Sunteți pe pagina 1din 4

Contabilitate — ◆

• indirecte D 922, 923, 924, 925 C 901


Alte cheltuieli directe D 921 C 901
Alte cheltuieli indirecte D 922, 923, 924, 925 C 901
Repartizarea cheltuielilor secţiilor auxiliare D 922, 923, 924, 925 C 922
Absorbţia cheltuielilor indirecte în costul produselor D 921 C 923
Înregistrarea costului perioadei D 901 C 924, 925
Obţinerea produselor finite la cost standard D 931 C 902
Decontarea costului efectiv al produselor finite
D 902 C 921
obţinute
Înregistrarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei D 933 C 921
Înregistrarea diferenţei între costul efectiv şi costul
D 903 (negru/roşu) C 902 (negru/roşu)
standard
Justificarea costurilor D 901 C 931, 903, 933
*
D = debit; C = credit.

Autonomia contabilităţii manageriale faţă de Diferenţele sunt datorate următoarelor cauze:


contabilitatea financiară impune o reconciliere a re- existenţa cheltuielilor şi veniturilor neîncorpo-
zultatelor celor două contabilităţi. Fiecare contabili- rabile; posibila apariţie a cheltuielilor supletive
tate calculează propriile rezultate globale fie direct, (adăugate); metode de calcul diferite aplicate în
fie din rezultate analitice. În principiu, cele două re- cele două contabilităţi pentru comensurarea unor
zultate ar trebui să fie egale, dar în realitate nu sunt. cheltuieli.

Bibliografie:
1. Călin Oprea, Mariana Man – Contabilitate managerială şi calculaţia costurilor, Editura Tribuna Economi-
că, Bucureşti, 2005;
2. Mariana Man, Ioan C. Dima – Managementul activităţii industriale, Editura Academiei Române, Bucureş-
ti, 1999;
3. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea “Precizărilor privind unele mă-
suri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii manageriale”;
4. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea “Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene”.

APRECIERI COMPARATIVE PRIVIND COMPONENŢA


ŞI CLASIFICAREA VENITURILOR ÎN CONTABILITATE
Prof. univ. dr. Alexandru Nederiţa, ASEM
Dans l’articles, on a examiné les problèmes concernant la classification et les composants des
revenus des entreprises dans la République de Moldavie ainsi que dans d’autres pays. On a formulé
des recommandations d’harmonisation des composants des revenus et les critères de classification de
ceux-ci conformément aux exigences des Directives Européennes et des Standards Internationaux
de la Comptabilité.

Veniturile constituie unul dintre elementele pentru întocmirea rapoartelor financiare şi


contabile principale ale oricărei întreprinderi care luarea deciziilor economice.
desfăşoară activitate de antreprenoriat. Informaţiile Componenţa şi modul general de clasificare a ve-
privind veniturile sunt furnizate de contabilitate care niturilor întreprinderilor din Republica Moldova sunt 85
este influenţată de doi factori principali: reglementate de prevederile Bazelor conceptuale
• identificarea elementelor care corespund ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare (în
definiţiei veniturilor ce pot fi incluse în com- continuare, Bazele conceptuale), Standardului Naţio-
ponenţa acestora; nal de Contabilitate (SNC) 18 „Venitul” şi Planului de
• clasificarea veniturilor după diferite criterii conturi contabile al activităţii economico-financiare
în scopul obţinerii informaţiilor necesare a întreprinderilor (în continuare, Planul de conturi).

