No 39. Anamneza pacientului .

Antecedente patologice generale

-Pot exista unele boli generale care contraindica sau fac necesare unele masuri speciale pentru
realizarea tratamentului endodontic
- Exemplu: bolile cardiovasculare(HTA),alergiile, bolile de sistem, hepatice renale
-Este bine sa folosim un chestionar imprimat pt nu a uita una sau alta dintre bolile importante
-Uni pacienti necestita tratamente cu antibiotice curativ sau preventiv
-Alti pacienti pot fi purtatori de boli infectioase(hepatite, herpes,SIDA)
-Trebuie sa cunoastem inainte de efectuarea anesteziei daca pacientul urmeaza unele tratamente
medicale pe cale generala ( Atentie la anticoagulant!)
40.Anamneza pacientului. Antecedente patologice dento-parodontale
Este important de cunoscut :
Tratamente anterioare care ar fi putut afecta vitalitatea pulpei dentare
Traumatisme la nivel facial sau dentar
Tratamente ortodontice sau parodontale
-Durerea ste simptomul cel mai des semnalat pt diagnostic
-Este important sa se permita pacientului sa explice principalele lui probleme
-Important de semnalat este factorul timp( debutul durerii, durata acesteia ,repartitia ei
ziua/noapte)
-Localizarea durerii daca poate fi indicat dintele(localizata) sau regiunea ( nelocalizata
Obiectivul anamnezei dento-parodontale este de a determina :
 De ce pacientul s-a recat la stomatolog.
 Daca pacientul a avut recent un tratament dentar care ar putea influenta conditia pulpei
dentare.
 Cand au inceput problemele
 Daca exista factori care infuenteaza pozitiv sau negativ problema lui de exemplu
caldura,rece,presiune sau masticatie.
 Care este frecventa problemei
 Daca exista sangerarea sau prezenta de puroi la nivelul gingiei
 Daca exista mobilitate dentara crescuta.
 Eventuala existenta durerii :
a)Daca exista durere trebuie stabilit unde este localizata (daca pacientul poate identifica area
dintelui responsabil sau daca durerea este difuza)
b)Originea durerii (daca durerea este spontana sau provocata)
c)Daca simptomele durerii pot fi reprodusi
d)Caracterul durerii : (acut,bland,pulsatil)
e)Durata durerii (continua sau intermitenta)
f)Daca durerea este influentata de postura (durere in timpul serii cand pacientul este culcat)

41si 42. Examenul clinic subiectiv si obiectiv al pacientului in endodontie

Se evalueaza simetria faciala.Asimetria fetei poate indica edem de origine dentara sau poate fi
consecinta unui traumatism.In timpul examinarii extraorale se cauta fistule cutanate.
Cu ajutorul unei oglinzi dentare si unei sonde dentare se efectueaza examenul intraoral al tesuturilor
moi si duri.
In examinarea tesuturilor moi se cauta:
 Leucoplachia
  leziuni canceroase si precanceroase ale cavitatii orale
 fistule
 tumefierea tesuturilor sau eriteme
 cicatrici sau semne de chirurgie periapicala antecedenta
Trebuie evaluate integritatea dentitiei si calitatea igienei orale a pacientului.
Inaintea examinarii a tesuturilor dure dentare trebuie sa se usuce coroanele dentare cu ajutorul unui
aspirator chirurgical.Se cauta :
 carii
 eventuale discoloratii ale coroanelor dentare
 conditia lucrarilor stomatologice antecedente.
 Prezenta crepaturilor si fisurilor dentare.
Daca se suspecteaza o leziune parodontala sau o leziune mixta parodontala-endodontica , atunci
este necesara si folosirea unei sonde parodontale.
Percutia :
Testul percutiei determina prezenta unei inflamatiei la nivelul ligamentelor parodontale,dar nu
da informatii despre sanatatea pulpei.Acest test poate fi folosit la diagnosticarea unei
parodontite apicale acute,care este cauzata de inflamatie pulpara ,trauma ocluzala sau boala
parodontala.
Percutia se efectueaza in primul rand usor cu indexul maiini drepte (incepand mereu de la dintele
cel mai putin suspect pentru a nu speria pacientul)
Apoi se efectueaza percutii cu manerul oglinzii dentare pe fetele ocluzale,vestibulare si
linguale.Percutia usoara unui dinte afectat de un proces inflamator la nivelul ligamentului
parodontal o sa provoace durere la pacient iar stomatologul o sa auda un sunet caracteristic –
cracat- .
Un raspuns pozitiv la examenul percutiei este semn cert unui proces inflamator care cuprinde si
spatiul parodontal.
Un raspuns negativ totusi nu este un semn cert de sanatate pentru ca inflamatia periapicala
cronica este asimptomatica.
Examenul percutiei este contraindicat in cazul in care se suspecteaza fracturi sau fisuri dentare.
Palparea :
Examinarea prin palpare consta in aplicarea unei presiuni digitale usoare pe tesuturile moi ale
cavitatii orale.
Cu indexul mainii drepte se aplica o presiune usoara pe area suspecta cu o miscare rulanta.Astfel
ariile dureroase pot fi identificate din cauza raspandirii a inflamatiei de la ligamentul parodontal
la periostul adiacent.
Testul este cel mai eficient atunci cand se efectueaza simultan si la dintele respectiv al
hemiarcadei opuse.
Manevra aceasta poate ajuta la depistarea unei parodontite apicale in faza incipienta.Este utila in
delimitarea marginilor ale arii inflamate (de exemplu un abces alveolar acut) si in localizarea
punctului in care se va efectua insertia bisturiului pentru incizia si drenajul exudatului purulent.
In cazul unui abces,manevra bimanuala poate evidentia daca tumefierea subiacenta este moale
si fluctuanta.
Examinarea bimanuala se efectueaza pentru a investiga conditia limfonozilor submandibulari si
cervicali.
In sfarsit palparea ne da informatii asupra:
 - mobilitatii dentare
- prezentei unei fenestrarii apicale sau unei fracturi alveolare.

sub 59:1-diagnosticul pozitiv,,al pulpitei acute seroase partiale(pe baza evaluarii durerii+examen
obiectiv+teste vitalitate si examen radiologic)
2-trat pulpo odonto conservator prin coafaj direct
3-esec:amputatie vitala sau extirpare vitala cu obt de canal in aceeasi sedinta +trat
restaurator
60planul de tratament in pulpitele ireversibile
60:pulpite ireversibile:1-diagnosticare idem sub 59
2-extirpare vitala cu obt de canal intr o alta sedinta
3-trat restaurator

61planul de tratament in necroza si gangreNA PULPARA SIMPLA:orice necroza se trat ca o

gangrena are 3 etape importante dupa diagnosticul corect idem sub59
1:evidare canal de resturile pulpare si dentinare pana la dentina sanatoasa prin trat mecanic pe
toata lungimea de canal pana la constrictia apicala,rezulta si largirea canalului in vederea
obturatiei
2:trat canal radicular prin sterilizarea canalului radicular prin tratament medicamentos si ag fizici
3:sigilarea spatului endodontic prin obturatie etansa
65:ag patogeni pot fi:externi:fizici-termici,traumatici
chimici:acizi,baze,met grele,subst oxidante
animati:bacterii,ciuperci
interni:avitaminoze,boli de sistem,dismetabolisme sau intoxicatii endogene

Tratament:coafaj direct+amputatie vitala si extirpare vitala

sub 68:inflamatia acuta reversibila(pulpita acuta seroasa partiala)
diag:durere spontana sau provocata dureaza de la cateva min la cateva ore
teste de vitalitate pozitve in secial la rece si curenti electrici
existenta unui proces carios fara deschiderea camerei pulpare si hipersensibilitate pe fundul
cavitatii
67criterii de clasificare a patologiei pulpare(anatomo clinic si terapeutic)
sub 67 criterii de clasificare:inflamatii reversibile:hiperemia si inflamatiile acute seroase partiale
ireversibile:seroasa totala+purulentele partiale si totale
+inchisele si deschisele
iar terapeutic:pulpa fara simptomatologie clinica
pulpa cu simptomatologie dar cu posibilitati reversibile
pulpa cu inflamatie ireversibila
pulpa necrozata

68pulpopatiile reversibile.inflamatia pulpara acuta reverssibila, diagnostic si tratament

sub 69:clasificare pulpopatii ireversibile:acute:seroase partiale
purulente partiale si totale
cronice:inchise-ulceroase si granulomatoase
deschise:propriu-zise si hiperplazice

70 inflamatia pulpara acuta ireversibila, diagnostic si trat

Pulpita acuta seroasa totala-diagnostic pozitiv:
-se stabileste pe caracterul continuu , de mare intensitate a durerii, sensibilitate la percutie in ax,
hipersensibilitate la testele de vitalitate termice.
Pulpita acuta purulenta partiala-diagnostic pozitiv:
-caracter pulsatil al durerii, posibil de localizat
-exacerbarea la cald, diminuarea la rece
-prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare, urmata de exacerbarea si apoi reducerea
durerii
-probe de vitalitate la rece si electrice pozitive la intensitati mai mari decat cele obisnuite.
Pulpita acuta purulenta totala-diagnostic pozitiv:
-caracter pulsatil al durerii, calmarre temporara prin lichide reci , teste de vitalitate reduse,
sensibilitate la percutia in ax si aparitia picaturii de puroi.

Tratamentul –extirpare vitala. In cazul celei purulente totale se practica si un tratament

medicamentos dupa metoda aseptico-antiseptica.

