Modele teoretice în

Psihologia vocațională
Perspectiva socio-cognitivă
asupra carierei
Bibliografie:
Modul 2 ID
Lent & Brown, 2013;
 Dinamica MSCC
(Lent, Brown & Hackett, 1994, 2000, 2002)

Influenţe contextuale
proximale
Inputuri personale

-Predispoziţii
Autoeficacitate
-Gen
-Rasă
-Apartenenţă etnică
-Dizabilităţi
Experienţe
-Nivel de sănătate
de învăţare
Interese Scopuri Acţiuni

Condiţii şi evenimente
Aşteptări
Background
din mediul de dezvoltare
al persoanei legate
de rezultate
Surse ale autoeficacităţii
(Hackett, 2004)

Realizări
anterioare 32%

Învăţare
observaţională 4%
Autoeficacitate

Persuasiune
socială 9%

Reacţii
fiziologice şi
afective 7%
Concept central: autoeficacitatea (AF)
(Lent și Brown, 2006)

Tipuri de autoeficacitate (AF)

 AF legată de un conținut/sarcină

 AF de coping

 AF de proces

 AF de autoreglare
Concept central: așteptările legate
de rezultate (Lent și Brown, 2006)

 ”întărirea extrinsecă”- recompense

 consecințe autodirecționate- mândrie,

satisfacție

 consecințe ce decurg din îndeplinirea unei

activități date- grad de implicare în sarcina
însăși
Exemplu de item

Pentru întărirea convingerilor de autoeficacitate

legată de carieră, se recomandă:
a. recunoaşterea performanţelor de nivel ridicat
b. modificarea mecanismelor de coping
c. procesarea în adâncime a informaţiilor
ocupaţionale
d. analiza nivelului de maturitate vocaţională
e. dezvoltarea unor atribuiri acurate ale
performanţelor
Exemplu de item

Pentru întărirea convingerilor de autoeficacitate

legată de carieră, se recomandă:
a. recunoaşterea performanţelor de nivel ridicat
b. modificarea mecanismelor de coping
c. procesarea în adâncime a informaţiilor
ocupaţionale
d. analiza nivelului de maturitate vocaţională
e. dezvoltarea unor atribuiri acurate ale
performanţelor
Interacţiunea şi potrivirea
persoană-mediu în
dezvoltarea carierei
Bibliografie:
Modul 2 ID
Interacţiunea şi potrivirea persoană-mediu
în dezvoltarea carierei

În dezvoltarea carierei oamenii tind să aleagă direcţii de

formare educaţională şi profesională şi mai apoi
ocupaţii care sunt compatibile cu caracteristicile lor
personale (Holland, 1996; Gottfredson, 2006).

Caracteristici Mediu
ALEGERE
Personale educaţional
Interese şi
Valori ocupaţional
Abilităţi şi deprinderi
Caract. de personalitate
 Modelul RIASEC (Holland, 1959, 1997)

Asumpţii de bază ale teoriei (Holland, 1973, 1982, 1997):

 Încultura nord-americană şi europeană, oamenii se înscriu
în şase mari tipuri de interese şi preferinţe profesionale,
care se integrează în şase tipuri de personalitate
vocaţională:
– Realist (Realistic)
– Investigativ (Investigative)
– Artistic (Artistic)
– Social (Social)
– Întreprinzător (Entreprenorial)
– Convenţional (Conventional).

 Existăşase tipuri principale de medii de muncă: realist,

investigativ, artistic, social, întreprinzător şi convenţional.
Modelul RIASEC (Holland, 1959, 1997)
Se construieşte un model al intereselor şi preferinţelor profesionale,
care se numeşte modelul RIASEC şi are o structură hexagonală.
Preferinţa pentru obiecte

REALIST INVESTIGATIV

Preferinţă pentru
Preferinţă pentru

CONVENŢIONAL ARTISTIC

idei
date

ÎNTREPRINZĂTOR SOCIAL

Preferinţa pentru oameni

Modelul RIASEC (Holland, 1959, 1997)

