit.
Prin Ordonanţa Guvernului privind impozitul pe dividende, intrată în
vigoare la data de 30 august 1995, s-a realizat o reglementare cuprinzătoare a

80
impozitului, renunţându-se la norme de trimitere. Noua reglementare defineşte
noţiunea de dividend menţionând că termenul de dividend include orice
distribuire, în bani sau în natură, în favoarea acţionarilor sau aociaţilor, din
profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi,
proporţional cu cota de participare la capitalul social.
În ceea ce priveşte mărimea dividendelor la societăţile comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, s-a derogat de la principiul general privind
distribuirea către acţionari sau asociaţi a întregului profit rezultat după deducerea
impozitului pe profit. În acest sens, s-au stabilit drept limite maxime de
constituire din acest profit (profit net) a surselor financiare necesare fondului de
participare a salariaţilor la profit, în cota de 10%, a fondului pentru cota de
participare a managerului la profitul net, precum şi a fondului cuprinzând sumele
pentru constituirea resurselor proprii de finanţare, în proporţie de până la 50%.
La stabilirea acestor limite s-a urmărit combaterea tendinţei societăţilor
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de a repartiza în totalitate
profitul pentru premierea personalului pentru constituirea fondurilor menţionate,
iar societăţile cu capital majoritar de stat de a repartiza profitul în întregime
pentru dividende.
Drept cotă de impunere s-a stabilit procentul de 10% din suma dividendelor
distribuite acţionarilor sau asociaţilor. Nivelul cotei de impunere este apreciatca
fiind redus în raport cu cel practicat în alte ţări, urmărindu-se pe această cale
stimularea privatizării. La stabilirea nivelului cotei de impunere s-a avut în
vedere şi practica convenţională internaţională a României, mai exact ca în multe
din convenţiile pentru evitarea dublei impuneri încheiată de România cu alte
state s-a prevăzut impozitarea la sursă a dividendelor, în general cu o cotă de
10%.
Generalizarea impozitului pe dividende la toate persoanele juridice şi fizice
beneficiare ale unor astfel de venituri şi stabilirea cotei de 10% a înlăturat
discriminarea anterioară existentă în acest domeniu. În acest sens ne referim la
prevederea aplicabilă numai partenerilor străini ai societăţilor mixte, constituite
în România, care, începând cu 1972 şi până la dat de 1 decembrie 1991, datorau
impozitul pe dividende de 10% pentru parte din profit ce se transferă în
străinătate. S-a realizat astfel aplicarea principiului tratamentului egal al
străinilor şi naţionalilor beneficiari de dividende. Pentru ca, alături de impozitul
pe profit, şi impozitul pe dividende să devină o pârghie pentru stimularea
investiţiilor a existat propunerea ca la agentul economic care repatizează 50%
din profitul net pentru fondul de dezvoltare se propune cota 0 pentru impozitare
restului de 25% repartizat sub formă de dividende.
Aprobăm o astfel de măsură care poate într-adevăr să aducă o sporire a
investiţiilor şi la rezolvarea sau cel puţin ameliorarea simţitoare a celei mai

81
presante probleme sociale – asigurarea de noi locuri de muncă şi eradicarea sau
reducerea şomajului. Propunerea ar fi deosebit de benefică şi din punctul de
vedere al agenţilor economici, mai ales în primii ani după constituire, când nu
mai beneficiază nici de scutiri de impozit pe profit şi au nevoie de investiţii
pentru a consolida şi dezvolta. Pe de altă part, măsura ar favoriza şi agenţii
economici puternici privaţi pentru a reuşi să se meţină la un nivel înalt de
tehnologie.

82
 CAP. V: STUDIU DE CAZ
1. PREZENTAREA FIRMEI „SC PSIHOCONTROL SRL”

Societatea comercială este acea enitate, consituită, potrivit legii, în baza

unui act de voinţă (contract de societate-act consitutiv sau statut) prin care o
persoană sau mai multe pun în comun o serie de bunuri pentru a se desfăşura o
activitate, în scopul obţinerii de beneficii.
Contractul de societate este incheiat de:
- Vitalia Dana-Andreea: de nationalitate si cetatenie romana,
domiciliată in Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara
A, etaj 6, apartament 25, sector 3, posesor al B.I. seria GN nr.
055612, eliberat de Sectia 9 Politie, la 15.06.1993, in calitate de
asociat unic.
Denumirea societatii este: „SC PSIHOCONTROL SRL” conform cu
dovada privind disponibilitatea firmei nr. 50829 din 29.03.1999 şi inregistrarii la
Registrul Comertului cu nr. J40/3922/1999 si avand un cod fiscal R11703537.
Societatea comerciala „SC PSIHOCONTROL SRL” este o persoana
juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere
limitata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana si
prevederile statutului si conform clauzelor prevazute in contractul de societate.
Sediul societatii este: Bucuresti, Aleea Postavarului nr. 4A, bloc GC7, scara
A, etaj 6, apartament 25, sector 3.
Societatea comerciala „SC PSIHOCONTROL SRL” se consituie pe o
perioada de timp nelimitata cu incepere de la data inmatricularii acesteia la
Oficiul Registrului Comertului.
Obiectul de activitate principal al societatii este conform nomenclatorului
privind clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN, 8514 – Alte
activităţi referitoare la sănătatea umană (testări psihologice).
Societatea îşi poate realiza obiectul de activitate atăt în România, cât şi în
străinătate, precum şi în zonele libere, în lei sau în valută. Societatea poate
participa deasemenea, în calitate de asociat sau acţionar la o altă societate, va
putea desfăşura orice altă activitate legată direct sau indirect de obiectul său sau
îşi va putea lărgi, modifica şi adapta obiectul de activitate, toate acestea în
condiţiile de respectare a legilor în vigoare.
Capitalul social al societatii este in valoare de 2.000.000 lei care este
integral privat – 35, depus in numerar de catre asociatul unic al firmei.
Majorarea capitalului social se face pe baza hotararii asociatului unic, prin
emiterea de noi parti sociale reprezentand aporturi in numerar sau in natura, prin

83
includerea beneficiilor, cu respectarea dispozitiilor legale privitoare la
consituirea societatii.
Reducerea capitalului se face pe baza hotararii asociatului unic, cu
respectarea minimului de capital social.
Raspunderea limitata a asociatului unic
Asociatul unic raspunde in limita capitalului social subscris si varsat,
obligatiile sociale fiind garantate cu patrimoniul socia. Patrimoniul social nu
poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale asociatului unic.
Conducerea societatii
Societatea este condusa si administrata de asociatul unic, care este directorul
general al societatii si administratorul acesteia.
Asociatul unic are drepturile si obligatiile ce revin potrivit legii Adunarii
Generale a Asociatiilor, iar in calitate de administrator ii revin si obligatiile
prevazute de lege pentru aceasta calitate.
Atributiile directorului general-administrator sunt:
● hotaraste modificarea statutului, precum si la schimbarea formei juridice
a societatii;
● hotaraste mutarea sediului societatii;
● hotaraste schimbarea obiectului de activitate;
● hotaraste prelungirea sau scurtarea duratei de functionare a societatii;
● hotaraste majorarea, reducerea si reintregirea capitalului social,
modificarea numarului de parti sociale sau valoarea acestora, precum si cesiunea
partilor sociale;
● hotaraste fuziunea, diviziunea, dizolvarea societatii;
● hotaraste orice modificare a actului consitutiv ceruta de lege;
● stabileste programul de activitate al societatii;
● aproba structura organizatorica a societatii;
● aproba bugetul de venituri si cheltuielial societatii;
● decide cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea
de garantii;
● aproba bilantul si contul de profit si pierdere;
● decide cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de
investitii;
● angajeaza si concediaza personalul, stabilind drepturile si obligatiile
acestora;
● aproba regulamentul de ordine interioara al societatii prin care se stabilesc
indatoririle si responsabilitatile personalului societatii;
● decide asupra oportunitatii desemnarii cenzorului;
● aproba operatiunile de incasari si plati;
● aproba operatiunile de cumparare si vanzare de bunuri;

84
 ● aproba incheierea de contracte de inchiriere;
● stabileste tactica si strategia de marketing;
● aproba incheierea sau rezilierea altor contracte;
● gestioneaza patrimoniul societatii;
● stabileste raspunderea materiala pentru pagubele cauzate de incadratii si
colaboratorii societatii;
● reprezinta societatea in relatiile cu tertii, semnand actele care angajeaza
societatea fata de terti;
● reprezinta societatea in fata instantelor judecatoresti;
● decide in orice alta problema privind societatea.
Directorul general, in calitate de administrator al societatii raspunde de:
◙ realitatea varsamintelor efectuate;
◙ existenta reala a dividentelor platite;
◙ existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta;
◙ stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea si statul le impun;
◙ depunerea unei copii de pe bilant si contul de profit si pierdere la
Registrul Comertului, Administratia Financiara si Monitorul Oficial.
Directorul general in calitate de administrator beneficiaza de pensie de la
Asigurarile Sociale de Stat, in masura in care a varsat contributia la Asigurarile
Sociale.
Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se va termina la 31 decembrie al
fiecarui an.
Personalul societatii
Angajarea personalului se face pe masura dezvoltarii societatii pe baza
contractelor individuale de munca cu respectarea legislatiei muncii si a
asogurarilor sociale.
Bilantul si contul de profit si pierdere
Societatea va intocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere, va tine
evidenta activitatii economico-financiare in lei, avand in vedere „Normele
Metodologice cuprinzand principii cu privire la organizarea si conducerea
contabilitatii la societatile comerciale constituite in Romania”, elaborate de
Ministerul Finantelor.
Societatea va deschide conturi in lei si in valuta legal constituite.
Beneficiul societatii se stabileste prin bilantul aprobat
Beneficiul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor
incasate si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, potrivit
legii.
Pentru determinarea acestui beneficiu se va deduce din beneficiul anual,
fondul de rezerva care va fi de 5% din totalul beneficiului prevazut anual,
constituirea lui efectuandu-se pana acesta va atinge 20% din capitalul social.

