SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

GRUPUL ŞCOLAR "NICOLAE BĂLCESCU"

OLTENITA
'
Clasa a XI -a A

Calificarea: Mecanic auto

TEMA DE PROIECT
pentru

Examenul de certificare a competenţelor profesionale

nivelul2
anul şcolar 2010-2011

SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

Autorul lucrării:

Îndrumător de proiect,

profesor

2011

1
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
CONTINUTUL PROIECTULUI DE CERTIFICARE
Examenul de certificare a competentelor profesionale

Anul de completare-nivelul II de calificare

Clasa a XI -a A

Mecanic auto

1. Tema proiectului.
2. Memoriul explicativ.
3. Principii de functionare.
4. Tipuri constructive.
5. Documentatia tehnica.

Desenele de ansamblu.
Partile componente. Descriere.
Schemele tehnologice.

6. Constructia suspensiilor.
7. Functionarea suspensiilor.
8. Exploatarea suspensiilor.
9. Intretinerea suspensiilor.
10. Sculele,dispozitivele si verificatoarele utilizate.
11. Normele de tehnica securitatii muncii.
12. Cuprinsul.
13. Bibliografia.

2
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
MEMORIUL EXPLICATIV
Proiectul cu tema "SUSPENSIA AUTOMOBILULUI "
evidentiaza tipurile de suspensii intalnite in domeniu.
Lucrarea prezinta aspectele principale ale
functionarii suspensiilor si evidentiaza caracteristici
functionale diferentiate pentru fiecare categorie de sus-
pensn.
Realizarea proiectului "SUSPENSIA AUTOMOBILU-
LUI" atinge o serie de competente tehnice generale dar si
competente specifice.
Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt:
1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
2. Lucrul in echipa
3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologi-
ce.
);> Exploatează baze de date.
);> Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini.
);> Comunică prin Internet.
);> Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor.
);> Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
);> Colaborează cu membrii echipei p entru îndeplinirea sar-
cinilor.
);> Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu
);> Interpretează desene speciale
);> Aplică informatiile din documentatia tehnică în activitatea
' '
practică

3
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

!.DESTINATIA,
, PĂRTILE
, COMPONENTE.
CONDIŢIILE IMPUSE ŞI CLASIFICAREA SUSPENSIILOR

Destinaţia
suspensiei. Suspensia automobilului are rolul de a asi-
gura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja încărcătura şi organele
componente împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare,
cauzate de neregularităţile drumului. Suspensia automobilului realizea-
ză legătura elastică între cadru, caroserie şi punţi sau direct cu roţile au-
tomobilului.
Părţile componente. Suspensia unui automobil cuprinde elemente elas-
tice, dispozitive de ghidare, amortizoare şi stabilizatoare.Elementele
elastice servesc pentru micşorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea
roţilor pentru neregularităţile drumului.

In acelaşi timp, elementele elastice fac ca oscilaţiile caroseriei să fie su-

portabile de pasageri şi să nu dăuneze mărfurilor care se transportă.
Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale şi
transversale ale forţelor de interacţiune cu drumul, precum şi momente-
le acestor forte, determinând cinematica rotilor fată de cadru sau carose-
' 1 1

ne.

Elementele de amortizare împreună cu frecarea dintre foile arcuri-

lor amortizează oscilatiile caroseriei şi ale rotilor, eliminând aparitia fe-
' 1 1

nomenului de rezonantă. 1

Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite

de unul şi acelaşi element sau de elemente diferite.
In unele cazuri, suspensia automobilului mai conţine elemente su-
plimentare- stabilizatoare, care au rol de a reduce înclinările laterale ale
autovehiculelor în viraje.

Condiţiile impuse. Suspensia automobilului trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii principale: caracteristică elastică corespunzătoare
care să asigure un grad de confort satisfăcător; construcţie simplă şi re-
zistentă; amortizarea vibratiilor caroseriei şi rotilor; asigurarea cinemati-
' 1

4
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
cii corecte a mecanismului de direcţie; greutatea minimă; să transmită
forţele de la caroserie la roţi şi de la roţi la caroserie, precum şi momen-
tele reactive care apar.
Clasificarea suspensiilor.Clasificarea suspensiilor automobilelor se face
dupa tipul puntii si dupa caracteristica elementelor elastice.

Dupa tipul puntii,suspensiile se clasifica astfel:

•!• suspensii cu roti dependente.