71infl pulpara cronica(pulpite cr inchise) diagnostic si trat

. Diagnostic pozitiv:
-se iau in considerare –scaderea considerabila a vitalitatii la diverse teste de vitalitate la dintii cu
procese carioase profunde sau cu obturatii care nu intereseaza camera pulpara.
-existenta unei carii secundare sau a unei recidive de carie
-daca in cadrul acestei situatii trepanarea exploratoare a peretelui de dentina pulpara evidentiaza
insensibilitate , dar cu sangerare abundenta in momentul lezarii pulpei , se pune diagnostic de pulpita
cronica inchisa
Diagnostic diferential:
-pulpita cronica deschisa ulceroasa- camera pulpara deschisa, pulpa vizibila, ulceratii suprficiale
-necroza pulpara-raspuns negativ la teste de vitalitate , lipsa sensibilitatii la sondarea camerei
pulpare , nu apare sangerare
-pulpita cronica inchisa granulomatoasa-absenta procesului carios sau a obturatiei
-gangrena pulpara-camera pulpara deschisa , lipsa oricarei sensibilitati si sangerari, miros fetid
Tratament- extirpare vitala

72. infl pulpara cronica(pulpite cr deschise) diagnostic si trat

-lipsa durerii si aparitia ei in urmatoarele circumstante-inteparea pulpei cu sonda ce provoaca o

durere vie
-existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare
-sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai la inteparea straturilor mai
profunde
-raspuns pozitiv la teste de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantilor
-raspuns negativ la percutia in ax
Diagnostic diferential:
-pulpita cronica deschisa polipoasa-polip pulpar epitalizat sau neepitalizat si nu exista ulceratie
-neccroza si gangrena, in care la sondarea camerei pulpare si a canalelor pulpare nu apare sangerare
si nici sensibilitate , teste de vitalitate negative
Tratament:- extirparea vitala sau devitala numai in cazul une contraindicatii de anestezie
75 caracteristicile durerii dentinare
76. Caracteristicile dureriipulpare:
-timpul care trece de la impactul agentului cu tesutul pulpar pana la aparitia durerii este extrem de
scurt
-in prima faza durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare si duce la manifestarea mecanismelor
de aparare , iar in a 2a faza prin componenta afectiva duce la modificari vegetative
-mai recent se recunooaste posibilitatea receptionarii impulsurilor nervoase si de catre terminatii
nervoase vegetative si a conducerii lor catre nevrax
-se pare ca indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redusa actioneaza pe fibrele vegetattive ,
in timp ce stimulii puternici actioneaza pe fibrele trigeminale
-se diferentiaza durerea de tip vegetativ cu un caracter surd, continuu, suportabil, imprecis, de cea
transmisa de nervii cranieni cu un caractter paroxiatic, intermitent si bine localizat
77. Caracteristicile durerii periradiculare
78 diagnosticul diferential al odontalgiei
79manifestari alergice care simuleaza durerea de cauza dento parodontala

87)Coafajul indirect intr-un singur timp(o singura sedinta)

Izolarea dintelui
Toaleta cavitatii
Uscarea cavitatii cu jet de aer
Aplicarea in cavitate a unei paste de hidroxid de calciu
Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
Dintele este tinut sub observatie 7-10 zile dupa care se trece la obturatia definitiva daca semnele de
hiperemie au disparut iar pulpa isi mentine vitalitatea . in caz de esec se aplica alte metode
terapeutice.
88)Coafajul indirect in dublu timp
Timpul 1-
Izolarea dintelui,
Toaleta plagii dentinare cu apa oxigernata si neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald si cu bulete sterile
Aplicarea pe fund a cavitatii a pastei cu antibiotice care se aplica in doua moduri
a)cu spatula bucala sau cu o bagheta de sticla se ia o cantitate de pasta de antibiotice ce se
depune in cavitate .Cu un fuloar de ciment se intinde pasta pe fundul cavitatii intr-un strat de
aprox.1mm grosime. Deasupra se aplica o buleta de vata sterila care sa aiba volumul de aprox.1/3din
vol.cavitatii.Totul se acopera cu eugenat de zinc ,asigurandu-se etanseitatea pansamentului
b)pasta cu antibiotice se poate preleva cu ajutorul unei bulete sterile ,ce se introduce in
cavitate ,asigurandu se un contact intim al pastei cu fundul cavitatii.Daca volumul cavitatii permite se
aplica deasupra inca o buleta de vata sterila,care sa nu depaseasca1/3 sin vol.cavitatii.
Totul se acpoera cu eugenat de zinc ,asigurandu-se etanseitatea pansamentlui care se mentine in
ambele situatii timp de 48de ore dupa care se trece la timpul2.
Timpul2-
Izolarea dintelui
Indepartarea eugenatului de zinc ‚
Indepartarea buletei de vata indepartarea urmelor de pasta de antibiotice prin stergerea peretilor cu
bulete sterile umectate in neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald
Aplicarea unei cantitati de pata de hidroxid de calciu ,in cavitate intr –un strat de 1mm grosime
Acoperirea cavitatii cu eugenat de zinc avand grija sa nu se disloce prin presiune ,[asta sau hidroxid
de calciu.

Se mentine pansamentul 7-10 zile timp in care se urmareste evolutia clinica . daca semnele de
hiperemie au cedat si dintele isi pastreaza vitalitatea se procedeaza la aplicarea obturatiei definitive
coronare .Pentru aceasra se modeleaza in eugenatul de zinc obturatia de baza ,dupa care se aplica
obturatia definitiva coronara.In situatia in care obturatia coronara se realizeaza cu materiale
compozite, se aplica ciment fosfat de zinc ,sau CIS.peste stratul de eugenat de zinc lasat ca obturatie
de baza . Daca in intervalul de 7-10 zile durerile se exacerbeaza ,coafajul indirect se considera
nereusit si se recurge la alte metode terapeutice .
No.89 Coafajul direct. Indicatii . Protocol operator.
-Coafajul direct este metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta
izolnanta, neiritanta , cu actiune antiinflamatoare si dentinoneogenetica;
-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie;
-Coafajul se efectueaza la pacienti pana in 30 de ani;
-Coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;
-Coafajul este indicat in deschiderile accidentare ale camerei pulpare ;
-Deschiderile accidentale ale camerei pulpare se realizeaza coafajul direct intr-un timp(pag140 ), pe
cand in inflamatia incipienta a pulpei dentare se realizeaza coafajul direct in dublu timp;(pag141)
In indicatiile si contraindicatiile coafajul direct se tine cont de 2 grupe de factori:factorii generali si
factorii locali.
A.Factorii generali:
-varsta pacientului-coafajul se indica la pacientii pana la 30 de ani,varsta de la care incep ,in
general,metaplaziille regresive ale pulpei dentare;
-starea generala a organismului-coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;
-factorii de ordin social-posibilitatea pacientului de a se prezenta la controalele repetate in cadrul
dispensarizarii;
B.Factorii locali:
-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie.Este contraindicat
coafajul la nivelul molarii de minte ,ectopici,dinti suprasolicitati,dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic.
-Coafajul are indicatii majore in cariile ocluzale,mai putin recomandabil in cariile aproximale cu
evolutie subgingivala si in cariile cervicale.De asemenea este contraindicat in cariile distale ale
molarilor secunzi superiori,deoarece atat accesul cat si vizibilitatea sunt reduse.
-Volumul coroanei si al cavitatii-la dintii cu volum mic ,cavitatea nu va avea adancimea necesara
pentru aplicarea celor doua sau trei straturi de coafaj.
-Starea pulpei dentare.Coafajul este indicat in deschiderile accidentale ale camerei pulpare
,hiperemia preinflamatorie si pulpita acuta seroasa partiala al carui debut nu a depasit 24 de ore.
Tehinica coafajului direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare.
-izolarea dintelui
-indepartarea salivei din cavitate cu bulete sterile
-hemostaza plagii pulpare prin tamponament usor cu bulete sterile sau bulete carbonizate
-degresarea peretilor cavitatii cu buleta imbibata in neofalina
-uscarea cavitatii cu aer caldut
Aplicarea pastea pe baza de hidroxid de calciu cu urmatoarea tehnica:pe o spatula bucala sterila se
ia o cantitate de pasta si se depune in cavitate,pe fundul acesteia.
Aceeasi operatiune se poate efectua cu un fuloar pe suprafata neteda sau depunerea prin pistonare
a pastei din seringa.Dupa depunere,cu un fuloar steril de ciment se aplica pasta cu multa grija pentru
a nu exercita presiuni asupra pulpei,mai intai pe orificiul de deschidere al camerei pulpare si apoi pe
intreg peretele pulpar al cavitatii,intr-un strat de maximun de 1 mm grosime.Deasupra se aplica,tot
fara presiune,eugenat de zinc de consistenta intermediara intre cea chitoasa si cea smantanoasa
,pana la umplerea intregii cavitati.Daca volumul cavitatii permite ,se recomanda,ca dupa
introducerea unei anumite cantitati de eugenat de zinc,ultimul strat sa fie din ciment fosfat de
zinc,pentru a asigura o inchidere etansa si cu o rezistenta mai mare.Pacientul sa fie sub observatie
20-30 zile pentru a se urmari evolutia clinica.Daca in acest interval apar simptome de pulpita acuta
sau simptome de necroza pulpara se trece la indepartarea pulpei dentare.
Coafajul se considera reusit daca in acest interval de timp pacientul nu acuza dureri,sau are numai
usoare dureri la rece ,iar dupa perioada de control,pansamentul este integru si probele de vitalitate
arata o sensibilitate normala.Dupa obturatie coronara definitiva pacientul este dispensarizat si
chemat la controale din 6 in 6 luni,timp de 2 ani de la efectuarea coafajului,controlandu-se vitalitatea
dintelui si integritatea obturatiei coronare.
Tehnica coafajului direct in inflamatia incipienta a pulpei dentare.
Sedinta 1:
-izolarea dintelui
-indepartarea in totalitate a dentinei alterate cu excavatoare Black sau cu o freza sferica mare cu
turatie mica
-hemostaza prin tamponament cu bulete de vata sterila sau bultet de vata usor carbonizate
-toaleta peretilor cavitatii cu bulete umectate in neofalina
-uscarea cavitatii cu jet de aer caldut cu presiune mica
-aplicare pastei de antibiotice dupa urmatoarea tehnica:
Din flaconul de pasta cu antibiotice se ia cu ajutorul unei spatule bucale,o cantitate de pasta ce se
depune pe peretele pulpar al cavitatii.Cu un fuloar de ciment de aplica pasta in contact intim ,dar
fara presiune pe pulpa descoperita si apoi se intinde pe tot peretele care acopera pulpa,intr-un strat
de 1 mm grosime.Deasupra se aplica o buleta de vata sterila al carei volum nu trebuie sa depaseasca
1/3 din vol cavitatii,apoi totul se acopera cu eugenat de zinc aplicat fara presiune.Se mentine
pansamentul 48 de ore.Daca durerile cedeaza se trece la timpul 2,daca nu au cedat complet se
repeta aplicarea pastei cu antibiotice pentru inca 48 de ore
Sedinta a 2-a :
-izolarea dintelui
-se indeparteaza urmele de pasta cu antibiotice stergand peretii cavitatii cu o bucata sterila de vata
umectata in neofalina
-se aplica pe plaga pulpara o pasta pe baza de hidroxid de calciu
-cu un fuloare de ciment se aduce pasta peste orificiul de deschidere al camerei pulpare,avand grija
sa nu exercitam presiuni ,iar restul pastei se intinde pe fundul cavitatii intr-un strat de 1 mm grosime.
-restul cavitatii se umple cu eugenat de zinc cu aceleasi precautii de a nu exercita presiuni asupra
pulpei.Pacientul este rechemat dupa 20-30 de zile,daca nu apar dureri intre timp.
Dupa un interval de 20-30 de zile,lipsa unei simptomatologii dureroase se controleaza integritatea
obt de eugenat de zinc si se efectueaza testele de vitalitate.Daca pacientul nu a avut dureri spontane
si provocate,pansamentul a ramas integru si testele de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala
sau usoara hipersensibilitate,se considera coafajul reusit.SE obtureaza cavitatea definitiv,iar
pacientul este dispensarizat,fiind chemat la cotrol clinic si radiologic din 6 in 6 luni,timp de 2 ani.
90.Ampuatia vitala partiala(coronara).Indicatii.Protocol.
Este metoda chirurgicala prin care se indeparteaza pulpa coronara,dupa insesibilizarea ei prin
anestezie ,mentinandu-se pulpa radiculara vie,sub protectia unui panasament histofil.
Indicatii:
-la copii si la tineri pe molari si premolari ,cu radacinile in curs de formare si in pulpopatiile incipiente
-cand este indicat coafajul direct ,dar acesta nu poate fi efectuat datorita conditiilor anatomo-
topografice nefavorabile dintelui.
Tehnica:
-anestezi prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica cu solutie de xilina 2% cu sau fara
adrenalina sau clorhidrat de procaina 4% cu sau fara adrenalina.
-izolarea dintelui si badijonarea acestuia si a dintilor vecini cu alcool iodat
-exereza resturilor de dentina alterata din cavitatea carioasa cu o freza sferica sau cu linguri Black
-se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare cand acesta exista cu o freza sferica,iar in
situatia in care camera pulpara nu este deschisa se creeaza un acces,tot cu o freza sferica.Se largeste
deschiderea camerei pulpare cu o freza cilindrica,actionand de-a lungul peretilor sau cu o freza
sferica prin miscari de scoatere activa.
- excizia pulpei coronare se face cu lingurile Black ,evitand smulgerea pulpei radiculare
-hemostaza se face prin tamponament cu bulete sterile
-se repereaza orificiile canalelor radiculare cu sonda dentara
-se alege o freza sferica cu diam mai mare decat al orificiului canalului radicular si cu ajutorul ei
realiza in portiunea initiala a canalului un lacas cu o adancime de 1-1,5 mm.
-se face din nou hemostaza prin tampnament ,se curata si se degreseaza peretii camerei pulpare si
cavitatii ,cu bulete imbibate in neofalina si se usuca cu aer cald
-in lacasurile create se aplica pasta de hidroxide de calciu dupa tehnica descrisa anterior si se intinde
pe podeaua camerei pulpare intr-un strat de 1 mm grosime.In restul cavitaii se introduce ,fara
presiune,eugenat de zinc,pana la umplerea completa sau se umple partial cu eugenat ,iar restul
cavitatii se obtureaza cu ciment fosfat de zinc.
Pacientul se tine sub observatie 15-20 zile.Daca in acest interval nu are dureri,semn al unei
complicatii inflamatoare pulpare,se trece la obturarea definitica a cavitatii,dupa ce s-a sculptat in
eugenatul de zinc,lasandu-se o obturatie de baza.
91 amputatia vitala conventionala(cervicala) indic prot oper
Este indicata dupa esecul coafajului direct sau al pulpotomiei partiale si in pulpita reversibila.
Dupa ce se face anestezia si se izoleaza dintele medicul indeparteaza tesutul dentar coronar pt a
expune pulpa.Tesutul este indepartat pana la podeauan pulpara la dintii pluriradiculari sau pana la
jonctiunea smalt-cement la monoradiculari.Se iriga cavitatea cu solutii saline sau anestezice si se
opreste sangerarea cu pansament steril.In cazul in care sangerarea nu se opreste se realizeaza
pulpectomie partiala-indepartarea unei portiuni din pulpa radiculara.Dupa hemostaza se aplica
medicament biostimulator in canalele radiculare si obturatia coronara provizorie