85
 Din beneficiul prevazut in bilant se scad impozitele legale, rezultand
beneficiul net cuvenit asociatului unic.
In cazul inregistrarii de pierderi, asociatul unic se obliga sa analizeze
cauzele si sa ia masurile care se impun.
Cheltuielile aferente constituirii societatii vor fi recuperate pe o perioada de
6 luni de la eliberarea certificatului de inmatriculare.
Dizolvarea societatii
Societatea se dizolva prin:
■ trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
■ imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii;
■ hotararea asociatului unic;
■ declararea nulitatii societatii;
■ deschiderea procedurii lichidarii judiciare;
■ incapacitatea asociatului unic;
■ alte clauze prevazute de lege.
Dizolvarea societatii atrage transmiterea universala a patrimoniului
societatii catre asociatul unic fara lichidare, la termenele stabilite de lege.
Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de
competenta instantelor de judecatorie de drept comun in Romania. Litigiile
dintre societate si personalul angajat se rezolva in conformitate cu legislatia
muncii.
Toate cheltuielile legate de constituirea, si cele pentru lichidarea societatii,
se contabilizeaza dupa inregistrarea acesteia, ca fiind cheltuieli de constituire si
vor fi suportate din primele beneficii ale societatii. Prezentul act consitutiv se
completeaza cu prevederile Legii nr. 31/1990, astfel cum a fost modificata si
completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 32/27 iunie 1997 si nr. 195/17
noiembrie 1997.
Alte date privitoare la firma
Societatea a inregistrat in anul 2003 o medie de 5 salariaţi.
Societatea are 2 conturi bancare la Trezoreria sector 3 si Banc Post Unirii.
O parte foarte importantă din clienţii societăţii o constituie:
- IGPF;
- Scoala de instructaj auto SC Dinu 2000 SRL;
- IJPF Giurgiu;
- Centrul de întreţinere şi obstretică;
- Centrul medical Simona; ş.a.
O parte mare din veniturile societăţii o constituie testele psihologice
pentru persoanele fizice, teste psihologice necesare în general pentru verificarea
persoanelor din punct de vedere al abilităţii mintale.
Societatea detine in patrimoniu mai multe mijloace fixe, printre care:

86
 - un apartament, in care se afla birourile asociatului si subordonatilor sai;
- aparatura pentru realizarea activitati de exploatare: calculatoare;
- diverse programe (licenţiate) pentru testări;
- un mijloc de transport pentru deplasări;
- mobilier, si altele.
Metoda de amortizare folosita este cea liniara; mijloacele fixe sunt
incomplet amortizate.

87
 2. MONOGRAFIE

1. Se deschide anul contabil

121 = 129 51.644.085,75 lei

2. Georgescu vrea si el sa participe la capital si se decide majorarea

capitalului cu 50 milioane lei, prin emiterea a 500 parti sociale la o valoare de
emisiune de 110.000 lei.

456 = % 55.000.000 lei

1011 50.000.000 lei
1041 5.000.000 lei

3. Georgescu varsa aportul in contul bancar.

5121 = 456 55.000.000 lei

1011 = 1012 50.000.000 lei (regularizare capital)

4. Se angajeaza X si Y cu carte de munca. X este vanzator, are un salariu

negociat de 5.650.000 lei, spor vechime 5% si un copil in intretinere. Y este
contabil, salariu negociat de 8.750.000 lei, spor de vechime 10%, este handicapat
de gradul 1.

Calculul salariului pentru X:

Salariu de baza = 5.650.000

Spor vechime 5% = 282.500
Venit brut = 5.932.500
CAS individuala 9.5% = 563.588
Somaj 1% = 56.500
CASS 6.5% = 385.613
Cheltuieli profesionale = 300.000
Venit net = 4.626.799
Deduceri de baza = 2.000.000
Deduceri suplimentare = 1.000.000
Venit baza de calcul = 1.626.799
Impozit calculate = 292.824
Salariu net = 4.633.975

88
Calculul salariului pentru Y:

Salariu de baza = 8.750.000

Spor vechime 5% = 875.000
Venit brut = 9.625.000
CAS individuala 9.5% = 914.375
Somaj 1% = 87.500
CASS 6.5% = 625.625
Cheltuieli profesionale = 300.000
Venit net = 7.697.500
Deduceri de baza = 2.000.000
Deduceri suplimentare = 2.000.000
Venit baza de calcul = 3.697.000
Impozit calculate = 730.425
Salariu net = 7.267.075

Calculul retinerilor datorate de societate:

Venituri brute = 15.557.500

CAS angajator 22% = 3.422.650
C.A.A.M.B.P. 0.5% = 77.888
CASS angajator 7% = 1.089.025
Somaj 3% = 466.725
Comision camera munca = 116.681

Inregistrarea notelor contabile aferente salariilor:

641 = 421 15.557.500 lei

421 = 4441 1.023.249 lei
6451 = 4311.1 3.422.650 lei
421 = 4312 1.477.963 lei
6458 = 43112 77.788 lei
6453 = 4313 1.089.025 lei
421 = 4314 1.011.238 lei
421 = 4372 144.000 lei
6452 = 4371 466.725 lei
635 = 4471 116.681 lei

89
 5. Se cumpara marfuri de la furnizorul Matura SRL; se receptioneaza pe
baza facturii, facturi maturi in valore de 100 milioane lei (10.000 bucati), TVA
19%. Termenul de plata este pe 23.

% = 4011 119.000.000 lei

371 100.000.000 lei
4426 19.000.000 lei

6. Se vand marfuri in valoare de 0.5 miliarde lei clientului Curat SRL la un

pret de 0.7 miliarde lei, plus TVA; pe baza avizului de insotire se efectueaza
vanzarea iar pe baza dispozitiei de livrare se face descarcarea gestiunii.

418 = % 833.000.000 lei

707 700.000.000 lei
4427 133.000.000 lei

607 = 371 500.000.000 lei

7. Se cumpara un depozit de la societatea Furnimob in valoare de 300

milioane lei plus TVA, cheltuieli cu comisioanele aferente vanzarii 10 milioane
lei, plus TVA, receptionat pe baza facturii si a notei de receptie, pus in funtiune
dupa o saptamana. Plata se va face in transe 100 milioane pe 12.12 plus TVA,
restul pe 26.12.

% = 404 357.000.000 lei

212 300.000.000 lei
4426 57.000.000 lei

% = 404 11.900.000 lei (comision)

212 10.000.000 lei
4426 1.900.000 lei
12.12
404 = 5121 119.000.000 lei
26.12
404 = 5121 249.900.000 lei

8. Se vand maturi de 50 milioane lei unui client extern, la un pret de

50.000$, cursul BNR este de 2.000 lei/$. Se intocmeste o factura pentru
furnizorul extern iar factura in original se pastreaza.

90
 4111 = 707 100.000.000 lei

607 = 371 50.000.000 lei

9. Se contracteaza un imprumut pe termen scurt de la banca RIB, pe 3 luni

cu o rata a dobanzii de 60% pe an. Suma imprumutului 100 milioane.

% = 5191 115.000.000 lei

5121 100.000.000 lei
666 15.000.000 lei (100.000.000*15%)

10. Se emite factura pentru o societate, pret de vanzare 0.8 miliarde lei
plus TVA.

4111 = % 952.000.000 lei

418 833.000.000 lei
707 100.000.000 lei
4427 19.000.000 lei

11. Se platesc datoriile din balanta fata de stat.

% = 5121 2.437.261 lei

4311.1 408.275 lei
4312 204.225 lei
4313 122.500 lei
4314 122.500 lei
4372 17.500 lei
4371 87.500 lei
4471 13.125 lei
4472 35.000 lei
441 1.426.636 lei

91
 12. Se incaseaza clientul si pe extrasul de cont mai apare si un comision
bancar in valoare de 100.000 lei.

5121 = 4111 952.000.000 lei

627 = 5121 100.000 lei

13. In urma intelegerii cu furnizorul, se primeste o factura pentru un scont in

suma de 500.000 lei. Se plateste furnizorul Matura din banca 595 milioane lei,
mai putin scontul primit, se scrie un ordin de plata.

4011 = 767 500.000 lei (scontul)

4011 = 5121 594.500.000 lei (plata fz.)

14. Se cumpara faina 200 kg de la societatea la un pret de 4.500 lei/kg.

Calitatea fiind mai slaba se primeste un rabat de 5%.
Marfa = 200 kg * 4.500 lei/kg = 900.000 lei
Rabat = 900.000 lei * 5% = 45.000 lei
Net comercial = 855.000 lei
TVA 19% = 162.450 lei
Total factura = 1.017.450 lei

% = 4011 1.017.450 lei

371 855.000 lei
4426 162.450 lei

15. Se vand 400 kg faina, la pretul de 7.000 lei/kg.

92
 4111 = 707 2.800.000 lei (400 kg * 7.000 lei)

16. Se vand 1.200 kg faina la un pret de 8.000 lei/kg.

4111 = 707 9.600.000 lei (1.200 kg * 8.000 lei)

17. Se primeste factura de la furnizor in valoare de 1.000 kg * 5.500 lei/kg +

TVA si se accepta.

% = 4011 6.545.000 lei

371 500.000 lei (1.000 kg * 5.500 lei)
4426 1.045.000 lei

18. Se scot de la banca 3 milioane lei, pentru avansurile salariale. Se

foloseste lista de avans chenzinal.

581 = 5121 1.000.000 lei

5311 = 581 1.000.000 lei
425 = 5311 1.000.000 lei

19. Se acorda o reducere comerciala ulterioara, se emite o factura de

reducere (2% rabat, 3% remiza) pentru ultima cumparare.
Valoarea marfurilor vandute = 9.600.000
Rabat 2% * 9.600.000 = 192.000
9.408.000
Remiza 3% * 9.408.000 = 282.240
9.125.760

93
 Reducerea = 192.000 + 282.240 = 474.240 lei

707 = 4111 474.240 lei

20. In urma intelegerii se emite o factura privind un scont in suma de 1%

catre societate clienta, aferent facturii de 400 kg.
Valoarea marfii vandute = 2.800.000 lei
Scontul 1% = 28.000 lei

667 = 4111 28.000 lei

21. Se primeste diferenta returnata de furnizor si doua facturi de

Romtelecom – 20.000.000 lei si Renel – 25.000.000 lei.

% = 4011 45.000.000 lei

605 25.000.000 lei
626 20.000.000 lei

22. Se incaseaza suma aferenta facturii de 400 kg de la societatea funizoare.

Valoarea de incasat = 2.800.000 – 28.000 = 2.772.000 lei

5311 = 4111 2.772.000 lei

23. Se da un avans de trezorerie lui Z pe baza dispozitiei de plata pentru a

cumpara formulare contabile (1 milioane lei).
542 = 5311 1.000.000 lei

94
 24. Z aduce formularele si pentru decontare o factura si o chitanta in valoare
de 900.000 lei, de asemenea si un bon de benzina de 450.000 lei.

1.350.000 % = % 1.350.000
900.000 6028 542 1.000.000
450.000 6022 5311 350.000

25. Se primeste de la un client un avans in valoare de 1.420.000 lei.

5121 = 419 1.420.000 lei

26. Se cumpara marfuri in valoare de 60.000.000 lei plus TVA de la

societatea Tesaturi, transportul facturat separate de catre societatea Auto 1 milion
lei plus TVA.

% = 4011 71.400.000 lei (marfa)

371 60.000.000 lei
4426 11.400.000 lei
% = 4011 1.190.000 lei (transportul)
624 1.000.000 lei
4426 190.000 lei

27. Se emite factura pentru avansul primit catre clientul Vrednic.

4111 = 707 1.420.000 lei

419 = 4111 1.420.000 lei (reglare avans)

95
 28. Se importa conserve de la societatea Xing, pretul Fob = 20.000$,
cheltuieli externe de transport 1.000$, taxe vamale = 20%, comision vamal 0.5%.
Toate datoriile se platesc in vama. Cursul dolarului 23.000lei/$.

