Jocuri intuitive

Jocuri cu obiecte naturale

(frunze,flori, semințe, fructe, plante
de cameră,scoici,ierbare,etc.)

Prin intermediul acestor jocuri îi

învățăm pe copii să grupeze
obiectele după semnele senzoriale
(mărime, formă sau culoare).
PRIMA ȘI A DOUA
GRUPĂ MICĂ-
MEDIE
(1,5-3 ANI)
 GHICI DUPĂ GUST

Sarcina didactică: A consolida cunoștințele copiilor despre

legume,a le determina după gust și miros.
Reguli de joc: A determina legumele numai după gust și
miros,cu ochii închiși.
Materiale: Legume bine spălate, tăiate mărunt.
I. Organizarea activității: Aerisirea sălii de grupă,aranjarea
mobilierului în semicerc, pregătirea materialului,crearea
condițiilor favorabile desfășurării activității.
II. Desfășurarea activității:
a) Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:
Astăzi vom desfășura jocul “Ghici după gust”.
b) Convorbire generalizatoare despre legume.
c) Explicarea jocului: Educatoarea le explică regulile de joc:”Copii,
priviți aici, în talger am niște legume tăiate mărunt. Tot aici am și
șervețele. Eu am să vă rog să închideți ochii și să deschideți puțin
gura.( Educatoarea le împarte la 3 copii legumele tăiate mărunt,
se poate da și câte două bucățele de legume diferite deodată).
Amestecați bine și vă rog să-mi spuneți ce ați mâncat? (Ceilalți
copii verifică dacă cei trei au ghicit corect).
-Ionel,de ce crezi că ai mâncat ceapă?
-Cum e la gust?
-Dar tu, Zina,de ce spui că ai mâncat morcov și mazăre?
Jocul se prelungește până ce tiți copiii participă de 2 ori.
d) Încheierea jocului: Se adresează următoarea
întrebare:”Copii,ce bucate din legume cunoșteți?” Copiii
povestesc despre diferite salate, legume conservate etc.
 CARE ECHIPĂ SE ARANJEAZĂ MAI REPEDE
Scopul: A le reaminti că există câteva stadii de coacere a
legumelor; dezvoltarea rapidității în mișcări, formarea deprinderii
de corectitudine în joc.
Sarcina didactică: A determina nivelul de coacere a legumelor
și fructelor după semnele exterioare.
Elemente de joc: Căutarea echipei.
Reguli de joc: Căutarea locului printre semeni se permite
numai după semnal.
Materiale: Legume și fructe (3-4), stadiile de coacere să fie
diferite. De exemplu:pătlăgică verde, abia roză, roșie.
I. Organizarea activității:Aerisirea sălii de
grupă,pregătirea materialului, crearea condițiilor favorabile
desfășurării activității.
II. Desfășurarea activității:
a) Anunțarea jocului:Astăzi vom desfășura jocul”Care echipă se
aranjează mai repede?”
b) Explicarea și demonstrarea jocului:
Educatoarea împarte copiilor legumele și fructele și le propune
să le împrăștie. După semnalul:”Aranjaăi-vă, legume și fructe!”
copiii care au în mâini legume sau fructe de același fel, se strâng
în echipe. Iar în fiecare echipă să se aranjeze în ordinea dată:de
la verde la copt. Câștigă acea echipă, care mai repede s-a aranjat
și în ordinea cuvenită.Pe parcursul jocului copiii de câteva ori își
schimbă obiectele.
c) Încheierea jocului: Educatoarea îi servește pe copii cu fructe și
legume coapte.
 E COPT NU-I COPT
Scopul: Verificarea cunoștințelor despre fructe și legume, despre aceea
că ele-s coapte și-s bune de mâncat,iar dacă-s verzi nu-s bune;
dezvoltarea unor operații ale gândirii: rapiditate, flexibilitate, deprinderi
de corectitudine în joc.
Sarcina didactică: Determinarea după semnele exterioare, dacă
fructele și legumele sunt coapte.
Elemente de joc: Căutarea perechii.
Reguli de joc: Căutarea fructului copt sau verde după pereche numai la
semnalul educatoarei.
Materiale:Fructe și legume ce se pot determina dacă-s coapte sau verzi
după culoare, de exemplu-roșii, prune, piersici, caise etc.
I. Organizarea jocului: Crearea condițiilor favorabile
desfășurării activității.
II. Desfășurarea activității:
a)Exerciții pregătitoare: Educatoarea le împarte copiilor câte o legumă ori
un fruct, unele coapte altele verzi.
“-Ce aveți în mâini?
-Cum se numesc aceste fructe și legume?
-Ridicați mâna cine,la cine-s coapte?
-La cine nu-s încă coapte fructele?”
b) Anunțarea jocului: Astăzi vom desfășura jocul cu aceste obiecte ce se
numește “E copt sau nu-i copt?”
c) Explicarea și demonstrarea jocului:Jocul se poate efectua și ca joc de
mișcare. La o subgrupă de copii educatoarea le împarte fructe și legume
coapte, la a doua jumătate- verzi. După semnalul educatoarei,cei cu
fructele verzi își caută perechea cu fruct copt. Pe parcursul jocului copiii
de cîteva ori schimbă obiectele.
d) Încheierea jocului: Educatoarea îi servește pe copii cu fructe coapte.
 POȘTAȘUL NE-A ADUS UN PACHET
Scopul:Sistematizarea cunoștințelor despre fructe,legume, consolidarea
reprezentărilor despre forme, culoarea, gustul, mirosul lor;dezvoltarea
spiritului de observație, dezvoltarea vorbirii cursive.
Sarcina didactică: Descrierea obiectelor și determinarea lor după
descriere.
Elemente de joc: Alcătuirea povestirilor, determinarea obiectului.
Reguli de joc: De a povesti despre obiect fără a-l denumi.
Materiale: Educatoare propune în pachete de hârtie( prin care nu se
prevede)câte un fruct,o legumă pentru fiecare copil; compune o
scrisoare.
I.Organizarea activității: Aerisirea sălii de grupă,Aranjarea
mobilierului în semicerc,pregătirea materialului pentru crearea condițiilor
favorabile desfășurării activității.
II.Desfășurarea activității:
a)Activitatea se începe cu momentul de surpriză.Copiii primesc un pachet
mare de la poștaș, în el e și o scrisoare.Educatoarea le citește scrisoarea.
b)Anunțarea jocului : Astăzi ne vom juca în jocul: ”Poștașul ne-a adus un
pachet ”
c)Explicarea și demonstrarea jocului: Educatoarea le spune copiilor:
“Astăzi poștașul ne-a adus un pachet plin cu fructe și legume.Fiecare
dintre voi va primi câte un pachet, vă uitați ce legumă aveți,dar nu
spuneți nimănui.Noi vom ghici după descrierea voastră, ce fruct sau
legumă aveți”.Obiectele ghicite se pun pe masă.
d)Încheierea jocului:La sfârșitul jocului educatoarea servește copiii cu
fructe și legume și-i roagă să denumească gustul.
 GHICEȘTE CE-I ÎN MÂNĂ
Scop:A întări reprezentările copiilor despre fructe și legume;
deszvoltarea analizatorilor tactili și formarea deprinderii de corectitudine
în joc.
Sarcina didactică: De a recunoaște obiectul denumit cu ajutorul
analizatorului tactil, prin pipăit.
Regulile de joc: Nu se permite a privy la obiectul din mâna educatoarei.
Trebuie denumit doar prin pipait.
Materiale: Fructe și legume, câte 2-3 de fiecare fel.
Elemente de joc: Alergarea până la educator cu obiectul recunoscut
prin pipăit.
I Organizarea activității: Se va pregăti materialul și sala de grupă
pentru a crea condiții favorabile desfășurării activității.
II Desfășurarea activății:
a) Exerciții pregătitoare: Se folosesc întrebările:
- Ce vedeți pe masă?
- Ce legume sunt?
- Ce fructe sunt?
- Ce formă au?
b) Anunțarea jocului: Cu aceste fructe și legume vom desfășura jocul
“Ghici, ce-I în mână?”
c) Explicarea și demonstrarea jocului: Copii sunt așezați pe
scăunele în semicerc, cu mâinile la spate, educatoarea împarte fiecărui
copil fructe și legume. Apoi le demonstrează o legumă sau un
fruct.Copiii, care au în mâini această legumă, la comanda educatoarei
aleargă spre ea.
d) Încheierea jocului : Educatoarea îi servește pe copii cu fructe și
legume.
 Grupa
Mare
(3-5 ANI)
 FII ATENT
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre
legume.A educa atenția auditivă , rapiditatea reacției la cuvâ nt.
Rdeguli de joc: Copii își aleg câ te o denumire de legumă . Câ nd își
aude denumirea de legumă , copilul se ridică și face un semn cu
capul. Cine nu-I atent, va plă ti cu un obiect.
Elemente de joc: A se ridica și a înclina la timp capul; a plă ti cu
vreun obiect , apoi al rșscumpă ra.
Materiale: Povestirea “ Cine cum e îmbră cat”, autor E. Ș ima.
I Organizarea activității: Se aerisește sala de grupă , se
aranjează mobilierul în formă de clasă , se creează condiții
favorabile desfă șură rii jocului.
II Desfășurarea activității:
a) Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:”Fii
atent”.
b) Citirea povestirii “ Cine cum e îmbră cat”, autor E. Ș ima.
 OMUL ȘI NATURA
Scopul:A sistematiza cunoștințele despre aceea, ce-I dă natura omului
și rolul omului în natură , educarea atitudinii grijulii față de natură și
obiectele ei, dorința de a o ocroti.
Sarcina didactică:A consolida, a sistematiza cunoștințele copiilor
despre om și natură .
Reguli de joc: A ră spunde numai după prinderea mingiei.
Elemente de joc: Aruncarea și prinderea mingiei.
Materiale: O mingie.
I. Organizarea activității: Aerisirea să lii de grupă , crearea
condițiilor favorabile, se poate organiza și pe teren. Aranjarea copiilor
în cerc.
II.Desfășurarea activității:
a)Exerciții generalizatoare. Despre rolul omului în natură și obiectele
naturii folosite de om. De exemplu:pă dure, că rbune, gaz- există în
natură , iar casa, uzinele, transportul le produce omul.
b) Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul”Omul și natura”.
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea întreabă :
-Ce e fă cut de om? (Casa, transportul,etc.) - și aruncă cuiva mingea.
După câ te ră spunsuri ale copiilor, educatoarea adresează altă
întrebare:
-Ce e redat de natură ?( Apa, soarele, că rbunele, etc.)
d) Încheierea jocului:Educatoarea organizează o convorbire cu copiii
despre aceea, că omul folosește natura pentru crearea condițiilor bune
de viață și totodată omul ocrotește natura de incendii ale pă durilor,
cură ță lacurile, râ urile, ocrotește pă să rile, animalele.

