UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE DREPT ”SIMION BĂRNUȚIU”

MASTER SPECIALIZAREA ȘTIINȚE PENALE

DREPT EXECUȚIONAL PENAL

INSTITUȚIA FAMILIEI DE LA TRADIȚIE LA MODERNISM

(De la Adam și Eva la Schalk și Kopf)

”Bucură-te de viaţă cu femeia pe care o iubeşti

în toate zilele vieţii tale celei deşarte,
pe care ţi-a hărăzit-o Dumnezeu sub soare;
căci aceasta este partea ta în viaţă şi
în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare.”
Ecleziastul 9:9

COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Cătălin NICOLESCU

Masterand: Dănuț-Petru CÎRSTEA

-SIBIU 2020-
 CUPRINS:

Introducere.................................................................................................................. 3
Capitolul 1 - Considerații generale privind căsătoria..............................................5
1.1. Noțiunea de căsătorie în actualul Cod civil.........................................................5
1.2. Căsătoria în dreptul roman..................................................................................6
1.3. Căsătoria în perioada medievală..........................................................................8
1.4. Căsătoria în Europa secolului al XIX-lea..........................................................11
Capitolul 2 - Instituția familiei în dreptul românesc..............................................12
2.1. Secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea..............................12
2.2. Codul Civil al lui Cuza......................................................................................12
2.3. Familia în comunism.........................................................................................13
Capitolul 3 - CEDO și drepturile LGBT.................................................................14
Concluzii.................................................................................................................... 18
Bibliografie................................................................................................................20
I. Tratate și lucrări de specialitate........................................................................20
II. Acte normative:.................................................................................................21
III. Resurse electronice..........................................................................................21
 Introducere

Conceptul de familie, căsătoria și logodna ca modalități de întemeiere a acesteia, realitățile

sociale referitoare la drepturile LGBT reflectate în jurisprudența CEDO a ultimelor decenii, toate
acestea sunt frămâbtări ale societății modern care implică o dezbatere multidisciplinară.
Circulația populațiilor dintr-un stat în altul, consecință a globalizării, aduce cu ea și presiuni
sociale asupra legiuitorului, în sensul în care oamenii vin din țara lor de origine cu nevoi legislative
care pur și simplu nu se potrivesc în contextul social al noii țări de reședință.
Opinăm că o astfel de situație avem și în ceea ce privește dezbaterile despre implementarea
conceptului de parteneriat civil în legislația românească. Chiar dacă la momentul la care ne aflăm
dezbaterea nu pare să răspundă unei nevoi a societății românești, cert este că profilul cuplurilor s-a
schimbat considerabil în ultimele decenii, iar cadrul juridic oferit actualmente este depăşit.
În actualul Cod civil legiuitorul pare inițial să lase neîngrădit conceptul de familie de
constrângeri legate de genul celor doi membrii ai familiei. Astfel, în art. 258, alin. (1), legiuitorul nu
menționează termeni ca bărbat și femeie, soț și soție, la o primă studiere a textului de lege părând să
lase libertate în acest sens.1
Ulterior însă, în alin. (4) al aceluiași articol, se revine cu următoarea definire: ”În sensul
prezentului cod, prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie.” Mai mult chiar, în art.
259 revine pe aceeași direcție reiterând în ceea ce privește definirea căsătoriei, că aceasta este ”
uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii.
În ceea ce privește cazul României, literatura de specialitate evidenţiază deasemenea faptul
că aceasta are actualmente unul dintre cele mai ridicate grade de religiozitate a populaţiei din
Uniunea Europeană. Deși problema pare reglementată suficient de lămuritor în Codul civil
românesc actual, dezbaterile apărute în societate despre drepturile LGBT, alături de alte motivări
socio-politice și nu în ultimul rând rațiuni ce țin de populism au dus în anul 2018 la celebrul
referendum pentru familie, care încerca să modifice Constituția României în sensul în care
”căsătoria liber consimțită între soți” să devină ”căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”,
excluzând astfel definitiv posibilitatea implementării în legislația ulterioară a unor concepte ca
parteneriatul civil, pactul civil de solidaritate și altele asemenea, întâlnite în legislația altor state
europene.
Deși am fi putut fi seduși de ideea că realitatea socială românească a păstrat neîntinat
conceptul de familia tradițională, am fost puși cu toții în situația de a observa cu aparentă distanțare
cum încercarea de modificare a Constituției în sensul amintit mai sus a eșuat.
1
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în M. Of. al Rom., Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011: ”Familia se
întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora, precum şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a
asigura creşterea şi educarea copiilor lor.”
 Putem doar să presupunem în acest context că problematica în discuție nu este nici pe departe
atât de simplă și că ne aflăm din punct de vedere social și legislativ într-o perioadă de trecere spre o
reglementare mai laxă privind genul partenerilor ce pot forma o familie.
Pentru a releva o dată în plus complexitatea dezbaterii, prezentăm pur statistic, fragmentarea
statelor europene privind legiferarea căsătoriilor între persoane de același sex. Astfel, dacă 18 state
europene, începând cu Olanda, în 2001 și terminând cu Finlanda în 2017 au înțeles să accepte și să
legifereze această realitate socială, alte 13 state europene au ales să constituţionalizeze definiţia
căsătoriei ca fiind realizată între un bărbat şi o femeie şi ca fiind monogamă.
Privind parteneriatele civile între persoane de acelaşi sex, acestea sunt reglementate, în
anumite forme de recunoaştere, în următoarele state: Danemarca (1989), Norvegia (1993), Suedia
(1995), Islanda (1996), Spania (1998), Olanda (1998), Franţa (1999), Belgia (2000), Germania
(2001), Portugalia (2001), Finlanda (2002), Anglia (2005), Ungaria (2007), Cehia (2006), Elveţia
(2007), Luxemburg (2010), Slovenia (2010), Irlanda (2010), Austria (2010), Liechtenstein (2011),
Malta (2014), Croaţia (2014), Estonia (2014), Grecia (2015).
Vom începe dezbaterea printr-o abordare din perspectivă istorică a unor aspect ce țin de
cutume sau normări privind căsătoria, logodna și familia, mai apoi vom continua cu o abordare mai
cu seamă sociologică a realității românești, pentru ca în final să trecem foarte succinct în revistă
jurisprudența CEDO în problematica redefinirii conceptului de familie și a drepturilor LGBT.
Departe de a fi în măsură să concluzionăm în vreun fel dezbaterea încă de actualitate și la
momentul de față putem doar presupune că familia tradițională clasică, familia nucleară despre care
vom vorbi în primul capitol și despre care spuneam că a rezistatunui atac inițial din partea
societăților occidentale pare să fie nu punctul final al modernizării, ci doar o etapă depăşită în
evoluţia legislației românești.
Așadar, pornind de la concepția idilică prezentată în Ecleziastul 9:9, cu care profesorul
Marius Floare deschidea dezbaterea sa istorică asupra familiei, 2 și pe care am preluat-o și noi,
concepție deja desuetă în realitatea actual, vom ajunge spre finalul prezentei lucrări să vedem cum
CEDO a deschis în 2010 cutia Pandorei, atunci când în cauza Schalk şi Kopf c. Austriei a admis
pentru prima dată că relaţia stabilă între parteneri de acelaşi sex cade sub incidenţa noţiunii de viaţă
de familie.

2
Marius Floare, Privire istorică, in spaţiul dreptului privat european, asupra rolului logodnei şi al formalităţilor prenupţiale în
economia reglementărilor privind căsătoria în Conferința Națională de Drept Civil, Familia și parteneriatul civil, Cluj-Napoca, 29
septembrie, 2018;