PROIECT DE LECȚIE

DATA:
CLASA: a X-a
OBIECTUL: Psihologie
SUBIECTUL LECŢIEI: Comportamente antisociale
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: să înţeleagă, din punct de vedere psihologic, comportamentele agresive
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să exemplifice comportamentul agresiv;
- să argumenteze caracteristicile instinctului;
- să descrie legătura frustrare-agresivitate;
- să identifice cele două tipuri de învăţare socială, ca mecanisme explicative ale achiziției comportamentului agresiv;
- să explice relaţia dintre tipul de personalitate şi comportamentul agresiv;
- să sintetizeze diferenţele de gen în privinţa comportamentului agresiv;
- să descopere factorii de mediu care influenţează comportamentul agresiv;
STRATEGII DIDACTICE :
a) metode şi procedee: expunere, explicaţia, conversatia, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, exerciţiul, predarea
reciprocă
b) resurse: fişe de lucru, laptop, videoproiector, clipuri video
TIPUL LECŢIEI: predare- învăţare- evaluare

1
 ETAPELE UNITĂȚI DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE METODE &
PROCEDEE;
LECȚIEI CONȚINUT FORME DE
ORGANIZARE
1.Manage- Se asigură condiţii optime necesare desfăşurării orei. -observaţia
mentul clasei -conversaţia
2.Activarea Comportamentele Întrebări pe baza filmului „Comportamente prosociale”: - vizionarea de
informaţiilor prosociale 1) Identificaţi şi specificaţi comportamentul prosocial din acest film. film
anterioare (comportamentele de 2) Care sunt caracteristicile specifice acestui tip de comportament( în - conversaţia
ajutorare) termeni de intenţii şi consecinţe)? frontală
3) Daţi un exemplu de factor aflat la baza acestui comportament.
4) Care dintre teoriile asupra comportamentului prosocial pare mai
adecvată în această situaţie? Argumentaţi-vă punctul de vedere.

3.Discuţii Comportamente pro- şi Elevilor li se explică faptul că nivelele de analiză ale comportamentului - conversaţia
pregătitoare antisociale prosocial ( intenţie, consecinţe, teorii, factori ) se pot aplica şi frontală
comportamentelor antisociale. - explicaţia

4.Anunţarea Comportamentul Se comunică titlul lecţiei noi (Comportamentele antisociale). - expunerea

lecţiei antisocial Elevii vor primi fişe cu schema cognitivă a lecţiei şi se prezintă, pe
(schema (comportamentul scurt, principalele informaţii care vor fi predate. (Anexa 1)
informațiilor) agresiv)
5.Predare- 1.Definiţia Elevii urmăresc o scurtă secvență video cu un comportamente agresiv. - expunerea
învăţare- comportamentului Întrebări pe baza filmului „Comportamente antisociale”: - vizionare de
evaluare agresiv film
1) Specificati tipurile de comportament.
2) Identificați trăsăturile specifice acestui tip de comportament.
3) Dați un exemplu de comportament similar care vi s-a petrecut vouă
sau unei persoane apropiate. Descrieți-l prin prisma trăsăturilor - conversaţie
specifice comportamentelor antisociale. frontală

2.Teorii asupra Elevii se împart în grupuri de câte cinci. Fiecare grup primeşte fişe de - expunere
comportamentului lucru, conţinând studiul de caz „Copilul sălbatic din Champagne”cu - studiu de caz
agresiv. cerinţa: - învăţare prin

2
 2.1.Perspectiva Argumentaţi de ce comportamentul agresiv al fetiţei sălbatice este mai cooperare
biologică (instinctul) degrabă înnăscut, pornind de la caracteristicile instinctului. Identificaţi - conversaţia
funcţiile pe care instinctul agresiv le îndeplineşte pentru fetiţă. frontală
(Anexa 2)

2.2.Explicaţii sociale şi Elevii primesc fişe cu studiul de caz „Dezastrul de la Şcoala Bath”. Li - expunere
bio-sociale se solicită să răspundă la următoarele întrebări: - studiul de caz
1) Argumentaţi care dintre cele două modele este mai adecvat - conversaţia
2.2.1 Teoria frustrare- desfăsurării evenimentelor. frontală
agresiune (frustarea) 2) Cum ar fi reacţionat Kehoe dacă l-ar fi adoptat celălalt model de - învăţarea prin
gândire? cooperare
Elevii lucrează în perechi, iar la sfârşit, rezolvările se verifică prin
conversaţie frontală.
(Anexa 3).