GHICI DUPĂ DESCRIERE

Sarcina didactică:A-i învă ța pe copii să descrie mașinile agricole-
jucă rii, în așa mod, ca după descriere să se determine ce mașină e, și a
o determina dintre celelalte.
Reguli de joc: A descrie mașina, fă ră a privi la ea, evidențiind cele mai
principale caracteristici. Fă ră a denumi mașina , se spune ce funcții
îndeplinește ea: ară , cară , treieră , etc.
Elemente de joc: Cel care primul denumește jucă ria descrisă , o poate
lua să se joace cu ea.
Materiale: Mașini-jucă rii, tractoare, combine,treieră tori,pluguri,etc.
I Organizarea activității: Crearea condițiilor favorabile
defă șură rii activită ții, pregă tirea materialului, așezarea mobilierului în
semicerc.
II Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:Astă zi
vom desfă șura jocul:”Ghici după descriere”.
b) Explicara jocului: Educatoarea așază pe masă diferite mașini –
jucă rii construite. Toate sunt agricole. Educatoarea numește un
copil ,el vine la masă , privește mașinile și își alege una, o descrie,
dar n-o privește mult. Toți ascultă atent și ghicesc. Jocul continuă
pâ nă câ nd copiii descriu toate mașinile-jucă rii.
c)Încheierea jocului:Educatoarea le propune copiilor : Iar acum
organizați un joc interesant cu aceste jucă rii.

ORDINEA ANOTIMPURILOR
Sarcina didactică: A concretiza cunoștințele copiilor despre
consecutivitatea anotimpurilor;deszvoltarea rapidită ții în gâ ndire, a
atnției.
Elemente de joc: La semnalul conducă torului, copilul scoate
ilustrațiile din plic și le aranjează repede în ordinea cuvenită , începâ nd
cu orice anotimp sau după indicațiile pedagogului.
Reguli de joc:Se începe acțiunea numai la semnalul conducă torului.
Câ știgă acela,care primul aranjează ilustratele.
Materiale: Plicuri cu illustrate ale celor 4 anotimpuri.
I Organizarea activității:Sala se va aerisi bine, mobilierul va fi
aranjat în semicerc; crearea condițiilor favorabile desfă șură rii
activită ții.
II Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se facedirect prin anunțarea temei:Copii,
astă zi vom verifica, câ t de bine cunoașteți voi ordinea
anotimpurilor. Așa și se numește jocul nostru:”Ordinea
anotimpurilor”.
b) Explicarea și demonstrarea jocului:Copiii stau așezați la mese,
fiecă rui I se înmâ nează câ te un plic cu illustrate ale celor 4
anotimpuri. La semnalul conducă torului, de exemplu: Aranjarea
ilustratelor în ordinea cuvenită începâ nd cu vara! Cina aranjează
primul ilustratele, ridică mâ na sus. Educatoarea va verifica-
învingă torul jocului.
c)Complicarea jocului:Se pot adresa și însă rcină ri de felul:Aranjează în
ordinea cuvenită creșterea și dezvoltarea mă rului,de
exemplu:Copilului I se dau mai multe jetoane, cu etapele de creștere
a mai multor plante, în cazul dat el trebuie să aranjeze mai întâ i
jetonul unde se indică înflorirea copacului de mă r, apoi cum crește
mă rul, se coace și în cel de-al treilea caz, cum se strange roada.
d) Închiderea jocului:Copii vor primi însă rcină ri de a strâ nge
materialul folosit în joc.
CE CREȘTE ÎN LIVADĂ, GRĂDINĂ,PE RĂZOR?
Sarcina didactică: Dezvoltarea rapidită ții în gâ ndire;a-i învă ța pe
copii să clasifice obiectele după închipuire,orientâ ndu-se după locul
creșterii lor. Activizarea vocabularului:gră dină , ră zor, livadă ,câ mpie.
Regulile de joc:A denumi numai un singur obiect,a ră spunde
repede,fă ră a reține mingia în mâ ini.Dacă cineva nu-și reamintește
denumirea, lovește mingia în podea și o întoarce conducă torului.
Elemente de joc: Aruncarea și prinderea mingiei.
Materiale: Mingi.
I Organzarea activității: Crearea condițiilor favorabile
desfă șură rii activită ții,aerisirea să lii de grupă , așezarea copiilor in
cerc.
II Desfășurarea activității:
a)Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei: Ce
crește în livadă , gră dină , pe ră zor?
b) Explicarea jocului:Copii, noi cunoaștem multe lucruri despre
lefume, fructe,flori. Astă zi vom desfă șura jocul: Ce crește în livadă ,
gră dină , pe ră zor?. Vom verifica cum ați memorizat denumirile.Eu
voi numi cuvintele: gră dină , ră zor, livadă , iar voi vă veți reaminti, ce
și unde crește. Eu vă arunc mingea și spun de exemplu:gră dină . Ce
trebuie de ră spuns?Să denumiți o legumă și să întoarceți mingea.
c)Încheierea jocului: Se adresează întrebă ri de generalizare, de
totalizare.
 Grupa
pregătitoare