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.1 (57) 2007
◆— Contabilitate
Conform paragrafului 66 din Bazele conceptua- Generalizând definiţiile noţiunii de venituri pre-
le, veniturile reprezintă „creşteri ale avantajelor eco- zentate mai sus, concluzionăm că în majoritatea ca-
nomice în decursul perioadei de gestiune sub formă zurilor elementele de venituri sunt corelate cu creşte-
de aflux sau fie majorarea activelor, fie diminuarea rile capitalului propriu al întreprinderii. După părerea
sau micşorarea datoriilor care conduc la creşterea ca- noastră, această corelaţie nu este suficient argumen-
pitalului, cu excepţia majorărilor din contul contribu- tată din următoarele considerente. În primul rând, nu
ţiilor proprietarilor întreprinderii” [1, p. 149–150]. În toate creşterile capitalului propriu pot fi considerate
mod similar veniturile sunt definite şi în paragraful 6 ca venituri. Conform prevederilor Standardelor Na-
din SNC 18 [1, p. 117]. ţionale de Contabilitate, anumite elemente contabile
Definiţia sus-menţionată a veniturilor a fost for- se înregistrează direct în componenţa capitalului pro-
mulată în etapa iniţială a reformei contabilităţii în priu fără reflectarea prealabilă a acestora în conturile
Republica Moldova. Aceasta are un caracter general de venituri. Exemple de astfel de elemente sunt:
şi necesită unele precizări şi completări în conformi- - profitul perioadelor precedente constatat în
tate cu cerinţele acceptate în practica internaţională anul de gestiune curent;
şi modificările operate în legislaţia în vigoare. - diferenţele de curs valutar aferente capitalu-
În scopul reformulării definiţiei veniturilor, vom lui nevărsat;
examina definiţiile similare, utilizate în reglementă- - ecartul de reevaluare a activelor pe termen
rile contabile internaţionale şi naţionale din alte ţări. lung înregistrate în bilanţul întreprinderii;
Conform Cadrului general pentru întocmirea şi - subvenţiile primite şi contabilizate în baza
prezentarea situaţiilor financiare, aprobat de Co- metodei capitalului etc.
mitetul pentru Standardele Internaţionale de Conta- În al doilea rând, în cazul în care întreprinderea
bilitate (în continuare, Cadrul general IASC), venitu- suportă pierderi, adică cheltuielile depăşesc veniturile,
rile reprezintă „creşteri ale beneficiilor economice în- are loc nu creşterea, ci diminuarea capitalului propriu.
registrate pe parcursul perioadei contabile sub formă În această situaţie întreprinderea, totuşi, obţine venitu-
de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale ri care trebuie să fie înregistrate în contabilitate.
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capita- În baza celor expuse mai sus, considerăm necesar
lurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribu- ca veniturile întreprinderii să fie corelate nu cu capi-
ţiile acţionarilor” [4, p.48]. talul propriu în ansamblu al întreprinderii, ci doar cu
În Regulamentul privind conceptele contabi- o componentă a acestuia – rezultatul financiar (pro-
lităţii financiare nr. 6 din Statele Unite ale Americii fitul/pierderea) net al anului de gestiune curent. În
veniturile sunt definite „fie intrări sau alte creşteri acest context, propunem concretizarea noţiunii de
de active ale unei entităţi, fie reglementarea unor venituri prin următoarea definiţie: veniturile repre-
datorii (sau o combinare a celor două), rezultate zintă creşteri ale beneficiilor economice înregi-
din livrare sau producere de bunuri, prestare de strate pe parcursul perioadei contabile sub formă
servicii sau alte activităţi care constituie operaţiu- de intrări sau creşteri ale activelor, sau descreşteri
nile curente preponderente sau principale ale uni- ale datoriilor, care influenţează rezultatul (profi-
tăţii” [5, p.78]. tul/pierderea) net al anului de gestiune curent.
Potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor Pu- La stabilirea componenţei veniturilor este ne-
blice din România, pentru aprobarea reglementă- cesar a lua în considerare faptul că acestea cuprind
rilor contabile conforme cu directivele europene numai „fluxurile globale de avantaje economice în-
nr. 1.752/2005, în categoria veniturilor se includ „atât casate sau care urmează a fi încasate în conturile în-
sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume treprinderii” [1 p. 117]. Veniturile nu trebuie să includă
propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din ori- sumele colectate în numele unor terţe părţi, cum ar fi:
ce alte surse” [3, p. 33]. - taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele
Regulamentul contabil 9/99 „Veniturile orga- de export şi alte plăţi obligatorii similare care
nizaţiei” din Federaţia Rusă defineşte veniturile ca urmează să fie vărsate la buget;
„creşteri ale avantajelor economice în urma intrări- - încasările brute (cu excepţia comisioanelor)
lor de active (mijloacelor băneşti, altor bunuri) şi/sau rezultate din comercializarea bunurilor, în
stingere a datoriilor, care conduc la majorarea capita- baza procurii, contractelor de mandat şi/sau
lului acestei organizaţii, cu excepţia aporturilor parti- de comision care trebuie să fie restituite pro-
cipanţilor (proprietarilor bunurilor)” [6, p. 1]. prietarilor bunurilor;
86 Conform Regulamentului (Standardului) de - avansurile primite de la cumpărători în con-
Contabilitate 15 „Venitul” din Ucraina, veniturile tul livrării (prestării) bunurilor (serviciilor)
constituie „majorări de avantaje economice sub for- care la momentul încasării se înregistrează ca
mă de intrări de active sau diminuări de datorii în datorii;
urma cărora se majorează capitalul propriu al între- - mijloacele băneşti primite în contul achitării
prinderii, cu excepţia capitalului din contul contribu- împrumuturilor acordate, plăţile salariilor şi
ţiilor proprietarilor” [7, p. 708]. alte majorări de active sau diminuări de da-