•!• suspensii cu roti independente.

In funcţie de tipul caracteristicii elastice, suspensiile se clasifică în:

•!• suspensii cu caracteristica elastică lineară
•!• suspensii cu caracteristica elastică nelineară.

F F r:

L~·L(J
' b c

Caracteristica elastică a unei suspensii reprezintă variaţia deformaţiei

(săgeţii)/ a elementului elastic în funcţie de sarcina F care produce aceas-
tă săgeată.

5
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
2.ELEMENTELE ELASTICE ALE SUSPENSIEI
Elementele elastice ale suspensiei întâlnite la automobile
sunt:
•!• arcurile în foi
•!• arcurile elicoidale
•!• barele de torsiune
•!• elementele elastice pneumatice şi hidropneumatice.

2.1.ARCURILE ÎN FOI
Elementele componente ale unui arc în foi sunt reprezentate în fi-
gura. Foaia principală a arcului are capetele îndoite în formă de ochiuri
în care se introduc bucşe din bronz sau inele din cauciuc, prin interme-
diul cărora se fixează de partea suspendată a automobilului. Celelalte foi
se numesc foi secundare şi sunt strânse cu bulonul central de foaia prin-
cipală.

Bridele nu dau posibilitatea foilor de arc să se deplaseze lateral

una faţă de alta. Se întâlnesc şi arcuri cu două foi principale, la care ochi-
ul primei foi principale este dublat de a doua foaie principală.
Pentru a micşora tensiunile ce apar în foaia principală, foile arcului
sunt executate cu raze de curbură diferite, din ce în ce mai mici

6
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
(springuite), iar la strângerea lor, cu butonul central, apare o pretensio-
nare a foii principale, care îşi va micşora raza de curbură.
Frecarea care ia naştere între foile arcului contribuie la amortizarea
oscilaţiilor automobilului.Frecarea între foi fiind mare, arcul este prea
rigid şi pentru ai se mări elasticitatea la montare, foile sunt unse cu un-
soare consistentă grafitată. Prinderea arcului de cadru se poate face în
mai multe feluri. Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau transversal pe
cadru.

Arcul in foi

Buion central
Suport

Un avantaj al suspensiei cu arcuri în foi îl constituie faptul că, pe lângă

forţele verticale, poate prelua şi forţele orizontale.

2.2.ARCURILE ELICOIDALE
Arcurile elicoidale se execută din bare de oţel înfăşurate după o elice.
La acest tip de arcuri, nu apare frecarea, ca urmare, suspensia cu astfel
de arcuri necesită folosirea unor amortizoare mai puternice. De aseme-
nea, aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor şi
din această cauză la o suspensie cu astfel de arcuri se prevăd dispozitive
de ghidare.

7
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

Arcul elicoidal este de circa 2,5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decât
arcul în foi. Aceste arcuri se utilizează, în special, la suspensiile indepen-
dente.

2.3.ARCURI BARE DE TORSIUNE

Suspensiile ce folosesc ca element elastic barele de torsiune au în-
ceput să se utilizeze la un număr din ce în ce mai mare de autoturisme şi
la unele autobuze.
Arcul bară de torsiune este format dintr-o bară de sectiune circula-
'
ră sau dreptunghiulară; mai multe bare cu secţiune circulară; din lamele
suprapuse.
BARE do
T ORSIUNE

8
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Barele de torsiune sunt fixate cu un capăt de braţe, iar cu celălalt
de caroserie. Ele sunt dispuse transversal, dar pot fi dispuse şi longitudi-
nal.

BARA de VERIGA
T ORSIUNE

Avantajele barelor de torsiune sunt: consum redus de metal şi posibilita-

tea de reglare a poziţiei suspensiei.
Un dezavantaj al suspensiei cu bare de torsiune îl constituie faptul că
prezinta condiţii tehnologice mai grele pentru fabricaţie.