 Nici o persoană nu se înscrie în mod

exclusiv într-un anumit tip de
personalitate vocaţională, ci combină în
modul său de a fi caracteristici ale mai
multor tipuri.
Coduri de ocupații: exemple
http://www.chroniclecareerlibrary.com/CGP/CGP/Lists/all.HTML
 Psychologists, Clinical: SIA
 Psychologists, Counseling: SIA
 Psychologists, Health: SIA
 Psychologists, School: SEI
 Psychologists, Developmental: 
IRS
 Psychologists, Engineering:
IRS
 Psychologists, Experimental:
IRS
 Psychologists, Educational: IES
 Psychologists, Industrial-
Organizational: IES
 Psychologists, Quantitative:
IES
Psychologists, Social: IAE
 Psychologists, Comparative
(animal behaviorists): IAE
 Human Resources Manager:
SEC
 Computer Programmer: IRC
Modelul RIASEC
Aplicaţii în activitatea de consiliere şi orientare în carieră

 Facilitarea autocunoaşterii (interese,

domenii ocupaţionale preferate,
autoevaluarea abilităţilor)

 Planificarea explorării educaţionale şi

ocupaţionale (pornind de la interese)
Exemplu: Self-Directed Search

 www.self-directed-search.com
 http://www.self-directed-search.com/Who-uses-
it/Career-Counselors
 Video:
https://www.youtube.com/watch?v=RjFcobniNns
Exemplu de item

Holland susţine că oamenii se dezvoltă cel mai bine

atunci când îşi desfăşoară activitatea în medii
ocupaţionale:
a. bine structurate şi tradiţionaliste
b. congruente cu interesele lor profesionale
c. congruente cu interesele grupului de apartenenţă
d. care le oferă libertate de acţiune
e. care stimulează învăţarea şi dezvoltarea
Exemplu de item

Holland susţine că oamenii se dezvoltă cel mai bine

atunci când îşi desfăşoară activitatea în medii
ocupaţionale:
a. bine structurate şi tradiţionaliste
b. congruente cu interesele lor profesionale
c. congruente cu interesele grupului de apartenenţă
d. care le oferă libertate de acţiune
e. care stimulează învăţarea şi dezvoltarea
Procesarea informaţiilor şi
luarea deciziilor legate de
carieră
Bibliografie:
Modul 2 ID
Procesarea cognitivă a informaţiilor legate
de carieră
(Peterson, Sampson, Reardon şi Lenz, 1996; 2002)

Luarea de decizii legate de carieră =

proces de rezolvare de probleme
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991; 1996)
Procesarea cognitivă a informaţiilor legate
de carieră - asumpţii de bază
(Peterson, Sampson, Reardon şi Lenz, 1996; 2002)

 Procese cognitive + afective

 Disponibilitatea
tipului de procesări cognitive +
nivel de cunoştinţe

 Structurile
cognitive implicate în luarea de decizii
legate de carieră evoluează permanent.

 Scopprincipal intervenţii = optimizare abilităţilor de

procesare informaţională
Procesarea cognitivă a informaţiilor legate
de carieră - concepte cheie ale modelului
(Peterson, Sampson, Reardon şi Lenz, 1996; 2002)

Probleme legate de carieră

Procesul de rezolvare a problemelor legate

de carieră

Luarea deciziilor legate de carieră

Dezvoltarea carierei

Stil de viaţă
Luarea deciziilor în carieră ca proces de
rezolvare de probleme – mecanisme implicate
(Peterson şi Sampson, 2003)

 Informaţiile
au un nivel mare de complexitate
şi ambiguitate.

 Direcţiile
de acţiune sunt interdependente –
soluții multiple.

 Rezultateleunei decizii au un grad de

incertitudine.

 Soluţiile implică apariţia unor noi probleme.

Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul procesărilor
Meta- executive
cogniţii

Domeniul abilităţilor
Abilităţi generale de de luare a deciziilor
procesare a informaţiilor
(ciclul CASEE)

Domeniul
Cunoştinţe despre sine Cunoştinţe despre cunoştinţelor
(Autocunoaştere) ocupaţii
Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul procesărilor
executive
Ceea ce
gândesc despre
luarea deciziei Domeniul abilităţilor
Ceea ce știu despre de luare a deciziilor