(5-7 ani)
 TOȚI- LA CASELE LOR!
Scopul:Verificarea cunoștințelor despre copaci;cultivarea operațiilor
gâ ndirii logice: analiza,sinteza,
comparația,generalizarea,abstractizarea; formarea deprinderii de
corectitudine în joc.
Sarcina didactică:A gă si întregul după pă rți componente.
Elemente de joc:Că utarea că suței după un semn dat.
Reguli de joc:Se permite de a alerga la că suța sa numai după
semnalul educatoarei.
Materiale: Frunze a 3-4 copaci (după numă rul copiilor).
I Organizarea activității: În pă dure, în aer liber,în parc.
II Desfășurarea activității:
a) Exerciții pregă titoare:Se adresează întrebă rile:
-Ce aveți în mâ ini?
-Frunzele că ror copaci?
-Ce copaci mai cunoașteți?
b) Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul: “Toți – la casele lor”
c) Explicarea și demonstrarea jocului: Educatoarea le imparte copiilor
câ te o frunză și le spune: Imaginați-vă că noi am pornit în marș
touristic. Fiecare detașament și-a aranjat cortul sub un copac. Voi aveți
în mâ nă câ te o frunză de la copacul sub care e că suța voastră . Noi ne
jucă m. Dar deodată a început o ploaie. Toți- la casele lor!. A acest
semnal copiii aleargă la că suțele lor, sub copacul,a că ru frunză o țin în
mâ nă . Ca să cntrolă m, dacă a îndeplinit corect însă rcinarea, copilului I
se propune să compare frunza din mâ nă cu frunza de pe copacul sub
care a alergat.
d) Încheierea jocului: Copiii se vor aranja câ te 2 în râ nd și se vor
întoarce în sala de grupă .
 VÂRFUL ȘI RĂDĂCINA
Scopul:A consolida cunoștintele copiilor despre legume, a educa și
dezvolta atenția involuntară , memoria.
Sarcina didactică: A-i antrena pe copii în clasificarea legumelor după
principiul: Ce-I comestibil-ră dă cina sau fructul de la tulpină ?
Reguli de joc:A ră spunde numai prin cuvinte “vâ rful”,”ră dpcina”. Cine
greșește, spune o ghicitoare, o poezie, etc.
Elemente de joc:Ră spunsul la întrebă ri,recitarea
poeziilor,ghicitorilor.
I Organizarea activității: Crearea condițiilor favorabile
desfă șură rii activită ții,aerisirea să lii de grupă .
II Desfășurarea activității:
a)Exerciții pregă titoare:Educatoarea organizează o convorbire despre
pă rțile comestibile ale legumelor.
b) Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul :“ Vâ rful și ră dă cina”
c)Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea îi previne pe copii
să fie atenți, deoarece la unele plante sunt comestibile și vâ rful,și
ră dă cina.Educatoarea numește:
-Morcov-copiii ră spund: ră dă cina
-Roșiile:vă rful
-Ceapa:vă rful și ră dă cina; Cine ghicește, spune o ghictoare.
d) Încheierea jocului: Educatoarea iese împreună cu copiii în curte și
se duce la parcelă să îngrijească de legumele semă nate pe terenu lor.
 PRIMĂVARA, VARA, TOAMNA
Sarcina didactică:A consolida cunoștințele copiilor despre timpul
înforirii diferitor plante (de exemplu,narcisul, laleaua- primă vara;
astrele, gladiolele-toamna), a-i învă ța să clasifice după acest principiu
plantele; dezvoltarea operațiilor gâ ndirii, memoriei.
Elemente de joc: Alegerea florilor și plasarea lor corectă pe tblouri.
Reguli de joc: Fă ră a denumi anotimpul,se denumește floarea;trece să
aleagă floarea copilul numit de conducă tor; conducă torul este ales cu
ajutorul unei numă ră tori.
Materiale: Trei tablouri mari cu reprezentă ri de toamnă , primă vară ,
vară ;flori vii.
I Organizarea activității:Sala va fi bine aerisită , mobilierul
așezat în formă de clasă . Vazele cu flori se află pe masa din fața
copiilor,tablourile agă țate pe tablă .În dreptul feică rui tablou-câ te o
vază cu apă .
II Desfășurarea activității:
a) Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea temei:Copii
astă zi vom verifica cum cunoaște noi florile de toamnă , vară și
primă vară . Jocul se numește:”Primă vara, vara, toamna”.
b) Explicarea,demonstrarea joculuiși reamintirea regulilorde
joc:Jocul este foarte interesant, plă cut bși câ știgă acel copil, care
este mai atent și dă ră spunsuri complete și corecte. Eu vă voi
denumi o floare,pe care o veți gă si în acestă vază mare, plină cu
diferite flori,o veți scoate frumușel și atent, fă rp a-I frâ nge codița,
și o veți plasa ă n dreptul tabloului cu anotimpul în care înflorește
ea.De exemplu:laleaua, unde o vom plasa?Corect,în fața tabloului
de primă vară .
c) Indicații:În caz că lipsesc florile vii, putem folosi jetoane cu
imaginea acestor flori.
d) Încheierea jocului:Educatoarea le spune copiilor, că astă zi e ziua
de naștere a unui prieten,îi alcă tuiesc împreună un buchet de flori
și o felicitare.
 OARE CUM SĂ FIE?
Scopul:Dezvoltarea gâ ndirii logice; a educa deprinderea de a observa
și a percepe consecutivitatea și corectitudinea celor spuse;a educa
simțul umorului.
Sarcina didactică:A dezvolta gâ ndirea logică ,deprinderea de a
percepe despre ce se vorbește corect sau nu.
Reguli de joc: Cine primul percepe firul povestirii, trebuie să
dovedească adevă rul.
Elemente de joc: Corectarea celor spuse.
I Organizarea activității: Crearea condițiilor favorabile
desfă șură rii activită ții,aerisirea să lii de grupă .
II Desfășurareavactivității:
a) Introducerea în activitate se face direct prin anunțarea
jocului:Astă zi vom desfă șura jocul :“Oare cum să fie?”. Eu vă voi
povesti despre ceva. Voi trebuie să ghiciți ce nu-I correct în povestirea
mea. Cine primul percepe greșeala ridică mâ na, ca eu să -l vă d, iar câ nd
eu termin de povestit, el îmi va spune, cum e correct.
b) Povestirile educatorului pot fi de felul:
Vara, câ nd soarele încalzește și luminează , am ieșit cu copiii la
plimbare. Am facut un ghețuș și am început întrecerea la să niuș.
A sosit primă vara.Toate pă srile s-au dus .Copiilor li-I trist.
Astă zi e ziua de naștere a lui Vasilică . Mă mica i-a cumpă rat cadou o
pereche de patine. Afară plouă . Vasilică s-a pornit bucuros la patinaj.
c)Indicații: Jocul începe cu o povestire. Cu repetarea lui,numă rul
povestirilor se mă rește,însă nu trebuie să fie mai mult de trei.
d) Complicarea jocului: Educatoarea le propune copiilor să alcă tuiască
astfel de povestiri umoristice.
e) Încheierea jocului: Educatoarea le citește copiilor snoave, bancuri ,
peripeții cu eroii populari Tîndală și Pă cală .
 UNDE S-A ASCUNS IEPURAȘUL?
Scopul:A consolida cunoștințele copiilor despre plantele de cameră ,a
le forma deprinderi, de a le descrie și a le denumi; dezvoltarea
spiritului de observație și formarea deprinderii de corectitudine în joc.
Sarcina didactică: A gă si obiectul după semnele descrise.
Elemente de joc: Că utarea jucă riei ascunse.
Reguli de joc: Nu se permite de a se uita unde educatoarea ascunde
jucă ria.
Materiale: Pe masă - 4-5 plante aranjate la distanță mică una de alta.
I Organizarea activității: Crearea condițiilor favorabile
desfă șură rii activită ții,aerisirea să lii de grupă .
II Desfășurarea activității:
a) Exerciții pregă titoare: Convorbire despre plantele de
cameră :structura,culoarea frunzelor, forma, floarea, culoarea ei.
b) Anunțarea jocului:Astă zi vom desfă șura jocul:Unde s-a ascuns
iepurașul?
c) Explicarea și demonstrarea jocului:Educatoarea le arată copiilor
un mic iepuraș care dorește să se joace cu ei de-a mijatca, îi roagă e
copii să închidă ochii și în acest timp ascunde iepurașul după o
plantă .Apoi copiii deschid ochii, educatoarea îi întreabă :Cum să
gă sim iepurașul? Acum eu vă voi spune unde s-a ascuns el, și
spune cu ce se aseamană planta,după care s-a ascuns iepurașul(cu
copacul, cu iarba), descrie tulpina, frunzele, florile. Copiii ascultă ,
apoi arată planta și o denumesc.
d) Complicarea jocului: Iepurașul poate fi ascuns și după orice floare
din sala de grupă , cu scopul lă rgirii orizontului de că utare și
formare a deprinderilor de a se orienta,de a racunoaște obiectul
după descriere.
e) Încheierea jocului: Vor fi menționați copiii care se orientează
repede și au îndeplinit corect însă rcină rile.
 Jocurile Intelectuale

Scopul jocurilor intelectuale este de a:

- dezvolta logica, imaginația, spiritul de echipă ;
- aplica cunoștințele și aptitudinile într-un mod
interesant și folositor;
- comunica cu colegii;
- îmbogă ți și împă rtă și cunoștințele;
- lua tot ce este mai bun de la joc, comunicare și prieteni.
 GRUPA
MICĂ
(1,5-3 ani)
 1. COCOŞUL ŞI GÂSCA
Sarcina didactică: recunoaşterea pă să rii, denumirea acesteia,
imitarea sunetelor emise, construirea unei propoziţii simple care să se
refere la acţiunea percepută .
Regulile jocului: copiii imită sunetele emise de pă să rile care
apar pe râ nd la teatrul de pă puşi. Copilul numit enunţă acţiunea şi o
execută împreună cu întreaga grupă .