92.Extirpare vitala.Indicatii.Protocol operator.

Indicatii:
-pulpite acute si cronice
-deschidererile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de trat indirect si direct
-hiperestezie si hipersensibilitate dentinara
-abraziuni dentare patologice
-pierderi mari de substanta dura dentare coronara prin carie simpla care impiedica prepararea unei
cavitati cu o froma de retentie satisfacatoare pentru materialul de obturatie
-fracturile dentare coronare care au deschis camera pulpara
-parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul 3
-in scopul realizarii unei coroane de substitutie
-luxatii dentare
-fracturi radiculare in prima si a 2-a treime a radacinii
Timpii operatori:
-anestezie prin infiltratie
-realizarea campului operator
-deschiderea camerei pulpare
-excizia si exereza pulpei coronare
-reperarea orificiilor canalelor radiculare
-extirparea pulpei radiculare
-masurarea lungimii canalelor radiculare
-trat mecanic al canalului radicular
-obturatia de canal
-obturatia definitiva a cavitatii
TEHNICA EXTIRPARII VITALE
1.Insensibilizarea pulpei dentare se ontine prin anestezie plexala sau tronculare periferica cu solutie
de xilina de 2% cu sau fara adrenalina.Pentru completarea anesteziei se poate recurge la instilarea
uneori in camera pulpare a unor anestezice de contact cum ar fi:sol de cocaina ,solutie de
xilina,Dentacalmin si pistonarea lor cu un ac Miller sau Kerr in canalul radicular.
2.Izolarea dintelui-cand usurarea accesului se realizeaza cu turbina intai realizam accesul si apoi
izolarea dintelui.Daca utilizam turatia obisnuita ,crearea accesului se face sub izolare.Dupa izolare
atat dintele in cauza cat si dintii vecini se badijoneaza cu alcool iodat
3.Deschiderea camerei pulpare se face prin trepanarea la locul de electie in cazul dintilor indemni,sau
se usureaza accesul la camera pulpare prin prelungirea activitaii carioare catre locul de electie.
In cazul cariilor aproximale,prelungirea procesului carios catre locul de electie se face cu freza
cilindrica ,la viteze conventionale.
In cazul cariilor cervicale se indeparteaza in totalitate dentina alterata din procesul carios cu freza
aferica,la turatie normala,dupa care se obtureaza cavitatea cu ciment fosfat de zinc si eugenat de
zinc.Camera pulpara se abordeaza pe fata ocluzala dupa tehnica de trepanare a dintilor la locul de
electie.Deschiderea camerei pulpare se face in urmatorul fel:cu o freza sferica ,prin miscari de
introducere si scoatere activa se largeste orificiul de deschidere al camerei pulpare.Se schimba freza
sferica cu o freza cilindrica fara vf si prin miscari de-a lungul peretolor se indeparteaza in totalitate
tavanul camerei pulpare.Controlul deschiderii corecte a camerei pulpare se face cu sonda 17 sau 9-10
care se introduce in camera pulpara si prin miscari de scoatere cu vf tinut perpendicular pe
pereti,simtim daca trecerea intre peretii camerei pulpare si ai cavitatii este continuasau vb sondei
agata.Daca se agata inseamna ca a mai ramas o portiune din tavan care trebuie indepartata cu o
freza cilindrica.Dupa deschiderea corecta a camerei pulpare se indeparteaza resturile se pulpa
coronara cu ajutorul lingurilor BLACK bine ascutite.
4.Reperarea orificiilor canalelor radiculare-cu o sonda dentara se palpeaza podeaua camarei pulpare
evidentiindu-se orificiile canalelor radiculare
5.Extirparea pulpei radiculare-se efectueaza cu acele extractoare de nervi(tirre nerfs).Alegerea acului
se face in functie de diametrul canalului.
Pentru extirpare se procedeaza in felul urmator:acul extractor se introduce totdeauna pe cat posibil
in canalul radicular.Tendinta de a introduce acele in canal pornind de pe suprafetele laterale ale
dintelui sunt sortite de la bun inceput esecului,ele ducand de obicei la indoirea sau chiar ruperea
acului.Pentru a putea introduce acul in axul canalului este necesara sacrificarea de substanta dentara
sanatoasa .Acul de extirpare se introduce in canal pana intalnim o rezistenta.Se retrage un milimetru
pt a degaja vf ,dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360 de grade.Se retrage acul din canal sprijinandu-l
pe unul din dinti
Dupa scoaterea acului ,pulpa dentare se prezinta in urm situati:
a)a fost indepartata in totalitate fiind infasurata pe ac
b)iese in totalitate ,atarnand de vf acului
c)pe acul extractor se observa numai fragmente de pulpa
d)pulpa nu a fost deloc extirpata
6.Masurarea lungimii canalului radicular in extirparea vitala se realizeaza clinic tinand cont de urm
parametrii:
-lungimea medie a dintelui respectiv
-in zona apicala canalul prezinta o ingustare
-eventual compararea lungimii gasite clinic cu lungimea dintelui pe o radiografie
Practic se introduce acul kerr nr.1 sau 2 pana intampinam rezistenta.Se stabileste reper pe suprafat
ocluzala sau marginea incizala.Se retrage acul din canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta
si daca avem o radiografie si cu aceasta.
7.Tratamentul mecanic de canal-se realizeaza cu ajutorul acelor de canal destinate acestui
scop.Scopul tratamentului este de a largi canalele radiculare pt a efectua corect obturatia de canal
Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urm reguli:
-se face dintr-o data pe tot traiectul canalului
-se lucreza in conditii perfecte de asepsie
-nu se trepaneaza apexul,pastrandu-se un bont pulpar apical de 1-1,5 mm
Tratamentul mecanic se incepe cu ace kerr nr 1 cele mai subtiri ,cand canalele sunt stramte si cu ace
kerr nr 2 in canale mai voluminoase.
Daca se lucreaza cu ace kerr se proceaza astfel:acul kerr nr 1 sau 2 se introduce in canal,prin usoare
miscari de propulsie si alunecare in lumenul canalului pana in apropierea apexului.Apoi cu miscari
energice de du-te vino,se racleaza peretii canalului pe toata lungimea.Cand acul kerr nr 1 sau 2 se
misca liber de-a lungul canalului radicular se trece la folosirea acului 3,care se introduce pana in
treimea apicala si cu aceleasi miscari se continua largirea canalului.Se recomanda ca dupa dupa
folosirea a doua ace sa se introduca un ac extractor de nerv pt indepartarea rumegusului rezultat din
raclare.Acul kerr nr 4 se introduce pana in treimea mijlocie,efectuandu-se aceleasi
miscari.Tratamentul se continua cu acele kerr nr 5 si nr 6 ,departandu-se din ce in ce de treimea
apicala si medie,pana ce obtinem un canal in forma de palnie alungita,ingustat spre apex,cu peretii
regulati netezi fara asperitati sau praguri.Se revine apoi la acele kerr nr 1 si nr 2 pt a recontrola
permeabiliatea pana la limita stabilita prin odontometrie.
8.Toaleta canalelor si tratamentul medicamentos
Dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalelor cu ajutorul meselor montatte pe
ace miller .Cu mesele se introduce intai apa oxigenata,care prin efervescenta indeparteaza urmerele
de sange si pulperea de dentina,spuma se indeparteaza cu mese imbibate in alcool,iar degresearea
peretilor se face cu mese imbibate in neofalina.Uscarea canalelorse face cu mese sterile.Dupa
tratamentul mecanic avem de ales intre 2 posibiliati de continuare a tratamentului:
-obturatia de canal in aceeasi sedinta cu extirparea
-efectuarea unui tratament medicamentos si amanarea obturarii canalului pt sedinta urmatoare
Obturatia de canal in sedinta se realizeaza cand avem un canal uscat ,iar stadiul de inflamatie pulpare
nu a depasit pe cel de pulpita seroasa totala.
Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos in urm situatii:
-extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta partiala sau totala
-extirpare in pulpite cronice
-nu putem opri hemoragia pe canal
Tratamentul medicamentos se poate face cu solutie de eugenol,pudra de iodoform,solutie Walkoff
sau alt antiseptic sau pasta cu antibiotice.
Pansamentul se realizeaza prin introducerea in canal a meselor umectate in solutii antiseptice,iar
inchiderea se face cu material de obturatie provizorie.
In cazul in care obturarea canalului a fost amanata pe sedinta urmatoare:
-izolarea dintelui
-indepartarea materialului de obturatie provizorie cu un exacavator bucal sau cu o freza
-indepartarea meselor din calan cu ajutorul acelor extractoare de nervi
-toaleta canalelor cu mese cu apa oxigenata,alcool si uscarea lor cu mese sterile uscate
-obturarea canalului cu acul Lentulo
-se face controlul radiologic al obturatiei de canal
-obturatie coronara definitiva se realizeaza in sedinta a 3-a daca radiografia ne arata ca obstructia de
canal este corect efectuata.