3.ELEMENTELE ELASTICE PNEUMATICE

La suspensia pneumatică, arcurile metalice sunt înlocuite cu elemente
elastica pneumatice.
Suspensia cu elemente elastice pneumatice prezintă avantajele:
•!• caracteristică parabolică faţă de caracteristica liniară a arcurilor
metalic, ceea ce permite să se micşoreze spaţiul destinat pentru
jocul suspensiei şi deci să existe posibilitatea coborârii centrului
de masă;
•!• permite reglarea automată a nivelului caroseriei faţă de sol, în
funcţie cie sarcină şi starea drumului.
In figura, a se reprezintă elementul elastic pneumatic sub formă de
burduf. El se compune dintr-o membrană din ţesătură de nailon cauciu-
cată 2, avâric între fiecare etaj câte un inel de oţel 3, care limitează de-
formările radiale. La capete, elementul elastic este prevăzut cu armături­
le/ şi 4, prin intermediul căror se fixează de partea suspendată, respec-
tiv nesuspendată a automobilului.

9
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

Un alt tip de element elastic pneumatic este elementul tip diafrag-

mă sau cu burduf cu un singur etaj. El se compune, în principiu, dintr-
un cilindru 4. legat de partea suspendată, şi dintr-o armătură (piston) 7,
legată de parte nesuspendată. Aceste părţi sunt unite printr-o membrană
sau diafragmă 2, care se înfăşoară sau desfăşoară pe armătură în funcţie
de poziţia relativă a cilindrului fata de armătură.
Spre deosebire de arcurile în foi, elementul elastic pneumatic prezentat
nu poate prelua decât forţele verticale.

4.AMORTIZOARELE
Pentru amortizarea rapidă a oscilaţiilor, în suspensia automobilelor
moderne se montează amortizoare hidraulice.
Amortizoarele pot fi folosite la ambele punţi ale automobilului sau nu-
mai la puntea din fată, solutie întâlnită mai ales la autocamioane.
1 1

Principiul de funcţionare a amortizorului hidraulic se bazează pe

transformarea energiei mecanice a oscilaţiei în energie termică, la trece-
rea forţată a unui lich special, dintr-o cameră a amortizorului în alta,
printr-un orificiu calibrat.
Majoritatea amorţizoarelor sunt cu dublă acţiune, lucrând în ambe-
le sensuri,- anume: la apropierea roţilor de caroserie opun rezistenţă
mică; la depărtarea roţii de caroserie opun rezistenţă mai mare.

Amortizoarele cele mai răspândite la automobile sunt cele sub

formă telescopică, clasificate în monotubulare şi bitubulare, şi care, la
rândullor, pot fi de mai mult; tipuri. Cele mai folosite sunt amortizoarele
bitubulare, care in comparaţie cu cele monotubulare, au o lungime mai
redusă şi o durată de functionare mai mare.
1

10
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

PISTON

PISTON

Uloi

G az

A mortizor tele.scop ic monotubula r A mortizor telesco p ic b itubular

Amortizorul telescopic bitubular. In figura este reprezentată schema

de principiu a amortizorului hidraulic telescopic bitubular. Capul su-
perior 1, de care este fixată tija 2 cu pistonul 8, este prins de partea
suspendată a automobilului, iar capul inferior 13, solidar cu tubul re-
zervor 5, de partea nesuspendată. Tubul interior 4 (cilindrul de lucru)
este umplut cu lichid special pentru amortizare.
In cursa de destindere, lichidul din partea superioară a pistonului 8
este comprimat şi trimis prin supapa de destindere 10 în partea inferioa-
ră . Volumul generat de piston la partea inferioară eslc mai mare decât
volumullichidului împins în jos, cu volumul tijei care iese din tubul 4.
Diferenţa se completează cu lichid din camera de compensare 14 (spaţiul
dintre tubul rezervor 5 şi tubul interior 4) care pătrunde prin supapa de
admisie 11 datorită depresiunii create sub piston şi a pernei de aer com-
primat din partea superioară a camerei de compensare.
In cursa de comprimare, lichidul de sub piston trece prin supapa
de comunicare 9 în partea superioară a tubului 4. O parte din lichid (egal
cu volumul tijei introdus în tubul 4) trece prin supapa de comprimare 12
în camera de compensare 14. Tubul 6 serveşte la protecţia tijei pistonu-
lui, iar inelul3la etanşarea amortizorului.

11
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

In figura se reprezintă construcţia unui amortizor bitubular com-

pus din trei subansambluri principale: ghidajul11 cu sistemul de etanşa­
re 18; pistonul4 cu supapele de destindere şi comunicare; ansamblul su-
papei de comprimare cu supapa de admisie 19. Capul superior 14, de
care este fixată tija 1 cu pistonul4, este prins de partea suspendată a au-
tomobilului, iar capul inferior 9 (solidar cu tubul rezervor 3) de partea
nesuspendată. Spaţiul dintre tubul rezervor 3 şi tubul interior 2 (cilin-
drul de lucru) se numeşte cameră de compensare. Tot spaţiul tubului inte-
rior 2 este umplut cu lichid.