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Aşezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la vizionă rile
de spectacole pe 4-5 râ nduri a câ te 4-5 scaune, astfel încâ t toţi să aibă
scena în faţa ochilor.
Jocul se desfă şoară prin prezentarea pe râ nd a celor două pă să ri
în cadrul teatrului de pă puşi. Educatoarea poate motiva sosirea lor. Cu
această ocazie se precizează şi denumirea lor, mai ales pentru gâ scă ,
pasă re mai puţin cunoscută de că tre copiii de 3-4 ani. După denumirea
celor două pă să ri se pot face câ teva exerciţii de pronunţare corectă a
sunetelor prevă zute c şi g. Educatoarea prezintă modul de articulare:
se va urmă ri ca limba să fie retrasă spre fundul cavită ţii bucale.
În cursul jocului vor fi executate cu cele două pă să ri diferite
acţiuni menţionate mai sus. Copilul solicitat va ră spunde indicâ nd ce
face pasă rea, după care grupa va imita mişcarea şi va pronunţa
onomatopeea corespunză toare.
NOTĂ Copiii care au dificultă ţi în pronunţarea consoanelor c-g,
vor fi solicitaţi să încerce articularea, prin poziţia gurii
larg deschise, limba ghemuită în fundul cavită ţii bucale,
în timp ce, cu degetul mare şi cel ară tă tor îşi palpează ,
apă sâ nd uşor regiunea superioară a gâ tului.
 2. FOCUL ŞI VÂNTUL
Sarcina didactică: redarea corectă a unor sunete izolate şi a sunetelor din
componenţa unor cuvinte.

Regulile jocului: copiii reproduc prin mişcă ri şi onomatopee fenomenele

despre care se relatează în povestirea educatoarei, respectâ nd sensul acesteia.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copiii vor sta fie pe scă unele, fie pe covor în semicerc.

În introducerea activită ţii se vor reactualiza reprezentă rile despre foc şi

vâ nt, cerâ ndu-se copiilor să reproducă onomatopeele fâ şş-fâ şş, vâ jj-vâ jj. În acest
scop se vor prezenta pe râ nd cele două ilustraţii şi se vor denumi fenomenele :
foc şi vâ nt.

În continuare, educatoarea introduce exerciţiile de pronunţare în

contextul unei poveşti simple. Regula jocului cere copiilor ca atunci câ nd
povestea se întrerupe, ei să reproducă sunetele corespunză toare fenomenului
enunţat în contextul poveştii. De exemplu: „În casă s-a fă cut frig. Mama a pus
lemne în sobă şi a aprins focul. Focul fă cea...”. Copiii vor imita zgomotul focului.
„S-au ars lemnele şi focul s-a stins, apoi tata a ieşit în curte să aducă altele. Afară
era frig şi bă tea vâ ntul...”. Copiii vor reproduce mişcarea vâ ntului, zgomotul
produs de acesta (vâ j-vâ j).

Povestea poate continua sau poate fi reluată într-o altă formă asigurâ ndu-
se repetarea pronunţă rii de că tre copii a sunetelor corespunză toare.

În partea a doua a jocului educatoarea imită unul din fenomenele discutate

mai sus, iar copiii formulează propoziţii simple în legă tură cu acţiunea
percepută : „focul arde” sau „focul face fâ şş-fâ şş” (educatoarea şi copiii mimează
acţiunea de aprindere a focului) sau „vâ ntul bate” (educatoarea şi copiii leagă nă
puternic braţele deasupra capului).

În pronunţarea onomatopeelor care încep cu consoanele f-v, se recomandă

articularea exgerat conturată prin aducerea buzei inferioare sub incisivii
superiori.
 3. ŞARPELE ŞI ALBINUŢA

Sarcina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor s şi z.

Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care
alcă tuieşte şarpele, execută deplasarea pe un traseu dat imită nd
sunetele emise de şarpe. La alt semnal albinele pornesc spre şarpe ca
să -l alunge reproducâ nd zumză itul acestora.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Educatoarea va amenaja înainte de începerea jocului un cadru
care să sugereze o poiană cu flori. Grupa de copii va fi împă rţită în
două , o parte dintre ei vor fi albine, iar restul vor alcă tui şarpele.
Fiecare din subgrupe va avea un rol prestabilit, eventual marcat.
Educatoarea conduce jocul indicâ nd deplasarea şarpelui, apoi cea a
albinelor. Grupul de copii reprezentâ nd şarpele se va deplasa pe
traseul desenat dinainte in linie şerpuită reproducâ nd şuieratul
şarpelui: sss.., în timp ce albinele stau într-o parte a să lii de grupă . La
un semnal al educatoareo copiii-albine vor imita zborul şi zumzetul
acestora înaintâ nd spre şarpe. Şarpele se retrage la locul să u ferindu-
se să nu fie înţepat. Jocul se continuă schimbâ ndu-se rolurile.
În cursul jocului se vor asigura momente de odihnă , avâ nd în
vedere că alergarea poate să influenţeze corectitudinea emiterii
sunetelor prin modifică rile în respiraţie. În acelaşi scop se va doza
atent timpul afectat alergă rii, evitâ ndu-se prelungirea acestuia.
În pronunţarea unor onomatopee care încep cu consoanele s-z,
se recomandă atragerea atenţiei asupra locului de articulare, în cazul
în care copiii articulează incorect, cu limba ieşită printre dinţi
consoanele s-z. Se recomandă articularea exagerat conturată prin
strâ ngerea dinţilor, ca spaţiul deschis să nu fie mai mare de 1-2 mm,
limba va fi plasată jos, în spatele incisivilor inferiori, iar colţurile gurii
puternic trase în pă rţi.
 4.TRENUL ŞI VÂNTUL

Sarina didactică: pronunţarea corectă a consoanelor ş şi j.

Regulile jocului: la semnalul dat de educatoare, un grup de copii
execută deplasarea pe un traseu, imitâ nd trenul. La alt semnal, un alt
grup ajunge trenul, reproducâ nd vâ ntul.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Educatoarea va avea înainte de începerea jocului un cadru care
să sugereze linia ferată . Grupa de copii va fi împă rţiă în două .
Educatoarea conduce jocul indică nd deplasarea trenului ş, ş, ş,
(acţiune însoţită de mişcarea braţelor). A doua grupă de copii aşteaptă
semnalul pentru a depă şi trenul, alergâ nd cu o viteză mai mare, în
timp ce pronunţă j, j, j (braţele lateral). Jocul continuă schimbâ nd-se
rolurile.
În partea a doua a jocului, acţiunea se amplifică prin prezenţa a
patru grupe: albinuţele (z, z, z), şarpele (s,s), trenul (ş, ş, ş), vâ ntul (j, j,
j).
Nu se va scă pa din vedere faptul că , dacă consoanele s-z necesită
articularea prin plasarea limbii în spatele incisivilor inferiori şi
colţurile gurii bine trase în pă rţi; în articularea consoanelor ş-j
dimpotrivă , vâ rful limbii este inspre palat şi gura rotunjită .
 5. SPUNE CUM SE FACE
Sarcina didactică: recunoaşterea animalelor şi reproducerea
onomatopeelor corespunză toare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucă riei sau a imaginii, copilul
trebuie să imite glasul animalului respectiv, iar ceilalţi copii trebuie
să -l recunoască şi să -l denumească . La semnalul dat, toţi copiii imită
glasul animalului şi execută mişcă ri corespunză toare acestuia.
Material didactic: animale-jucă rii sau imagini reprezentâ nd
câ inele, pisica, oaia, calul, gă ina, cocoşul, raţa, gâ sca, vrabia, albina etc.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Materialul necesar jocului va fi acoperit sau introdus într-un
să culeţ (coşuleţ) pentru a crea surpriza la prezentare şi a da
posibilitatea să se perceapă pe râ nd fiecare animal al că rui glas va
trebui imitat. Copiii vor fi aşezaţi pe scă unele în jurul mesei cu
materialul de joc.
În desfă şurarea jocului, se va asigura o anumită succesiune în
prezentarea imaginilor sau a jucă riilor, începâ nd cu cele al că ror glas
este mai uşor de pronunţat (pisica) şi terminâ nd cu cele al că ror glas
(onomatopee) prezintă oarecare dificultate în reproducere. Se va
urmă ri sistematic ca reproducerea să se facă la început individual,
apoi se va trece la pronunţarea în mod individual cu copiii care
întâ mpină dificultă ţi în pronunţarea unor sunete.
În complicarea jocului se modifică ordinea acţiunilor. Copiii
ascultă onomatopeea (reprodusă de educatoare, înregistrată pe bandă
de magnetofon) apoi aleg animalul al că rui glas l-au auzit şi-l reproduc
individual sau în colectiv, după cum li se cere.
GRUPA
MARE
(3-5 ani)
 1.CE E BINE, CE E RĂU ?
Sarcina didactică: gă sirea greşelilor în pronunţarea unor cuvinte şi enenţarea lor în forma
corectă .