Valoarea de cumparare = 20.000 $ * 23.000lei/$ = 460.000.000 lei

Transport = 1.000$ * 23.000 lei/$ = 23.000.000 lei
Taxa vamala = 20% * 460.000.000 lei = 92.000.000 lei
Comision vamal = 0,5% * 460.000.000 lei = 2.300.000 lei
TVA deductibila = 19% * 460.000.000 lei = 87.400.000 lei

% = 5121 204.700.000 lei (plata vama)

624 23.000.000 lei
446 92.000.000 lei
4473 2.300.000 lei
4426 87.400.000 lei

371 = 4011 460.000.000 lei (intrare marfa)

Se inregistreaza taxele:
635 = % 94.300.000 lei
446 92.000.000 lei
447.3 2.300.000 lei

29. Se cumpara linguri de la societatea Inox; pret de cumparare 750

milioane, cheltuieli de transport 25 milioane; transportator societatea Auto.
371 = 4011 750.000.000 lei
624 = 4011 25.000.000 lei

96
 30. Se exporta in comision linguri la pret de 35.000$, cursul 22.500 lei/$,
societatea intermediara este Intermed, costul lingurilor este de 500 milioane lei.

4111 = 707 787.500.000 lei

607 = 371 500.000.000 lei
Incasarea client:
5121 = 4111 787.500.000 lei

31. Pe extras apare dobanda la contul curent MindBank 1.000.000 lei.

5121 = 766 1.000.000 lei

32. Se incaseaza dividende de la societatea Sigma 10 milioane lei.

5121 = 7612 10.000.000 lei

33. Se ramburseaza creditul catre RIB, inclusive dobanda.

5191 = 5121 100.000.000 lei

5191 = 5121 15.000.000 lei

34. Se fac cheltuieli de protocol 45 milioane si de sponsorizare 15 milioane

lei.
% = 4011 60.000.000 lei
623 45.000.000 lei
6588 15.000.000 lei

97
 35. Se plateste un avans furnizorului in valoare de 10.000.000 lei.

409 = 5121 10.000.000 lei

36. Se ridica bani de la banca in vederea platii salariilor pe luna precedenta.

581 = 5121 405.775 lei

5311 = 581 405.775 lei
421 = 5311 405.775 lei
421 = 425 1.000.000 lei

37. Se inregistreaza o factura de la societatea Curs (neplatitoare de TVA),

reprezentand servicii diverse in suma de 10 milioane lei.

628 = 4011 10.000.000 lei

38. Se inregistreaza pe baza unui bon de casa cumpararea unor bauturi

racoritoare de 250.000 lei.

623 = 5311 250.000 lei

39. Se primeste factura aferenta avansului de furnizor.

371 = 4011 10.000.000 lei

4011 = 409 10.000.000 lei

98
 40. Se amortizeaza imobilizarile.

6811 = % 31.333.334 lei

2812 20.666.667 lei (depozit )
2813 6.666.667 lei (dacia am. anuala)
2814 4.000.000 lei (fax, Xerox)

41. Se inregistreaza achizitionarea de materii prime, materiale

consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar si ambalaje de la
furnizori, conform documentelor de insotire si de receptie dupa cum urmeaza:
materiale consumabile 1.534.786, materiale de natura obiectelor de inventar
15.441.000 lei, ambalaje 54.989 lei, diferente de pret nefavorabile pentru materii
prime si materiale se ridica la nivelul sumei de 82.156 lei, TVA deductibila este
de 19%.

% = 401 51.988.952
301 12.759.190
3028 1.534.786
303 15.441.000
381 54.989
308 85.156
4426 8.300.757

42. Se inregistreaza consumurile de materii prime si materiale

consumabile pentru activitatea de productie: materii prime 10.508.677 lei;
materiale consumabile 1.597.469 lei.

601 = 301 10.508.667

6028 = 3028 1.597.469

43. Se inregistreaza diferente de pret aferente consumurilor de materii

prime si materiale consumabile: pentru materii prime 37.723 lei si pentru
materiale consumabile 81.776 lei.

601 = 308 37.723

6028 = 308 81.776

99
 44. Se inregistreaza consumul materialelor consumabile de natura
obiectelor de inventar date in folosinta in cursul exercitiului in suma de
14.958.015 lei, conform centralizatoarelor bonurilor de consum si inventarelor
intocmite pe locuri de folosinta.

603 = 303 14.958.015

45. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind consumurile

de energie, gaze naturale si apa, valoarea totala a facturilor este de 1.359.082 din
care TVA este de 216.996 lei.

% = 401 1.359.082
605 1.142.086
4426 216.996

46. Se inregistreaza consumul de ambalaje conform centralizatoarelor

bonurilor de consum la nivelul sumei de 34.783 lei.

608 = 381 34.783

47. Se inregistreaza plata primelor de asigurare conform politelor de

asigurare la nivelul sumei de 25.036.507 lei.

613 = 5121 25.036.507

48. Se inregistreaza cheltuielile privind studiile si cercetarile efectuate de

terti, valoarea totala a facturilor este de 44.371.200 lei, din care TVA este de
7.084.477 lei.

% = 401 44.371.200
614 37.286.723
4426 7.084.477

50. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind convorbirile

telefonice si alte prestatii de aceeasi natura, valoarea totala a facturilor este de
199.874.224 lei, din care TVA de 31.912.691 lei.

% = 401 199.874.224
626 167.961.533
4426 31.912.691

100
 51. Se inregistreaza alte prestatii efectuate de terti pe baza facturilor
primate, valoarea totala a facturilor este de 6.109.629 lei, din care TVA de
975.487 lei.

% = 401 6.109.629
628 5.134.142
4426 975.487

52. Se inregistreaza facturile intocmite pentru serviciile prestate tertilor,

valoarea totala a facturilor este de 159.078.972 lei, din care TVA de 25.399.163
lei.

4111 = % 159.078.972
704 133.679.809
4427 25.399.163

53. Se inregistreaza comisioanele si spezele bancare retinute de banca din

conturile de disponibilitati in suma de 217.391.140 lei.

627 = 5121 217.391

54. Se inregistreaza facturile primate de la furnizori privind transportul de

bunuri si de personal, valoarea totala a facturilor este de 9.977.846 lei, din care
TVA de 1.593.101 lei.

% = 401 9.977.846
624 8.384.745
4426 1.593.101

55. Se inregistreaza venituri din chirii incasate de la terti in suma de

323.215.690 lei, din care TVA colectata este de 51.605.866 lei si venituri din
dobanzi in suma de 2.803.359 lei.

5121 = % 326.019.049
706 271.609.823
766 2.803.359
4427 51.605.866

101
 56. Se inregistreaza incasarea creantelor de la clienti in suma de suma de
159.078.972 lei.

5121 = 4111 159.078.972

57. Se inregistreaza ridicarea de la banca a sumei de 1.644.671 lei pentru

acordarea de avansuri de trezorerie.

581 = 5121 1.644.671

5311 = 581 1.644.671

58. Se inregistreaza acordarea de avansuri de trezorerie personalului in

suma de 1.644.671 lei.

542 = 5311 1.644.671

59. Se inregistreaza cheltuieli privind deplasarile pe baza deconturilor de

cheltuieli intocmite de personal ca urmare a justificarilor de avansuri de
trezorerie in suma de 1.644.671 lei.

625 = 542 1.644.671

OPERATII DUPA INVENTARIERE:

60. La stocul de materii prime avem un stoc scriptic de 80 buc. iar stoc
faptic de 75 buc.; minusul nu poate fi imputat iar valaorea lui este de 700.000 lei.

601 = 301 700.000

61. La stocul de materiale avem un stoc scriptic de 200 buc. iar faptic de
180 buc. Valoarea contabila estimate este de 6.000.000 lei. Costul de inlocuire
este de 7.000.000 lei care se imputa gestionarului.

6028 = 3028 6.000.000

4282 = % 8.330.000
7588 7.000.000
4427 1.330.000

102
 62. La stocul de marfuri se descopera un plus evaluat la prêt de vanzare cu
amanuntul de 1.428.000 lei. Adaos commercial 20%.

% = 371 -1.428.000
378 -200.000
607 -1.000.000
4428 -228.000

63. Un utilaj are valoarea contabila de 100.000.000 lei, amortizarea

cumulata de 80.000.000 lei, se constata ca gradul de uzura este de 90%.

6811 = 2813 10.000.000

64. Societatea are o creanta de 5.000.000 lei mai veche de 3 ani si pentru
care nu s-a luat nici o masura de recuperare.

6588 = 4111 5.000.000

65. Se constata o datorie de 16.000.000 lei mai veche de 3 ani pentru care
societatea nu a fost somata sa platesca.

401 = 7588 16.000.000

66. Inchidere TVA

4427 = 4426 228.180.959

4427 = 4423 2.154.070
4423 = 4424 2.154.070

67. Inchidere venituri

% = 121 2.143.912.991
704 133.679.809
706 271.609.823
707 1.704.320.000
7588 23.000.000
7612 10.000.000
766 3.803.359
767 500.000

103
68. Inchidere cheltuieli

121 = % 1.171.817.934
601 11.246.390
6022 450.000
6028 8.579.245
603 14.958.015
605 26.142.086
607 549.000.000
608 34.783
613 25.036.507
614 37.286.723
623 45.250.000
624 57.384.745
625 1.644.671
626 187.961.533
627 317.391
628 15.134.142
635 94.416.681
641 15.557.500
6451 3.422.650
6452 466.725
6453 1.089.025
6458 77.788
6588 20.000.000
666 15.000.000
667 28.000
6811 41.333.334

69. Calculul impozitului pe profit

Venituri = 2.143.912.991 lei

Cheltuieli = 1.171.817.934 lei
121 = 971.620.817 lei
Cheltuieli nedeductibile:
6588 = 15.000.000 lei (sponsorizare)
623 = 25.817.584 lei (depasire 2%=45.250.000 – 19.432.416)
40.817.584 lei
Venituri neimpozabile = 10.000.000 lei (dividendele incasate)

104
Profit Impozabil = 1.002.438.401 (121+cheltuieli nedeductibile)

Impozit pe profit 16% = 160.390.144 lei

Profit net = 811.230.673 lei

691 = 441 160.390.144 lei

121 = 691 160.390.144 lei

70. Repartizarea profitului

129 = 457 811.230.673 lei

71. Impozitul pe dividende

Dividende brute = 811.230.673 lei

Impozit dividende 10% = 81.123.067 lei
Dividende nete = 730.107.606 lei

457 = 446.1 81.123.067 lei

105
3. Situaţie comparativă între formulare de bilanţ în model conform IASC şi conform normelor
naţionale
FORMATUL SITUAŢIILOR
FINANCIARE ANUALE SIMPLIFICATE

Judeţul BUCURESTI__________|_|_| Forma de proprietate __________|3|5|

Persoana juridică SC PSIHOCONTROL SRL_
Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3,
str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7,
sc. A_________, ap. 25_________
Telefon 314.90.72, fax _____________
Număr din registrul comerţului J40/3922/1999
Activitatea preponderentă
(denumire clasă CAEN) Alte activ
privind sanatatea umana
Cod clasă CAEN ____________|8|5|1|4|
Cod fiscal/Cod unic de înregistrare
|R|1|1|7|0|3|5|3|7|_|