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.1 (57) 2007
Contabilitate — ◆
torii care nu reprezintă avantaje economice savanţii din România Pântea I. şi Deaconu A. propun
ale întreprinderii şi nu influenţează mărimea următoarea clasificare a veniturilor:
rezultatului financiar net al acesteia. - venituri provenite din investiţiile interne ale
Clasificarea veniturilor constă în atribuirea aces- întreprinderii (din exercitarea obiectului său
tora la diferite categorii şi tipuri de activităţi ale între- de activitate sau din activitatea de exploata-
prinderii pentru reflectarea în conturile contabile şi în re), care cuprind veniturile din vânzarea bu-
rapoartele financiare. nurilor şi din prestarea serviciilor;
Actualmente, veniturile întreprinderilor autoh- - venituri provenite din remunerarea investiţii-
tone se clasifică pe tipuri de activităţi ale acestora în lor externe ale întreprinderii (achiziţia instru-
două grupe: mentelor financiare, cedarea dreptului de
1) venituri din activitatea operaţională care folosinţă a bunurilor), care îmbracă forma de
includ veniturile din vânzări şi alte venituri venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende.
operaţionale; Această clasificare, în general, corespunde cerinţe-
2) venituri din activitatea neoperaţională care lor acceptate în practica internaţională, este propusă în
cuprind veniturile din activitatea de investiţii, contextul explicării prevederilor Standardului Interna-
veniturile din activitatea financiară şi venitu- ţional de Contabilitate 18 „Venituri din activităţi cu-
rile excepţionale. rente” [2, p. 24–25] şi poate fi aplicată în cazul clasificării
Este de remarcat faptul că clasificarea veniturilor veniturilor din activităţile curente ale întreprinderii.
aplicată la întreprinderile autohtone poartă un ca- Economiştii-contabili din Federaţia Rusă Nikolae-
racter convenţional şi are un şir de neajunsuri. Actele va S.A. [8, p. 64–65]; Novodvorski V.D., Sabanin R.L. [9,
normative contabile în vigoare nu conţin criterii clare p. 23–25] propun clasificarea veniturilor ca minimum
de divizare a veniturilor pe tipuri de activităţi, ceea ce după două criterii:
creează dificultăţi considerabile pentru întreprinderi- 1) apartenenţa la perioada de gestiune, potrivit
le din anumite sectoare şi ramuri ale economiei naţio- căruia veniturile se clasifică în venituri ale pe-
nale. Aceste dificultăţi sunt condiţionate de faptul că rioadei curente şi venituri anticipate (amâna-
veniturile rezultate din una şi aceeaşi operaţiune pot te). Considerăm că această clasificare nu este
fi recunoscute la o întreprindere ca venituri din acti- argumentată şi nu poate fi aplicată în prac-
vitatea operaţională, iar la alta – ca venituri din activi- tică, deoarece afectează veniturile anticipate
tatea neoperaţională. De exemplu, dobânzile primite care reprezintă datorii şi nu pot fi înregistrate
sau care urmează a fi primite de către bănci sau ratele în componenţa veniturilor;
de leasing încasate sau care urmează a fi încasate de 2) regularitatea (repetabilitatea) obţinerii veni-
către companiile de leasing trebuie să fie calificate turilor, conform căruia acestea se împart în
drept venituri din vânzări. Totodată, la majoritatea în- venituri sistematice (regulate) şi nesistemati-
treprinderilor aceste venituri au un caracter secundar ce (întâmplătoare). Această clasificare poate
şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea fi aplicată în practica contabilă în cazul iden-
neoperaţională. tificării elementelor care urmează a fi incluse
Pentru a justifica necesitatea modificării modului în componenţa veniturilor din activităţile de
de clasificare a veniturilor, vom examina clasificările bază şi din alte activităţi.
de venituri prevăzute în reglementările contabile in- Pentru armonizarea clasificării veniturilor cu ce-
ternaţionale şi naţionale din alte ţări. rinţele acceptate în practica internaţională şi facilita-
Astfel, conform Cadrului general al IASC, veni- rea calculării indicatorilor din rapoartele financiare,
turile se divizează în două grupe: venituri din activită- propunem următoarea clasificare a veniturilor:
ţi curente şi câştiguri [4, p. 49]. 1) venituri din activităţi ordinare, care sunt
La întreprinderile din România veniturile se cla- generate de activităţile ordinare (curente,
sifică în trei grupe: venituri din exploatare, venituri obişnuite) ale întreprinderii;
financiare şi venituri extraordinare [3, p. 34]. 2) venituri extraordinare, care rezultă din ac-
Veniturile întreprinderilor din Federaţia Rusă se cidente, incendii, calamităţi, exproprieri,
divizează în două grupe: venituri din activităţi ordina- modificări ale legislaţiei şi alte evenimente
re şi alte venituri [6, p.1]. extraordinare.
Pentru întreprinderile din Ucraina sunt prevăzu- Veniturile din activităţi ordinare urmează a fi sub-
te şase grupe de venituri – venituri din vânzări, alte divizate în două subgrupe:
venituri operaţionale, venituri din participaţii la capi- - venituri din activităţi de bază; 87
taluri, alte venituri financiare, alte venituri şi venituri - venituri din alte activităţi.
extraordinare [7, p. 708–710]. După părerea noastră, componenţa veniturilor
În literatura de specialitate din Republica Moldo- din activităţile de bază şi a veniturilor din alte activită-
va veniturile sunt clasificate în modul prevăzut de ac- ţi trebuie să fie stabilită de către fiecare întreprindere
tele normative contabile în vigoare. În literatura străi- de sine stătător, în funcţie de particularităţile acesteia,
nă se conţin şi alte clasificări ale veniturilor. Astfel, tipurile şi condiţiile de obţinere a veniturilor.