Regulile jocului: copiii aplaudă atunci câ nd Aşchiuţă (sau alt personaj) pronunţă corect
cuvintele şi îl corectează atunci câ nd acesta greşeşte.

Se pronunţă un cuvâ nt greşit, iar cel care a primit mingea, ră spunde pronunţâ nd
cuvâ ntul corect.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copiii stau pe scă unele în semicerc. Jocul poate începe cu prezentarea lui Aşchiuţă sau a unui
alt personaj de la teatrul de pă puşi. Acţiunea de corectare a greşelilor va fi motivată prin
necesitatea de a-l învă ţa pe Aşchiuţă să pronunţe cuvintele corect.

În desfă şurarea jocului educatoarea va acorda atenţie la început alegerii unor cuvinte
mai cunoscute de copii, apoi altele cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare. Se vor
face greşeli

– de omisiune a unor sunete:

pâ ne-pâ ine cheion-creion

ahă r-zahă r gaben-galben

macaoane-macaroane abastru-albastru

– de înlocuiri de sunete:
mală -mamă pală -pară

cată -casă coln-corn

cascaval-caşcaval laţă -raţă

În cursul jocului se poate complica pe trei că i:

1) prin gă sirea unor cuvinte cu un grad de dificultate mai mare în pronunţare:

portocală , portocaliu, zarzavat, pă trunjel, castravete etc.
2) prin prezentarea unor propoziţii cu dezacorduri sau cu alte greşeli de ordin
gramatical.
3) prin prezentarea unor propoziţii simple formate din mai multe cuvinte pronunţate
greşit.
Se va exersa distingerea după auz a articulaţiilor greşite şi corecte şi cu alte ocazii.
Avâ nd în vedere că stigmatismul interdentar reprezintă cea mai frecventă articulare
uncorectă a consoanelor (s-z, ş-j, ce, ci, je, ji, ţ) educatoarea va pronunţa cuvinte care încep cu
unul din sunetele amintite în mod corect sau incorect.
 2.CINE SPUNE MAI MULTE CUVINTE ?

Sarcina didactică: alegerea imaginilor corespunză toare unor cuvinte

care încep cu sunetul dat şi pronunţarea corectă a cuvintelor.
Regulile jocului: la semnalul dat, echipele selectează din imaginile
obiectelor primite pe acelea a că ror denumire începe cu sunetul dat.
Câ ştigă echipa care în timupl acordat selectează corect cele mai multe
imagini.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Fiecare echipă formată din 5-6 copii primeşte un coşuleţ cu 20-
25 jetoane reprezentâ nd diferite obiecte cunoscute. Educatoarea va
pronunţa un sunet de preferinţă din sunetele mai dificil de pronunţat:
c, g, r, s, ş, ţ, j, v, şi va cere copiilor să aleagă acele imagini care
corespund cuvintelor ce încep cu sunetul respectiv, de pildă s: sanie,
sac, sapă , sacoşă , solniţă , scafandru, scaun, scară etc. sau pentr g:
gâ scă , guler, gutuie, greblă , gră dină , grâ u; pentru ş: şarpe, şoşoni,
şosete, şorţ, şapcă , şoarece, şopâ rlă etc.
Copiii au un timp limitat pentru alegerea imaginilor. Pe râ nd
fiecare copil din echipă va fi solicitat să denumească o imagine din
cele alese de echipa din care face parte. Se notează pe echipe numă rul
ră spunsurilor corecte sau al jetoanelor corect alese. În încheierea
jocului se stabileşte echipa câ ştigă toare totalizâ nd punctele obţinute
de fiecare echipă .
 3 .JOCUL SILABELOR
Sarcina didactică: să completeze silaba dată cu alte silabe pentru a obţine un
cuvâ nt. Să alcă tuiască propoziţii cu cuvâ ntul dat şi să despartă apoi toate
cuvintele în silabe, menţionâ nd numă rul silabelor din fiecare cuvâ nt spus.
Regulile jocului: copilul indicat prin intermediul unei baghete va pronunţa
silaba enunţată de educatoare şi o va completa construind un cuvâ nt. Copiii vor
că uta alte cuvinte care să aibă în cuprinsul lor aceeaşi silabă şi se vor anunţa să
le spună .
Material didactic: ilustraţii care să sugereze copiilor diferite cuvinte cu silabele
mai frecvent întâ lnite în vorbire, de exemplu:
a) casă , cadă , cană
masă , mază re, macara
tavă , taburet, taxi
mă gar, mă lai, mă nuşă , mă tură
ladă , lamă , lacă t
b) cuvinte care conţin două -trei consoane consecutive:
capră , castană , castel, carte, castravete
creion, cretă , crap, parc, porc, patru , scrisoare, stropitoare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Copiii vor sta pe scă unele în cerc, lă sâ nd doar un loc pentru
educatoare. Educatoarea organizează în introducere cîteva exerciţii de analiză a
structurii unor cuvinte cunoscute, pentru a familiariza copii cu noţiunea de
silabă . După ce educatoarea va da exemple, copiii pot asocia pronunţarea
silabelor cu bă tă i ritmice din palme, cu palmele bine întinse oblic, în faţă , pentru
ca pauzele necesare să fie câ t mai bine maracte, va începe jocul. Ea pronunţă o
silabă din cele mai frecvent întâ lnite în structura cuvintelor: ma, na, la, pa, da, ca
etc. şi lasă timp copiilor. Ea se deplasează prin spatele copiilor şi atinge pe râ nd
copiii cu bagheta punâ ndu-i în situaţia de a completa silaba spusă pentru a
forma un cuvâ nt. Nu va limita copiii în ceea ce priveşte numă rul sau structura
silabelor. Va putea accepta şi cuvinta care au silaba în interiorul cuvâ ntului.
În amplificarea jocului, se poate introduce cerinţa de a se formula
propoziţii cu cuvinte gă site.
Pentru înviorarea jocului se poate utiliza întrecerea între copii.
 4.RĂSPUNDE REPEDE ŞI BINE
Sarcina didactică: gă sirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor
propoziţii cu acestea.
Regulile jocului: fiecare echipă are dreptul să spună , pe râ nd, 2-3 cuvinte la
care cealaltă echipă trebuie să -i gă sească antonimul. Echipele n-au voie să repete
un cuvâ nt care s-a mai spus. Fiecare echipă trebuie să respecte timpul dat pentru
consultare: la sunetul clopoţelului să pună întrebarea sau să dea ră spunsul.
Echipa care nu se încadrează în timp sau nu ră spunde corect pierde un punct sau
un steguleţ din cele ce i-au fost repartizate la început.
Câ ştigă echipa care cele mai multe din steguleţele primite.
Material didactic: un clopoţel sau un alt instrument cu care se poate da
un semnal auditiv, steguleţe (câ te 20 de fiecare echipă ) aşezate într-un vas sau
pe un suport.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
La începutul jocului copiii vor fi împă rţiţi în două echipe, cu un numă r egal
de membri. Alegerea unui conducă tor nu este o cerinţă obligatorie ci ră mâ ne la
latitudinea educatoarei, în funcţie de nivelul dezvoltă rii copiilor.
Se va insista pe baza unui exemplu sau două asupra însuşirii tehnicii de a
adresa o întrebare de că tre un grup prin reprezentantul să u şi a tehnicii de a se
consulta în formularea întrebă rii şi în alegerea reprezentantului. Se va urmă ri
respectarea regulii de a nu enunţa de mai multe ori acelaşi cuvâ nt şi nici ca
aceeaşi copii să fie mereu reprezentanţii echipei (la întrebă ri şi ră spunsuri). Se
va stimula spiritul de creativitate a copiilor în gă sirea unor antonime câ t mai
variate pornind de la aspecte concrete: dimensiuni, asperitate, intensitate,
rapiditate, duritate, temperatură , grutate, culori, ajungâ nd pâ nă la însuşiri
morale: harnic-leneş, bun-ră u, corect-incorect, ascultă tor-neascultă tor, vesel-
trist, curajos-fricos.
Unul din copii sau educatoarea va avea grijă ca la fiecare greşeală să
îndepă rteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Educatoarea va participa
alternativ la o echipă sau la alta în prima parte a jocului pentru a-i organiza în
consultarea reciprocă şi la alegerea reprezentantului. În partea a doua a jocului
va acorda independenţă câ t mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului.
În încheiere, se va stabili echipa câ ştigă toare, care va avea latitudinea să
ofere echipei necâ ştigă toare un dar de consolare.
 5..GĂSEŞTE CUVINTELE POTRIVITE