12
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Orificiile calibrate, care realizează rezistenta vâscoasă a lichidului
1

la scurgerea acestuia, sunt realizate sub formă de fante în rondelele su-

papelor.
Supapa de des tindere este formată din rondela obturatoare 16 cu fan-
te frezate şi rondela 17, care sunt presate pe bosajul inelar al pistonului 4
de către arcul5 (fixat pe piuliţa 6) prin intermediul unei bucşe .
Supapa de comunicare este formată din rondela 15, care acoperă ori-
ficiile exterioare ale pistonului 4, fiind apăsată de un arc stelat plat.
Supapa de comprimare este constituită din rondela obturatoare 20 şi
din rondela de închidere a supapei de comprimare, apăsate pe scaunul
din corpul supapelor 7 de un arc stelat.
Supapa de admisie 19 este identică cu supapa de comunicare. Supa-
pele de comprimare şi de admisie sunt montate pe corpul 7, prin inter-
mediul şurubului 8. Piuliţa 13 a tubului rezervor asigură fixarea tubului
interior 2 în tubul rezervor 3. Tubul de protecţie 12 serveşte la protejarea
tijei pistonului 1. în scopul micşorării emulsionării lichidului, se montea-
ză inelul10, dispus sub nivelullichidului de amortizor.

In cursa de destindere (fig a), lichidul din partea superioară a tubulu:

interior 2 este comprimat şi, ca urmare, rondela 3 a supapei de comuni-
care este presată pe piston, supapa fiind închisă. Prin găurile interioare
ale pistonului lichidul ajunge la rondela obturatoare 7 a supapei de des-
tindere. Dacă viteza relativă a pistonului este mai mică decât viteza criti-
că, scurgerea lichidului se realizează prin fantele (de înălţime b v. fig.)
din rondela obturatoare 7, deoarece presiunea lichidului este mai mică
decât forţa de precomprimare a arcului 1 al supapei. Dacă viteza de de-
plasare a pistonului depăşeşte viteza critică, presiunea lichidului creşte şi
învinge forţa arcului V, iar rondelele 7 şi 4 ale supapei de destindere se
îndepărtează, realizând o secţiune de trecere mai mare. Volumu generat
de piston la partea inferioară este mai mare decât volumullichidului îm-
pins de sus, cu volumul tijei scoase din tubul interior. Diferenţa se com-
pletează cu lichid din camera de compensare, care pătrunde în tubul in-
terior prin învingerea rezistenţei arcului stelat al supapei de admisie 5,
datorită depresiunii create în spaţiul de sub piston şi a pernei de aer
comprimat din partea superioară a camere: de compensare.

13
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

In cursa de comprimare (fig. b), lichidul de sub piston trece uşor prin
supapa de comunicare 3 (datorită arcului slab al acesteia), în partea su-
perioară a tubului interior 2. O parte din lichid (egal cu volumul tijei in-
troduse în tubul principal) trece prin fantele din rondela obturatoare 6 a
supapei de comprimare, în camera de compensare, realizând forţa de
rezistenţă la comprimarea amortizorului, la viteze mai reduse decât vi-
teza critică. Dacă viteza oscilaţiilor creşte, presiunea lichidului se măreş­
te, depăşind forţa de precomprimare a arcului stelat al supapei de corn-
primare şi rondelele supapei se deplasează în jos, realizând o secţiune de
trecere mai mare (fapt ce conduce la micşorarea forţei de amortizare du-
pă viteza critică) . Acest lucru este foarte important şi pentru exploatarea
automobilului pe timp rece când viscozitatea lichidului creşte; trecerea
lui prin orificiile calibrate este îngreuiată, fapt ce conduce la creşterea
presiunii în cilindru, iar supapa de comprimare intră în funcţiune, des-
cărcând suspensia şi amortizorul de suprasolicitări.

Amortizorul telescopic monotubular. în comparaţie cu cel bitubular are,

la diametre exterioare egale, un diametru al pistonului mai mare, fiind
mai uşor şi având o răcire mai bună.