Cod 10

BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie 2004

- mii lei -
Nr. Sold la
Denumirea indicatorului rd. -------------------
începutul sfârşitul
anului anului
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01
(ct. 201 + 203 + 205 + 207 + 208
+ 233 + 234 - 2801 - 2803 - 2805
- 2807 - 2808 - 290 - 293*)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 105,375 374,041
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231
+ 232 - 2811 - 2812 - 2813 - 2814
- 291 - 293*)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03
(ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 267
- 296)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 04 105,375 374,041
(rd. 01 la 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
1. STOCURI 05 847,353
(ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331
+ 332 + 341 + 345 + 346 +/- 348
+ 351 + 354 + 356 + 357 + 358
+ 361 +/- 368 + 371 +/- 378 + 381
+/- 388 - 391 - 392 - 393 - 394
- 395 - 396 - 397 - 398 + 4091
- 4428)
II. CREANŢE 06 7,001 117,302
(Sumele ce urmează a fi încasate după
o perioadă mai mare de un an se
prezintă separat.) (ct. 4092 + 411
+ 413 + 418 + 425 + 4282 + 431**)
+ 437**) + 4382 + 441**) + 4424
+ 4428**) + 444**) + 445 + 446**)
+ 447**) + 4482 + 451**) + 452**)
+ 456**) + 4582 + 461 + 473**)
- 491 - 495 - 496 + 5187)
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN 07
SCURT
(ct. 501 + 502 + 503 + 505 + 506 + 508
+ 5113 + 5114 - 591 - 592 - 593 - 595
- 596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08 18,376 1,087,624

107
(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531
+ 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09 25,377 2,052,279
(rd. 05 la 08)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
(ct. 471) 10
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 11 74,108 2,314,676
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169
+ 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408
+ 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427
+ 4281 + 431***) + 437***) + 4381
+ 441***) + 4423 + 4428***) + 444***)
+ 446***) + 447***) + 4481 + 451***)
+ 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581
+ 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV
DATORII CURENTE NETE 12 -48,731 -262,397
(rd. 09 + 10 - 11 - 18)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 56,644 111,644
(rd. 04 + 12 - 17)
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 14
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169
+ 269 + 401 + 403 + 404 + 405 + 408
+ 419 + 421 + 423 + 424 - 426 + 427
+ 4281 + 431***) + 437***) + 4381
+ 441***) + 4423 + 4428***) + 444***)
+ 446***) + 447***) + 4481 + 451***)
+ 452***) + 455 + 456***) + 457 + 4581
+ 462 + 473***) + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI 15
CHELTUIELI

108
 (ct. 151)
I. VENITURI ÎN AVANS 16
rd. (17 + 18), din care:
ct. 131 17
ct. 472 18
J. CAPITAL ŞI REZERVE
1. CAPITAL (rd. 20 la 22) 19 5,000 55,000
din care:
- capital subscris nevărsat (1011) 20
- capital subscris vărsat (1012) 21 5,000 55,000
- patrimoniul regiei (1015) 22
II. PRIME DE CAPITAL 23 5,000
(ct. 104)
III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 24
(ct. 105) Sold D 25
IV. REZERVE 26 51,644 51,644
(ct. 106)
V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27
(ct. 117) Sold D 28
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 29 51,644 811,231
FINANCIAR (ct. 121) Sold D 30
Repartizarea profitului 31 51,644 811,231
(ct. 129)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 32 56,644 111,644
(rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28
+ 29 - 30 - 31)
Patrimoniul public 33
(ct. 1016)
TOTAL CAPITALURI 34 56,644 111,644
(rd. 32 + 33)
------------
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective
**) Solduri debitoare ale conturilor respective

109
 ***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Vitalia Dana-Andreea Numele şi prenumele ______________

Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

Cod 20

CONTUL DE PROFIT ŞI
PIERDERE
la data de 31
decembrie 2003

- mii lei -
________________________________________________________________________________
Nr. exerciţiul financiar
Denumirea indicatorului rd. ____________________
precedent încheiat
________________________________________________________________________________
A B 1 2
_______________________________________________________________________________
1. Cifra de afaceri netă 01 133,811 2,106,610

110
(rd. 02 la 04)
Producţia vândută 02 133,811 405,290
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 1,701,320
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04
2. Variaţia stocurilor
(ct. 711)
Sold C 05
Sold D 06
3. Producţia imobilizată 07
(ct. 721 + 722)
4. Alte venituri din exploatare 08 23,000
(ct. 7417 + 758)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 133,811 2,129,610
(rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi
materialele consumabile 10 20,459 20,276
(ct. 601 + 602)
Alte cheltuieli materiale 11 14,993
(ct. 603 + 604 + 606 + 608)
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi 12 26,142
apă) (ct. 605)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 549,000
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), 14 16,578 20,614
în care:
a) Salarii (ct. 621 + 641) 15 12,250 15,558
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 16 4,328 5,056
socială (ct. 645)
7. a) Amortizări şi provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale şi
necorporale (rd. 18 - 19) 17 8,837 41,333
a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 18 8,837 41,333

111
a. 2) Venituri (ct. 7813) 19
7. b) Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21 - 22)
b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 21
b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 34,289 484,433
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 33,802 370,016
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623
+ 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 487 94,417
vărsăminte asimilate (ct. 635)
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi
activele cedate (ct. 658) 26 20,000
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli (rd. 28 - 29) 27
- Cheltuieli (ct. 6812) 28
- Venituri (ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 80,163 1,157,264
(rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 09 - 30) 31 53,648 972,346
- Pierdere (rd. 30 - 09) 32
9. Venituri din interese de participare 33
(ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616)
- din care, în cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investiţii financiare 35 10,000
şi creanţe care fac parte din activele
imobilizate
(ct. 7611 + 7612)
- din care, în cadrul grupului 36
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 3 3,803
- din care, în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39 500

112
(ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 3 14,303
(rd. 33 + 35 + 37 + 39)
12. Ajustarea valorii imobilizărilor 41
financiare şi a investiţiilor financiare
deţinute ca active circulante (rd. 42 - 43)
- Cheltuieli (ct. 686) 42
- Venituri (ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666) 44 15,000
- din care, în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46 28
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 15,028
(rd. 41 + 44 + 46)
REZULTATUL FINANCIAR:
- Profit (rd. 40 - 47) 48 3
- Pierdere (rd. 47 - 40) 49 725
14. REZULTATUL CURENT:
- Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47) 50 53,651 971,621
- Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 51
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
- Profit (rd. 52 - 53) 54
- Pierdere (rd. 53 - 52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56 133,814 2,143,913
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57 80,163 1,172,292
18. REZULTATUL BRUT:
- Profit (rd. 56 - 57) 58 53,651 971,621
- Pierdere (rd. 57 - 56) 59
19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60 2,007 160,390
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar
în elementele de mai sus (ct. 698) 61

113
 21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 58 - 60 - 61) 62 51,644 811,231
- Pierdere (rd. 59 + 60 - 61) 63
(rd. 60 + 61 - 58)

ADMINISTRATOR,
ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele Vitalia Dana-Andreea Numele şi prenumele ______________

Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

114
 FORMATUL SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE IAS

Judeţul BUCURESTI__________|_|_| Forma de proprietate __________|3|5|

Persoana juridică SC PSIHOCONTROL SRL_ Activitatea preponderentă
Adresa: localitatea BUCURESTI, sectorul 3, (denumire clasă CAEN) Alte activ
str. ALEEA POSTAVARULUI nr. 4A, bl. GC7, privind sanatatea umana
sc. A_________, ap. 25_________ Cod clasă CAEN ____________|8|5|1|4|
Telefon 314.90.72, fax _____________ Cod fiscal/Cod unic de înregistrare
Număr din registrul comerţului J40/3922/1999 _________|R|1|1|7|0|3|5|3|7|_|

Cod 10

BILANŢ
încheiat la data de 31 decembrie 2003

-mii lei-
________________________________________________________________________________
Nr. Sold la
Denumirea indicatorului rd.
începutul sfârşitul
anului anului
________________________________________________________________________________
1
A B 2
________________________________________________________________________________
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 1
2. Cheltuieli de dezvoltare 2
(ct. 203-2803-2903)
3. Copncesiuni, brevete, licente, drepturi 3
si valori similare si alte imob necorporale

115
(ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4. Fondul comercial (ct. 2071-2807-2075) 4
5. Avansuri si imob necorp in curs
(ct. 233+234-2933) 5
TOTAL IMOBILIZARI NECORPORALE (rd. 1 la 5)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri si constructii 7 289,333
(ct. 211+212-2811-2812-2911-2912)
2. Instalatii tehnice si masini 8 76970 60,304
(ct. 213-2813-2913)
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 9 28405 24,404
(ct. 214-2814-2914)
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 10
(ct. 231+232-2931)
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE (rd. 9 la 10) 11 105375 374,041
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Titluri de participare detinute la 12
societatile din grup (ct 261-2961)
2. Creante asupra societatilor din grup 13
(ct. 2671+2672-2965)
3. Titluri sub forma de interese de partic 14
(ct. 263-2963)
4. Creante din interese de participare 15
(ct. 2675+2676-2967)
5. Titluri detinute ca imobilizari 16
(ct. 262+264+265-2962-2964)
6. Alte creante 17
(ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7. Actiuni proprii (ct. 2677-2968) 18
TOTAL: (rd. 12 la 18) 19
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 20 105375 374,041
(rd. 06+11+19)
B. ACTIVE CIRCULANTE

116
 I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 21 9,770
(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026
3028+303+/-308+351+358+381+/-388-391
-3921-3922-3951-3958-398)
2. Productie in curs de executie 22
(ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-3952)
3. Produse finite si marfuri 23 837,583
(ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546+356+
357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3954-
3956-3957-396-397-4428)
4. Avansuri pentru cumparari de stoc (4091) 24
TOTAL: (rd. 21 la 24) 25 847,353
II. CREANŢE
1. Creante comerciale 26 1403 105,529
(ct. 4092+4111+4118+413+418-491)
2. Sume de incasat de la soc grupului 27
(ct. 4511+4518-4951)
3. Sume de incasat din interese de particip 28
(ct. 4521+4528-4952)
4. Alte creante (ct. 425+4282+431+437+4382+ 29 5598 11,773
441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+
+473-496+5187)
5. Creante privind capitalul subscris si 30
nevarsat (ct. 456-4953)
TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 7001 117,302
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1. Titluri de participare detinute la 32
societati din grup (ct. 501-591)
2. Actiuni proprii (ct. 502-592) 33
3. Alte investitii financ pe termen scurt 34
(ct. 5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593
-595 - 596 - 598+5113+5114)

117
TOTAL: (rd. 32 la 34) 35
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 36 18376 1,087,624
(ct. 5112 + 5121 + 5124 + 5125 + 531
+ 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 37 25377 2,052,279
(rd. 25+31+35+36)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 38
D. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 39
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate insitutiilor de credit 40
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
+5192+5198)
3. Avansuri incasate (ct. 419) 41
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 1,251,833
5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 43
6. Sume datorate socitatilor din grup 44
( ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de part 45
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc 46 74108 1,062,843
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426
+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+
+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+
473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 74108 2,314,676
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV 48 -48731 -262,397
DATORII CURENTE NETE
(rd. 37 + 38 - 47 - 62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 49 56644 111,644
(rd. 20 + 48)
G. DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O