Sarcina didactică: completarea propoziţiei enunţate de

conducă torul jocului cu cuvâ ntul corespunză tor, formularea unor
propoziţii în care să se includă în mod logic un cuvâ nt dat.
Regulile jocului: copilul atins pe umă r cu bagheta, completează
cuvâ ntul care lipseşte din propoziţie, reluâ nd apoi întreaga propoziţie
cu un cuvâ nt dat. Grupa de copii aprobă prin aplauze ră spunsurile
corecte.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Copiii vor fi aşezaţi pe scă unele dispuse în semicerc.
În funcţie de nivelul grupei, educatoarea va formula propoziţii
eliptice începâ nd cu cele că rora copilul trebuie să le adauge fie
complementul, fie predicatul, fie atributul, fie subiectul.
Astfel se pot utiliza propoziţii de tipul:
- Merele se culeg din....
- Toamna, copiii merg la ....
- Cireşele....
- Primă vara, pomii....
În genere, copiii pot fi solicitaţi să gă sească mai multe cuvinte
potrivite pentru aceeaşi propoziţie.
În partea a doua a jocului pot să fie antrenaţi copiii în calitatea de
conducă tori ai jocului. De asemenea, se modifică sarcina didactică .
Conducă torul jocului spune un cuvâ nt, iar copiii trebuie să
construiască o propoziţie cu sens în care să fie inclus cuvâ ntul
respectiv.
 GRUPA
PREGĂTITOARE
(5-7 ANI)
 AL CUI GLAS ESTE ?
Sarcina didactică: recunoaşterea copiilor din grupă după glas.
Formularea corectă a genitivului.

Regulile jocului: copilul indicat de că tre educatoare printr-un gest, va da

semnalul de sculare al copilului care simulează că doarme. Cel strigat va trebui
să numească copilul care l-a trezit.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copii stau pe scă unele în semicerc. În faţa semicercului se va aşeza la o

mică distanţă o masă cu un scaun la care va sta copilul numit de educatoare
(trimis la culcare). El se va aşeza cu spatele la grupă , cu braţele pe masă , cu capul
pe braţe şi va simula că doarme. În acest timp se va face linişte desă vâ rşită
pentru a se crea condiţii de somn. Educatoarea va trece apoi prin dreptul
copiilor (pe la spatele lor) şi va atinge pe unul din ei. Acesta va spune: „Trezeşte-
te..., Mihai...”. Copilul în cauză se va întoarce cu faţa spre grupă şi va ră spunde la
întrebarea adresată în cor: „Al cui glas este?”. În ră spunsul să u copilul va formula
o propoziţie ca: „Este glasul lui Vasilică Popescu”, „Este glasul Ioanei Manolescu”
etc.

Se va acorda atenţie în mod special folosirii corecte a genitivului

substantivelor proprii feminine, ţinâ nd seama de tendinţele preşcolarilor de a
extinde forma masculină .
 POŞTAŞUL
Sarcina didactică: recunaşterea şi denumirea lucră torului care
foloseşte anumite unelte sau face anumite produse.
Regulile jocului: copilul care a primit scrisoarea de la poştaş,
trebuie să spună de cine a fost trimisă , orientâ ndu-se după imaginile
uneltelor sau a produsului din ilustrată . Grupa de copii mimează a
acţiune specifică lucră torului de la care a primit scrisoarea.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
În organizarea jocului se va urmă ricrearea atmosferei prin
anunţarea şi sosirea poştaşului.
La început educatoarea va utiliza un exemplu cu ajutorul că ruia
va explica şi demonstra. Astfel, la întrebarea: „De la cine ai primit
scrisoarea?”, copilul poate ră spunde: „Eu am primit scrisoarea de la
croitor, deoarece pe ea este desenat acul cu care el coase”, sau: „Eu am
primit scrisoarea de la bucă tar, deoarece pe ea este desenat un
cozonac pe care-l pregă teşte bucă tarul”.
Pâ nă câ nd copiii pot formula fraze atâ t de lungi se pot folosi două
sau chiar trei întrebă ri consecutive. De exemplu: „De la cine ai primit
scrisoarea?” copilul ră spunde: „De la croitor”. Urmează cea de-a doua
întrebare: „De unde şti?”. Copilul ră spunde: „Fiindcă pe ea este
desenat un mosor cu aţă ”. A treia întrebare va fi: „Ce face croitorul cu
aţa?”. Copilul precizează : „Croitorul coase cu aţa”.
La grupele cu nivel mai dezvoltat se va putea solicita denumirea
uneltei sau a pronumelui de că tre un alt copil. După „lectura” scrisorii,
grupa va mima dacă se poate, o acţiune specifică profesiunii
respective. Propunerea acţiunii o face la începutul jocului educatoarea,
apoi o pot sugera copiii. În cursul jocului, se va avea grijă ca rolul
poştaşului să fie interpretat, pe râ nd de mai mulţi copii.
 CARE ESTE CULOAREA TA ?
Sarcina didactică: recunoaşterea şi denumirea culorilor,
formularea corectă a propoziţiilor.
Regulile jocului: copilul întrebat de educatoare va trebui să
ră spundă repede şi corectcare este culoarea obiectului primit. La
semnalul educatoarei: „Care este culoarea ta?” copiii care au obiecte
de aceeaşi culoare trebuie să le aducă la masa educatoarei şi să le
grupeze în funcţie de culoare.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Copiii vor fi aşezaţi la mă suţe dispuse în careu deschis.
În prima parte a jocului, copiii denumesc obiectele primite şi
precizează culoarea acestora („Coşuleţul meu este roşu”, „Panglica
mea are culoarea albastră ”). Educatoarea va avea grijă să ofere
alternativ un obiect, două şi chiar mai multe obiecte pentru a utiliza
adjectivele nu numai la genul masculin şi feminin ci şi la singular şi
plural. Pentru stimularea vorbirii se va putea cere copiilor să
construiască propoziţii despre acelaşi material cum ar fi: „Steguleţele
roşii împodobesc casele noastre”.
În partea a doua a jocului, accentul va că dea pe gruparea
obiectelor în funcţie de culoare.
 CUM CIRCULĂM?