Dupăpresiunea gazului din camera de compensare, amortizoarele

monotubulare pot fi:
•:• cu presiune joasă
•:• cu presiune înaltă (hidropneumatice).

14
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
In figura este prezentat amortizorul monotubular hidropneumatic
de tip De Carbon. în camera de compensare 1 se introduce azot sub pre-
siunea de circa 2,5 N/mm2 . Perna de aer este separată de lichidul de
amortizare prin intermediul pistonului flotant 2. Compensarea volumu-
lui, datorită micşorării lui la cursa de comprimare, se obţine prin com-
primarea pernei de gaz şi deplasarea pistonului flotant în sus. La cursa
de destindere, volumul generat este ocupat de gazul care se destinde,
deplasând pistonul flotant în jos. Orificiile de trecere şi supapele de des-
cărcare sunt montate în pistonul3.

Datorită elasticităţii
camerei de compensare, amortizorul îndeplineşte şi
rolul de element elastic suplimentar.
Amortizoare telescopice reglabile. Automobilele se deplasează pe dife-
rite drumuri, cu anumite viteze şi cu un anumit grad de încărcare.
Schimbarea parametrilor de mai sus, în timpul utilizării automobilului,
P entru mentintinerea conditiilor de confort şi stabilitate, este necesar să
1 1

modifice caracteristicile amortizorului. Modificarea caracteristicii de

amortizare se poate realiza prin:

15
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
•!• modificarea orificiilor de trecere;
•!• modificarea presiunii de deschide a supapelor de descărcare;
•!• modificarea prestrân gerii arcurilor de la supape.
Modificarea caracteristicii amortizorului poate fi comandată de că­
tre conducător printr-un buton de la tabloul de bord (comandă electro-
magnetică).

Sunt unele amortizoare cu reglarea automata a caracteristicii în

funcţie de sarcina care acţionează asupra suspensiei şi de denivelările
drumului.
Autoturismul Peugeot 407 asigură nouă setări diferite pentru re-
glarea gradului de amortizare. Adaptarea gradului de amortizare, la
condiţiile de deplasare (denivelarea drumului) şi la starea de încărcare a
autoturismului, se face cu ajutorul a patru senzori de mişcare plasaţi pe
fiecare roată în parte. Aceşti senzori furnizează informaţii de comandă
electronică a suspensiei.

S.ST ABILIZATOARELE
Datorită acţiunii forţei centrifuge asupra unui automobil în viraj,
ele se înclina lateral, micşorându-se în felul acesta stabilitatea lui. Stabili-
zatoare au rolul de a limita această înclinare fără însă a mări rigiditatea
suspensiei.
Stabilizatorul se compune din bara 7 în formă de U, care este mon-
tată transversal pe cadrul automobilului, în două bucşe de cauciuc 4. Ca-
petele barei sunt legate, prin intermediul tijelor 2, la braţele oscilante in-
ferioare 3.

16
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI

In cazul în care deformaţiile celor două arcuri vor fi egale, bara 1 se va

roti , manşoanele de cauciuc fără a intra în acţiune.

La viraje, când caroseria se va înclina lateral şi unul din arcuri se va

comprirr mai mult, bara 1 va lucra ca o bară de răsucire şi va opune re-
zistentă înclinăr: transversale a automobilului.
f

Cu ajutorul stabilizatorului se poate reduce înclinarea laterală a ca-

roseriei cu 20-30%, fără a modifica caracteristicile suspensiei.

17
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
6.TIPURI CONSTRUCTIVE DE SUSPENSII
UTILIZATE LA AUTOMOBILE

, DEPENDENTE
6.1.SUSPENSII CU ROTI
In majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigidă
foloseşte arcurile în foi dispuse longitudinal, datorită construcţiei sim-
ple.

..-
J-
?

Suspensia cu arcuri în foi semicliptice dispuse longitudinal. In fi-

gura se reprezintă suspensia din spate a unui autoturism de teren cu ar-
curi în foi dispuse longitudinal. Arcul în foi 6 este dispus longitudinal
fată
, de cadru.
Partea din faţă a arcului este în legătură cu cadrul prin intermediul
unui bolţ de articulaţie, iar partea din spate prin intermediul cercelului
12. Pentru limitarea cursei arcului este prevăzut tamponul de cauciuc .