2.2.2.Învăţarea socială Elevilor li se explică cele două tipuri de învăţare socială, urmată de o - expunerea
activitate de punere în corespondenţă a unor situații concrete din viața - exerciţiul
(învăţarea directă vs. cotidiană, cu tipul de învăţare ca mecanism explicativ (directă vs didactic
învăţarea indirectă) indirectă). Elevii primesc fişe individuale; ulterior, prin conversație - conversatia
frontală, se investighează și clarifică modul în care a fost rezolvat frontală
exercițiul.
(Anexa 4)

3.Factori ai Elevilor li se explică existenţa a două tipuri de personalitate diferite (din - explicaţia
comportamentului punct de vedere al activismului) care au legătură cu agresivitatea. - exerciţiu
agresiv - conversaţia
3.1.Factori personali Elevilor li se prezintă într-o descriere succintă (text), două personaje cu frontală
3.1.1.Tipul de tipuri diferite de personalitate. Pe baza textului, vor răspunde la
personalitate următoarea întrebare:
(tipul A & tipul B) 1) Care dintre cele doi barbati credeti ca este mai dispus sa se
comporte agresiv in aceasta situaţie? Argumentaţi.
(Anexa 5)

3
 3.1.2.Sexul Elevii se împart în 6 grupuri a câte patru membri. Fiecare grup primeşte - învăţarea prin
o fişă de lucru cu un articol referitor la diferenţele de gen în ceea ce cooperare
priveşte agresivitatea. De asemenea, fiecare grup primeşte o întrebare - conversaţia
care vizează un aspect din articol. La sfârşit, fiecare grup predă clasei frontală
informaţiile sintetizate printr-un reprezentant. - predarea
(Anexa 6) reciprocă

3.2.Factori de mediu Elevii li se comunică faptul că, uneori, factorii de mediu pot influenţa - explicaţia
comportamentul agresiv; li se oferă o fişă de lucru cu un text care - învățarea prin
(zgomotul, temperatura, descrie detaliat un comportament agresiv. Sarcina elevilor este de a descoperire
aglomerția) identifica acei factori de mediu care au dus la activarea - exerciţiul
comportamentului agresiv. individual
(Anexa 7) - conversaţia
frontală
6.Consolidare Comportamentul agresiv Completarea unei fişe care cuprinde rezumatul lecţiei cu principalele - exerciţiul
(sumarizare) concepte studiate. frontal
(Anexa 8)

7.Sarcini Comportamentul agresiv Realizaţi un referat de trei pagini cu titlul „Comportamentul agresiv în
pentru mediul şcolar”. Alegeţi cel puţin un factor aflat la baza
învăţarea comportamentelor agresive si analizaţi modul în care a condus la
individuală consecinţe negative la nivelul elevilor.
(tema) (ex., atentatul de la Liceul „Columbine”; atentatul cu grenadă de la
Liceul „Jean Monet” etc.)

8.Feedback Elevii sunt întrebaţi dacă mai au nelămuriri, care se clarifică. -conversaţia
final Li se cere să evalueze calitativ lecția profesorului. -reflecția
Sunt notați elevii care au participat activ la oră. individuală

4
ANEXA 1
Comportamente antisociale
-schema infomaţiilor-

1. Comportamentul agresiv- definiţie

2. Teorii asupra comportamentului agresiv
2.1. Perspectiva biologică- instinctul
2.2. Explicaţii sociale şi bio-sociale
2.2.1. Frustrarea
2.2.2. Învăţarea socială
3. Factori ai comportamentului agresiv
3.1. Factori personali
3.1.1. Tipul de personalitate
3.1.2. Sexul
3.2. Factori de mediu
3.2.1. Zgomotul
3.2.2. Temperatura
3.2.3. Aglomeraţia

5
ANEXA 2

Copilul sălbatic din Champagne

Citiţi cu atenţie următorul studiu de caz:

În septembrie 1731, o fetiţă “sălbatică” este observată pentru prima dată în

împrejurimile satului Songy, la câţiva kilometri de Chalons-en-Champagne. Sătenii o
descoperă agăţată într-un copac de unde fura mere: cu picioarele goale, îmbrăcată în
zdrenţe, cu corpul negru, înarmată cu o bâtă. Crezând ca au de-a face cu diavolul în
persoană, sătenii trimit un buldog ca să o sperie. Animalul este însă omorât, cu o
singură şi precisă lovitură de bâtă, de sălbăticiunea coborâtă din copac, care fuge înapoi
legănându-se din creangă în creangă. Nobilul satului, domnul d’Epinoy, ordonă
capturarea ei. După câteva băi, pielea fetiţei devine albă, însă comportamentul ei
continuă să uimească pe toată lumea. Deşi nu ştie să vorbească, posedă capacităţi fizice ieşite din comun: agilitatea,
rapiditatea fugii, vigoarea înotului, rezistenţa la frig. In acelaşi timp, însă, manifestă o veritabilă aversiune de a fi
atinsă. Dacă o persoană, mai ales de sex masculin, riscă să se apropie, martorii raportează ca fetiţa începe să scoată
ţipete terifiante şi pătrunzătoare, formate în gât fără mişcările buzelor, sau chiar că loveşte cu violenţă persoana
respectivă. Într-o zi, aproape că strangulează un soldat. Ulterior este dusă la un spital, însă simptomele
“animalităţii” deranjează în continuare societatea. Preferinţa să pentru sângele de iepure şi carnea crudă o fac să
treacă drept un “vampir”. Analele istorice ale oraşului Chalons descriu o întâlnire între fetiţă, numită de domnul

6
d’Epinoy Marie-Angelique, şi o femeie mai corpolentă. După spusele autorilor, “sălbatica” o vede pe vizitatoare
mâncând un pui şi o priveşte cu ochi lacomi. Femeia crede că fetiţa işi doreşte şi ea o parte din pui, însă Marie sare
la ea să o muşte, dovedind că de fapt nu era deloc interesată de friptură, ci mai degrabă chiar de doamna în cauză.
( După F. Labalette, “L’enfant sauvage de Champagne”, Historia n.728, august 2007)
1. Argumentaţi de ce comportamentul agresiv al fetiţei sălbatice din Champagne este mai degrabă înnăscut,
pornind de la caracteristicile instinctului.
2. Identificaţi funcţiile pe care le îndeplineşte instinctul agresiv pentru fetiţă.

7
ANEXA 3

Citiţi următorul studiu de caz:

Dezastrul de la Şcoala Bath (Bath School disaster) este numele dat celor trei atentate cu bombă din oraşul
Bath ( Michigan, SUA) de pe data de 18 mai 1927. 45 de oameni au murit şi au fost răniţi alti 58. Majoritatea
victimelor erau copii din clasele a doua- a şasea (cu vârste cuprinse între 7 şi 12 ani) care mergeau la şcoala din
Bath. Moartea lor constituie crima cu cele mai multe victime într-o şcoală din istoria SUA. Infractorul a fost un
membru al consiliului Şcolii, Andrew Kehoe, care era nemulţumit de taxa de proprietate care fusese impusă
pentru a aproviziona cu fonduri construcţia clădirii şcolii. Kehoe era trezorierul şcolii şi luptase întotdeauna
pentru taxe mai mici. El învinuia taxele adiţionale pentru greutăţile financiare care au dus la proceduri de
sechestru al fermei lui. Kehoe a încetat să plătească ipoteca si asigurarea pentru fermă, iar creditorul l-a
avertizat că în aceste condiţii îşi va pierde proprietatea. Soţia lui Kehoe era bolnavă de tuberculoză, iar
internările ei frecvente în spital au jucat probabil un rol important în creşterea datoriilor familiei.
Înainte de 18 mai, Kehoe a încărcat bancheta din spate a maşinii sale cu resturi de metal. A aruncat acolo
unelte vechi, cuie, bucăţi ruginite de metal, lopeţi si orice altceva putea produce şrapnele în timpul exploziei.
Dupa ce a terminat, a pus o puşcă încărcată pe locul pasagerului.
În dimineaţa zilei de 18 mai 1927, Kehoe şi-a ucis în primul rând soţia , lovindu-o în cap cu un obiect greu, şi
apoi şi-a incendiat ferma. Atunci când pompierii au ajuns la locul incendiului, o explozie a devastat aripa de
nord a clădirii şcolii, ucigându-i pe mulţi dintre oamenii de dinăuntru. Kehoe a utilizat un detonator pentru a
aprinde dinamita şi zeci de kilograme de pirotol (substanţă inflamabilă) pe care le instalase în secret în interiorul
şcolii în decursul a mai multe luni. Pe măsură ce echipajele de salvare au început să se adune la şcoală, Kehoe
ajuns acolo cu maşina, a oprit şi a detonat o bombă aflată în interiorul vehiculului său umplut cu şrapnele,
sinucigându-se şi omorându-l superintendentul şcolii, precum şi pe alte persoane care se aflau în preajmă. În
timpul eforturilor de salvare, au fost descoperite 230 de kilograme de dinamită şi pirotol neexplodate, instalate
de-a lungul subsolului aripii de sud a şcolii.
Ultimul mesaj al lui Kehoe a fost descoperit pe unul din gardurile fermei, rămas intact. Acesta susţinea:
CRIMINALII SUNT FĂCUŢI, NU NĂSCUŢI.