135. Inspectia canalelor radiculare(de pe net)

Inspectia canalelor radiculare se face cu ace Kerr tip pila de dimensiuni mici, cu ace tip Miller.
Apare sangerarea de la nivelul tesutului vascular, din tesutul granulomatos sau de la tesutul pulpar
subiacent. Cu cat distructia pulpei este mai avansata cu atat sangerarea este mai redusa.
Deasemenea poate apare si sensibilitate dureroasa.
· La dintii pluriradiculari poate exista o pluripatologie pulpara cu grade diferite de afectare a
pulpei radiculare din diferite canale.
· Pot exista situatii in care sa exista o PCD (pulpita cronica deschisa) ulceroasa pe toate canalele
sau pe unul din canale sa existe o gangrena pulpara – in acest caz vorbim despre gangrena pulpara
partiala. Tratamentul endodontic se face pentru afectiunea cea mai grava
· De obicei papila gingivala este inflamata – datorita marginilor anfractoase date de procesul
carios, leziuni date de traumatismul alimentar. Pot exista si leziuni pe mucoasa jugala date de
marginile anfractoase ale procesului carios
· Percutia in ax este negativa
· Testele de vitalitate – in functie de gradul de evolutie al PCD exista grade diferite de
sensibilitate

· Simptomatologie subiectiva:
- este posibil sa apara o simptomatologie de PAST atunci cand camera pulpara se obstrueaza
cu alimente si este inca prezent suficient tesut pulpar
- durerile sunt mai mici, pot sa apara spontan
- simptomatologia dispare odata cu indepartarea resturilor alimentare
136. Preevazarea canalelor radiculare (preevazare - cateterizarea cu instrumentar manual - largirea
canalelor radiculare,stergeti ce vi se pare in plus)
Obiectivul prepararii canalului radicular este de a permite o obturatie a cavitatii pulpare.
In prezenta curburilor, acele au tendinta de a merge drept si fac praguri sau daca sunt in
apropierea apexului pot face largirea si eventual deplasarea acestuia in alta pozitie. De aceea se
recomanda precurbarea instrumentelor intracanaliculare inainte de folosirea pentru a combate
memoria elastica. (Weine)
Marshall si Pappin au propus prepararea cavitatii endodontice prin tehnica Crown-Down in
care largirea canalelor incepe de la nivelul coroanei ajungandu-se treptat la apex, precurbarea
instrumentelor fiind considerata inutila de autori.
Se folosesc frezele Gates si ace groase intai in cele 2/3 coronare si apoi se folosesc ace mai
mici pana se ajunge la apex. Principalul scop al acestei tehnici este de a scadea cantitatea de
detritusuri ce poate fi impinsa in spatiul periapical pe timpul tratamentului mecanic.
Goering a asociat tehnicile dinspre coronar Crown-Down Step-Back si a rezultat tehnica Step-
DOwn, care consta in largirea coronara in cazul canalelor curbe, inaintea zonei apicale. Aceasta se
realizeaza folosind o pila introdusa pe 2/3 din lungimea canalului si la aceasta lungime se face numai
pilirea spre lateral folosind ace Hedstrom de la 15-25. Dupa aceasta, se folosesc frezele Gates nr.2 si
3 ptr largirea portiunii coronare a preparatiei. In final se stabileste lungimea canalului si se largeste
pe toata lungimea pana la acul nr 25. De aici se continua cu tehnica step-back
Indiferent de tehnica folosita, succesul in endodontie depinde de doua criterii fundamentale:
- eliminarea completa a continutului canalelor
- obturarea completa tridimensionala a retelei canaliculare
Pentru aceasta trebuie respectate cateva principii fundamentale
1. Tratamentul mecanic trebuie sa respecte anatomia originala a canalului
2. Cu instrumentele de largit nu trebuie sa se depaseasca lungimea de lucru aleasa
3. Utilizarea instrunmentelor trebuie facuta in ordinea crecanda a numerelorm fara a sari niciun
numar
4. Irigarea permanenta a canalului, de obicei cu hipoclorit de sodiu 2,5%
5. Precurbarea tuturor instrumentelor manuale de tratament mecanic, in caz de curburi
6. Recapitularea inseamna revenirea pe canale cu instrumente deja folosite mai inainte, dar de
dimensiuni mai mici, pentru controlul permeabilitatii.
Prepararea propriu-zisa a canalului
Largirea initiala- necesara in special in canalele subtiri.
Principiul alternantei instrumentelor: primul ac care atinge apexul se presupune ca a
respectat anatomia initiala a canalului. Acest lucru se face cu ace Kerr tip pila sau cu un instrument
asemanator, special destinat ptr aceasta operatie MMC
Patrunderea initiala se face cu o miscare liniara continua a instrumentului in directia apicala,
ajutata de o rotatie in sensul acelor de ceasornic de 45(grade) (1/8) cu o intoarcere in pozitia initiala,
fara intreruperea inaintarii liniare si fara retragerea acului.
Dupa folosirea acului pila MMC este utilizat un ac de penetratie MME, cu acelasi nr. Apoi se
foloseste un ac de penetratie MMC cu nr superior, urmat de un ac MME cu acelasi nr. Se va actiona
prin miscari de tractiune cu amplitudine de aprox 2 mm, fara odificari ale traiectoriei initiate.
Alternarea unui instrument de patrundere cu unul de largire va continua pana la nr 15, nr la
care penetrarea initiala este terminata si va incepe largirea canalului pr-zisa.
Eliberarea detritusului organic si a prafului de dentina este asigurata prin miscari ale acului
de largit sub irigatie abundenta.
Largirea, razuirea, realizarea formei canalului
Dupa preparatia initiala care ne-a permis sa determinam lungimea canalului, tratamentul
endodontic se continua cu ceea ce clasic se numeste "punerea in forma a canalului", adica realizarea
simultana a curatarii canalului si largirea lui in functie de obturatia finala pe care o facem.
 Anumiti autori acorda prioritate absoluta prepararii canalului in functie de anatomia lui si
limiteaza largirea la cat este strict necesar ptr obturatie, pornind de la principiul ca aceasta
(obturatia) trebuie sa se adapteze preparatiei. Acest mod de preparare a canalului limitat si care da
prioritate aspectului anatomic este cunoscut sub numele de ampliatie canaliculara
Prepararea canalului este faza cea mai importanta a tratamentului endodontic. Obiectivul
principal consta in eliminarea pe cat posibil completa a continutului organic al sistemului canalicular,
pulpa, tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului mineral
patologic, pulpoliti sau diferiti calculi.
Principalele cerinte
- necesitatea absoluta ptr orice preparatie de a permite o curatare perfecta care
conditioneaza dezinfectarea intregului sistem canalicular
- respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de
reparare a parodontiului apical
- desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia
traiectoria canalului si ptr a preveni greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa
ramane depasirea foramenului apical
- posibilitatea inchiderii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara o punere in forma a
canalului in mod artificial, exagerat.
Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicata a tratamentului. Ea se realizeaza folosind
ace tip pila, burghiu si alte instrumente de canal manuale, mecanice, sonice si ultrasonice.

137. Clasificarea instrumentarului endodontic de largire a canalelor radiculare (de pe net)

Se imparte in doua categorii:
- cele actionate manual
- cele actionate rotativ
Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare, in
vederea curatirii si largirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si parte activa cu sistem
de razuire si sunt de grosimi diferite.
Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in:
-ace tip Kerr- pila – prezinta 10-12 spire pe portiunea activa;
-ace tip Kerr- burghiu – au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf;
-ace Hedstrom – au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca
marime spre varf;
Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se
adapteaza la piesa dreapta sau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in :
-freze burghiu -freze tip Gates -freze tip Reamers

138. Acele Kerr

Pile K (kerr, fille)
Fabricarea: rasucire pe cand, dar schita de otel inoxidabil este, in general, de sectiune
patrata.
Nr de spire este mai ridicat 15-20
Utilizare: Pila este instrumentul endodontic universal si cel mai utilizat. Are o actiune de
razuire a peretilor dentinari: cea mai mare eficacitate este in miscarile de du-te vino, in retragere (de
la apex spre coroana). Permite o buna largire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura, apoi
se retrage acul, dar eficacitatea la aceste miscari este inferioara acului reamer
Avantaje
- instrumentul este mai rigid si mai putin casant decat acul reamer
- spirele mai apropiate si mai numeroase ii confera o rezistenta mai mare decat a
acului reamer. Numeroasele spire in contact cu dentina ofera o importanta zona de lucru. Este foarte
bun ptr largirea canalului, dar mai putin penetrant (ascutit) decat acul reamer
 - spatiul mic de degajare dintre spire antreneaza o mica rapida incarcare a acului,
reducandu-I eficacitatea.
Inconveniente
- cu toata eficacitatea sa, acul pila lucreaza destul de lent
- rigiditate
- este mai putin indicat in cateterism
Indicatii
- instrument aproape "universal"
- largirea canalelor
- determinarea lungimii de lucru
- suprimarea curburilor
- dezobturari dupa folosirea initiala a unui ac burghiu cu acelasi nr

K-Flex (Kerr) - sectiunea este rombica

- mareste eficacitatea
- creste flexibilitatii prin diminuarea largimii instrumentului
- marirea spatiului intre marginile taietoare (active) antreneaza resturile
dentinare in retragere

