Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

TEORII SOCIOLOGICE
CONTEMPORANE

Erving Goffman

Student: Hodor Rebecca-Elisabeta

Specializarea:Sociologie, An II, Seria I, Grupa IV

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Eseul de fata face referire la cateva dintre ideile sociologului Erving Goffman, idei pe

care le-am regasit in scrierile lui si in cateva dintre articolele inchinate operelor si carierei

acestuia.

Am ales ca tema de eseu sa scriu despre Erving Goffman si despre lucrarile sale pentru ca

cele pe care le-am citit mi s-au parut foarte interesante, m-au facut sa incep sa vad lumea cu alti

ochii, m-au facut sa constientizez cate probleme sunt in diferite institutii si cum oamenii trebuie

sa suporte anumite regimuri stricte care pentru altii sunt lucruri banale care fac parte din viata de

zi cu zi.

Despre biografia lui Erving Goffman nu se pot spune prea multe pentru ca nu a lasat

nimic scris despre viata sa privata si nici nu a vorbit prea multe despre tineretea sau familia sa. El

a fost cunoscut mai putin ca persoana si mai mult ca personaj.

Erving Goffman s-a nascut in data de 11 iunie 1922, in canada, parintii lui fiind evrei cu

provenienta ucraineana. Acesta si-a petrecut copilaria in orasul Dauphin, oras in care familia sa

si-a deschis o afacere.

Perioada in care acesta a fost adolescent s-a desfasurat intr-un cadru cu presiuni din cauza

“sistemului” lui Hitler si a crizei economice mondiale. Tot in aceasta perioada a adolescentei are

anumite dificultati din cauza tatului sau care nu il aprecia indeajuns pentru eforturile sale depuse

invataturii. In ciuda acestor fapte, Erving Goffman devine pasionat de engleza, chimie, fizica si

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

istorie.

Erving Goffman a fost presedinte al Asociatiei Sociologiei Americane. Acesta abordeaza

teme cu referire la sociologia interactiunii, prin perspectiva dramaturgica si simbolistica si este

una dintre figurile semnificative ale interactionismului simbolic.

El a devenit profesor al Universitatii din California, si si-a inceput cariera ca profesor in

anul 1962 si in 1968 a devenit decan al Universitatii din Pennsylvania in antropologie si

sociologie.

Erving Goffman a fost influentat pe parcursul vietii sale de catre: Herbert Blummer

(sociolog american), Everett Hughes (sociolog), Emile Durkheim (filozof, sociolog francez),

Talcott Parsons (sociolog american), Alfred Radcliffe-Brown (antropolog), Sigmund Freud. Cu

toate acestea Everett Hughes a fost profesorul care l-a influentat cel mai mult pe Goffman, dar

munca sa a fost discutata de multi sociologi contemporani cum ar fi: Anthony Giddens, Pierre

Bourdieu si Jurgen Habermas.

El nu a fost deseori contrazis de catre cercetatorii de orientare microsociologica datorita

faptului ca era un bun observator al interactiunilor umane. Cei mai relevanti critici ai conceptiei

goffmaniene au fost: Alvin Gouldner si Arthur Brittan.

A fost initiatorul dramaturgiei sociologice si in lucrarile sale Erving Goffman ilustreaza

sociologia dramaturgica si consacra ca si obiect de studiu sociologic omul ca fiind actor si fiinta

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

expresiva. Expresivitatea lui implica doua tipuri de activitati si anume: cea pe care individul o

compune verebal si cea asociata conduitei sale, compusa din mai multe actiuni.

Din scrierile sale merita amintite urmatoarele: “The Presentation of Self in Everyday

Life”(1956, 1959), “Strategic Interaction”(1969), “Frame Analyses: An Essey on the

Organization of Expereience” ( 1974), “Stigma: Notes on the Management of Spoiled

Identity”(1963), “Relations in Public: Micro Studies of the Public Order”(1971), “Gender

Advertisments”(1979).