8
Aveţi în continuare două posibile monoloage interioare ale lui Kehoe în momentul în care îşi planifica atentatele:

1. Este groaznic ceea ce mi s-a întâmplat. Cred că nu am fost niciodată mai frustrat şi mai furios decât acum.
Este cel mai rău lucru care i se putea petrece unui om. Nu pot suporta să îmi pierd ferma. Oamenii ăştia îmi
distrug visul de a avea propria mea afacere. Nu voi mai putea trăi dacă îmi vor lua proprietatea. Este cu totul
nedrept ceea am păţit. Dar dacă eu nu îmi pot păstra ferma şi casa, nu o să le aibă nimeni.
2. Este groaznic ceea ce mi s-a întâmplat. Cred că nu am fost niciodată mai frustrat şi mai trist decât acum. Este
cel mai rău lucru care i se putea petrece unui om. Nu pot suporta să îmi pierd ferma. Dar ar fi trebuit să îmi
plătesc datoriile faţă de bancă. Aşa, au tot dreptul să îmi ia ferma şi casa. Aş fi putut munci mai mult ca să le
păstrez. Acum o să fiu dat afară şi nu voi avea unde să mă duc. Ce se va alege de mine şi de soţia mea ? Sunt
un om ratat, sunt un incapabil.

3) Argumentaţi care dintre cele două monoloage este mai adecvat desfăsurării evenimentelor.
4) Cum consideraţi că ar fi reacţionat Kehoe dacă ar fi adoptat monologul interior pe care l-aţi exclus la prima
cerinţă?

9
ANEXA 4
Asociaţi exemplele următoare cu tipurile de învăţare:

Alexandru îşi vede tatăl lovind-o pe sora lui pentru că a răspuns obraznic iar
ea îşi cere scuze. Azi, când se întorc de la şcoală şi sora lui îl jigneşte Alex o Învăţare directă
bate.

Daniel şi Vasile se bat pe terenul de fotbal. Profesorul de sport îl laudă pe

Invatare indirectă
Vasile pentru ca a iesit învingător. bazata pe model
A doua zi, Vasile se implică într-o nouă bătaie cu un alt coleg. (modelare).

Mama Mariei se ceartă cu o vecină. Cearta degenereaza şi cele două îşi spun
Invățare indirectă
cuvinte urâte. În cele din urmă, mama Mariei are câstig de cauză. Atunci când bazată pe model
colega Mariei refuză să-i împrumute stiloul, Maria începe să o înjure. (modelare).

Andrei se uită la televizor la desene animate. De fiecare dată când are loc o
confruntare, eroul lui preferat reuşeşte să câştige împuşcându-şi adversarii. Azi, Învăţare directă
când se juca cu prietenul lui, Andrei l-a împuşcat în ochi cu pistolul cu bile ca
sa-i ia jucăria cea nouă.

De fiecare dată când Oana se află la bunici si îşi doreşte să se mai dea în
leagăn, chiar dacă este târziu, începe să o lovească şi să o zgîrie pe bunica venită Invățare bazată pe
să o ia acasă, până când aceasta cedează. model (modelare)

Sorina si Mihai se joacă în parc. Sorina îl vede pe Mihai scuipându-şi mama

pentru că aceasta a venit să-l ducă acasă şi a refuzat să-l mai lase la joacă. Mihai Invățare indirectă
poate astfel să mai rămână la joacă încă o oră. Când mama Sorinei vine după ea, bazată pe model
(modelare)
fetiţa urmeaxă exemplul lui Mihai.