Un capăt al arcului este fixat printr-un bolţ de articulaţie (pentru a

transmite forţele de tracţiune şi frânare la cadru), iar celălalt prin inter-
mediul cercelului 12 care permite arcului să se deformeze sub acţiunea
sarcinii (prin încovoierea arcului distanţa dintre centrele ochiurilor foii
principale se modifică).
Amortizarea oscilaţiei este asigurată de amortizoarele hidraulice tele-
scopice cu dublu efect.

18
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal cu ca-
racteristică neliniară. Suspensia cu arcuri în foi cu caracteristică neliniară
se utilizează mai ales la puntea din spate a autocamioanelor.
O suspensie corespunzătoare pentru cazul când autocamionul este în-
cărcat va fi prea rigidă pentru autocamionul gol.

Pentru a realiza o suspensie care să corespundă în ambele cazuri, se fo-

loseşte suspensia cu arc suplimentar.

In figura se reprezintă suspensia din spate cu arc suplimentar utili-

zată la autocamioane. Ea se compune din arcul principal3 ce lucrează
singur la sarcini mici şi mijlocii.
La sarcini mari, începe să lucreze şi arcul secundar 2, care se sprijină pe
suporturile 1 ale cadrului.

Suspensia dependentă cu arcuri elicoidale. In figura se reprezintă sus-

pensia punţii din spate a autoturismelor Dacia.
Datorităfaptului că arcurile elicoidale preiau numai sarcini verticale,
puntea este prevăzută cu braţele pentru preluarea forţelor orizontale.

6.2.SUSPENSII CU ROTI INDEPENDENTE

'
Datorită avantajelor pe care le prezintă, suspensia cu roţi indepen-
dente este foarte răspândită. Ea predomină la roţile din faţă, însă, în ul-
timul timp, s-a răspândit la toate roţile autoturismelor.

19
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
In figura este reprezentată suspensia din faţă a autoturismelor Da-
cia. Braţele oscilante 2 şi 8 sunt articulate la un capăt de punte, iar cu ce-
lălalt de braţul porfuzetă, prin intermediul a două articulaţii (pivoţi) în
jurul cărora se brachează roata (axa pivotului fals).

In figura este reprezentată suspensia tip Mc Pherson, la care ele-

mentul elastic 1 este amplasat concentric cu amortizorul telescopic 2.
Acestea împreună înlocuiesc braţul superior al suspensiei. Tot pe corpul
amortizorului se fixează şi braţul portfuzetă 3. Forţele verticale sunt pre-
luate de arcul elicoidal, iar fortele de tractiune sau frânare se transmit la
' '
cadru prin tirantul de legătură 4, articulat cu braţul inferior 5.
Suspensia cu roţi independente cu arcuri bare de răsucire. In figura este
reprezentată suspensia din spate a unui autoturism prevăzută cu arcurile
bară de răsucire 9 şi 10 dispuse transversal. Roţile oscilează în planul
longitudinal al autoturismului, fiind legate de arcurile bară de răsucire
prin braţele oscilante 7. Suspensia este prevăzută cu două amortizoare
hidraulice telescopice- cu dublu efect- având la interior câte un tampon
de şoc pe destindere, pentru limitarea cursei.

20
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
7.SUSPENSIA CU ELEMENTE ELASTICE PNEUMATICE
In figura este reprezentată suspensia pneumatică a unui autobuz
urban. Ea este compusă din două elemente elastice pneumatice 4, pentru
puntea din faţă, şi din patru elemente elastice pneumatice 11, pentru
puntea din spate. în scopul menţinerii caroseriei autobuzului la aceeaşi
înălţime faţă de sol, suspensia este prevăzută cu un corector de nivel 6,
pentru puntea faţă, şi două corectoare de nivel pentru puntea spate. Ae-
rul necesar pentru mentinerea constantă a înăltimii caroseriei este luat de
' '
la rezervoarele 9, destinate acestui scop.

Corectorul este legat prin ţeava a de rezervorul de aer comprimat

9, prin ţeava b de elemente elastice pneumatice, iar prin ţeava c comuni-
că cu atmosfera.