118
 PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 50
(ct. 1614+1615+1617+1618+1681-169)
2. Sume datorate insitutiilor de credit 51
(ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191
+5192+5198)
3. Avansuri incasate (ct. 419) 52
4. Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 53
5. Efecte comerciale de platit (ct.403+405) 54
6. Sume datorate socitatilor din grup 55
( ct. 1661+1685+2691+4511+4518)
7. Sume datorate privind interesele de part 56
(ct. 1662+1686+2692+4521+4528)
8. Alte datorii, datorii fiscale si asig soc 57
(ct. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426
+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+
+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+
473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)
TOTAL: (rd. 50 la 57) 58
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
1. Provizioane pentru pensii si alte oblig 59
2. Alte provizioane (ct. 151) 60
TOTAL PROVIZIOANE (rd. 59+60) 61
I. VENITURI IN AVANS (ct. 131+472) 62
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 64 la 66), din care: 63 5000 55,000
- capital subscris nevărsat (1011) 64
- capital subscris vărsat (1012) 65 5000 55,000
- patrimoniul regiei (1015) 66
II. PRIME DE CAPITAL 67 5,000
(ct. 104)
III. REZERVE DIN REEVALUARE Sold C 68
(ct. 105) Sold D 69

119
 IV. REZERVE (rd. 71 la 74) 70 51644 51,644
1. Rezerve legale (ct. 1061) 71 1000 1,000
2. Rezerve pentru actiuni proprii (ct. 1062) 72
3. Rezerve statutare sau contractuale (1063) 73
4. Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 74 50644 50,644
V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 75
(ct. 117) Sold D 76
VI. REZULTATUL EXERCIŢIULUI Sold C 77 51644 811,231
FINANCIAR (ct. 121) Sold D 78
Repartizarea profitului 79 51644 811,231
(ct. 129)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 80 56644 111,644
(rd. 19 + 23 + 24 - 25 + 26 + 27 - 28
+ 29 - 30 - 31)
Patrimoniul public 81
(ct. 1016)
TOTAL CAPITALURI 82 56644 111,644
(rd. 32 + 33)
------------
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective
**) Solduri debitoare ale conturilor respective
***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ______________ Numele şi prenumele ______________

Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

120
Cod 20

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31 decembrie 2003

- mii lei -
________________________________________________________________________________
Nr. exerciţiul financiar
Denumirea indicatorului rd. ____________________
precedent încheiat
________________________________________________________________________________
A B 1 2
_______________________________________________________________________________
1. Cifra de afaceri netă 01 133811 2,106,610
(rd. 02 la 04)
Producţia vândută 02 133811 405,290
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 1,701,320
Venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 04
2. Variaţia stocurilor
(ct. 711)
Sold C 05
Sold D 06
3. Producţia imobilizată 07
(ct. 721 + 722)
4. Alte venituri din exploatare 08 23,000
(ct. 7417 + 758)
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 09 133811 2,129,610
(rd. 01 + 05 - 06 + 07 + 08)
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi
materialele consumabile 10 20459 20,276
(ct. 601 + 602)

121
Alte cheltuieli materiale 11 14,993
(ct. 603 + 604 + 606 + 608)
b) Alte cheltuieli din afară (cu energie şi 12 26,142
apă) (ct. 605)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 13 549,000
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15 + 16), 14 16578 20,614
în care:
a) Salarii (ct. 621 + 641) 15 12250 15,558
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 16 4328 5,056
socială (ct. 645)
7. a) Amortizări şi provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor corporale şi
necorporale (rd. 18 - 19) 17 8837 41,333
a. 1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 18 8837 41,333
a. 2) Venituri (ct. 7813) 19
7. b) Ajustarea valorii activelor circulante 20
(rd. 21 - 22)
b. 1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 21
b. 2) Venituri (ct. 754 + 7814) 22
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 34289 484,433
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 24 33802 370,016
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623
+ 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 25 487 94,417
vărsăminte asimilate (ct. 635)
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi
activele cedate (ct. 658) 26 20,000
Ajustări privind provizioanele pentru riscuri
şi cheltuieli (rd. 28 - 29) 27
- Cheltuieli (ct. 6812) 28
- Venituri (ct. 7812) 29
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 30 80163 1,157,264
(rd. 10 la 14 + 17 + 20 + 23 + 27)

122
REZULTATUL DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 09 - 30) 31 53648 972,346
- Pierdere (rd. 30 - 09) 32
9. Venituri din interese de participare 33
(ct. 7613 + 7614 + 7615 + 7616)
- din care, în cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investiţii financiare 35 10,000
şi creanţe care fac parte din activele
imobilizate
(ct. 7611 + 7612)
- din care, în cadrul grupului 36
11. Venituri din dobânzi (ct. 766) 37 3 3,803
- din care, în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare 39 500
(ct. 762 + 763 + 764 + 765 + 767 + 768)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 40 3 14,303
(rd. 33 + 35 + 37 + 39)
12. Ajustarea valorii imobilizărilor 41
financiare şi a investiţiilor financiare
deţinute ca active circulante (rd. 42 - 43)
- Cheltuieli (ct. 686) 42
- Venituri (ct. 786) 43
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666) 44 15,000
- din care, în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare 46 28
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 47 15,028
(rd. 41 + 44 + 46)
REZULTATUL FINANCIAR:
- Profit (rd. 40 - 47) 48 3
- Pierdere (rd. 47 - 40) 49 725
14. REZULTATUL CURENT:
- Profit (rd. 09 + 40 - 30 - 47) 50 53651 971,621

123
- Pierdere (rd. 30 + 47 - 09 - 40) 51
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:
- Profit (rd. 52 - 53) 54
- Pierdere (rd. 53 - 52) 55
VENITURI TOTALE (rd. 09 + 40 + 52) 56 133814 2,143,913
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30 + 47 + 53) 57 8016 1,172,292
18. REZULTATUL BRUT:
- Profit (rd. 56 - 57) 58 53651 971,621
- Pierdere (rd. 57 - 56) 59
19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 60 2007 160,390
20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar
în elementele de mai sus (ct. 698) 61
21. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 58 - 60 - 61) 62 51644 811,231
- Pierdere (rd. 59 + 60 - 61) 63
(rd. 60 + 61 - 58)
22. Rezultatul pe actiune
- de baza 64
- diluat 65

ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,

Numele şi prenumele ______________ Numele şi prenumele ______________

Semnătura ________________________ Semnătura ________________________

Ştampila unităţii

124
 Situaţiile financiare anuale naţionale, în ultimii ani, încearcă să se apropie
cât mai mult de situaţiile financiare realizate în conformitate cu standardele
internaţionale de contabilitate.
În prezent se poate spune că asemănare perfectă există la Contul de Profit
şi Pierdere, unde în ambele cazuri veniturile şi cheltuielile sunt împărţite după
natura lor, astfel:
- venituri/cheltuieli de exploatare;
- venituri/cheltuieli financiare;
- venituri/cheltuieli extraordinare.
După fiecare categorie de venituri şi cheltuieli se calculează rezultatul
respectivei activităţi. Rezultatul curent este şi el evidenţiat, rezultat după care se
specifică şi impozitul aferent profitului impozabil realizat de societate.
În comparaţie cu situaţiile financiare naţionale, situaţiile financiare după
standarde mai precizează distinct, pe ultimele 2 poziţii ale Contului de Profit şi
Pierdere, şi rezultatul pe acţiune în 2 forme: de bază şi diluat.
În ce priveşte Bilanţul se poate spune şi de acesta că se aseamănă, cu
deosebirea ca cel după standarde este mult mai detaliat.
Ambele se structurează în ordinea creşterii lichidităţii pentru active şi în
ordinea descreşterii exigibilităţii pasivelor societăţii:
Active: active imobilizate – active circulante – casa şi conturi la bănci
Pasive: datorii până la un an – datorii de peste un an – capitaluri proprii
 4. Analiză economico-financiară a societăţii

1. Analiza profitului

1.1. Analiza dinamica si structurala a profitului

1.1.1. Analiza dupa natura cheltuielilor

Modificare
2003 2004 abs.
Capital propriu 56,644 111,644 55,000
Total Active 56,644 111,644 55,000
Venit vanz Marf 0 1,701,320 1,701,320
Prod vanduta 133,811 405,290 271,479
Cifra de afaceri 133,811 2,106,610 1,972,799
Ven din Prod Stocata 0
Ven din Prod Imobil 0
Chelt cu Marf 0 549,000 549,000
Chelt cu Mat Pr 20,459 61,411 40,952
Chelt cu lucr Terti 34,289 464,433 430,144
Chelt cu impoz 2,007 253,110 251,103
Chelt cu pers 16,578 20,614 4,036
Venit din proviz 0 0 0
ch cu amort si prov 8,837 41,333 32,496
Alte ven exploat 0 23,000 23,000
alte chelt exploat 0 20,000 20,000

Cheltuieli cu Amortizari si provizioane 8,837 41,333 32,496

2,002 2,003 Modificare

Venituri din Exploatare Total 133,811 2,129,610 1,995,799
Chelt pt Exploat Total 80,163 1,157,264 1,077,101
Rezultatul din Exploatare 53,648 972,346 918,698
Venituri Financiare Total 3 14,303 14,300
Cheltuieli Financiare Total 0 15,028 15,028
Rezultatul Financiar 3 -725 -728
Rezultatul Curent 53,651 971,621 917,970
Venituri Extraordinare Total 0 0 0
Cheltuieli Extraordinare Total 0 0 0
Rezultat Extraordinar 0 0 0
VENITURI TOTALE 133,814 2,143,913 2,010,099
CHELTUIELI TOTALE 80,163 1,172,292 1,092,129
REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 53,651 971,621 917,970
Impozit pe Profit 2,007 160,390 158,383
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 51,644 811,231 759,587

126
 Dupa cum se poate observa din bilantul anterior, activitatea societatii s-a
dezvoltat foarte mult crescand astfel profitul cu 759.587 mii lei.

Ponderea rezultatelor in profitul brut este:

2003 2004
Profit brut 53651 971621
Rezultat expl/Profit brut * 100 99.9944 100.0746
Rezultat fin/Profit brut * 100 0.0056 -0.0746
Rezultat extr/Profit brut * 100 0.0000 0.0000
TOTAL 100.0000 100.0000

Societatea si-a obtinut profitul brut pe baza activitatii de exploatare, in

proportie de 100%, celelalte activitati fiind nesemnificative chiar 0 cum ar fi in
cazul activitatii extraordinare.