“Viata cotidiana ca spectacol” este una dintre cele mai cunoscute opere ale sale. Aceasta

a fost publica in anul 2003 in Bucursti de Editura Comunicare.ro

Prin intermediul acestei scrieri, Erving Goffman, sugereaza ca viata este precum un teatru

care potretizeaza importanta interactiunii umane si elaboreaza o viziune dramaturgica in

interactiunea umana. Atat interactiunile cat si simbolurile si semnificatia semificatia acestora

ocupa un loc important in “Viata cotidiana ca spectacol”.

In centrul analizei pe care o face sta relatia dintre scena si performare si ia in considerare

toate elementele acesteia, cum ar fi: actorul este asistat de un public si in acelasi timp devine el

insusi un public pentru spectatorii sai, el performeaza intr-un anumit cadru care este format din

culise si scena. Erving Goffman crede ca in situatii diferite noi insine trebuie sa actionam diferit,

si deasemenea crede ca societatea nu este o creatie omegena.

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Goffman sugereaza ca de cele mai multe ori suntem mai mult sau mai putin falsi in

interactiunile cu ceilalti pentru ca nu vom spune ceea ce simtim cu adevarat, vom avea tendinta

mai degraba sa dam o definitie situatiei cu care noi credem ca ceilalti vor fi de acord, si astfel se

creeaza un consens superficial din cauza faptului ca ne ascundem adevaratele noatre opinii.

In momentul in care noi ne aflam in prezenta altora, acestia vor incerca sa obtina cat mai

multe informatii de la noi, pentru a putea sa defineasca situatia. Noi, la randul nostru vom

incerca sa controlam intr-un fel impresia celorlalti despre situatie si despre noi. In concluzie nu

vom transmite decat impresiile pe care noi dorim ca ceilalti sa le aiba despre noi, intr-un mod

presupus involuntar si teatral.

Plecand de la premisa ca atunci cand oamenii trebuie sa performeze in fata unui anumit

public, unele aspecte ar putea discredita impresia cultivata iar alte aspecte ale activitatii

oamenilor sunt accentuate pozitiv, Erving Goffman analizeaza “regiunile si comportamentele

regionale”. In primul caz el spune ca activitatile pe care vrem sa le ascundem publicului se

intampla in “culise”(“backstage”), iar in cel de-al doilea caz faptele se petrec intr-o regiune

expusa, adica pe scena(“front stage”).

Intr-un alt capitol al lucrarii sale, sociologul intelege in primul rand prin sintagma:

“Comunicarea neadecvata a personajului” minimalizarea publicului de catre performeri.

Acest proces se poate desfasura in doua modalitati: prin ridicularizarea performarii rolului si prin

a vorbi despre acesta in termeni care sa il devalorizeze. Goffman vrea defapt sa sugereze ca in

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

cele mai multe cazuri indivizii sunt tratati bine si apreciati in fata, in timp ce in spate sunt

oarecum prost tratati.

In ultimul capitol Erving Goffman prezinta cateva tehnici de gestionare a impresiei si

atributele necesare unui actor pentru a da viata unui personaj. El mai aminteste de asemenea

principalele tipuri de difunctionalitati care pot aparea intr-o performare, pe care el le numeste

intruziuni inoportune sau “fauxpas”-uri. Acestea reprezinta surse de disonanta si stanjeneala,

intrucat performerul fara sa isi dea sema poate sa distruga imaginea propriei echipe, insa de cele

mai multe ori acestea sunt neintentionate. Acestea pot crea stari de nervozitate si agitatie si sunt

resimtite de catre public ca fiind caracteristice individului care proiecteaza un personaj, nu a

personajului pus in scena.

In toata aceasta opera Erving Goffman prezinta viata ca fiind un teatru si importanta

interactiunii umane. Pentru el fiecare individ este “actor” si “personaj”. “Viata cotidiana ca un

spectacol”a declansat anumite schimari in metodologia sociologiei si a avut cel mai mare impact

teoretic si public.

Cea de-a doua carte despre care voi scrie in acest eseu este “Aziluri” - ”Asylums: Essays

on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates”. Anul 1961, anul in care a fost

publicata aceasta carte a marcat cariera sociologului. Aceasta este o alta opera impresionanta a

lui Erving Goffman, cu un impact destul de mare asupra cititorilor. In aceasta carte sociologul

prezinta o analiza mai profunda a comunitatilor din “institutiile totale”,examineaza efectele

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

internarii intr-un spital de psihiatrie si descrie cum acest proces de institutionalizare ii face pe

oameni sa socializeze.