Sarcina didactică: traversarea numai prin locurile marcate sau cu

circulaţie dirijată ; exprimarea corectă a motivului: gă sirea
indicatoarelor cerute şi aşezarea lor acolo unde se potrivesc.
Regulile jocului: traversarea stră zilor numai la semnalul dat de
educatoare şi numai acolo unde întâ lnesc indicatoarele: trecere
pietoni (zebre şi semafor). Pe stră zile fă ră indicatoare, copiii trebuie
să treverseze asigurâ ndu-se întâ i din stâ nga pâ nă la jumă tatea şoselei
dacă nu vin maşini, apoi din dreapta.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Jocul se va desfă şura în curtea gră diniţei sub formă de întrecere
între două echipe. Un copil din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului.
Educatoarea va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile
semaforului pentru a-i face atenţi pe copii la trecere. În partea a doua
a activită ţii copiii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le
spune educatoarea, le aşează pe şosele - să circule numai la culoarea
verde a semaforului.
În mediul rural, copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea
„stâ ngă ” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă .
 GHICEŞTE LA CE M-AM GÂNDIT ?
Sarcina didactică: alcă tuirea unei ghicitori prin unificarea tuturor
sugestiilor date de un grup de copii.
Regulile jocului: copiii vor face ghicitori numai despre obiecte sau
unelte.
Ghicitoarea trebuie să se refere la pă rţile componente, forma şi
materialul din care sunt fă cute obiectele sau uneltele.
Copilul sau copiii care trebuie să ghicească vor sta în afara clasei în
timpul câ t se alcă tuieşte ghicitoarea şi vor reveni numai la chemarea
educatoarei. Ghicirea se va face numai pe baza descrierii. Dacă cei întrebaţi
nu reuşesc să ghicească au voie să pună grupei întrebarea: „La ce
foloseşte”.
Material didactic: imagini reprezentâ nd obiectele despre care ar
urma să se alcă tuiască ghicitoarea ca: greblă , cazma, stropitoare,
centimetru, foarfece, maşină de cusut, degetar, ac cu aţă , calapod, ciocan,
feră stră u, rindea etc. Ele se vor folosi numai în cazul unei grupe de copii cu
greută ţi în elaborarea ghicitorul fă ră ajutorul unui suport intuitiv.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului
Copiii vor fi aşezaţi pe scă unele în semicerc.
În prima parte a jocului educatoarea va participa împreună cu copiii
la compunerea ghicitorilor. Îi va stimula să -şi spună fiecare pă rerile cu
privire la unealta pusă în discuţie. Apoi va sugera copiilor să valorifice cele
discutate elaborâ nd ghicitoarea. Totodată , se va stabili în comun care din
copii va expune ghicitoarea pentru cel care a fost izolat temporar. După ce
se însuşeşte tehnica alcă uirii în comun a ghicitoarei, copiii sunt împă rţiţi în
2-3 echipe şi alcă tuiesc în mod independent ghicitori despre obiecte şi
unelte care n-au mai fost discutate în cursul jocului. În această situaţie vor
fi trimişi în afara clasei tot atâ ţia copii câ te echipe au fost stabilite (dacă
sunt trei echipe – câ te un copil din fiecare echipă ). Educatoarea va urmă ri
toate echipele, va acorda însă ajutor numai atunci câ nd copiii nu reuşesc să
se descurce în grup. Va aprecia în final echipa care a creat cele mai
frumoase ghicitori şi care a colaborat în cele mai bune condiţii. Pentru o
mai bună coordonare, fiecare echipă poate să -şi aleagă un conducă tor.
 Educația Fizică
La varsta prescolara , jocul de miscare este mijlocul prin care se formeaza deprinderi motrice, spre
deosebire de varsta prescolara mare, unde predarea are loc sub forma exercitiilor fizice, iar jocul de miscare
este mijlocul de consolidare, de perfectionare a deprinderilor motrice. Pentru a exercita o influenta pozitiva
asupra dezvoltarii multilaterale a copilului, trebuie sa fie foarte bine alese si conduse de educatoare, sa
indeplineasca anumite cerinte, atunci cand se desfasoara in cadrul procesului insructiv educativ.
 Grupa
Mică
(1,5-3 ani)
 IEPURASUL

Deprinderea motrica exersata: saritura cu desprindere de pe ambele

picioare.

Materiale: caciulite de iepuras.

Formatie de lucru: cerc.

Desfasurarea jocului:

Miscarile care urmeaza sa fie efectuate de copii sunt sugerate prin

intermediul urmatoarelor versuri:

Iepurasul urecheat

Sare, sare speriat – saritura pe loc, cu genunchii usor indoiti.

Uite-l, iute s-a ascuns! – ghemuire

De sub tufa el priveste,

Daca nimeni nu-l pandeste

Cand sa-l prindem, hop, el sare – saritura cu deplasare inainte.

Si o ia din nou la vale

 CINE NE-A IESIT IN DRUM

Deprinderea motrica exersata: mers cu oprire la semnal.

Materiale: jucarii, reprezentand animale.

Formatie de lucru: coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii se plimba (mers obisnuit), pe fond muzical. Traseul este stabilit

de educatoare. De-a lungul acestuia sunt asezate, la interval de 4-5 m,
jucarii, de preferinta de dimendiuni mai mari, pentru a putea fi mai
usor reperate de copii. La semnalul Stop, cine ne-a iesit in drum?, copiii
se opresc. Se recomanda asocierea comenzii cu ridicarea jucariei
intalnite pe traseu, de catre educatoare.  
 MINGEA JUCAUSA

Deprinderea motrica exersata: aruncare cu ambele maini de jos.

Materiale: mingi pentru toti copiii, jucarii suspendate.

Formatie de lucru: linie.

Desfasurarea jocului:

Miscarile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile:

Sus, sus, sus, zboara mingea sus.

Ursuletul de-l tintesti, pe noi toti ne-nveselesti. SUS!

La comanda SUS!, mingea este aruncata de toti copiii aflati sub

obiectele suspendate, in dreptul unei linii traste in prealabil de catre
educatoare. Dupa recuperarea mingilor, jocul continua. Dupa fiecare
aruncare reusita, copiii care nimeresc jucaria suspendata sunt
apreciati, laudati, recompensati. 
 CAUTA STEGULETUL

Deprinderea motrica exersata: mers spre o directie indicata.

Materiale: un stegulet.

Formatie de lucru: cerc, coloana cate unul.

Desfasurarea jocului:

Copiii merg in formatie de cerc, interpretand cantecul Steagul nostru.

La ridicarea steagului de catre educatoare, copiii se deplaseaza in
coloana cate unul, spre directia indicata. La reluarea jocului, se
schimba directia de deplasare. 
 IEPURII LA MORCOVI

Deprinderea motrica exersata: saritura libera cu desprindere de pe

ambele picioare.

Materiale: masti de iepurasi, benzi din hartie colorata, morcovi

naturali, din plastic, sau confectionati din carton.

Formatie de lucru: doua linii trasate fata in fata.

Desfasurarea jocului:

Linia de plecare, delimitata cu ajutorul unor benzi de hartie colorata,

cu creta sau cu scoci, reprezinta casa iepurasilor. Acestia trebuie sa
ajunga la stratul cu morcovi, situat la o departare de 2-3 m, prin
saritura pe ambele picioare.

La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeasi saritura,

indreptandu-se cat mai repede spre stratul de morcovi. Odata ajunsi la
destinatie, executa sarituri libere pe loc, imitand rontaitul morcovilor.
La comanda Iepurii acasa!, copii revin la locurile de plecare, tot prin
sarituri libere cu desprindere de pe ambele picioare, cu deplasare
inainte. 
GRUPA
MARE
(3-5 ANI)
 CURSA BROSCUTELOR

Deprinderi motrice exersate: saritura in lungime de pe loc si mers cu

pasire peste obstacole.

Materiale: machete de copaci, scaunele, mese, cercuri, masti, jucarii,

obstacole mici.

Formatie de lucru: sir.

Desfasurarea jocului:

Copiii sunt dispusi pe 4 siruri, inapoia liniei de plecare. De la linia de

plecare, pe o distanta de cca3 m, se plaseaza obstacole mici (cu
inaltimea de la 4 cm pana la 30 cm) si, in continuarea lor, cate 3
cercuri de lemn, cu diametrul de 80-90 cm. La rostirea versurilor de
catre educatoare:

Hai, broscutelor, porniti!

Peste balta sa sariti!,

primii copii din fiecare sir pornesc in mers, pasind peste obstacole,
apoi sar din cerc in cerc si se intorc in alergare spre coada sirului
propriu. 
 URSII IN PADURE

Deprinderi motrice exersate: tarare pe genunchi si palme si mers cu

ocolirea unor obstacole.

Materiale: masti pentru ursuleti sau ecusoane, machete de copaci sau

alte obiecte care sugereaza padurea, covor, saltea de gimnastica.

Pentru desfasurarea jocului se recomanda urmatoarele versuri:

Mergem veseli prin padure,             - copiii executa mers cu ocolirea

obstacolelor.

Tufele le ocolim.

Vrem s-ajungem la barlogul

Ursului si sa-l privim.

Ursul ce-a stat nemiscat           - copiii executa tarare pe genunchi si
palme.

Ne-a vazut si s-a-nfuriat.

Iute, iute noi plecam,

Mersul lui il imitam.