Situatia soldurilor intermediare de gestiune se prezinta astfel:

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2003 2004 Modificare
Cifra de afaceri 133,811 2,106,610 1,972,799
Marja Comercială (MC) = (Vânzări de mărfuri - Reduceri asupra vânzărilor) -
Costul de achiziţie al mărfurilor 0 0 0
Producţia exerciţiului (PE) = Producţia vândută + Producţia stocată +
Producţia imobilizată 133,811 405,290 271,479

Valoarea adaugata (VA) = Producţia globală a exerciţiului (MC +PE) -

Consumuri de bunuri şi servicii furnizate de către terţi pentru această producţie(=Chelt cu
MPr, Mat+Ch cu lucr exec. Terti) 79,063 -669,554 -748,617

Excedentul brut de exploatare (EBE) = (VA + Subvenţii de

exploatare primite) - [Cheltuieli cu personalul - Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe
profit)] 60,478 -943,278 -1,003,756

Rezultatul exploatării (RE) = EBE + (Venituri din amortizări şi provizioane +

Alte venituri de exploatare) - (Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele + Alte cheltuieli de
exploatare) 51,641 -981,611 -1,033,252

1.2. Analiza factoriala a profitului

Rez brut = Venit tot * prb

g i = v i/v t * 100
prb i = 1 – ch i/v i

127
∆Rb = R0 – R1 = 971621-53651 = 917970

a) influenta ∆v t = v t1*prb0 – v t0*prbo = (2143913-133814)*0,41 = 832213

prb0 = ∑g i 0* prbi 0/100 = (99,99*0,41 + 0,002*1 + 0*1)/100 = 0,41

gi = vi0/vt0*100 : gi0 = vexpl 0/vtot 0 * 100 = 133811/133814 * 100 = 99,99

gi0 = vfin 0/vtot 0 * 100 = 3/133814 * 100 = 0,002
gi0 = vextr 0/vtot 0 * 100 = 0/133814 * 100 = 0

prb i 0 = 1 – ch i/v i : prb i 0 = 1 – chexpl0/vexpl0 = 1 – 80163/133811 = 0,41

prb i 0 = 1 – chfin0/vfin0 = 1 – 0/3 = 1
prb i 0 = 1 – chextr0/vextr0 = 1 – 0/0 = 1

b) ) influenta ∆prb = v t1*prb1 – v t1*prbo = 2143913 * (0,45 – 0.41) = 85757

prb1 = ∑g i 1* prbi 1/100 = (99,30*0,46 + 0,7*(-0,05) + 0*1)/100 = 0,45

gi = vi1/vt1*100 : gi1 = vexpl 1/vtot 1 * 100 = 2129610/2143913 * 100 = 99,30

gi1 = vfin 1/vtot 1 * 100 = 15028/2143913 * 100 = 0,7
gi1 = vextr 1/vtot 1 * 100 = 0/2143913 * 100 = 0

prb i 1 = 1 – ch i/v i : prb i 1 = 1 – chexpl1/vexpl1 = 1 – 1157261/2129610 =

0,46
prb i 1 = 1 – chfin1/vfin1 = 1 – 15028/14303 = -0,05
prb i 1 = 1 – chextr1/vextr1 = 1 – 0/0 = 1

∆Rb = ∆vt + ∆prb = 832213+85757 = 917970

ACTIVITATI gi0 gi1 prb0 prb1

Exploatare 99,99 99,30 0,41 0,46
Financiara 0,002 0,7 1 -0,05
Extraordinara 0 0 1 1
0,41 0,45

Prin aceasta analiza se observa cresterea rezultatului brut cu 917.970 mii

lei, crestere ce s-a datorat cresterii mai repede a veniturilor decat cea a

128
cheltuielilor, veniturile au crescut fata de anul precedent cu 2.010.099 mii lei si
cheltuielile cu 1.092.129 mii lei.
Cresterea rezultatului brut s-a datorat influentei tuturor factorilor ca sens si
intensitati diferite, dupa cum urmeaza:
- modificarea veniturilor totale a determinat cresterea rezultatului brut cu o
valoare de 832.213 mii lei, ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru
intreprindere;
- modificarea profitului mediu brut la 1 leu venituri totale a determinat
cresterea rezultatului brut cu 85.757 mii lei, reprezentand o situatie favorabila ce
duce la imbunatatirea situatiei firmei, ceea ce demonstreaza o mai buna
gestionare a cheltuielilor si veniturilor.

Rez expl = Venit expl * prex

prex i = 1 – ch ex/v ex

∆Rex = R1 – R0 = 972346 - 53648 = 918698

a) influenta ∆v e = v e1*pre0 – v e0*pre0 = (2129610-133811)*0,41 = 833514

pre = 1 – ch e/v e : pre 0 = 1 – chexpl0/vexpl0 = 1 – 80163/133811 = 0,41

pre 1 = 1 – chex1/vex1 = 1 – 1157264/2129610 = 0,45

b) influenta ∆pre = v e1*pre1 – v e1*pre0 = 2129610 * (0,45 – 0,41) = 85184

∆Re = ∆ve + ∆pre = 833514+85184 = 918698

Cresterea rezultatului din exploatare cu 918.698 mii lei s-a datorat

devansarii ca ritm a veniturilor de catre profitul net la 1 leu venit din exploatare,
adica profitul net a crescut mai repede decat veniturile din exploatare, ceea ce
reprezinta o situatie favorabila, aceasta datorandu-se influentei tuturor factorilor
ca sens si intensitati diferite:
- modificarea veniturilor din exploatare in sensul cresterii cu 918.698 lei,
determinand cresterea rezultatului din exploatare cu 833.514 mii lei, ceea ce este
o situatie favorabila pentru societate;
- modificarea profitului net la 1 leu venituri din exploatare in sensul
cresterii, rezultand o crestere a rezultatului exploatarii cu 85.184 mii lei,
considerate a fi o situatie buna.

129
2. Analiza rentabilitatii pe baza ratelor

2.1. Analiza rentabilitatii financiare

Indicator 2003 2004 Modificare

Venit total/Active totale 1.02 0.88 -0.14
Active totale/capitaluri proprii 2.31 21.73 19.42
Profit/venituri totale 0.39 0.34 -0.05
Rentab fin=profit/capital propriu*100 91.17 643.57 552.40

2.2. Analiza rentabilitatii economice

Indicator 2003 2004 Modificare

Cifra de afaceri/Active totale 1.02 0.87 -0.16

Profit/venituri totale 0.39 0.34 -0.05

Rentab ec=profit/active totale*100 39.50 29.61 -9.88

Dupa analiza rentabilitatii societatii pe baza ratei de rentabilitate

economica si financiara, se poate observa ca acestea au crescut, rata rentabilitatii
financiare in proportie de 552,40% in timp ce rata rentabilitatii economice a
scăzut cu 9,88%. Aceste cresteri mai dovedeste inca o data cresterea societatii
din punct de vedere al activitatii economice si financiare.

Analiza pozitiei financiare

1. Analiza patrimoniului net

PATRIMONIUL NET 2002 = Active totale – Datorii totale

= 130.752 – 74.108 = 56.644

PATRIMONIUL NET 2003 = Active totale – Datorii totale

= 2.426.320 – 2.314.676 = 111.644

∆Patr = Patr 2003 – Patr 2002 = 111.644 – 56.644 = 55.000

Dupa cum se observa patrimoniul net al societatii s-a modificat de la un an

la celalalt cu o valoare de 55.000 mii lei, sumă ce reprezintă mărirea de capital

130
social înregistrată în anul curent. Acest lucru dovedeste ca societatea are o
situatie favorabila, deoarece datoriile nu depasesc valoarea creantelor ceea ce ar
fi adus probleme societatii in ceea ce priveste datoriile neachitate.

2. Analiza corelatiei dintre FR, NFR, TN

Analiza FR,NFR,TN
2003 2004
a) Fondul de rulment net = (Capital
permanent+Cturi regulariz Pasiv) – (Active
imobilizate+Cturi regulariz Activ) -48,731 -262,397
d) NFRN = (Active circulante – Disponibilităţi
băneşti) – (Datorii pe termen scurt – Credite
pe termen scurt) -67,107 -1,350,021
e) TN = FRN - NFRN 18,376 1,087,624

Analizand cei 2 ani analizati constatam ca fondul de rulment a inregistrat

marimi negative, chiar scazand de la un an la altul cu 538,46%, ceea ce
semnifica ca societatea doreste finantarea unei parti a investitiilor sale prin
resurse pe termen scurt. Aceste scaderi s-au datorat cresterii activelor
imobilizate, acestea fiin depasite de resursele permanente ale intreprinderii.
Echilibrul financiar al societatii poate fi mentinut cu conditia ca activele
circulante sa fie foarte lichide.
Cresterea necesarului de fond de rulment a scazut ingrijorator de peste o
mie de ori, lucru ce s-a datorat mai multor factori: datoria fata de furnizori este
mai mare decat ceilalti ani, la fel si datoriile pe termen scurt care au crescut si
ele, creantele au mai scazut fata de celalalt an.

3. Analiza corelatiei creante – obligatii

2003 2004 Modificare

Creante 7,001 117,302 110,301
Datorii 74,108 2,314,676 2,240,568
Datorii - Creante 67,107 2,197,374 2,130,267

A) durata medie a creantelor

Dmc = sold creante /RD CA * 360

131
 Dmc = Dmc 1 – Dmc0 = 1,21 zile

Dmc0 = (SD0/RD CA0)*360 = 7001/133811*360 = 18,83 zile

Dmc1 = (SD1/RD CA1)*360 = 117302/2106610*360 = 20,04 zile

a) Influenta ∆SD = SD1/RD CA0*360 – SD0/RD CA0*360 =

= 117302/133811*360 – 7001/133811*360 = 296,74 zile
b) Influenta ∆RDCA = SD1/RD CA1*360 – SD1/RD CA0*360 =
= 117302/2106610*360 – 117302/133811*360 = -295,54
zile

Dmc = ∆ SD + ∆RDCA = 296,74 – 295,54 = 1,21 zile

B) durata medie a datoriilor

Dmd = sold datorii /RC CA * 360

Dmd = Dmd 1 – Dmd0 = 196,18 zile

Dmd0 = (SC0/RC CA0)*360 = 74108/133811*360 = 199,37 zile

Dmd1 = (SC1/RC CA1)*360 = 2314676/2106610*360 = 395,55 zile

c) Influenta ∆SC = SC1/RC CA0*360 – SC0/RC CA0*360 =

= 2314676/133811*360 – 74108/133811*360 = 6026,94
zile
d) Influenta ∆RCCA = SC1/RC CA1*360 – SC1/RC CA0*360 =
= 2314676/2106610*360 – 2314676/133811*360 = -5831,76
zile

Dmd = ∆ SC + ∆RCCA = 6026,94 – 5831,76 = 195,18 zile

De la un an la altul datoriile au crescut cu mai mult decat creantele ceea ce

influenteaza negative fluxul de disponibil.
4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

2003 2004 Modificare

132
Rata lichiditatii generale= active circulante/datorii
curente*100 34.24 88.66 54.42
Rata lichiditatii rapide= Active - stocuri/datorii
curente *100 176.43 68.22 -108.22
Rata lichiditatii imediate=disponib+inves fin/datorii
curente*100 24.80 46.99 22.19

In timp de rata lichiditatii generale a crescut cu 54,42% in 2003 fata de

2002, celelalte 2 rate ale lichiditatii s-au modificat si ele semnificativ: a scazut
foarte mult, cea a lichiditatii rapide cu 108,22% iar cea a lichiditatii imediate a
crescut cu 22,19%. Aceste lucruri dovedeste ca societatea detine suficiente active
circulante pentru a acoperii datoriile societatii, dar ele sunt formate in mare parte
din active imobilizate, in societate existand foarte putine disponibilitati si active
circulante foarte fluide.
Rata lichiditatii generale semnifica in ce masura banii disponibili si banii
pe care societatea ii va incasa asigura finantarea tuturor datoriilor. Faptul ca
aceasta rata are valori sub 100% asta inseamna ca societatea are lipsa de
lichiditate.
Rata lichiditatii rapide evidentiaza in ce masura banii de care dispune
societatea si cei pe care ii va incasa acopera datoriile curente. Aceasta rata are
valori mai mari de 100%, ceea ce dovedeste puterea de achitare a datoriilor din
activele pe care le detine societatea.
Rata lichiditatii imediate evidentiaza in ce masura banii disponibili ajung
pentru finantarea datoriilor curente.
Aceasta rata este extrem de mica mai ales in 2003 cand are o valoare de
4,19%, ceea ce reprezinta faptul ca societatea nu dispune de bani, putand sa-si
achite datoriile din celelalte active existente la firma.