cum iau decizii

Domeniul
Ceea ce știu Ceea ce știu cunoştinţelor
despre mine despre opțiunile
mele
Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul cunoştinţelor
•Cunoştinţe despre sine
– Care sunt îmi sunt valorile, interesele,
abilităţile, preferinţele ocupaţionale?
– Ce îmi doresc de la un program de
formare educaţională sau de la o
ocupaţie?
– Ce este important pentru mine la un loc de
muncă?
Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul cunoştinţelor
•Cunoştinţe despre ocupaţii (trasee educaţionale şi de
formare profesională, caracteristici ale ocupaţiilor, etc.)
– Ce tip de loc de muncă îmi pot găsi luând în
considerare educaţia şi experienţele mele de
muncă?
– Cum arată o zi obişnuită de lucru pentru o persoană
angajată ca......?
– Care sunt cerinţele educaţionale şi profesională
pentru postul ….?
– Ce categorii de angajatori există în România pentru
ocupaţia X?
Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul abilităţilor de luare a

deciziilor
• Abilităţi generale de procesare a
informaţiilor
– Care sunt etapele în alegerea unei
ocupaţii, program de studiu, loc de
muncă care să corespundă nevoilor
mele?
– Cum iau de obicei decizii importante?
Piramida domeniilor de procesare a informaţiilor
în luarea de decizii legate de carieră
(Peterson, Sampson şi Reardon, 1991)

Domeniul procesărilor executive

• Metacogniţii
– Self-talk (“Nu voi fi capabil să iau o
decizie bună în alegerea unei
facultăţi.”)
– Self-awareness (“Mă sperie situaţia
aceasta.”)
 Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Factori activatori
interni sau externi

Conştientizare
(Identificarea unei
discrepanţe)

Execuţie Analiză
(Elaborarea de strategii (Punerea în relaţie a
mijloace-scopuri) componentelor problemei)

Evaluare Sinteză
(Ierarhizarea (Construirea unor
alternativelor) alternative viabile)
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Conştientizare
 Cerinţe externe
– Evenimente
– Influenţa unor persoane semnificative din mediul
social (părinţi, colegi, prieteni, etc.)
 Cerinţe interne (nivel afectiv, comportamental,
fiziologic)
– Emoţii
– Comportamente evitative
– Reacţii fiziologice
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Analiză
 Optimizarea nivelului de autocunoaştere

 Optimizarea cunoştinţelor despre ocupaţii

 Abilităţi generale de procesare a informaţiilor

 Metacogniţii
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Sinteză
 Elaborare – identificarea cât mai
multor alternative posibile

 Cristalizare – reducerea numărului de

alternative la câteva viabile
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Evaluare
 Evaluarea costurilor şi a beneficiilor fiecărei
alternative

 Ierarhizarea alternativelor

 Delimitarea şi alegerea celei mai

convenabile opţiuni
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Execuţie

 Formularea unui plan de

implementare a opţiunii selectate
Ciclul abilităţilor de procesare informaţională
utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, Reardon, 1992)

Conştientizare
 Reevaluarea cerinţelor externe şi interne
– A fost redusă/ eliminată discrepanţa?

– S-au redus semnificativ reacţiile emoţionale şi

fiziologice negative/ disfuncţionale?

– Am acţionat pentru a atinge scopul pe care mi l-

am fixat?
Direcţii de intervenţie aplicativă în
optimizare procesului decizional

 Domenii majore de intervenţie

• Achiziţia de noi cunoştinţe

• Dezvoltarea abilităţilor de luare a

deciziilor

• Dezvoltarea domeniului procesărilor

executive
Direcţii de intervenţie aplicativă în
optimizare procesului decizional

 Tipuri de activităţi
• Dezvoltarea graduală a abilităţilor de luare a deciziilor,
înainte de confruntarea cu situaţii majore de decizie
• Identificarea şi utilizarea surselor/ tipurilor de informaţii
• Autoevaluarea şi evaluarea psihologică pentru facilitarea
autocunoaşterii
• Aplicarea CASEE pentru rezolvarea unor probleme
specifice
• Intervenţii la nivelul convingerilor iraţionale legate de
carieră (dezvoltarea “positive self-talk”)
Resurse informaţionale online:

http://www.career.fsu.edu/tech-center
Exemplu de item

În ciclul abilităţilor de procesare informaţională

utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, & Reardon, 1992),
după conştientizarea problemei urmează etapa de:
a. sinteză
b. evaluare
c. sistematizare
d. analiză
e. integrare
Exemplu de item

În ciclul abilităţilor de procesare informaţională

utilizate în luarea deciziilor legate de carieră
(Sampson, Peterson, Lenz, & Reardon, 1992),
după conştientizarea problemei urmează etapa de:
a. sinteză
b. evaluare
c. sistematizare
d. analiză
e. integrare