La o creştere a sarcinii autobuzului, distanţa dintre partea suspen-

dată şi nesuspendată se micşorează, iar tija 10 va roti pârghia 7, în sensul
acelor de ceasornic, iar aceasta prin intermediul excentricului 2, va ridica
pistonul 3, care deschide supapa de admisiune a aerului 5. Din rezervo-
rul 9, aerul intră prin ţeava de legătură a, supapa 5, ţeava b, în elementele
elastice pneumatice 11. în această situaţie, partea suspendată se va ridica
până când supapa 5 se închide (pârghia 1 ocupă poziţia 0).

La scăderea sarcinii, partea suspendată se ridică şi tija 10 va roti

pârghia în sens invers acelor de ceasornic, care, prin intermediul excen-
tricului 2, deplasează pistonul 3 în jos, deschizând supapa 6. în felul
acesta, o parte din aerul comprimat va ieşi din elementele elastice, prin
ţeava b, supapa 6, orificiul din interiorul pistonului 3, garnitura cu pâslă

21
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
7, orificiul c, în atmosferă, până când masa suspendată revine în poziţia
de echilibru.
Rezultă,
deci, că acest corector de poziţie intervine de fiecare dată
când distanţa dintre partea suspendată şi nesuspendată variază. Tija 10,
cu lungimea B reglabilă, serveşte la reglarea iniţială a suspensiei, când
elementele elastice pneumatice 11 trebuie să aibă distanţa A între partea
suspendată şi cea nesuspendată.

Corectorul este prevăzut şi cu supapa de suprapresiune 4.

8.MATERIALE UTILIZATE LA ARCURILE SUSPENSIE!

Arcurile din foi se confectionează din oteluri de arc silicioase, cele elicoi-
' '
dale din bare de otel arc, iar cele bară de torsiune din oteluri arc aliate.
1 '

9.ÎNTRETINEREA SUSPENSIE!
'
Intreţinerea suspensiei cu arcuri metalice constă din:

•!• verificarea vizuală a stării tehnice a arcurilor;

•!• strângerea blidelor şi articulaţiilor arcurilor;
•!• controlul fixării amortizorului;
•!• controlul etanşeitătii amortizoarelor;
'
•!• lucrări de gresare (bolţurile, cerceii, suporţii arcurilor, plăcile
de alunecare).

Intreţinerea elementelor elastice pneumatice constă în controlul zilnic al

etanşeitătii şi al pozitiei elementului la locul de montare.
' '
Diferenţa maximă admisă pentru presiunea din diferite elemente elastice
pneumatice este de 0,2 bar.
Anual, elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru înde-
părtarea apei şi a impurităţilor depuse pe fundul pistonului. Se reco-
mandă ca această operaţie să se efectueze după trecerea sezonului frigu-
ros.

22
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Autobuzele prevăzute cu elemente elastice pneumatice necesită reglarea
nivelului caroseriei fată de sol. Pozitia corectă a caroseriei fată de sol este
1 1 1

dată de corectoarele de nivel ale suspensiei.

lO.DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE SUSPENSIE!

Ruperea foii principale de arc. Cauzele care conduc la ruperea foii prin-
cipale de arc sunt: oboseala materialului, încărcătura neuniform reparti-
zată, şocuri produse de denivelările căii, demarări sau frânări bruşte . De-
fecţiunea se poate produce atât la arcurile din faţă, cât şi la cele din spate,
în apropierea ochiului de arc sau în dreptul orificiului bulonului central
de strângere.
La ruperea foii principale de arc, automobilul se înclină în partea în care
s-a produs defecţiunea. Conducerea automobilului devine mai grea în-
trucât caroseria poate freca pe suprafaţa anvelopei.
Remedierea se poate face numai la un atelier de reparaţii. Pe parcurs se
fac remedieri provizorii prin sprijinirea capătului rupt în locaşul supor-
tului arcului şi legarea punţii din faţă de traversa cadrului astfel, încât
aceasta să nu se deplaseze faţă de cadru.
Ruperea foilor secundare de arc. în afara cauzelor enumerate la ruperea
foii principale, defecţiunea poate avea loc şi datorită următorilor factori:
neînlocuirea foii principale defecte, slăbirea bridelor de arc, întreţinerea
necorespunzâtoare. Remedierea se efectuează numai în atelierul de repa-
ratii.
1

Ruperea bulonului central de arc. Această defecţiune se datoreşte exploa-

tării automobilului cu bridele de arc nestrânse.

Inlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii.

