TEST GRILA PSIHOLOGIE

1. Inteligenţa chinestezică înseamnă:

a) a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;
b) a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri sugestive şi complexe;
c) o analiza cauzele şi efectele, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte şi idei;
d) a gândi în trei dimensiuni, a transforma percepţiile.

2. Funcţia simbolică de reprezentare a limbajului constă în:

a) asigurarea transmiterii informaţiei de la o persoană la alta;
b) prezentarea de argumente pro şi contra unei teze, în cadrul unei dezbateri;
c) substituirea unor obiecte, fenomene, relaţii prin formule verbale sau alte semne;
d) facilitarea şi medierea operaţiilor de abstractizare şi generalizare.

3. Sistemul însuşirilor stabile şi specifice unei fiinţe umane concrete care îşi pune amprenta decisiv
asupra manifestărilor psihocomportamentale ale acesteia reprezintă:
a) condiţiile generale ale activităţii psihice umane;
b) procesele cognitive superioare;
c) procese psihice reglatorii;
d) însuşirile psihologice ale personalităţii.

4. Se poate vorbi de conştiinţă reflexivă doar pe măsură ce se constituie planul:

a) acţiunii;
b) noţional;
c) verbal-logic;
d) afectiv.

5. Un rol important în declanşarea atenţiei voluntare revine:

a) dispoziţiei;
b) reflexului de orientare;
c) deprinderii de a fi atent;
d) mecanismelor verbale.

6. Percepţia este procesul psihic cognitiv prin care cunoaştem obiectul:

a) printr-o singură însuşire concretă;
b) prin totalitatea însuşirilor concrete;
c) printr-o parte a însuşirilor concrete;
d) prin nicio însuşire concretă.

7. Cea mai expresivă latură a personalităţii umane o constituie latura:

a) dinamico-energetică;
b) instrumental-operaţională;
c) verbal-logică;
d) relaţional-valorică.

8. Senzaţiile sunt:
a) procese psihice afective;
b) procese psihice volitive;
c) procese psihice intelective;
d) procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete.

9. Unul dintre cei trei parametri ai tipologiei temperamentale a lui G. Heymans şi E.D. Wiersma, şi
care se referă la „amprenta” mai profundă sau dimpotrivă, pe care evenimentele vieţii o lasă asupra
noastră, se numeşte:
a) emotivitatea;
b) activismul;
c) ecoul;
d) afectivitatea.

10. Spiritul de observaţie este:

a) însuşire întâmplătoare;
b) apare numai în anumite situaţii;
c) aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant, deşi nu apare în mod foarte evident;
d) nu este aptitudine specifică.

11. Senzaţiile reprezintă:

a) cea mai simplă şi primă formă de comunicare informaţională a omului cu lumea exterioară;
b) cea mai complexă şi secundară formă de comunicare informaţională;
c) cea mai superficială formă de comunicare informaţională;
d) prin senzaţii nu se poate comunica cu lumea exterioară.

12. Psihologia ştiinţifică a reuşit să facă o clasificare a reprezentărilor:

a) după un singur criteriu;
b) după mai multe criterii;
c) după două criterii;
d) după criterii pur subiective.

13. Reprezentările sunt:

a) de scurtă durată;
b) instrumente de adaptare la realitate;
c) trecătoare şi fără niciun rol;
d) caracteristice numai vârstei copilăriei.

14. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată?

a) aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii;
b) gradul de reuşită în activităţile desfăşurate se datorează şi unor însuşiri de personalitate, grupate
sub numele de aptitudini;
c) o aptitudine dezvoltată, poate asigura singură succesul într-o activitate;
d) aptitudinea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare.

15. Gândirea este un proces psihic de reflectare:

a) nemijlocită;
b) particulară;
c) concretă;
d) mijlocită şi generalizat-abstractă.

16. Acea construcţie psihică sintetică, ce cuprinde elemente cognitive, afectiv-motivaţionale şi

volitive, se numeşte:
a) aptitudine;
b) atitudine;
c) voinţă;
d) inteligenţă.

17. Expresivitatea proceselor afective nu se poate manifesta prin:

a) mimică;
b) modificări de natură organică;
c) satisfacerea trebuinţelor;
d) schimbarea vocii.

18. Motivaţia este:

a) ax al sistemului psihic;
b) suportul principal al activităţii mintale;
c) o dimensiune evolutivă a psihicului;
d) forţa motrică a întregii dezvoltării psihice umane.

