1.

Greutăţile mici sunt acele greutăţi care, ambarcate/debarcate de la bordul navei,

produc o modificare de pescaj, astfel încât - ambarcarea/debarcarea nu
cauzează înclinarea navei

2.Greutatea a cărei ambarcare/debarcare la/de la bordul navei cauzează o variaţie a

pescajului cu un centimetru, se numeşte - deplasament unitar

3. În urma ambarcării/debarcării greutăţilor mici " q " la/de la bordul navei, prin
modificarea volumului carenei, are loc şi modificarea - coordonatelor centrului
de carenă B

4. La ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bordul navei, înclinările

longitudinale şi transversale, pot fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare
este amplasat - pe verticala ce trece prin centrul plutirii iniaţiale F

5. La ambarcarea greutăţilor mari la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi

modificarea coordonatelor centrului de carenă, se calculează cu ajutorul -
diagramei de carene drepte

6. Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea greutăţilor

la/de la bordul navei, astfel încât - stabilitatea navei să nu fie deteriorate

11. Planul de forme este reprezentarea grafică prin secţiuni longitudinale,

transversale şi orizontale, a - suprafaţa teoretică a corpului navei

12. În cadrul planului de forme, longitudinalele sunt curbele rezultate din

intersectarea suprafeţei teoretice a corpului navei cu - planul diametral al navei

13. Cuplele teoretice sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a
corpului navei cu planurile paralele cu - planul cuplului maestru al navei

14. Plutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului
navei cu planuri paralele cu - planul plutirii

15. Proprietatea navei de a pluti în apă se numeşte - flotabilitate

16. Punctul de aplicaţie al rezultantei tuturor forţelor de greutate ale maselor de la

bordul navei se numeşte - centrul de greutate al navei
17. Forţele de greutate care acţionează asupra navei, sunt cauzate de - forţa
gravitaţională

18. Forţele de presiune care acţionează asupra navei sunt cauzate de - presiunea
hidrostatică exercitată asupra carenei

19. Centrul de carenă B reprezintă - centrul geometric al carenei

20. Primul citeriu de realizare a echilibrului static al navei este îndeplinit dacă -
suma forţelor ce acţioneaza asupra navei este nulă

21. Al doilea citeriu de realizare a echilibrului static al navei este îndeplinit dacă -
forţele ce acţionează asupra navei au acelaşi support

22. Greutatea navei goale şi totalitatea greutăţilor de la bord reprezintă -

deplasamentul navei

23. Tonajul net al unei nave este o caracteristică de - volum

24. Volumul tuturor spaţiilor închise de la bordul unei nave, inclusiv

suprastructura, defineşte - tonajul brut

25. Volumul de la bordul unei nave, destinat pentru marfă şi pasageri, defineşte -
tonajul net al navei

26. Unitatea de masură a tonajului este "tona registru" , care reprezintă echivalentul
a - 2,831 m3

27. "Tona registru" este echivalentul a - 100 cbft

28. Reprezentarea grafică a funcţiilor : Δ, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW,
BMT, BML pentru anumite valori ale pescajului navei, reprezintă - diagrama
de carene drepte

29. Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de

greutăţi, în practică la bordul navei, se determină - coordonatele centrului de
carenă şi variaţia pescajului mediu

30. Trecerea navei dintr-o zonă cu apă dulce într-o zonă cu apă de mare, determină
modificarea - reducerea pescajului
31. La trecerea navei din apă de mare în apă dulce, pescajul - creşte

32. Pentru un deplasament constant al navei, creşterea temperaturii apei determină

- creşterea pescajului

33. Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi
pescaj T, se obţine

a) volumul carenei -V;

b) coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii de plină încărcare - Cw;
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă - CD.

34. Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea LCWL şi
pescajul T, se obţine

a) volumul carenei
b) coeficientul de fineţe al suprafeţei de plină încărcare
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse

35. Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl şi aria

suprafeţei maestre imerse AM, se obţine

a)coeficientul de fineţe vertical prismatic Cvp;

b) coeficientul bloc - CB;
c) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic - CLP.

36. Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei T şi aria

suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl, se obţine

a)coeficientul de fineţe vertical prismatic CVP;

b) coeficientul bloc CB;
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă CD

37. Raportul volumului carenei V, la produsul dintre lungimea LCWL şi aria

suprafeţei maestre imerse AM, reprezintă

a) coeficientul de fineţe vertical prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic
38. Raportul volumului carenei V, la produsul dintre pescajul navei T şi aria
suprafeţei plutirii de plină încărcare ACWL, reprezintă:

a) coeficientul de fineţe vertical prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă

39. Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi produsul dintre
lăţimea navei la cuplul maestru BΦ şi pescajul T reprezintă:

a) momentul unitar de bandă

b) Volumul carenei
c) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse

40. Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare AWL şi
produsul lungimii navei la linia de plutire LCWL cu lăţimea la cuplul maestru BΦ
, reprezintă: Coeficientul plutirii de plina incarcare

41. Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea navei la linia de
plutire LCWL , lăţimea navei la cuplul maestru BΦ şi pescajul T, reprezintă:

a)coeficientul suprafeţei plutirii

b) coeficientul secţiunii de derivă
c) coeficientul bloc

42. Raportul dintre volumul real de apă care poate intra într-un compartiment şi
volumul teoretic al acestuia, reprezintă:

a)coeficientul de etanşeitate al compartimentului respective

b) coeficientul bloc al unui compartiment inundat
c) coeficientul de permeabilitate al compartimentului avariat

43. Raportul dintre volumul spaţiului gurilor de magazii şi volumul magaziei de

marfă reprezintă:

a) capacitatea volumetrică brută a magaziei

b) capacitatea volumetrică netă a magaziei
c) excedentul gurii de magazie
 44. Raportul volumului carenei V la produsul dintre lăţimea navei la cuplul
maestru BΦ şi aria suprafeţei de derivă AD, reprezintă:

a) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic

b) coeficientul bloc
c) coeficientul de fineţe transversal prismatic

45. Una dintre metodele constructive de îmbunătăţire a stabilităţii de drum este:

a) Construirea bulbului prova

b) Reducerea pescajului
c) Marirea pescajului

46. Curenţii turbionari mai poartă numele de:

a) Curenti de oportunitate
b) Curenti marini verticali
c) Curenti Foucault

47. O carenă netedă şi fără depuneri vegetale asigură reducerea:

a) Rezistentei la temperatura scazuta

b) Rezistentei la frecare
c) Costurilor de intretinere

48. Unul dintre factorii care influenţează rezistenţa la înaintare a navei este:

a) Asieta navei
b) Latitudinea geografica a zonei de navigatie
c) Longitudinea geografica a zonei de navigatie

49. Rezistenţa de val reprezintă:

a) Rezistenta opusa de valuri in general la inaintarea navei

b) Rezistenta opusa de valurile de prova la inaintarea navei
c) Acea parte din energia navei, pe care aceasta o cedeaza mediului marin prin
formarea sistemului propriu de valuri.

50. Sistemul de valuri format de navă la deplasarea prin apa se compune din:
a) Valuri de prova si valuri de pupa
b) Valuri divergente si valuri transversale
c) Valuri haotice

51. Valul transversal creat de navă se propagă cu o viteză egală cu:

a) Viteza navei;
b) Jumatate din viteza navei
c) 1/4 din viteza navei

52. Lungimea valului transversal format de navă se calculează cu formula:

a)

b)

c)

53. Unghiul sub care se propagă valurile divergente faţă de axul longitudinal al navei este
de circa:

a) 20 grade
b) 45 grade
c) 90 grade

54. Rezistenţa la înaintare a navei este influenţată de:

a) Transparenta apei
b) Curentii ascendenti
c) Vascozitatea

55. Pe durata exploatării unei nave, rezistenţa la înaintare:

a) Creste datorita coroziunii si depunerilor vegetale
b) Ramane constanta
c) Scade daca nava are apendici

56. Creşterea rezistenţei la înaintare are ca efecte:

a) Reducerea vitezei navei si a turatiei propulsorului

b) Cresterea vitezei navei la aceeasi turatie a propulsorului
c) Cresterea vitezei navei si a turatiei propulsorului

57. La navigaţia pe vreme rea, apare o forţă suplimentară generată de mişcările navei, care
măreşte rezistenţa la înaintare. Aceste mişcări sunt:

a) Miscarile cuplate orizontale (ruliu, oscilatie laterala, pivotare)

b) Miscarile cuplate verticale (oscilatie verticala, tangaj)
c) Miscarea de deriva laterala.