1
0
ANEXA 5

Citiţi cu atenţie următoarea situație şi răspundeţi la întrebarea de la sfârșit:

“Adrian are treizeci de ani si este broker la bursă. Colegii îl descriu ca fiind foarte nerăbdător, puternic
competitiv, ambițios, cu o nevoie exagerată de a controla situațiile. Se simte mereu presat de timp, e incapabil să se
relaxeze si pare mereu iritat si exasperat.
Bogdan are treizeci si doi de ani si este funcționar la bancă. Colega lui de birou spune despre el ca este răbdator,
relaxat, prietenos, dar în acelasi timp înclinat spre auto-analiza. Nu simte nevoia să fie competitiv si uneori nu
respectă termenele-limita pentru predarea rapoartelor.
Astăzi, atât Adrian căt si Bogdan, trebuie sa plece la o conferintă in Marea Britanie. Din întamplare, taxiurile
fiind foarte puține, decid să împarta unul pană la aeroport. În traficul aglomerat de pe lângă aeroport, soferul de taxi
continuă să ia niste scurtături greșite. La un moment dat, se întoarce și le zâmbeste celor doi, spunand: “E o zi
frumoasă, nu-i asa?” de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.”
Cerință: Care dintre cele doi bărbaţi credeţi că este mai dispus să se comporte agresiv în această situaţie?
Argumentaţi.

1
1
ANEXA 6

Citiţi următorul text şi răspundeţi la întrebări:

Indiferent de epocă sau de o ţară anume, genul şi vârsta prezic probabilitatea diferitelor tipuri de agresivitate
şi de comportament violent. Figura nr. 1 prezintă rata de arest pentru crimă din SUA în 1990, separat pentru vârsta
şi gen.
Diferenţele de gen în agresivitate sunt foarte evidente încă din perioada preşcolară (Loeber şi Hay, 1997), cu
băieţii prezentând nivele mai ridicate de agresiune fizică decât fetele. Totuşi, multe fete sunt agresive fizic la
această vârstă şi în medie prezintă nivele de agresivitate verbală şi indirectă similare şi chiar mai mari decât
băieţii. (Crick şi Grotpeter, 1995; Rys şi Bear, 1997). În clasele primare şi în adolescenţă, diferenţele de gen cresc.
Agresivitatea indirectă (bârfe, minciuni, mici furturi în lipsa ţintei agresiunii) devine mult mai mare la fete decât la
băieţi, iar agresivitatea fizică devine mult mai mare la băieţi decât la fete, şi ambele genuri au în mod egal
probabilitatea de a se angaja în agresivitate verbală. (Bjorkqvist et al., 1992; şi Grotpeter, 1995; Lagerspetz et al,
1998; Lagerspetz şi Bjorkqvist, 1992). Aceste diferenţe de gen culminează în deosebiri dramatice referitoare la
comportamentul violent fizic la vârsta adultă tânără, reflectate de ratele de omucidere diferite prezentate în figura1.
Totuşi, aceasta nu ar trebui să ne facă să credem că femeile nu sunt niciodată agresive fizic. Straus (1997) şi Archer
(2000) au demonstrat convingător că într-o agresiune în cuplu, femeile au o probabilitate puţin mai mare de a folosi
agresiunea fizică împotriva partenerilor lor decât bărbaţii! Cu toate că bărbaţii au o probabilitate mai mare de a
produce leziuni serioase partenerelor lor, femeile produc 35% din leziunile serioase şi 44% din morţi. Studiile de