19. Trebuinţele:
a) sunt componente de bază ale motivaţiei structurate în: pulsiuni, tendinţe, impulsuri;
b) componente care semnalizează o stare de dezechilibru fiziologic sau psihologic;
c) asigură o legătură selectivă, activă cu un obiect sau cu un domeniu de activitate;
d) sunt un ansamblu de tendinţe care îl propulsează pe om către un ideal.

20. Gândirea cuprinde:

a) numai un sistem de noţiuni;
b) numai un sistem de judecăţi;
c) numai un sistem de raţionamente;
d) un sistem complet de noţiuni, judecăţi şi raţionamente.

21. În cadrul proceselor afective, pe prim-plan se află:

a) valoarea şi semnificaţia pe care o are obiectul pentru subiect;
b) valoarea şi semnificaţia pe care o are trebuinţa pentru subiect;
c) interacţiunea dintre factorii interni;
d) tendinţa acestora de a gravita fie în jurul polului pozitiv, fie în jurul polului negativ.

22. Pentru a schiţa într-adevăr portretul psiho-moral al unei persoane este necesar să fie luate în
calcul şi:
a) inteligenţa generală;
b) interesele;
c) trăsăturile voluntare de caracter;
d) motivaţia pozitivă.

23. Atenţia este fenomenul psihic de:

a) orientare selectivă şi de concentrare a energiei psihonervoase în vederea desfăşurării optime a
proceselor psihice;
b) orientare selectivă şi de concentrare a energiei psihonervoase, în vederea desfăşurării optime a
activităţilor psihice;
c) selectare, activare şi semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice;
d) utilizare a forţelor psihice şi fizice pentru realizarea unui scop.

24. Procesele-trăirile afective primare cuprind:

a) stările de afect;
b) emoţii situaţionale curente;
c) emoţii integrate;
d) dispoziţii.

25. Un nivel de originalitate atât de ridicat încât să determine modificări revoluţionare, presupunând
o restructurare a unui domeniu şi a experienţelor ce depăşesc toate posibilităţile anterioare de
înţelegere formează creativitatea:
a) inovativă;
b) inventivă;
c) emergentă;
d) productivă

26. Nu sunt considerate forme ale motivaţiei:

a) motivaţia pozitivă-negativă;
b) motivaţia individuală-generală;
c) motivaţia intrinsecă-extrinsecă;
d) motivaţia cognitivă-afectivă.

27. Cel care pe baza studiilor de laborator a stabilit existenţa unei corespondenţe între tipurile de
activitate nervoasă superioară şi tipurile temperamentale este:
a) C.G. Jung;
b) I.P. Pavlov;
c) H. Eysenck;
d) G. Heymans şi E.D. Wiersma.
28. Pasiunile sunt:
a) emoţii superioare ce presupun evaluări, acordări de semnificaţii valorice;
b) trăiri afective complexe, de lungă durată şi stabile;
c) trăiri impulsive, violente, de scurtă durată care pot scăpa de sub controlul conştientului;
d) .trăiri afective foarte intense, stabile, de lungă durată care antrenează întreaga personalitate.

29. Gradul înalt de dezvoltare a aptitudinilor, precum şi combinarea lor originală, în măsură să
asigure crearea de valori noi şi originale, constituie:
a) capacitatea;
b) creativitatea;
c) talentul;
d) geniul.

30. Legea semnificaţiei perceptive determină:

a) tot ceea ce are importanţă pentru om să intre în câmpul său perceptiv;
b) câteva lucruri importante;
c) un singur lucru important;
d) niciun lucru important.

31. Dezvoltarea aptitudinilor şi transformarea lor în capacităţi, nu se face întâmplător, ci în vederea

dezvoltării a ceea ce se numeşte:
a) talent;
b) identitate vocaţională;
c) creativitate;
d) inteligenţă.

32. Alegeţi dintre următoarele afirmaţii pe cea care nu este adevărată:

a) etimologic termenul de caracter desemnează ceea ce este caracteristic pentru un om, modul
propriu al acestuia de a se comporta în relaţiile cu alţii;
b) în sens larg termenul de caracter este sinonim cu cel de personalitate;
c) caracterul desemnează portretul psihomoral şi formează latura instrumental-operaţională a
personalităţii;
d) trăsăturile de caracter reprezintă poziţii ale subiectului faţă de cei din jur, un mod de ase raporta
la evenimentele existenţei sale în lume.

