Naghi Ana-Ramona Master Istoria Ideilor/ Istoria Imaginii

Literatura și Artele Plastice Anul II

Comentariu artistic asupra operei lui Serban Savu

Lovers and Workers (2012)

Aceasta analiză propune stabilirea unei relații de ordin ideatic între public și ethosul care
domină universul lui Șerban Savu. Printr-un un parcurs inițiatic, de natură afectivă, eseul, la fel
ca și picturile are ca scop principal introducerea publicului în distopia redată de către artist.
Melancolicul portretizat în formele stinghere și în grupurile de muncitori sau localnici, ce împart
același spațiu liminal se prelinge în diverse mișcări oprite intenționat și într-un mod cât se poate
de controlat pe pânzele lui Șerban Savu. Prin deslușirea acestui limbaj comun, ce alcătuiește o
narațiune suspendată, publicul pătrunde un spațiul liminal în care melancolia vorbește de la sine.

Șerban Savu este un pictor român, care face parte din generația tânără de artiști, ce se ridică în
inima Transilvaniei. Născut în 1978 în Sighișoara, România, pictorul trece prin zidurile turnurii
de ordin politic și social al Revoluției din 1989. Perioada care urmează acestui eveniment are un
impact deosebit asupra personalității, și ulterior a picturilor lui Șerban Savu. Așa cum
menționează el însuși într-un interviu oferit editurii Phaidon Press, în 2012 „ Pictura este ca și o
amprentă, nu minte în legătură cu personalitatea artistului.” Universul artistic al lui Șerban Savu
se clădește pe îmbinarea perfectă a unui spirit lucid cu o intuiție rară. Din această îmbinare se
rupe o nouă formă de existență , o reinterpretare a vieții mundane dusă de către clasa muncitoare
într-o țară post-comunistă. România post-comunistă, fie ea ruptă din peisaje rurale, sau pavată cu
forme geometrice arhitecturale reprezintă spațiul și viața care se definește prin intermediul
acestui spațiu. Spiritul artistic a lui Șerban Savu absoarbe realitatea din jurul său și devine una cu
ea. Acest lucru se remarcă prin claritatea cadrelor captate de către artist. Fiecare cadru ales,
împreună cu elementele din interioul acesuia, dovedesc o profundă identificare a lui Savu cu
fluxul vieții mundane din România post-comunistă. Ceea ce oferă însă valoare operei sale este
antiteza dintre eul biogrfic și eul creator. Deși eul biografic este prezent în tablourile lui Savu și
grăiește în mod răspicat prin intermediul spațiului, eul creator este cât se poate de departe de eul
biografic. Eul creator se metamorfozează în tablourile lui Șerban, luând forma unor păpuși
liminale care trăiesc un spațiu și un timp interiorizat, fiind absorbite în propriul univers.
Personajele adesea încadrate la o distanță medie și rareori încadrate în prin plan, lasă vaga
impresie ca ar fi parte dintr-o realitate comună cu a celorlalte elemente din tablou și că la fel ca
toate celelalte elemente fac parte din realitatea expusă. Încadrarea lor și aducerea la un nivel
Naghi Ana-Ramona Master Istoria Ideilor/ Istoria Imaginii
Literatura și Artele Plastice Anul II

comun cu celelalte elemente, implică automat o prezență a lor în realitate. Astfel că, din punct de
vedere al încadrării în spațiu, ele nu se remarcă în nici un fel, nu reflectă nimic deosebit față de
celelate elemente, iar identitatea individuală rămâne eluzivă la o primă privire. Ele nu cer să fie
privite și cu atât mai puțin realizează că sunt atent supravegeate de spiritual observator al
artistului. Doar cel care privește foarte atent și înfăptuiește o conexiune prin starea de melancolie
în care sunt captate personajele devine un inițiat în arta lui Savu, reușind astfel să pătrundă
universul intrinsec al acestor personaje. Inițiatul descoperă adevăratul psyche al românului de
rând prins în vacarmul politic și economic produs de căderea comunismului în 1989.