Rata lichiditatii globale = Active globale/datorii globale * 100

Rata lichiditatii globale 2002 = 130752/74108*100 = 176,43%
Rata lichiditatii globale 2003 = 2426320/2314676*100 = 104,82%
Rata lichiditatii globale evidentiaza in ce masura banii de care dispune in
totalitate asigura finantarea tuturor datoriilor atat pe termen scurt cat si pe cele pe
termen lung.
Aceasta rata evidentiaza ca societatea este solvabila deoarece se
inregistreaza valori mai mari de 100%.

5. Analiza vitezei de rotatie a activului curent

2003 2004 Modificare

133
Vr = AC/CA * 360 68.3 414.6 346.4

Influenta CA = AC0/CA1*360 – AC0/CA0*360 =

= 25377/2106610*360 – 25377/133811*360 = -63,94 zile

Influenta AC = AC1/CA1*360 – AC0/CA1*360 =

= 2426320/2106610*360 – 25377/2106610*360 = 410,29
zile

Viteza de rotatie a crescut in anul 2003 fata de 2002 enorm si anume cu

346,4 zile, influenta cea mai mare asupra acestei rotatii a avut-o activele
circulante fata de cifra de afaceri care a avut o influenta pozitiva de 410,29 zile.

Societatea are o situatie economico-financiara foarte buna, avandu-se

nevoie de urmarirea ei in continuare pentru a mai adduce si alte imbunatatiri cum
ar fi ridicarea lichiditatilor firmei pentru o si mai buna solvabilitate.

134
 5. Sistem informatic pentru Declaratia privind impozitul pe profit
SC PSIHOCONTROL SRL

BALANŢĂ DE VERIFICARE
la data de 31.12.2004

SIMBOL SOLDURI
CONT DENUMIRE CONT SOLD INITIAL RULAJE TOTAL SUME FINALE
D C D C D C D C
1011 capital subscris nevarsat 0,00 0,00 50.000.000,00 50.000.000,00 50.000.000,00 50.000.000,00
1012 Capital subscris varsat 0,00 5.000.000,00 0,00 50.000.000,00 0,00 55.000.000,00 - 55.000.000,00
1041 Prime de capital 0,00 0,00 0,00 5.000.000,00 0,00 5.000.000,00 - 5.000.000,00
1061 Rezerve legale 0,00 1.000.000,00 0,00 0,00 0,00 1.000.000,00 - 1.000.000,00
1068 Alte rezerve 0,00 50.644.085,75 0,00 0,00 0,00 50.644.085,75 50.644.085,75
121 Profit si pierdere 0,00 51.644.085,75 1.383.852.163,75 2.143.438.751,00 1.383.852.163,75 2.195.082.836,75 - 811.230.673,00
129 Repartizarea profitului 51.644.085,75 0,00 811.230.673,00 51.644.085,75 862.874.758,75 51.644.085,75 811.230.673,00 -
212 Constructii 0,00 0,00 310.000.000,00 0,00 310.000.000,00 0,00 310.000.000,00 -
2133 Aparate de masura si control 81.021.500,00 0,00 0,00 0,00 81.021.500,00 0,00 81.021.500,00 -
214 Mobilier, aparatura birotica 28.563.025,00 0,00 0,00 0,00 28.563.025,00 0,00 28.563.025,00 -
2812 Amortizarea masinilor 0,00 0,00 0,00 20.666.667,00 0,00 20.666.667,00 - 20.666.667,00
Amortizarea aparatelor de
2813 masura 0,00 4.051.074,00 0,00 16.666.667,00 0,00 20.717.741,00 - 20.717.741,00
2814 Amortizarea mobilier 0,00 158.683,00 0,00 4.000.000,00 0,00 4.158.683,00 - 4.158.683,00
301 Materii prime 0,00 0,00 12.759.190,00 11.208.667,00 12.759.190,00 11.208.667,00 1.550.523,00 -
3028 Alte materiale consumabile 0,00 0,00 15.347.860,00 7.597.469,00 15.347.860,00 7.597.469,00 7.750.391,00 -
303 Obiecte de inventar 0,00 0,00 15.441.000,00 14.958.015,00 15.441.000,00 14.958.015,00 482.985,00 -
308 Diferente de pret la materii prime 0,00 0,00 85.156,00 119.499,00 85.156,00 119.499,00 - 34.343,00
371 Marfa 0,00 0,00 1.386.355.000,00 548.572.000,00 1.386.355.000,00 548.572.000,00 837.783.000,00 -
378 Diferete de pret la marfuri 0,00 0,00 -200.000,00 0,00 -200.000,00 0,00 - 200.000,00
381 Ambalaje 0,00 0,00 54.989,00 34.783,00 54.989,00 34.783,00 20.206,00 -
4011 Furnizori 0,00 0,00 621.000.000,00 1.412.833.383,00 621.000.000,00 1.412.833.383,00 - 791.833.383,00
4012 Furnizori externi 0,00 0,00 0,00 460.000.000,00 0,00 460.000.000,00 - 460.000.000,00
404 Furnizori de imobilizari 0,00 0,00 368.900.000,00 368.900.000,00 368.900.000,00 368.900.000,00 0,00 0,00
4092 Avansuri furnizori 1.403.361,00 0,00 10.000.000,00 10.000.000,00 11.403.361,00 10.000.000,00 1.403.361,00 -
4111 Clienti 0,00 0,00 2.012.398.972,00 1.908.273.212,00 2.012.398.972,00 1.908.273.212,00 104.125.760,00 -
418 Clienti facturi nesosite 0,00 0,00 833.000.000,00 833.000.000,00 833.000.000,00 833.000.000,00 0,00 0,00
 419 Avansuri clienti 0,00 0,00 1.420.000,00 1.420.000,00 1.420.000,00 1.420.000,00 0,00 0,00
421 Personal -remuneratii datorate 0,00 1.405.775,00 5.062.225,00 15.557.500,00 5.062.225,00 16.963.275,00 - 11.901.050,00
425 Avansuri salariati 0,00 0,00 1.000.000,00 1.000.000,00 1.000.000,00 1.000.000,00 0,00 0,00
4282 Alte creante cu personalul 0,00 0,00 8.330.000,00 0,00 8.330.000,00 0,00 8.330.000,00 -
43111 Cas 24,5% 0,00 408.275,00 408.275,00 3.422.650,00 408.275,00 3.830.925,00 - 3.422.650,00
43112 C.A.A.M.B.P. 0,5% 0,00 0,00 0,00 77.788,00 0,00 77.788,00 - 77.788,00
4312 Cas 9,5% 0,00 204.225,00 204.225,00 1.477.963,00 204.225,00 1.682.188,00 - 1.477.963,00
4313 Fd. San. Unit. 7% 0,00 122.500,00 122.500,00 1.089.025,00 122.500,00 1.211.525,00 - 1.089.025,00
4314 Fd. San. Asig. 6,5% 0,00 122.500,00 122.500,00 1.011.238,00 122.500,00 1.133.738,00 - 1.011.238,00
4371 Somaj 3,5% 0,00 87.500,00 87.500,00 466.725,00 87.500,00 554.225,00 - 466.725,00
4372 Somaj 1% 0,00 17.500,00 17.500,00 144.000,00 17.500,00 161.500,00 - 144.000,00
441 Impozit pe profit 0,00 1.426.636,00 1.426.636,00 160.390.144,00 1.426.636,00 161.816.780,00 - 160.390.144,00
4423 TVA de plata 0,00 0,00 2.154.070,00 2.154.070,00 2.154.070,00 2.154.070,00 0,00 0,00
4424 TVA de recuprat 5.597.910,00 0,00 0,00 2.154.070,00 5.597.910,00 2.154.070,00 3.443.840,00 -
4426 TVA deductibila 0,00 0,00 228.180.959,00 228.180.959,00 228.180.959,00 228.180.959,00 0,00 0,00
4427 TVA colectata 0,00 0,00 230.335.029,00 230.335.029,00 230.335.029,00 230.335.029,00 0,00 0,00
4428 TVA Neexigibila 0,00 0,00 -228.000,00 0,00 -228.000,00 0,00 - 228.000,00
444 Impozit permanenti 0,00 0,00 0,00 1.023.249,00 0,00 1.023.249,00 - 1.023.249,00
446,1 Alte impozite si taxe 0,00 0,00 92.000.000,00 92.000.000,00 92.000.000,00 92.000.000,00 0,00 0,00
446,2 Impozit pe dividende 0,00 0,00 0,00 81.123.067,00 0,00 81.123.067,00 - 81.123.067,00
4471 Comision camera de munca 0,00 13.125,00 13.125,00 116.681,00 13.125,00 129.806,00 - 116.681,00
4472 Fd handicap 0,00 35.000,00 35.000,00 0,00 35.000,00 35.000,00 0,00 0,00
4473 Comision vamal 0,00 0,00 2.300.000,00 2.300.000,00 2.300.000,00 2.300.000,00 0,00 0,00
456 Decontari cu asociatii 0,00 0,00 55.000.000,00 55.000.000,00 55.000.000,00 55.000.000,00 0,00 0,00
457 Dividende 0,00 0,00 81.123.067,00 811.230.673,00 81.123.067,00 811.230.673,00 - 730.107.606,00
462 Creditori diversi 0,00 70.265.000,00 0,00 0,00 0,00 70.265.000,00 - 70.265.000,00
5121 Conturi curente la banca 605.122,00 0,00 2.392.018.020,00 1.323.941.605,00 2.392.623.142,00 1.323.941.605,00 1.068.681.537,00 -
5191 Credit bancar 0,00 0,00 115.000.000,00 115.000.000,00 115.000.000,00 115.000.000,00 0,00 0,00
5311 Casa 17.770.960,75 0,00 5.822.446,00 4.650.446,00 23.593.406,75 4.650.446,00 18.942.960,75 -
542 Avans de trezorerie 0,00 0,00 2.644.671,00 2.644.671,00 2.644.671,00 2.644.671,00 0,00 0,00
581 Viramente interne 0,00 0,00 3.050.446,00 3.050.446,00 3.050.446,00 3.050.446,00 0,00 0,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 0,00 0,00 11.246.390,00 11.246.390,00 11.246.390,00 11.246.390,00 0,00 0,00
6022 Chelt. privind combustibilul 0,00 0,00 450.000,00 450.000,00 450.000,00 450.000,00 0,00 0,00
Chelt. privind alte mat.
6028 consumabile 0,00 0,00 8.579.245,00 8.579.245,00 8.579.245,00 8.579.245,00 0,00 0,00
603 Chelt cu obiecte de inventar 0,00 0,00 14.958.015,00 14.958.015,00 14.958.015,00 14.958.015,00 0,00 0,00