139.Acele Hedstrom

Fabricarea: confectionat pornind de la o schita conica,de sectiune rotunda, prin uzinare in forma
helicoidala .
Are un profil de conuri suprapuse in spirala ceea ce interzice rotatia completa in canal,din cauza
pericolului de fractura sau blocaj
Pasul spirei cu cat este mai strans cu atat este mai eficace dar si riscul de blocaj sau fractura
creste(creste suprafata care este in contact cu peretii canaliculari)
Utilizare:
Se foloseste numai prin scoatere activa
NU trebuie niciodata folosit in rotatie deoarece se insurubeaza usor si se rupe
Trebuie folosit numai dupa folosirea unui ac pila sau burghiu,cu acelasi diametru
Avantaje si inconveniente:
~ eficace pt ca este foarte activ in razuire
~se uzeaza rapid si este fragil si periculos daca e prost utilizat
~este importanta dozarea fortelor cu care se lucreaza;de preferat sa nu se foloseasca instrumente
mai mici de nr 20
Indicatii
-largirea canalelor
-inlaturarea resturilor din canal
-razuirea peretilor in vederea indepartarii peretelui pana la tesut sanatos sau largirea pentru o
preparare corecta
-eliminarea materialului de obturatie in cazul dezobturarilor
*Eficacitatea unghiurilor helicoidale: acest unghi se masoara intre axul instrumentului si cel al
spirelor si este de: 20 grade pt burghiu 40* pt pilaK 60* pt acele pila H;
Unghiul helicoidal det de asemenea dinamica instrumentelor :
-cel al burghiului ii permite un mod de lucru in rotatie pura
 - unghiul helicoidal al acelor pila k permite sa se lucreze in rotatie si/sau tractiune

140.Acele extractoare de nerv (Acul Tire-Nerf)

Mod de folosire: se patrunde aprox 2/3 in canal, se retrage putin, se face o rotatie de 180 grade
pana se infasoara filetu` pulpar, se retrage acul sprijinit pe pereti
Avantaje si incoveniente:
Acul tire nerf este foarte bun pentru extirparea pulpei vii pt ca este rapid si lasa un camp canalicular
curat.
Nu este foarte flexibil de aceea riscul de fracturare este ff mare.
Indicatii:
~ff limitate,exereza continutului canalicular: tesut pulpar intact,bulete de vata,conuri de
hartie,conuri de argint sau de gutaperca „mobilizate” anterior
~nu trebuie niciodata utilizat in canale curbe sau fine,din cauza riscului mare de fractura

53.Instrumentar rotativ de creare a accesului endodontic:

Frezele endodontice: au miscarea de rotatie de 360 grade si nu lucreaza decat prin
extremitatea sa.
Frezele Gates Glidden:
~au partea activa in forma de flacara cu lamele taietoare lateral cu sau fara vf ascutit
~este instr clasic pentru prepararile mecanice rapide ale treimii sau 2/3 coronare ale canalului
~este des folosita pentru dezobturarea canalelor,pt fixare de pivoturi sau reobturari
~st numerotate de la 1-6; lungimea de la gat la varf=19mm; lung totala=32mm
Utilizare:
`trebuie folosit numai cu viteza scazuta si sub irigare, numai in miscare de retragere;
`se poate controla perfect utilizarea acestui instrument atat dpdv al profunzimii cat si al largimii de
preparare
`dupa unii autori trebuie folosit in ordine crescatoare sau descrescatoare
Indicatii:
-punerea in forma a canalelor in partea superioara(coronara) pt a usura prepararea partii apicale
-dezobturare
Avantaje:permite largirea rapida si cu o anumita securitate a partii superioare a canalului
Dezavantaje:
-este rigida ceea ce ii interzice sa treaca peste curburile canalului si de fapt trebuie desfiintate aceste
interferente in curburi
-este fragila daca este fortata in canal
-realizeaza o forare a canalului
-utilizarea sa este contraindicata la nivelul radacinilor meziale ale molarilor inferiori,unde asimetria
peretelui dentinar obliga la redresarea controlata a curburilor
-face o slefuire de forma cilindrica,putin compatibila cu conicitatea naturala a radacinilor(acest lucru
poate fi compensat prin introducerea frezei pana se fixeaza fara a o forta in directia apicala)
-este un instrument masiv care de la inceput da un diametru mare canalului in partea sa
coronara,facand sa dispara efectul de ghidaj al peretilor asupra instrumentelor manuale in canalele
subtiri(interzice folosirea frezelor Gates inaintea largirii canalului pe toata lungimea sa la un diametru
minim de 25/100mm
-prezinta riscul cailor false(acest risc e diminuat daca instrumentaru nu prezinta un vf activ (taietor)
Freza Reamer Peeso:
Partea activa este lunga cu lamele taietoare laterale formand o spira lejera
Partea activa este cilindrica. Utilizarea este identica cu cea a frezelor Gates,dar pare a fi mai
performanta decat acestea.
Se mai foloseste la degajarea orificiilor canalelor(nu se va netzi cu ea) sau pt deschiderea camerei
pulpare anfractuase.
Freza Beutelrok
Are aceleasi utilizari,iar partea activa este mai lunga.

142 .Instrumentarul rotativ din otel inoxidabil folosit in prelucrarea canalelor

Alesoire(Micro-Mega)
Ac de largit (de alezat). Este un fel de tire nerf prevazut cu 4 randuri de tepi foarte ascutiti si cu un
varf neascutit.
Este in 12 diametre de la nr 15 pana la 80 si cu 2 lungimi de 21mm si 29mm.
Indicatii:
~cateterismul canalelor
~extirparea pulpei
~slefuirea canalului prin miscari de du-te-vino
Avantaje si dezavantaje:
-tepii dirijeaza varful acului in curburile canalului,impiedicandu-l sa atace direct peretii canalului.
-riscul de creare de cai false sau praguri este redus
-se uzeaza rapid
-spalarea dificila ne obliga sa`l aruncam dupa folosire
Girofile(Micro-Mega)
Acest instrument are forma de Hedstrom cu un varf rotunjit.
Este prezentat in seturi cu 15 diametre de la nr.8 la nr.90; trei lungimi: 21mm 25mm 29mm
Utilizare: este folosit dupa razuirea canalului pentru curatarea si netezirea peretilor
NU trebuie folosit pentru slefuirea si largirea canalului ci numai pt finisarea acestuia ,
El lustruieste peretii canalului,usurand astfel obturarea lui.
Avantaje: in canalele curbe si subtiri el nu sufera niciun fel de constrangere,gratie sfertului de tura
pe care il parcuge.
Giropointer(Micro-Mega)
Este o freza foarte scurta (16mm) rigida care are un singur diametru50/100
Utilizare: este folosit pentru reperarea si degajarea orificiilor canalelor.
Endofit(Kerr)
-primul model efectueaza ¼ de tura alternativa asociata cu o miscare de translatie apicala
-al doilea model nu efectueaza decat o miscare de ¼ de tura alternativa
Instrumente noi mecanice adaptate la piesa Giromatic
Rispi(Micro-Mega)
Este un instrument destinat prepararii mecanice a acelor 2/3 coronare ale canalului.
Partea activa este acoperita de spini cu dispozitie helicoidala cu un pas foarte alungit.
Extremitatea neteda imipedicand crearea de praguri. Exista in 6 dimensiuni standardizate.
Utilizare:este introdusa in cele 2/3 coronare ale canalului fara rotatie lucreaza prin retragere in
directia coronara,atingand peretii canalului. Trebuie lucrat sub irigare constanta, canalul trebuie
cateterizat pana la un diametru de 15/1000 inaintea utilizarii Rispi.
Indicatii:prepararea celor 2/3 coronare ce duce la suprimarea interferentelor anatomice si usureaza
prepararea ½ apicale.
Avantaje:
-instrument foarte suplu care poate trece peste curburile neinsemnate
-riscul de fractura este diminuat pt ca instr st flexibile
-permite o largire rapida a volumului canalului cu indepartatrea tuturor interferentelor
Dynatrak
Fabricare: este un instrument identic cu Unifile,dar prevazut pentru a fi folosit pe piesa
Giromatic,este un instr fabricat prin turnare
Este activ decat pe partile laterale, deoarece are un varf neted
Utilizare:
-trebuie imprimate miscari de du-te-vino pana cd patrunde regulat in canal pana la limita apicala
aleasa..Trebuie folosit cu viteza foarte mica.
-este folosit pentr prepararea treimii apicale
Avantaje:
~pasul sau progresiv asigura o mare flexibilitate
~prezenta unui varf neted asigura o securitate de folosire a instrumentului
Dezavantaje:
-pierderea senzatie tactile
-prezenta varfului neted face obligatoriu calibrajul manual al ultimilor 2 mm ai canalului la sfarsitul
preparatie
Heligiro
Instrument confectionat prin turnare,avand 3 lame de sectionare care st eficace numai in rotatie in
sensul acelor de ceasornic Varful neted asigura o securitate satisfacatoare dar impune o calibrare
manuala la sf preparatiei. Este folosit pt prepararea 1/3 apicale a canalului.

Canalul Finder
Se prezinta sub forma unei piese contraunghi ,pune in functiune instrumentatia clasica dar adaptata
la sist de fixare al canalului Finder: pile K , ace pila Hsau SET Hedstrom file. Permite realizarea
mecanica a cateterismului.

143.Frezele de largire a canalului radicular din Ni-Ti

Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente:
Maillefer ProFile Orifices Shapers au conicitate intre5-8% lungime de 19 mm, st folosite pt
prepararea canalului la nivel coronar. Manerul e marcat cu 3 inele colorate.
Maillefer ProFile06 au conicitate de 6% numere de la 15-40 lungimea de 21-25mm.SE utilizeaza la
prepararea portiunii mijlocii a canalului.Maneru e marcat cu 2 inele colorate.
Maillefer ProFile 04 conicitate de 4% cu numere intre 15-90 lungimea 21 mm 25mm 31mm
Se utilizeaza la prepararea portiunii apicale.Manerul e marcat cu 1 inel colorat.
1. Flexibilitatea este cea mai importanta caracteristica,in canalele curbe ia forma canalului
2.Memoria metalului este calitatea sa de a reveni,dupa deformari,la forma initiala ceea ce
este un avantaj la prepararea canalelor curbe cu instrumentar rotativ.
3.Aliajul Ni Ti din care e fabricat ProFile ii confera acului o putere de taiere mai mare decat celelalte
ace din Ni Ti.
Design`ul pilelor Pro File
1. Conicitatea variabila variaza intre 4-8%. Aceasta conicitate marita are avantajul ca se obtine un
canal cu conicitate mai mare in portiunea coronara si cu o ingustare spre apex.
Se realizeaza un contact mai omogen deraclaj intre instrument si dentina din canal si se creaza un
spatiu mai bun pentru irigari si refluarea lichidului.
2.Pe sectiune ProFile are 3 santuri in forma de U si 3 suprafete taietoare mici,ceea ce permite:
-o eliminare mai buna a detritusurilor din canal
- o centrare mai buna in canal
-se diminueaza riscul de suprapreparare a unuia sau altuia dintre pereti evitand fenomenul de
Zipping(perforare a canalului)
-riscul de rupere a instrumentului in canal este redus
3.Varful instrumentelor Maillefer ProFile nu este taietor,are rol de ghidaj in canal.
Astfel se elimina riscul crearii pragurilor sau cailor false si nu se modifica pozitia apexului(Stripinng).
Viteza de lucru :instrumentele sa fie folosite la viteze de lucru constante intre 150 si 350 rotatii/min.
Reguli importante:
1.Sa se exercite o presiune usoara in timpul lucrului in sens apical
2.Trebuie facute miscari usoare de du-te –vino
Desfasurarea tratamentului parcurge 4 etape:
-faza Crown Down
-alegerea lungimii de lucru
-prepararea apicala
-finisarea prepararii
Sistemul Hero-642
~este un instrument Micro Mega din aliaj Ni Ti
~acele st actionate cu o piesa contraunghi speciala
~aliajul Ni Ti este un aliaj foarte flexibil
~are memorie,revine la forma initiala
~este biocompatibil si necoroziv

Sistemul Excalibur
Are o piesa de mana ce produce o miscare vibratorie laterala,aleatorie,cu frecventa joasa(20-25000
rotatii/min. Utilizeaza ace K file modificate. Piesa are incorporat un dispozitiv special de masurare
continua a canalului. Este sigura avand un risc de fractura si praguri false relativ mici. Piesa este
voluminoasa creand dezavantaje.