33. Teoria care demonstrează caracterul multiplu al inteligenţei umane, îl are ca autor pe:
a) H. Gardner;
b) C. Spearman;
c) L. Thurstone;
d) J. Piaget.

34. Voinţa nu poate fi înţeleasă ca:

a) modalitate de coordonare a activităţii în general;
b) integrare ierarhică a tuturor funcţiilor, proceselor şi trăsăturilor psihice ale personalităţii;
c) proces superior de autoreglaj;
d) aptitudine de a acţiona în vederea realizării unui scop conştient propus.

35. Nu sunt considerate etape ale actului voluntar:

a) evidenţierea semnificaţiei activităţii şi a consecinţelor pozitive ale îndeplinirii ei;
b) articularea motivaţională, prefigurarea intenţiei sau impulsul;
c) analiza şi lupta motivelor;
d) evaluarea şi verificarea rezultatelor.

36. Formarea conştiinţei de sine este un proces complex care se încheie în jurul vârstei de:
a) 14-15 ani;
b) 16-18 ani;
c) 12-14 ani;
d) după 18 ani.

37. Imaginaţia este procesul cognitiv superior de elaborare:

a) a unor idei şi proiecte vechi;
b) a unor idei şi proiecte noi;
c) a unor imagini simple;
d) a unor idei întâmplătoare.

38. Originea şi formarea aptitudinilor, au fost explicate diferit, putându-se delimita următoarele
teorii:
a) ereditaristă, ambientalistă, a dublei determinări;
b) asociaţionistă, gestaltistă, psihanalitică;
c) biologistă, socio-culturală, psihologică;
d) psihanalitică, genetică, psihometrică.

39. A gândi înseamnă a pune şi a rezolva probleme. De aceea, problema este:

a) un caz simplu;
b) un obstacol de ordin informaţional-cognitiv;
c) o situaţie întâmplătoare;
d) un caz superficial.

40. Stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri evidente poartă
denumirea de:
a) optim motivaţional;
b) motivaţie afectivă;
c) nivel de aspiraţie;
d) trebuinţe de autorealizare.

41. Memoria poate fi optimizată prin:

a) factori subiectivi şi obiectivi;
b) numai factori subiectivi;
c) numai factori obiectivi;
d) nu poate fi optimizată.

42. Procesul prin care omul identifică anumite dezechilibre în experienţă, în activitatea sa, pe care le
depăşeşte prin capacitatea de a formula idei şi ipoteze noi, de a le verifica şi a realiza în final
înlăturarea dezechilibrelor de la care s-a pornit, se numeşte:
a) imaginaţie;
b) creativitate;
c) inteligenţă;
d) gândire

43. Gândirea ocupă:

a) un rol central în sistemul psihic uman;
b) un rol secundar;
c) un rol parţial;
d) nu ocupă niciun rol.

44. Din punct de vedere psihologic, obstacolul:

a) se identifică cu obiectele sau fenomenele realităţii;
b) reprezintă rezistenţa internă resimţită de individ în desfăşurarea unei activităţi;
c) reprezintă o confruntare între posibilităţile omului şi condiţiile obiective ale activităţii;
d) reprezintă o confruntare între aspiraţiile şi posibilităţile omului.

45. Norbert Sillamy defineşte limbajul ca:

a) procesul de transmitere a informaţiilor;
b) funcţie de exprimare şi comunicare a gândirii prin utilizarea de semne care au aceeaşi valoare
pentru toţi indivizii din cadrul unei specii, în limitele unei arii determinate;
c) suport şi instrument al comunicării;
d) sistem de semne şi reguli logico-gramaticale elaborat social-istoric.

NOTĂ: Timpul de lucru 3 ore.

Pentru fiecare item corect rezolvat se acordă 2 puncte.
Se alocă 10 puncte din oficiu.
GRILĂ DE EVALUARE

1. b 2. c 3. d
4. b 5. d 6. b
7. a 8. d 9. c
10. c 11. a 12. b
13. b 14. c 15. d
16. b 17. c 18. d
19. b 20. d 21. a
22. c 23. b 24. a
25. c 26. b 27. b
28. d 29. c 30. a
31. b 32. c 33. a
34. b 35. a 36. a
37. b 38. a 39. b
40. c 41. a 42. b
43. a 44. c 45. b

NOTĂ: Pentru fiecare item corect rezolvat se acordă 0,2 puncte. Se alocă 1 punct din oficiu.