Arta lui Savu își află rădăcinile în realism și se naște în opoziție cu realismul socialist. Există o
stânsă legătură între artă și realitate, însă picturile sale nu elogiază și nici nu exagerează calități
inexistente ale unui schelet politic. Arta produsă nu reprezintă un instrument de manipulare.
Scopul artei este de a prezenta realitatea în dezvoltarea ei revoluționară. Savu exprimă libertatea
și independența omului de rând atât în muncă cât și în distracție. Personajele orgaizează,
legiferează și preiau controlul asupra timpului real. Modul în care decurg activitățile zilnice se
definesc acum în lipsa subjugării dictatoriale, greutatea care apăsa atunci clasa muncitoare
dispare. Această greutate este însă înlocuită de o greutate intrinsecă care apasă aproape la fel de
violent, doar că de data aceasta la nivel psihologic și nu fizic. Ca și personajele lui Edward
Hopper, figurile ce întruchipează clasa muncitoare prezente în cadrele lui Șerban Savu sunt
încremenite în aceasta stază melancolică. Controlul și luciditatea cu care sunt realizate lucrarile
și ușoara tentă filozofică redată prin interiorizarea realității exterioare îl transformă pe Savu într-
un precedent al Pieter Bruegel și Jean- François Millet.

În opinia mea tabloul care definește opera lui Șerban Savu este Lovers and Workers, realizat
în 2012. Tabloul reprezintă sinteza vieții mundane din România post-comunistă, introducând
privitorul într-un spațiu rural și un timp distopic zilelor actuale. Totodată, îndepărtându-l de
realitatea aferentă, îi oferă un rol de protagonist în existența obiectivă a unor oameni supuși
mentalității de muncitor, mentalitate caracteristică perioadei de industrializare. Acestă
transhumanță, a celui care priveste din prezent înspre trecut, se realizează cu ajutorul scenelor
redate într-o tușă impresionistă, liberă, spontană, cu eventuale răsuciri de pensulă pe alocuri ( în
special în cadrul naturii, a spațiului dominat de către concret). Tenta impresionistă face posibilă
unirea celui care privește cu cel care este privit, deși cel privit manifestă inconștiență față de
Naghi Ana-Ramona Master Istoria Ideilor/ Istoria Imaginii
Literatura și Artele Plastice Anul II

privirea la care este supus. La fel ca marii impresioniști, se poate spune despre Șerban Savu că
face parte dintr-o istorie a picturii land scape. În Lovers and workers Savu se concentrează
supra mișcărilor fugitive produse de către scenele din viața uzuală a clasei de mijloc. În prim la
plan, la o distanță medie apare un camion ce transportă câțiva muncitori într-o zi oarecare, timpul
exterior fiind un timp mundan a cărui curgere ordonată se reflectă din scena surprinsă fugitiv. În
aceeași scenă apare plimbarea a doi îndrăgostiți. Cadrul surprinde realități interioare diferite care
se suprapun într-un spațiu exterior, comun. Relația de fractură ludică între cele două spații și
două timpuri, timpul interior ce atârnă nemișcat într-o stază melancolică, în comparație cu timpul
extern, simbolizat prin mișcare, oferă unicitatea picturilor lui Savu. O altă caracteristică a
picturilor sale este lumina care accentuează personajele si natura din jur imobilizate în Lovers
and Workers.

În concluzie, caracteristicile prezentate în acest eseu alcătuiesc universul lui Șerban Savu. O
lume interioară, amintirea unui copil ce privește realitatea din jur și se joacă cu timpul și spațiu
printre ruinele rămase din fabricile în care se desfășoară existența generației anterioare. Dincolo
de amprenta lăsată asupra operei, așa cum menționează însuși artistul, se destăinuie
personalitatea sa în fiecare tablou.