Sistemul Light Speed

Foloseste o piesa in unghi normala cu o turatie de 750-2000 ture/min la care se monteaza ace tip K
reamer din NiTi active numai la varf pe 1-2 mm
Are aceleasi avantaje si dezavantaje ca la alte instrumente cu partea activa modificata(ex.Canal
Master „U”)
Sistemul PRO TAPER
Permite prepararea inclusiv a canalelor curbe,deoarece prin flexibilitatea lor,instrumentele pot
ramane in pozitie centrala in canal.
148.Procedee de odontometrie clinica
Aceasta metoda se practica patrunzand in canal cu un ac Kerr nr 10 15 20 ales dupa volumul
canalului.
Se avanseaza cu acest ac in canal usor fara miscari de presiune pana simtim in vf acului o rezistenta
datorita constrictiei apicale.Se stab pe ac un punct de reper fie pe fata ocluzala fie pe muchia incizala
la frontali,folosind stoperele.
Acul se scoate si se compara cu lungimea fixata pe Rx si cu lungimea medie cunoscuta a
canalului,daca aceste date corespund inseamna ca s a stabilit corect lungimea canalului si se noteaza
pe fisa.
Metoda clinico radiologica (cu ac in canal)
Efectuarea unei radig cu acul introd in canal pana in zona constrictiei apicale.Stoperul atasat fixeaza
reperul coronar al acului. Pt lungimea corecta se scade din lung masurata pe Rx a acului din
canal,1mm,distanta ce coresp erorii prin modul de expunere a filmului.Se fixeaza stopperul la lung
stabilita si se efect o noua radiografie ce ne va arata cu exactitate zona de constrictie apicala.Aceasta
lungime este lungimea masurata in pulpite si gangrena simpla unde treb sa se pastreze bontul apical.
In parodontitele apicale cronice cu rezorbtii patologice ale procesului apical,cu desfiintarea
constrictieiapicale,varful acului depaseste aceasta zona.
Metoda Dick care utilizeaza o sg Rxsi o formula dupa tipul: D=Ad/a
D=lung reala a dintelui
A=lung acului introdus in canal
d = lung dintelui pe Rx
a=lung acului pe Rx
Radiografia cu sonda bimetalica se face prin introducerea in canal a acelor donda bimetalice Kuralt.
Ele se compun dintr un ac cu mici ineledispuse la distante de 1 mm.
Se efectueaza Rx si se citeste nr segmentelor de opacitate diferite de la portiunea apicala pana la
coroana.Adunand milimetrii de opacitate diferita ce reprezinta fiecare segment, se stabileste
lungimea canalului.
Metode electronice:- se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument
introdus in canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala.
Se impune: uscarea canalului
acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara; acul sa
aibe diametrul corespunzator
Aparate de masura electronica:
Aparate analogice(Endometer,Dentometer)
Aparate audiometrice(Sono Explorer; Neosono M) emit semnal sonor cd acul atinge zona apicala
Aparate digitale(Neosono D) au sist digital de citire
Aparate de inalta frecventa(ultrasonice) care necesita sonde speciale endocanaliculare(Endocater)
Aparat de vizualizare a endodontiului(Radio viziograf) se obtine vizualizarea endodontiului localizarea
precisa a apexului.
149. Procedee de odontometrie radiologica
Exista mai multe tehnici pentru determinarea lungimii de lucru cu radiografii:
-Radiografia cu ac pe canal- tehnica consta in efectuarea unei radiografii cu un ac introdus in canal,
pana in zona de constrictie apicala.stopul care este atasat acului fixeaza reperul coronar al
acului.pentru a obtine lungimea corecta de lucru se scade din lungimea de lucru masurata pe
radiografie 1 mm, distanta ce corespunde erorii prin modul de explunere al filmului
150. Apexlocatoarele
Este o metoda de masura electronica in determinarea lungimii canalului si este frecvent utilizata
datorita preciziei, care se ridica la un procent foarte mare 98%.
Avem 3 tipuri de locator de apex:
-cu rezistenta(sunt usor de operat , prezinta un cap de citire digital, folosesc ace tip kerr, ofera
indicatii sonore) dare le necesita un mediu uscat, necesita calibrare si necesita clestisor pentru buza
cu contact bun
-cu impedanta (opereaza intr un mediu umed, system de masurare analog, nu prezinta clestisor
pentru buza) dar nu are cap de citire digital si necesita sonda captusita(izolata)
-cu frecventa (sunt usor de operat intr un mediu umed, foloseste ace tip kerr, prezinta cap de citire
analog, prezina indicatii sonore si este reincarcabil) dar poate fii scurtcircuitat si necesita un clestisor
pentru buza cu contact bun
Metoda se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus in
canalul radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala -suzuki. Valoarea rezistentei este constanta,
de 6500 ohmi si este folosita pentru determinarea lungimii canalului radicular(sunada).
Prin aparatul sono explorer realizat pe acest principiu, s a reusit determinarea audiometrica a
lungimii canalului radicular.
Acurateatea determinarii este influentata negativ de prezenta unei solutii de sterilizat canalul, cum ar
fi hipocloritul de sodiu, existent unui apex deschis, utilizarea unor ace kerr sub diametrul 0.15, motiv
pentru care se impun la utilizarea acestor aparate cateva masuri ca|: uscarea canalului. Acul introdus
in canal sa nu vina in contact cu un material metallic de restaurare coronara. Acul sa aiba un
diametru corespunzator.
-Aparatele de masura electronica, existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:
-Aparate analogice(endometer, dentometer)
-Aparate audiometrice(sono explorer, neo sono m) care emit semnal sonor cand acul atinge zona
apicala.
-Aparate digitale (neo sono d) care au system digital de citire
-Aparate de inalta frecventa (ultrasonice) care necesita sonde speciale endocanaliculare (endocater)
-Aparat de vizualizarea endodontiului (radioviziograful) ofera posibilitatea de a genera imagini ale
endodontiului, prin captarea, analizarea si creearea de imagini. Cu radioviziogravuf se obtin:
vizualizarea endodontiului(controlul direct al tratamentului endocanalicular), localizarea precisa a
apexului

152. conceptul de tratament chemo-mecanic de canal. Caracteristicile unui irigant ideal

Exista o conceptie terapeutica in care tratamentul mechanic foarte riguros, insotit de spalaturi
abundente endocanaliculare cu substante antiseptic de tipul hipocloritului de sodiu2.5 % este
socotita suficienta, recomandandu se obturarea canalelor dupa acest tratament, chiar in gangrene,
nemaifiind necesare pansamentele medicamentoase intermediare. Sub acest aspect ,in aceasta
conceptie nu exista deosebiri esentiale intre tratamentul mecanic din gangrene si extirparile la dintii
vitali.
Observatiile clinice care atesta unele insuccese ale acestei terapii, precum si studiile microbiologice
au deminstrat ca,de fapt, nu se reuseste prin tratamentul chemo-mecanic indepartarea in totalitate a
germenilor din peretii canalului-deci o sterilizare a acestora-dar se produce o scadere drastica a lor,
care ar fi suficienta pentru a permite obturarea canalelor. Germenii ramasi in peretii cavitatilor vor fii
blocati de catre obturatia de canal si nu vor avea posibilitatea sa se dezvolte.
Un irigant ideal trebuie sa aiba un effect bactericid si fungicid, usurinta introducerii pe canale, sa nu
coloreze tesuturile dure sau mucoasa gingivala, sa nu influenteze calitatile fizico-chimice ale
materialului de obturatie de canal si mai ales etansiezarea lui.
153.Dispozitive de irigare endodontice
Solutiile de irigare au rolul de eliminare mecanica prin antrenarea detritusurilor din canal si
deasemenea rol in dezinfectie(in diminuarea numarului de germeni endocanaliculari)
Se pot folosi seringi obijnuitem din material plastic, dar acul trebuie sa aiba o angulatie intr un unghi
obtuz in 1/3 apicala.
Hipocloritul de sodiu poate fi introdus in canal cu ajutorul seringii cu ace special sau folosit impreuna
cu ultrasunetele. Astfel se pot face spalaturi si cu aparate seciale cu aspiratie (aparate gen Seidner)
in care lichidul este introdus in canal si aspirat cu ajutorul unei canule cu dublu circuit sau cu
dispositive montate la aparate ultrasonice sau sonice. La utilizarea seringilor cu ace special se va avea
grija sa nu fie impins lichidul dincolo de apex.

155. Obiectivele clinice (biologice si mecanice)ale largirii canalului radicular

Obiectivul principal consta in eliminarea, pe cat posibil complete a continutului organic al sistemului
canalicular, pulpa, tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului
mineral pathologic, pulpoliti sau diferiti calculi.
Aceasta preparare trebuie sa respecte structurile biologice periapicale si morfologia initiala a
canalului.
Cerinte:- necesitatea absoluta pentru orice preparative de a permite o curatare perfecta care
conditioneaza dezinfectareaintregului system canalicular
-respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de reparare
ale parodontiului apical
-desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia traiectoria
canalului si pentru a prevenii greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa ramane
depasirea foramenului apical
-respectarea structurilor anatomice aplicale permite stabilirea cu precizie a limitelor terminale
ale preparatiei: jonctiunea cement-dentinara , daca exista, este zona pana la care se face prepararea
- posibilitatea inchideriii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara opunere in forma a
canalului in mod artificial, exagerat.
Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicate a tratamentului.ea se realizeaza folosind ace tip pila,
burghiu si alte instrumente de canal manual, mecanice, sonice si ultrasonice

156. Proprietatile fizico-chimice ale instrumentarului endodontic din Ni-Ti

Flexibilitate net superioara,care rezida din memoria elastic a metalului (shape memory)- ne referim la
capacitatea intrumentelor din Ni-Ti sa revina la forma initiala Superelasticitatea – elasticitatea o
definim ca proprietatea corpurilor de a se deforma in umra actiunii unor forte exterioare si odata ce
aceste forte inceteaza aceste intrumente au abilitatea sa revina la forma initiala. Exista o limita
elastic – component de plastic care nu poate sa se recupereze . de exemplu cand comparam 2 ace de
diametru egal pe sectiune, una din otel inoxidabil si una din ni ti. Atunci putem intelege
supraelasticitatea pe care intrumentele din ni ti o au. Daca aplicam o forta pe un ac de otel inoxidabil
, indoindu-l pana la 80 grade ramane o deformare angulara permanenta de 60 de grade. De aici
rezulta ca gradul de deformare al firelor de otel este de aprox 20 de grade. Chiar daca au un diametru
mai mare aceste instrumente nu sunt atat de rigide,Pe cand daca aplicam o forta la un fir de ni ti
atunci va ramane o deformare de mazim 5 grade.Aceasta proprietate a intrumentelor din ni ti este
avantajoasa deoarece se modeleazza in conformitate cu anatomia canalului.
Duritatea (strength)- instrumentele din ni ti sunt mult mai rezistente stresului la torsionarea in sensul
acelor de ceasornic in comparative cu cele din otel inoxidabil de aceeasi marime si diametru.aceasta
a facut posibila fabricarea unor instrumente rotative care au simplificat foarte mullt prepararea
canalelor radiculare.
Modificarea metaluilui- aliajele din ni ti pt pregatirea canalelor contin 56 la suta nikel si 44 titan. In
alte aliaje un procent mic din cantitaea de nikel este inlokuita de cobalt. Acest aliaj a demonstrat ca
este cel mai biocompatibil material si este foarte rezistent la coroziune.