Timp de trei ani Erving Goffman studiaza comportamentele persoanelor spitalizate si

realizeaza studii in Centrul Clinic al Institutului National pentru Sanatate.El a incercat sa

cunoasca viata acelor persoane institutionalizate, asa cum o percep ei prin observare

participativa. El a incercat sa afle toate neregulile care exista intr-o institutie, si de asemenea a

incercat sa ne faca sa ne formam o imagine despre cei care trebuie sa locuiasca acolo.

Fiecare eseu din cele patru care alatuiesc aceasta opera analizeaza o anumita

problematica si ofera si exemple din anumite relatari ale institutionalizatilor.

Institutionalizatii aveau cateva privilegii, care constau in a avea un loc de munca bun, un

pat de calitate si o camera, posibilitatea de a parasi sectia fara supraveghere si respect al

intimtatii.

Angajatii acestor institutii aveau rolul de a se asigura ca acestora nu le scapa anumite

informatii si de a-i supraveghea pe cei institutionalizati. De aceea nici atunci cand sunt vizitati de

rude sau prieteni nu sunt lasati singuri si riscul de stanjeneala creste.

In concluzia cartii Erving Goffman spune ca pacientii psihiatrici sunt legati intr-un mod

mai special si ca trebuie sa accepte locul care li s-a acordat in spital si sa-si usureze viata

inauntrul lui pentru a putea iesi din el.

Erving Goffman se face cunoscut intregii lumi prin prezentarea sinelui:

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

“The Presentation of Self in Everyday life”, in carul caia se foloseste de metaforele artei teatrale

pentru a portretiza importanta actiunilor sociale. De la inceputl acestei scrieri el sustine ca in

situatiile de interactiune directa actorii sociali creeaza asteptari despe ei celorlati si isi formeaza

si ei la randul lor asteptari despre ceilalti.

O alta carte foarte cunoscuta a sociologului este: “Frame Analysis: An Essay on the

Organization of Exeperience “, publicata in anul 1974. Aceasta carte este defapt un studiu al

organizarii experientelor sociale. Rama sau “The frame” reprezinta structura, si vrea sa uneasca

contextul experientelor vietii cu cel individual intr-o singura fotografie.

In incheierea acestui eseu doresc sa reamintesc ca mi-am ales sa scriu depre Erving

Goffman si cateva din lucrarile sale pentru ca a avut o contrubutie foarte mare in sociologie si nu

numai, pentru ca reusit sa se faca cu adevarat remaracat prin scrierile sale si nu in ultimul rand

pentru ca Erving Goffman va ramane una dintre figurile remarcante ale dezvoltarii domeniului

sociologic si cu ajutorul scrierilor lui eu personal am inceput sa vad lumea si din alte perspective.

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Bibliografie:

1. Goffman, Erving, Aziluri, Iași: Polirom (2004)

2. Goffman, E., Viaţa cotidiană ca spectacol, Bucureşti: Comunicare.ro, 2003

3. Blackwood,B.D. (1997). Erving Goffman . http://www.blackwood.org/Erving.htmaccesat in

data de 5.02.2015, ora 19:25

4. .http://cdclv.unlv.edu/archives/interactionism/goffman/huber_09.html, accesat in data de

5.02.2015, ora 19:40

5. http://sociology.about.com/od/Profiles/p/Erving-Goffman.htm, accesat in data de 5.02.2015,

ora 20:07

6. http://www.qreferat.com/referate/psihologie/Ordinea-interacionala-i-emoiil854.php, accesat in

data de 5.02.2015, ora 3:21

7. http://en.wikipedia.org/wiki/Erving_Goffman#Career, accesat in data de 5.02.2015, ora 16:35

8. http://facultate.regielive.ro/referate/sociologie/recenzie-aziluri-erving-goffman-44314.html,

accesat in data de 5.02.2015, ora 18:45

Bucuresti, 2015
 Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Bucuresti, 2015