136
 605 Cheltuieli cu energia si apa 0,00 0,00 26.142.086,00 26.142.086,00 26.142.086,00 26.142.086,00 0,00 0,00
607 Cheltuieli cu marfa 0,00 0,00 549.000.000,00 549.000.000,00 549.000.000,00 549.000.000,00 0,00 0,00
608 Chelt cu ambalajele 0,00 0,00 34.783,00 34.783,00 34.783,00 34.783,00 0,00 0,00
613 Chelt cu primele de asigurare 0,00 0,00 25.036.507,00 25.036.507,00 25.036.507,00 25.036.507,00 0,00 0,00
614 Chelt cu studiile si cercetarile 0,00 0,00 37.286.723,00 37.286.723,00 37.286.723,00 37.286.723,00 0,00 0,00
623 Cheltuieli cu protocolul 0,00 0,00 45.250.000,00 45.250.000,00 45.250.000,00 45.250.000,00 0,00 0,00
624 Cheltuieli cu transportul 0,00 0,00 57.384.745,00 57.384.745,00 57.384.745,00 57.384.745,00 0,00 0,00
625 Chelt cu deplasarile 0,00 0,00 1.644.671,00 1.644.671,00 1.644.671,00 1.644.671,00 0,00 0,00
626 Cheltuieli cu telefonul 0,00 0,00 187.961.533,00 187.961.533,00 187.961.533,00 187.961.533,00 0,00 0,00
627 Chelt cu serviciile bancare 0,00 0,00 317.391,00 317.391,00 317.391,00 317.391,00 0,00 0,00
Chelt. cu servicii executate de
628 terti 0,00 0,00 15.134.142,00 15.134.142,00 15.134.142,00 15.134.142,00 0,00 0,00
635 Chelt. cu impozitele si taxele 0,00 0,00 94.416.681,00 94.416.681,00 94.416.681,00 94.416.681,00 0,00 0,00
641 Cheltuieli cu salariile 0,00 0,00 15.557.500,00 15.557.500,00 15.557.500,00 15.557.500,00 0,00 0,00
6451 Cheltuieli cu asig sociale 0,00 0,00 3.422.650,00 3.422.650,00 3.422.650,00 3.422.650,00 0,00 0,00
6452 Cheltuieli cu somajul 0,00 0,00 466.725,00 466.725,00 466.725,00 466.725,00 0,00 0,00
6453 Cheltuieli cu sanatatea 0,00 0,00 1.089.025,00 1.089.025,00 1.089.025,00 1.089.025,00 0,00 0,00
6458 Alte cheltuieli privind salariile 0,00 0,00 77.788,00 77.788,00 77.788,00 77.788,00 0,00 0,00
6588 Alte cheltuieli 0,00 0,00 20.000.000,00 20.000.000,00 20.000.000,00 20.000.000,00 0,00 0,00
666 Cheltuieli cu dobanzile 0,00 0,00 15.000.000,00 15.000.000,00 15.000.000,00 15.000.000,00 0,00 0,00
667 Cheltuieli cu sconturile 0,00 0,00 28.000,00 28.000,00 28.000,00 28.000,00 0,00 0,00
Chelt. excep. privind
6811 amortizarea imobil. 0,00 0,00 41.333.334,00 41.333.334,00 41.333.334,00 41.333.334,00 0,00 0,00
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0,00 0,00 160.390.144,00 160.390.144,00 160.390.144,00 160.390.144,00 0,00 0,00
704 Venituri din lucrari executate 0,00 0,00 133.679.809,00 133.679.809,00 133.679.809,00 133.679.809,00 0,00 0,00
706 Venituri din redevente si chirii 0,00 0,00 271.609.823,00 271.609.823,00 271.609.823,00 271.609.823,00 0,00 0,00
707 Venituri din vanzarea marfurilor 0,00 0,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 1.701.320.000,00 0,00 0,00
7588 Alte venituri din exploatare 0,00 0,00 23.000.000,00 23.000.000,00 23.000.000,00 23.000.000,00 0,00 0,00
7612 Venituri din operatii de capital 0,00 0,00 10.000.000,00 10.000.000,00 10.000.000,00 10.000.000,00 0,00 0,00
766 Venituri din dobanzi 0,00 0,00 3.803.359,00 3.803.359,00 3.803.359,00 3.803.359,00 0,00 0,00
767 Venituri din sconturi 0,00 0,00 500.000,00 500.000,00 500.000,00 500.000,00 0,00 0,00
TOTAL 186.605.964,50 186.605.964,50 14.533.996.266,75 14.533.996.266,75 14.720.602.231,25 14.720.602.231,25 3.283.329.761,75 3.283.329.761,75

137
 DECLARAŢIE
101 PRIVIND
IMPOZITUL PE
PROFIT
Pe anul ....

DATE DE IDENTIFICARE ALE

PLĂTITORULUI
COD DE R11703537
ÎNREGISTRARE FISCALĂ:
Denumire: SC PSIHOCONTROL SRL
Judeţ/Sector: 3 Localitate: BUCURESTI
Strada: Al. Postavarului Număr: 4A Bloc: GC7 Scara: A
Cod
Ap.: 25 poştal: Telefon: 3142357
Cont bancar 8,11E+08
Banca Număr cont

lei
Nr. Crt. DENUMIRE INDICATORI SUME
1 Venituri din exploatare 2.129.609.632,00
2 Cheltuieli aferente veniturilor din exploatare 1.317.180.078,00
3 Profit/pierdere din exploatare (rd.1-rd.2) 812.429.554,00
4 Venituri financiare 14.303.359,00
5 Cheltuieli financiare 15.028.000,00
6 Profit/pierdere financiar(ă) (rd.4-rd.5) -724.641,00
7 Venituri extraordinare
8 Cheltuieli extraordinare
9 Profit/pierdere extraordinar(ă) (rd.7-rd.8)
10 Total profit/pierdere (rd.3+rd.6+rd.9) 811.230.673,00
11 Sume de natura veniturilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării
12 Sume de natura cheltuielilor rezultate ca urmare a transpunerii sau retratării
13 Profit/pierdere (rd.10+rd.11-rd.12) 811.230.673,00
14 Amortizarea deductibilă fiscal
15 Cheltuieli cu dobănzile şi dif de curs val ded fiscal, care sunt reportate din per prec
16 Sume pt majorarea fondului de rezervă (5% din profit, până la 20% din capital)
17 Sume pt constituirea sau majorarea rezervelor de către: BNR, bănci
18 Alte sume deductibile în limitele legii
19 Total deduceri (rd.14 la rd. 18)
20 Dividendele primite de la altă persoană juridică română
21 Alte venituri neimpozabile 10.000.000
22 Total venituri neimpozabile (rd.20+rd.21) 10.000.000
23 Profit/pierdere (rd.13-rd.19-rd.22) 801.230.673,00
24 Cheltuieli cu impozitul pe profit 160.390.144,00
25 Impozitul pe venitul realizat în străinătate
26 Amenzi, dobânzi pt plata cu întârziere, penalităţi de întărziere datorate către autorităţi 15.000.000,00
27 Cheltuieli de protocol ce depăşesc limita prevăzută de lege 25.817.584
28 Cheltuieli de sponsorizare care depăşesc limita prevăzută de lege
29 Cheltuieli cu amortizarea contabilă nedeductibilă fiscal
30 Sume pt constituirea sau majorarea provizioanelor, rezervelor peste limita legală
31 Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pt per următoare
32 Cheltuieli cu dobânzile şi dif de curs valutar neded fiscal, reportate pt per următoare
33 Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile
34 Pierderi din surse externe, calculate pe fiecare sursă de venit
35 Alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal
36 Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la rd.35) 201.207.728
37 Total profit impozabil/pierdere înaintea de reportarea pierderii (rd.23+rd.36) 1.002.438.401,00
38 Pierdere fiscală de recuperat din anii precedenţi
39 Profit impozabil/pierdere (rd. 37-rd.38) 1.002.438.401,00
40 Total impozit profit, din care: 160.390.144
40,1 Impozit aferent profitului ce se impune cu cota de 16% 160.390.144
40,2 Impozit de 5% pe venit în cazul contrib ce desfăşoară activ de natura barurilor de noapte
40,3 Impozit aferent profitului obţinut printr-un sediu permanent în România
41 Credit fiscal, din care
41,1 Credit fiscal extern
42 Impozit pe profit scutit
43 Reduceri de impozit calculate conform legii
44 Total credit fiscal (rd. 41 la rd. 43)
45 Impozit pe profit datorat (rd.40-rd.44) 160.390.144

139
46 Impozit pe profit declarat pt anul de raportare prin Declaraţiile privind oblig la bugetul de stat 160.390.144
47 Impozit pe profit de plată (rd.45-rd.46) 0
48 Impozit pe profit de recuperat (rd. 46-rd.45) 0

49 Alte informaţii referitoare la calculul impozitului pe profit

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din această declaraţie sunt corecte şi complete.
Prezentul titlu de creanţă devine titlu executoriu, în condiţiile legii.

Nume, prenume VITALIA DANA-ANDREEA Semnătura şi ştampila

Funcţia ADMINISTRATOR

140
 CAP. VI: BIBLIOGRAFIE

1. Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu - „Tratat de contabilitate financiară” vol. II, Ed. Economică,
Bucureşti, 1998
2. Niculae Feleagă şi Liliana Malciu - „Politici şi opţiuni contabile”, Ed. Economică, Bucureşti,
2002
3. Niculae Feleagă - „Sisteme contabile comparate” vol. I, vol. II, vol. III, Ed. Economică,
Bucureşti, 1999
4. Ana Stoian - „Contabilitate şi gestiune fiscală”, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2002
5. Georgeta Vintilă, Magdalena Călin şi Nicoleta Vintilă - „Fiscalitate”, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002
6. Petre Brezeanu - „Fiscalitate”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
7. Isfanescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Camelia Vasilecu - „Analiza economico-
financiara”, Ed. ASE, Bucuresti, 2002
8. Vasile Robu, Georgescu N. „Analiza economico-financiara”, Ed. ASE, Bucuresti, 2001
9. Dorin Zaharia, Felicia Albescu, Irina Bojan, Veronica Ivancenco, Corina Vasilescu -
„Sisteme informatice pentru asistarea deciziei”, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2001
10.Reglementări contabile pentru agenţii economici – Ministerul Finanţelor Publice, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003
11.Standardele Internaţionale de Contabilitate – International Accounting Standards Board,
Ed. Economică, Bucureşti, 2003
12.Codul fiscal al României (Legea nr. 571/2003) – Ministerul Finanţelor Publice, Ed. Moroşan,
Bucureşti, 2004
13.Norme Metodologice de aplicare a Codului Fiscal – Ministerul Finanţelor Publice, Ed.
Moroşan, Bucureşti, 2004

141
14.Ordonanta nr. 83/19.08.2004 – privind modificarea si completarea Legii 571/2003 privind
Codul Fiscal
15.Ordonanta de urgenta nr. 138/29.12.2004 – pentru modificarea si completarea Legii
571/2003 privind Codul Fiscal

142