157. Mecanismul fracturarii instrumentelor rotative din ni ti

Miscarea trebuie facuta du-te vino astfel incat efectul oboselii materialului va fi distribuit pe intreaga
lungime a instrumentului
Stresul de indoire este periculos si daca este foarte intes se pot fractura rapid. Se intampla in 3
situatii:
- in blocare conica
-cand varful este mai mare decat sectiunea canalului care trebuie largit
-cand operatorul exercita o presiune excesiva asupra piesei de mana

Fracturarea este direct asociata cu presiune excesive de torsiune(rasucire) si oboseala.

Oboseala este rezultatul unor presiuni repetate asupra instrumentului in timp ce se prepara un canal
curbm datorita flexiunii acestuia .oboseala metalica apare de obicei la suprafata unde apar defecte.
Un esec se poate intampla fara nici o avertizare

159. Frezele din NiTi tip ProFile.

Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente, care sunt usor de identificat prin inelele colorate de pe
maner.
-Maillefer ProFile Orifice Shapers au conicitate intre 5 si 8 %. Sunt numerotate de la 1 la 6 si au o
lungime de 19 mm. Ele sunt folosite pt prepararea canalului la nivel coronar. Manerul este marcat cu
3 inele colorate.
-Maillefer ProFile 06 au conicitate 6%, numerele de la 15 la 40 si lungime 21-25 mm. Se utilizeaza pt
prepararea portiunii mijlocii a canalului. Manerul sau este marcat de 2 inele colorate.
-Maillefer ProFile 04: conicitate 4%cu numere intre 15 si 90, lungimea 21 mm,25 mm si 31 mm. Se
vor utilize numai la prepararea portiunii apicale. Manerul este marcat cu un singur inel colorat.
Caracteristici: flexibilitate (in canalele curbe ia forma canalului), memoria metalului( revine dupa
deformari la forma initiaala), aliajul Ni-Ti din care este fabricat ProFile confera acului o PUTERE MAI
MARE DE TAIERE decat alte ace din Ni-TI.
162. Frezele din Ni-Ti tip Pro Taper.
Sistemul Pro Taper permite prepararea inclusiv a canalelor curbe, deoarece prin flexibilitatea lor,
instrumentele pot ramane in pozitie centrala in canal.
Acest set de instrumente se constituie din urmatoarele tipuri de freze:
Freze pt preparare ( Shaping Files):
-S1( cu inel violet)- se utilizeaza pt prepararea treimii coronare. Astfel se asigura permeabilizarea
celor doua treimi apicale , prin centrarea frezei in canal.
-S2(cu inel alb)- se utilizeaza pt pregatirea treimii medii.
-Shaping file auxiliary sau Sx- se foloseste in cazul canalelor scurte , inlocuind cele 2 instrumente
descries mai sus.
In treimea apicala pt a obtine o preparatie foarte buna se folosesc freze pt finisare numite Finishing
Files:
-F1( cu inel galben)- este caracterizat printr-o conicitate de 7% la nivelul ultimilor mmsi un varf de
20/100.
-F2( cu inel rosu)- conicitatea sa la nivelul ultimilor mm este de 8%iar varful este de 25/100.
-F3( cu inel albastru)- cu o conicitate de 9% si un varf de 30/100.
Acestea se utilizeaza cu ajutorul piesei contraunghi , lungimea instrumentelor este de 21 si 25 mm iar
folosirea acestora permite o preparare mai rapida si mai usoara avand o conicitate care permite o
mai buna irigare a canalului.

168. Lubrefiantii de uz endodontic

In canalele cu calcificari sau pulpoliti se poate folosi EDTA, la ph 7,3 care prin chelatare indeparteaza
sarurile minerale din obstructie si ramane numai matricea organica.
Se mai pot folosi si alte produse pe baza de EDTA si lubrifiant:
-Septizol;
-Gly-Oxid;
-Largal sau Glyde File Prep- sub forma de gel.
Acest gel se introduce cu o seringa si ace speciale foarte subtiri( de unica folosinta) in canal, dupa
care se efectueaza tratament mecanic obisnuit si spalaturi cu hipoclorit de sodiu 2,5%. Gelul
actioneaza cu hipocloritul de sodium si produce efervescenta . Reactia este usurata de actiunea
instrumentelor de mana sau rotative folosite pt tratamentul mecanic care amesteca hipocloritul cu
gelul. Are si o actiune de lubrifiere. Se spala apoi cu hipoclorit si se repeta aplicarea de gel si
tratamentul mecanic cu acele urmatoare. Unii autori propun utilizarea secventiala a ambelor solutii
pt ca astfel: creste actiunea antibacteriana( hipocloit), creste permeabilitatea dentinara(EDTA),se
reduce tensiunea de suprafata , se favorizeaza contactul medicamentelor cu peretii canalului.
169. Odontometriasievaluareasemnificatieiclinice a masuratorii
Odontometriareprezintadeterminarealungimiicanalului radicular. Lungimea de lucru se
stabilesteprindiferitemetode ,pana la niveluljonctiuniicementodentinarein
vedereapreparariicanalului ,preveniriitraumatizariiparodontiuluiapical in
timpulpreparariisiobturariicanaluluipana la constrictiaapicala.

171. Determinareacalibruluiconstrictieiapicale
Constrictia apicala se stabileste dupa ce am stabilit lungimea de lucru astfel

174. Strategii de baza ale largiriicanalelor.

- debridareaşiinstrumentarea (lărgirea) canalelorradiculare are următoareleobiective:
• îndepărtareapulpeiradiculare
• creareaaccesuluipentruirigarea cu soluţiidezinfectante a întreguluisistem endodontic
• creareaspaţiuluinecesartratamentuluimedicamentosşi a obturaţiei de canal
• menţinereaintegrităţiistructuriiradiculare
- instrumentareacanalelorradicularepoate fi realizată manual şirotativ, conform maimultortehnici
- indiferent de tehnica de instrumentareutilizată, ceamaiadecvatăformăfinalăobţinutăînurma
preparaţieiesteceaconică
- diametrulcanalului radicular trebuiesă fie în final minim la nivelulstopului apical şi maxim la
nivelulorificiului de emergenţă al canalului radicular
- îndepărtareadentineiradicularetrebuierealizată centric, fărădeci a modificaanatomiainiţială a
canalului, curburileacestuia, diametrulconstricţieiapicaleşilungimea de lucrustabilităiniţial
- instrumentareacanalelorradicularetrebuieobligatoriuînsoţită de lavajeendodontice cu soluţii de
irigare, indiferent de tehnicilemanualesaurotativeutilizate; încanaleleradicularetrebuiesă fie
permanentprezentăsoluţia de lavajpe tot timpulinstrumentării
- tratamentulmedicamentos se aplicăîncadrultehnicii de
extirparevitalăînsituaţiaimposibilităţiirealizăriiobturaţiei de canal înaceeaşişedinţă

175. Criteriileurmarite in largireaapicala a canalelorradiculare

La nivelultreimiiapicale ,necesitatiletehnice de obturare a canaluluiimpu o largire de minim 25
sutimi/mm.
O largirecircularamai mica de 25/100 mm (nr.25) nu permite o obturatie de canal etansa
,densasistabile.
Preparareatreimiiapicale se va face intr-o manierafoarteprecisa ,respectandtraiectulcanalicular
anatomic ,evitanddepasireaapexului.
Se vorfolosinumaiinstrumentemanuale.

176. Reguli de baza ale largiriicanalelorradiculare

Tratamentulmecanicpropriu-zisesteexciziachirurgicala a peretilordentinariradicularipana la
indepartarea in totalitate a dentineialteratesiinfectate, petoatalungimeacanalului, pana la nivelul
constrictieiapicale, astfelincatpreparatiasacorespundametodeideobturatiealeasa.

Preparareacanalelorradicularetrebuiesarespectetreireguliprincipale :
1.)-saaiba forma conica, cu bazaspre camera pulparasivarful la constrictiaapicala.
Aceasta forma permiteintroducereasirefulareasolutiilorpentruspalaturi, a substantelor
medicamentoasesi a pastelor de obturatie de canal.
2.)-sarespecteaspectul initial al formeicanalului. Acestaimpunerespectareacurburilorradiculare
si ne deplasareaprinpreparareaforamenului apical, fapt care necesita: -un acces direct in axul
canalelor -largireacanalelorsa se faca uniform in cele 3 dimensiuni ale spatiului, indepartand
dingrosimealordoartesuturiledentinarealterate-limiteleapicalesa fie plasate la niveluljonctiunii
cemento-dentinare conform masurariicorecte a lungimiidintelui, respectandtesuturile care concura
la
cicatrizareazoneiapicaleacanalului.
3.)-sa nu desfiintezeconstrictiaapicala
178. Tehnica de largire a canalelorprinpilirecircumferentiala (cherleapag 79-80 sipag 128
castelluccivol 2).
Pilaesteinstrumentul endodontic universal sicelmaiutilizat. Are o actiune de razuire a
peretilordentinari :ceamai mare eficacitateeste in miscarile de dute-vino ,in retragere (de la apex
sprecoroana).
Permite o buna largire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura ,apoi seretrageacul, dar e
ficacitatea la aceste miscari este inferioara acului reamer.

182. Tehnica de largire a canalelor prin forte compensate (balanced force)

Tehnica dublei telescopari se realizeaza prin urmatorii timpi:
-Etapa de pregatire step down, in care se largeste treimea coronara si medie a canalului cu ajutorul
frezelor sau instrumentelor actionate la piese mecanice sau ultr sonice
-Etapa de pregatire a zonei apicale, la constrictia apicala se face cu ace Kerr file, unifile sau flexofile;
largirea se incepe cu acul 15 sau 20 si se continua cu ace succesiv mai mari pana la acul 40(acesta
este ultimul ac cu care se patrunde pe toata lungimea de lucru)
-Etapa de pregatire step back. Se realizeaza forma conica a canalului in treimea apica cu 3-4 ace Kerr
de dimensiuni successive, fiecare dintre ele patrunzand in canal cu cate 1 mm mai putin decat
precedentul si dupa folosirea fiecarui ac se revine cu acul anterior pe canal pentru a preveni
impingerea resturilor in zona apicala. In final se verifica cu acul 40 permeabilitatea canalului pana la
lungimea de lucru.