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.1 (57) 2007
◆— Contabilitate
În componenţa veniturilor din activităţile de bază zile, penalităţile şi despăgubirile încasate sau care ur-
trebuie să fie incluse încasările sistematice rezultate din mează de încasat, diferenţele favorabile de curs valutar,
activi­tăţile statutare ale întreprinderilor, de exemplu: recuperările prejudiciului material, datoriile decontate
- la întreprinderile de producţie – veniturile în legătură cu expirarea termenului de prescripţie etc.
din vânzarea produselor; Clasificarea veniturilor în modul prezentat mai
- la întreprinderile prestatoare de servicii – ve- sus, în general, corespunde cerinţelor standardelor
niturile din prestarea serviciilor; internaţionale de contabilitate şi constituie o bază
- în companiile de leasing – veniturile din acti- pentru obţinerea informaţiilor necesare tuturor cate-
vitatea de leasing; goriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Toto-
- la întreprinderile de comerţ – veniturile din dată, implementarea acestei clasificări a veniturilor
vânzarea mărfurilor etc. va condiţiona necesitatea operării unor modificări
Veniturile din alte activităţi trebuie să cuprindă în- în Planul de conturi şi în Standardele Naţionale de
casările din vânzarea activelor pe termen lung, amen- Contabilitate.

Bibliografie:
1. Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Vol. I. – Chişinău, Moldpres, 1998.
2. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 18 „Venituri din activităţi curente”. – Bucureşti, Editura CECCAR,
2004.
3. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.752/2005 pentru reglementările contabile conforme cu
directivele europene. – Monitorul Oficial al României nr. 1080 din 30 noiembrie 2005.
4. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSTM), inclusiv Standarde Internaţionale de Conta-
bilitate (IASTM) şi Interpretări la 1 ianuarie 2005. – Bucureşti, Editura CECCAR, 2005.
5. Statement of Financial Accounting Concepts No. 6, “Elements of Financial Statements” (Stamford,
Conn.: Financial Accounting Standards Board, December 1985).
6. Положение по бухгалтерскому учету 9/99 «Доходы организации», утвержденное приказом
Минфина России от 06.05.1999 № 32н, с изменениями от 30.12.1999 № 107н, от 30.03.2001 № 27н,
от 18.09.2006 № 116н. – www.minfin.ru/buh/buh_zinpa.htm.
7. Завгородний В.П. Бухгалтерский учет в Украине с использованием национальных стандартов.
– Киев, Издательство А.С.К., 2003.
8. Николаева С.А. Доходы и расходы организации: практика, теория, перспективы. – Москва,
Аналитика-Пресс, 2000.
9. Новодворский В.Д., Сабанин Р.Л. Бухгалтерский и налоговый учет доходов и расходов. – Санкт-
Петербург, Питер, 2003.

Recenzent: prof. univ. dr. hab. V. Bucur

88

Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.1 (57) 2007