Uzarea sau ruperea fdetului bridelor sau bulonului de arc. Defecţiunea
apare datorită următoarelor cauze: ruperea foilor secundare de arc, slăbi­
rea bridelor, ruperea foii principale de arc.
Inlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii.
Ruperea sau slăbirea arcurilor elicoidale. Cauzele care produc aceste de-
fecţiuni sunt similare cu cele de la ruperea foilor de arc.

23
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Inlăturarea definitivă
a defectiunii se face la atelierul de reparatii
' '
prin schimbarea arcului. Pe parcurs se poate introduce o şaibă metalică
între părţile rupte ale arcului şi legarea acestora.
Defectarea amortizoarelor. Cele mai frecvente defecţiuni ale amortizoa-
relor se referă la: scurgerea lichidului, înfundarea canalelor de legătură,
deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora.
Inlăturarea
defectului se face la atelierul de reparaţii până la care
automobilul se va deplasa cu o viteză corelată cu denivelările drumului.
Suspensia vibrează sau face zgomot datorită următoarelor
principale ca-
uze: montarea necorespunzătoare a amortizoarelor; deformarea cadrului;
funcţionarea necorespunzătoare a amortizoarelor; slăbirea suportului
amortizorului; uzura cerceilor, bulonului central, bridelor.
In parcurs se realizează strângerile, iar la atelierul de reparaţii se
înlocuiesc amortizoarele defecte, bridele deteriorate

ll.REP ARAREA SUSPENSIEI

Arcul în Joi poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum
urmează:

•!• modificarea caracteristicii elastice se verifică cu ajutorul unui

dispozitiv de controlat arcuri lamelare. Arcul se recondiţionea­
ză prin reşpringuirea foilor, urmată de tratamentul termic co-
respunzător;
foaia principală sau altă foaie din componenţa arcului ruptă sau fisurată
se înlocuieşte
•!• bulonul central rupt sau cu filetul deteriorat se înlocuieşte;
•!• eclisele deprindere fisurate sau rupte se înlocuiesc;
•!• bucşa arcului uzată se înlocuieşte cu alta nouă.
Cercelul arcului poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după
cum urmează:
•!• bucşa uzată se înlocuieşte cu una nouă alezată la dimensiunea
nominală;

24
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
•!• alezajul pentru bolţul arcului uzat se recondiţionează prin în-
cărcarea cu sudură, urmată de frezare şi găurire la cota nomina-
lă;
•!• suportul bucşei uzat în lungime se recondiţionează prin frezare
şi utilizarea şaibelor compensatoare la montare;
•!• suprafaţa laterală interioară a furcii cercelului deteriorată se re-
condiţionează prin: frezare şi utilizarea şaibelor compensatoare
la montare; dacă uz ura depăşeşte o anumită limită, suprafaţa
uzată se va încărca cu sudură, urinată de frezare la cota nomi-
nală;
•!• orificiul pentru şurubul de strângere uzat se recondiţionează
prin majorarea găurii, utilizându-se la montaj un şurub majorat;
•!• lăţimea tăieturii elastice micşorată se recondiţionează prin fre-
zarea deschizăturii la dimensiunea iniţială şi refacerea circulari-
tăţii alezajului.
Bolţul de arc poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după
cum urmează:
•!• suprafaţa de lucru uzată se recondiţionează prin cromare dură
şi rectificare la cota nominală;
•!• filetul pentru suportul gresorului deteriorat se recondiţionează
prin încărcare cu sudură, găurire şi refiletare la dimensiunea
initiala.
'

25
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
BIBLIOGRAFIE

1. AUTOMOBILE- CUNOASTERE, INTRETINERE SI REPARARE

Gh.Fratila,M.Fratila,St. Samoila
Editura Didactica si pedagogica 2005
2. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet

26
Autor: 2011
 SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
CUPRINSUL

Tema de proiect 1
Continutul proiectului de certificare a competentelor profesionale 2
Memoriul explicativ 3
SUSPENSIA AUTOMOBILULUI 4
Elemente elastice 6
Arcuri elicoidale 7
Arcuri bare de torsiune 8
Elemente elastice pneumatice 9
Amortizoare 10
Stabilizatoare 16
Tipuri constructive de suspensii 18

Suspensii cu elemente elastice pneumatice 21

Materiale utilizate 22
Intretinerea suspensiilor 22
Defecte in exploatare 23
Repararea suspensiilor 24
Bibliografie 25

27
Autor: 2011