183. Tehnica de largire a canalelor prin evitarea curburii interne (Abou-Rass)

Metoda de largire prin evitarea curburilor interne a fost propusa de Abou-Rass pentru prepararea
canalelor curbe.
In practica aceasta tehnica ar trebuii sa fie mereu utilizata in prepararea canalelor molarilor, atat
superior in special canalul meziobucal cat si inferior pe mezial, ale caror radacini mereu prezinta o
concavitate bucolinguala pe suprafata distal.
In practica aceasta tehnica consta in prepararea endodontia pe partea externa a curburii.
Scopul aceste tehnici este de a se lucre cat mai departe de zonele subtiri ale canalelor, astfel se va
prepara portiunea mai groasa fara riscuri
In radacinile mai putin curbe, canalul este pozitionat central, astfel grosimea buccolinguala si
meziodistala are aproximativ aceeasi grosime. In schimb la radacinile curbate, canalul nu este situate
central si este mai apropiata de zona interna. Asftel medical dentist trebuie sa actioneze
instrumentarul pe partea unde dentina are o grosime mai mare si este mai indepartata de bifurcatie

186. Tehnica de largire rotatativa a canalelor cu system ProTaper

Sistemul permite prepararea inclusive a canalelor curbe, prin flexibilitatea lor, instrumentele pot
ramane in pozitie central in canal.
Sistemul Protaper are urmatoarele caracterisiti:
-forma originala( prezinta conicitati diferite la nivelul fiecarui instrument, respectand princpipiul
corono-apical)
-inclinarea diferita si in unghiuri variabile a spirelor ce cresc considerabil capacitatea de sectionare a
acestora
-necesita utilizarea unui numar redus de instrumente care folosite in ordinea lor succesiva, permit o
preparare corecta si rapida.
Aceste set de instrumente este format din urmatoarele tipuri de freze:
-Freze pentru preparare (Shaping Files):
Shapping File 1- utilizat pt prepararea treimii coronare
Shapping File 2- utilizat pt prepararea treimii medii
Shaping File auxiliary – se foloeste in cazurile unor canale scurte, inlocuindu-le pe cele enumerate
mai sus.
-In treimea apicala se folosesc freze pt finisare numite Finishing Files:
Finishing file 1- caracterzat printr-o conicitate de 7% iar varful este de 20/100
Finishing file 2- conicitea 8% iar varful 25/100
Finishing file 3- conicitate 9% si un varf de 30/100
Aceste piese se folosesc cu ajutorul piesei unghi sau a pieselor unghi cu redactor de viteza
Intrumentele se fabrica in 2 variante 21 si 25mm

187. Tehnica hibrida de largire a canalelor

Castelluci Este o combinative intre tehnica rotatie successive K3 si LightSpeed
Tehnica rotativa este folosita pentru preparearea celor 2/3 coronarea iar treimea apicala este
preparata cu sistemul LightSpeed
Desi se poate lucre cu tehnica rotativa K3 pe toata lungimea de lucru, cercetatorii au constatat
crearea cu ajutorului sistemului LightSpeed a unui diametru apical mai mare, prin tehnica LightSpeed
se realizeaza largirea pana la marimea 50 a canalului in zonala apicala.
Cu cat canalul are un diam mai mare in regiunea apicala cu atat se pot realize irigatii superioare,
adaptatea mai usoara a conurilor de gutaperca si dentina alterata, infectata este indepartata mult
mai efficient.

189.Hemoragia endodontica.Diagnostic si tratement.

Cauzele hemoragiei pot fi:
a)cause generale
-diateze hemoragice
-hemofilie
-afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui
-stari fiziologice congestive (menstruatia)
In hemoragiile provocate de aceste cause se va introduce in canlul radicular o mesa de vata
sterila uscata sau umezita in eugenol si se va inchide etans cu un material de obturatie
provizorie.Afectiunea care conditioneaza hemoragia se trateaza ulterior pe cale generala.
b)cause locale
-lezarea parodoniului marginal.Se va face hemostaza intrebuintand apa oxigenata,perihidrolul sau
chiar cauterizarea superficiala cu acid tricolor acetic.
-perforarea podelei camerei pulpare .Se obtine o oprire a sangerarii prin aplicarea pe zona
respectiva a unor bulete de vata umezite in solutii hemostatice sau chiar prin aplicarea de fragmente
de bureti coagulanti.
-cai false radiculare-se amana obturarea canalului lasandu-se intre timp sub o inchidere etansa o
mesa de vata sterila uscata in canal.
 -extirparea pulpara incomplete.Se actioneaza cu ace extractoare de nerv si ace de raclat canalul
pana se indeparteaza taoate fragmentele pulpare,odata cu aceasta incetand si hemoragia.
-traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic,Se temorizeaza obturarea
canalului lasandu-se in canal la distanta e paex o mesa de vata seterila uscata sub o obturatie
provizorie.

192.Transpozitia apicala.Situatii clinice.Diagnostic si tratament.

Zipping se refera la transpozitia sau transportarea potiunii apicale a canalului.Acest fenomen se
caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr-o portiune dreapta.
Acele introduse intrr-un canal curb au tendinta de a taia mai mult din portiunea externa a unei
curbe in zona apicala,aceasta determinand transpozitia formei initaiale a canalului.
Astfel foramenul apical va avea o forma de lacrima(sau eliptica) si este transportat fata de pozitia
initiala.
Principalele motive de aparitie ale acestui fenomen sunt:
-necurbarea instrumentelor inaintea introducerii in canal
-rotarea acelor clasice(pila) in canalele curbe
-folosirea acelor prea mari si rigide in tratamentul mecanic al canalelor curbe
In tratamentul canalelor radiculare curbe trebuie sa se tina cont de cateva principii de baza:
-indoirea(precurbarea )acelor,in special in portiunea apicala,inainte de introducerea in canal
-folosirea stopurilor directionale care permit vizualizarea continua a directiei curburii si pozitia
varfului acului
-toate instrumentele de tratament endocanalicular trebuie folosite secvential si niciodata nu
trebuie sarit un numar
-evitarea presiunilor excesive si a rotirii instrumentelor in canal(cele care nu sunt special realizate
in acest scop)
-se folosesc numai miscari scurte du-te-vino
-nu se folosesc ace mari si rigide pt prepararea canalelor inguste si curbe

197.Formarea pragurilor in largirea canalelor.Diagnostic si tratament.

Crearea de praguri la diferite niveluri ale canalului radicular
Cauze favorizante:
-in gangrena pulpara,prezenta dentinei alterate in canalul radicular in cantitate mare in portiunea
initaiala(coronara) a canalului
-radacini curbe-inceracarea de a depsai curbura cu ace mai groase de nr 15 si 20.

Cauze determinate(din cauza greselilor de tehnica):

-fortarea cu ace Kerr groase in zone inguste ale canalului radicular
-folosirea incorecta a acelor Kerr in incercarea de permeabilizare ,prin rotatii complete(rasucire)
-folosirea acelor Hedstroem la inceputul tratamentului creste riscul aparitiei de praguri

Semne clinice:in incercarea de a cateteriza canalul,acul se opreste pe traseu,proptindu-se in

prag.Acul intra pe o lungime mai mica decat lungimea de lucru.
Ca tratament,reluarea tratamentului mecanic cu ace subtiri,care pot eventual sa patrunda pe traseul
canalului dincolo de prag si prin miscari de razuire cu multa grija si persevrenta pot sa desfiinnteze
pragul.
198.Calea falsa radiculara in treimea coronara.Diagnostic si tratament.
Cauze:
-foratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor
-folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor
-insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand alta directie decat
cea endocanaliculara
-existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de 20) care,in loc sa
urmeze traseul endocanlicular curb,patrund drept in masa dentinara,creand o cale falsa
-folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea de cai false radiculare
Semne clinice:
-pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu corespunde cu lungime
medie a radacinii
-aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit
Tratament(depinde de localizarea caii false):
-pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incerca,dupa o hemostaza
corecta,obturarea cu cement ionomer de sticla cu ajutorul acului lentulo
-pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditiile topografice
pemit,rezectie apicala.
-de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge la una dintre
intreventiile chirurgicale:
-amputatie radiculara
-extractie cu replantare
-de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie

201 - Fracturarea instrum. endo. în canalul radicular. Diagnostic și tratament

Diagnostic:
 Controlul instrumentului (lipsă fragment)
 Examen radiologic (precizează nivelul la care s-a rupt localizat fragmentul)

Tratament: extragerea fragmentului rupt

1. Dacă instrumentul (ac Kerr sau ac Lentullo) proemină în camera pulpară – îndepărtare cu o
pensă subțire; brațele pensei se insinuează cuprinzând fragmentul de ac sub nivelul
extremităților sale libere (extragere dintr-o singură mișcare, vertical)
2. Dacă fragmentul rupt se află în porțiunea proxim. a canalului, dar nu proemină în camera
pulpară: lărgire canal în jurul său (freze sferice) până ce aculpoate fi apucat cu o pensă foarte
subțire.
3. Dacă fragmentul rupt nu este puternic fixat: extras cu ace tire-nerfs
4. Dacă acul Lentullo s-a rupt în 1/3 coronare a canalului și nu poate fi extras, se poate lăsa pe
pe canal dacă este sterilși dacă se poate face tratament mecanic și obturarea canalului, pe
lângă fragmentul obturat până la apex.
5. Dacă fragmentul rupt este situat în porțiunea mijlocie a canalului
 Mijloace chimice: dizolvă fragmentul sau îl fac friabil sau lărgesc canalul prin
decalcifiere
 Rezecția apicală cu obturarea retrogradă
 6. Dacă fragmentul rupt este situat apical
 Rezecție apicală
 Radiculotomie
 Extracție asociată cu replantare

200 și 199 Căile false radiculare în treimea medie și în treimea apicală

Semne clinice
-pacientul simte o senzașie de înțepătură la o adâncime a canalului care nu corespunde cu lungimea
medie a rădăcinii
-apariția hemoragiei abundente și foarte greu de stăpânit

Tratamentul (depinde de localizarea căii false):

-pt. căile false în porțiunea incipientă a canalulu și cea medie se poate încerca, după o hemostază
corectă, obturarea cu cement cu ionomeri de sticlă, cu ajutorul acului Lentullo
-pt. căile false din regiunea apicală se poate încerca, la dinții la care condițiile topografice permit,
rezecție apicală
-indiferent de localizarea căii radiculare false, se poate recurce la une din intevențiile chirurgicale:
-amputație radiculară
-extracție cu replantare
-extracție