1
2
laborator cu studenţi de colegiu sugerează adesea o agresiune mai mare la bărbaţi, dar aparent provocarea are un
efect mai mare asupra agresivităţii decât îl are sexul. Bettencourt şi Miller (1996) au arătat că diferenţele de gen în
agresivitate dispar când e vorba de o provocare foarte mare.
Cercetările din domeniul psihologiei dezvoltării sugerează că multe diferenţe de gen în agresiune rezultă atât
din experienţe diferite de socializare, cât şi din diferenţe fizice, neurologice şi hormonale înnăscute. Relevanţa lor
evidentă duce la substanţiale teoretizări evoluţioniste despre motivele diferenţelor de gen în agresivitate (Campbell,
1999; Geary, 1998). De exemplu, Geary et al (1995) şi Buss şi Schackelford (1997a, 1997b) au oferit raţiuni
evoluţioniste pentru a explica din ce cauză bărbaţii sunt mai deranjaţi de infidelitatea sexuală a partenerelor lor
decât de cea emoţională, în timp ce tiparul opus apare pentru femei şi din ce cauză bărbaţii au probabilitate mai
mare de a folosi tactici violente pentru a îşi reţine partenerele.
O posibilă explicaţie a diferenţelor de agresivitate fizică dintre bărbaţi şi femei o constituie prezenţa
testosteronului intr-o cantitate mai mare la primii. Testosteronul este un hormon care poate influenţa agresivitatea
în două moduri. Pe termen lung poate afecta dezvoltarea a numeroase structuri ale sistemului nervos central şi ale
celorlaltor sisteme corporale (de exemplu, muşchii şi, prin urmare, greutatea) care schimbă probabilitatea şi rata de
succes a agresivităţii. Acest efect poate fi numit unul de organizare. Pe termen scurt, testosteronul poate avea şi un
efect de instigare la agresivitate. Cu toate că ambele efecte sunt bine documentate la animale (Book et al., 2002),
doar efectul de organizare este susţinut de dovezi substanţiale la oameni.
Studiile cu injecţii pe animale demonstrează legăturile cauzale dintre testosteron şi schimbările în dezvoltare
care promovează agresivitatea (Brain, 1994). Puţine studii cu oameni în care femeile însărcinate au fost tratate cu

1
3
hormoni androgeni oferă suportul cauzal pentru acest efect de organizare la oameni. De exemplu, Reinisch (1981)
a descoperit că acei copii ai mamelor tratate cu progestin (hormon sintetic) dovedeau o tendinţă mai mare pentru
agresivitate fizică la vârsta de 5 ani decât fraţii de acelaşi sex care se năşteau când mamele nu mai primeau
tratament.
Studiile de laborator pe competiţii ca jocurile video au arătat că bărbaţii câştigători experienţiau o creştere a
testosteronului (Gladue et al., 1989; Mazur et al, 1997; McCaul et al, 1992). Rezultate similare s-au obţinut în
studii naturale pe competitorii de judo (Salvador et al., 1997), luptători şi jucători de tenis (Elias, 1981) şi jucători
de şah (Mazur et al, 1992). Chiar şi fanii echipelor învingătoare experienţiază o creştere a nivelului de testosteron
faţă de fanii echipelor învinse.(Mazur şi Booth, 1998). Luate împreună, aceste cercetări sugerează un proces de
influenţă reciprocă pentru relaţia pe termen scurt dintre testosteron şi agresiune.

1. Analizaţi figura 1 şi precizaţi:

 Care dintre cele două genuri are o probabilitate mai mare să comită omucideri?
 Care este vârsta cu cea mai mare rată de omucideri atât la femei cât şi la bărbaţi?
 Două deosebiri între rata de omucideri comise de femei, respectiv de bărbaţi.
2. Cum se prezintă agresivitatea la vârsta preşcolară şi în adolescenţă?
3. Cum se manifestă agresivitatea feminină la vârsta adultă tânără?
4. Prin intermediul căror factori putem explica diferenţele de agresivitate la femei şi bărbaţi?
5. În ce moduri influenţează testoronul agresivitatea umană?

1
4
6. Ce tipuri de studii au fost realizate pentru a investiga importanţa testosteronului în diferenţele de gen cu
privire la agresivitate?

Figura 1. Rata de arest pentru crimă din SUA în 1990, separat pentru vârsta şi gen.

1
5
ANEXA 7

Citiţi cu atenţie următorul text. Identificaţi şi precizaţi factorii de mediu care influențează
comportamentul agresiv:

Este o zi foarte caldă de vară. Gheorghe lucrează la un atelier, dar astăzi are zi liberă şi intenţionează să şi-o
petreacă acasă, odihnindu-se şi uitându-se la meciul decisiv dintre echipele sale preferate de fotbal. Însă vecinul a
decis să îşi are grădina. Tractorul său are probleme cu motorul şi scoate nişte sunete puternice şi ascuţite. Gheorghe
se duce la fereastră şi se uită afară.
„ Vor fi 40 de grade la umbră!” îi strigă vecinul, încercând să tureze motorul care începe să scoată fum. În
acelaşi timp, soţia lui Gheorghe, Ileana, începe să dea cu aspiratorul în sufragerie. Vasile, fiul lui Gheorghe, şi-a
invitat prietenii la el şi acum ascultă rock cu volumul la maxim. Gheorghe îl avertizează să dea sonorul mai încet,
iar apoi se aşează pe canapea şi se pregăteşte să deschidă televizorul. Exact în acelaşi moment se aude îndelung
soneria. Soacra lui Gheorghe, Lenuţa, împreună cu cumnaţii lui, Costel, Nelu şi Gică, soţiile lor, Ana, Maria şi
Mimi şi cei cinci nepoţei, veniseră să le facă o vizită.
Ileana îi pofteşte pe toţi în cameră şi îi serveşte cu prăjituri. Însă invitaţii nu se pot auzi din cauza muzicii care
răsună din camera alăturată. Gheorghe îşi spune că acum va fi imposibil să mai vadă meciul.
„Vasile, eşti surd?! Dă muzica mai încet sau vin şi-ţi arunc boxele pe geam.” Termometrul agăţat în bucătărie
arată 35 ° C.
Cei cinci nepoţei aleargă încoace şi încolo prin casă , zornăindu-şi jucăriile şi făcând dezordine. Gheorghe se duce
la Vasile, care nici nu apucă să spună ceva, pentru că tatăl lui îi dă două palme puternice peste faţă.
Băiatul îl priveşte consternat:
„ De ce dai în mine? Niciodată nu ai mai făcut asta până acum!”
Gheorghe respiră greu, a traspirat. Îşi face loc pe canapea printre cumnaţii şi cumnatele care au încremenit,
urmărindu-l.
„Ce căldură!!!” exclamă Gheorghe, de parcă nimic nu s-ar fi petrecut.
Afară, tractorul vecinului scoate un ultim pârâit şi se opreşte.

1
6
ANEXA 8

Comportamentul agresiv

Completaţi spaţiile libere cu conceptele corespunzătoare din lista de mai jos.

Atenţie: lista conţine şi concepte din alte lecţii.

Comportamentul agresiv este definit ca orice formă de comportament realizat cu ........de a răni sau leza o
persoană. Asupra comportamentului agresiv au fost înaintate mai multe teorii, cuprinse în perspectiva ........ şi
cea..........
Perspectiva ....... susţine că oamenii, asemenea animalelor, posedă.... agresive înnăscute şi, prin urmare,
agresivitatea e o parte a naturii umane .
...... a studiat acest aspect al perspectivei biologice susţinând că agresivitatea s-a dezvoltat de-a lungul
evoluției deoarece a promovat supraviețuirea speciei (asigurând că numai cei mai puternici să îşi transmita genele
generației următoare). Unul din cei mai importanti reprezentanţi ai acestei teorii este .......
Perspectiva ......... pune accentul pe procesul de învăţare şi pe importanța contextului social în manifestarea
comportamentului agresiv, cuprinzând două teorii: ..... şi......... . Prima teorie susţine că ........ (interferența cu
comportamentul directionat spre scop) duce la apariția ........ mai ales atunci când individul consideră că
evenimentele petrecute sunt nedrepte. A doua teorie, al cărei principal reprezentant este ........., afirmă că la baza
comportamentului agresiv se află ....... De exemplu, prin ........ copiii imită acele comportamente agresive pe care le
văd recompensate la alte persoane semnificative. Uneori, propriul lor comportament agresiv este recompensat si
atunci continua să se manifeste, proces numit .......
La baza comportamentului agresiv au fost plasati diverși factori: personali şi de mediu. Printre factorii
personali, se numără ...........și ........ Factorii de mediu cuprind ........., .......... şi ..........

1
7
1. Etologie
2. Sigmund Freud
3. Empatie
4. Instinct
5. Biologică
6. Frustrare
7. Albert Bandura
8. Difuziunea responsabilitatii
9. Intenţie
10. Bio-socială
11. Konrad Lorenz
12. Modelare
13. Furie
14. Zgomot
15. Experienţe de învăţare
16. Personalitate
17. Temperatură
18. Gen
19. John Darley
20. Aglomeraţia
21. Agresiune
22. Învăţare indirectă

1
8