 TANCUL
Materiale: Scâ ndurele (sau carton) de 25-30 cm. lungime, tot atâ tea câ ţi
participanţi sunt, puse într-o ladă ! 
Cum se joacă ?
∼participanţii primei echipe se aşează unul după altul în ordinea în care o
doresc; primul va sta în dreptullă zii ce conţine toate scâ ndurelele.
∼Câ nd se dă startul, va lua o scâ ndurică pe care o va lansa în faţa lui la o
distanţă care să -i permită să sară pe ea, fă ră a atinge pă mâ ntul cu piciorul
(altfel va fi penalizat!)
∼Sare pe scâ ndurica pe care tocmai a lansat-o în faţa lui, după care aşteaptă ca
urmă torul concurent să -ipaseze o altă scâ ndurică pe care să o lanseze în fată ,
pentru a să ri pe ea, în timp ce acela care i-apasato, va să ri pe prima
scâ ndurică lansată .
∼Al treilea participant la joc, va lua şi el o scâ ndurică pe care o va pasa celui din
faţa lui, pentru ca acestasă o paseze primului concurent, care va trebui să
o lanseze tot în faţa lui, să rind după aceea pe ea, întimp ce ceilalţi
concurenţi din spatele lui vor mai înainta să rind şi ei pe scâ ndurelele
din faţa lor,permiţâ nd astfel celor care aşteaptă la coadă să intre şi ei în joc!
∼Jocul va continua astfel pâ nă se termină scâ ndurelele de lansat. Jocul nu se
termină aici! Câ nd lada cuscâ ndurele s-a golit, ultimul concurent va lua
ultima scâ ndurică de pe pă mâ nt(operaţiunea aceasta serepetă pâ nă câ nd
vor ajunge la ţinta propusă , după care repetâ nd aceeaşi operaţiune dar în sens
invers,se vor întoarce de unde au plecat pentru a umple lada pe care mai înainte
au golit-o) şi o va pasa celuidin faţa lui, care la râ ndul lui o va pasa urmă torului,
şi tot aşa, pentru ca scâ ndurica să ajungă la primulconcurent care o va lansa în
faţă  să rind după aceea pe ea, astfel toată echipa va înainta să rind fiecarepe
scâ ndurica din faţa lui!
∼Câ ştigă echipa care reuşeşte să obţină timpul cel mai scurt!
Câ teva sfaturi! 
∼Nu aştepta pâ nă scâ ndurica pe care ai pasat-o ajunge la primul
concurent… dacă ceilalţi ti-au fă cut loc(fă ră a trişa) pentru a să ri pe
scâ ndurica din faţa ta, sari imediat, pentru a permite
urmă torului concurent să poată pasa urmă toarea scâ ndurică ! 
∼Primul şi ultimul participant la joc ar fi bine dacă ar fi dintre cei mai
mă rişori, pentru a favoriza câ t mai mult echipa în momentul în care trebuie să
adune ultimele scâ ndurele de pe pă mâ nt pentru a le pasa înfaţă ! 
∼Cel care lansează scâ ndurelele să se gâ ndească şi la paşii pe care vor trebui să -i
facă cei mai mici dinechipă … aşa că nu lansa prea în faţă scâ ndurelele!
 CONCURSUL GUNOAIELOR
Locul: parc, curtea bisericii, terenul de joc (unde e mizerie)Materiale:
în mod obligatoriu o pereche de mă nuşi de cauciuc, un bă ţ cu un
cui în vâ rf şi o pungă de plastic  pentru fiecare participant.
Acest concurs poate să  pară , la prima vedere, o simplă corvoadă .
Succesul jocului depinde foarte mult de
atitudinea conducă torului de joc. Acesta, în timpul activită ţii, va juca r
olul unui reporter, luâ nd interviuriparticipanţilor şi lă udâ ndu-le
iniţiativa. Echipele urmează să strâ ngă , într-un interval de timp,
gunoaiele aruncate într-un parc (sau un loc public). Pentru a
transforma această activitate într-un concurs pasionant, conducă torul
leva spune participanţilor, la începutul jocului, că urmează să strâ ngă
o cantitate câ t mai mare de gunoaie,sortâ ndu-le în pungi pe diferite
categorii (hâ rtie, sticle, plastic, etc.), dar că jocul mai are şi nişte reguli
secrete,care vor fi anunţate la sfâ rşitul jocului. Regulile secrete
reprezintă punctajul jocului: de exemplu, va câ ştigaechipa care
sortează în pungi, pe diferite categorii, câ t mai multe gunoaie sau
gă seşte gunoiul cel mai original.Pe parcursul întregului joc se vor
face fotografii. Scopul acestui concurs câ t şi rezultatele acestuia
(tipurilede gunoaie, cantită ţile, lipsa coşurilor de gunoi) pot fi
mediatizate printr-un afiş în şcoală , printr-o scrisoareadresată
primă riei sau ziarului local. Mediatizarea concursului se va face cu
sprijinul participanţilor, care vor  înţelege că au participat la o
adevă rată campanie ecologică
 Tricolorul
Obiective:dezvoltarea spiritului de orientare; captarea atenţiei.
Participanți:20-30 de copii
Locul desfăşurării:sală sau în aer liber.
Materiale:cretă și fanioane de aceeași culoare cu cea a tricolorului
Organizare şi desfăşurare:
Participanţii la joc sunt aşezaţi pe circumferinţa unui cerc marcat
cu cretă. Apoi, concurenţii sunt puşi, pe rând
şi în continuare, în loc să numere 1, 2, 3; 1, 2, 3 ş.a.m.d., să
pronunţe cuvintele roşu, galben,albastru şi apoi, în continuare, din
nou cele trei culori ale tricolorului.În trei locuri diferite, în
interiorul cercului, la o distanţă egală de marginea circumferinţei,
sunt desenate (preferabil cu cretă colorată:roşu, galben şi albastru)
trei cerculeţe. În mijlocul fiecărui cerculeţ,se aşază câte un fanion,
de preferinţă tot de aceeaşi culoare cu cerculeţul trasat cu cretă,
respectiv: roşu, galben şi albastru.Înaintea începerii jocului, se
desemnează de către conducător 3copii, sau participanţi la joc, care sunt
„prinzătorii”. Aceştia stau într-un pătrat (trasat în interiorul cercului), care
reprezintă„casa prinzătorilor”.Jocul începe la comanda conducătorului (a
profesorului, a educatoarei), iar copiii, participanţii la joc,ţinându-se de
mâini, se deplasează pe circumferinţa cercului (în mers şi apoi în
uşoară alergare). La pronunţarea cu voce tare, de către conducătorul
jocului, a uneia dintre celetrei culori, copiii care au culoarea respective
aleargă la cercul marcat cu steguleţul de aceeaşi culoare.„Prinzătorii”
încearcă să prindă câţiva dintre cei care aleargă, îna-inte de a ajunge la
cerc. Cei prinşi sunt duşi în „casa prinzătorilor”, iar ceilalţi reintră în
cerc. Se strigă apoi altă culoare şi jocul continua astfel.După ce au fost
prinşi toţi copiii, jocul se reia, alegându-se alţi„prinzători”.
 GRUPA
PREGĂTITOARE
(5-7 ANI)
 Bucheţele
Obiective:organizarea colectivului, a participanţilor la
joc;dezvoltarea spiritului de orientare şi captarea atenţiei.
 Participanți:cca 20-30 concurenţi.
  Locul desfăşurării:salăsau în aer liber.
Organizare şi desfăşurare:
Participanţii la joc se deplasează în flanc câte unu sau câte doi şi
lise cere ca, din mers, să execute diferitele comenzi, ca de
exemplu: mers;mers rapid ori lent; mers pe vârfuri sau pe călcâie
etc., ori executând anumite mişcări din mers sau alergare. La un
moment dat, conducătorul jocului strigă un număr (2, 3 sau 4).
La auzul acestei comenzi, concurenţii se strâng repede în grupe
formate dintr-un număr de jucători egalcu cel strigat. Gruparea
se face sub formăde bucheţel, în poziţia stand cu faţa spre centrul
grupului şi cu mâinile prinse pe la spate.Jucătorii care n-au
reuşit să se grupeze, să formeze respectivele 
bucheţele, rămânând pe dinafară, sunt eliminaţi din joc sau
penalizaţi cu câte un punct.Câştigători ai jocului respectiv
vor fi participanţii care la finalul jocului au rămas
neeliminaţi sau au un număr cât mai mic de
puncte penalizare.
 Găseşte-ţi locul!
 

Obiective:dezvoltarea capacităţii de orientare şi a

spiritului de disciplină; dezvoltarea vitezei de reacţie
şi de
deplasare.
  Participanți:15-30 concurenţi.
  Locul desf  ăşurării:sală sau în aer liber.
 Materiale:cretă sau diferite obiecte.
Organizare şi desf  ăşurare:Jucătorii se aşază în cerc,
fiecare marcându-şi locul printr-un semn distinct
(obiect, linie etc.).La primul semnal, toţi jucătorii
aleargă în direcţia indicată(în jurul cercului sau în altă
direcţie); la al doilea semnal, revin cât mai repede la
locurile lor.
 Lac şi mal
Obiective:dezvoltarea atenţiei şi a calităţii motrice
îndemânarea;dezvoltarea vitezei de deplasare.
  Participanți:20-30 concurenţi.
  Locul desf  ăşurării:salăsau în aer liber.
 Materiale:cretă.
 Organizare  şi desfăşurare:Se trasează un cerc de
dimensiune mai mare şi care permite participanţilor la joc
să
se plaseze pe circumferinţa acestuia. Acest cerc reprezintă
lacul, iar circumferinţa (conturul) cercului, malul. Jocul începe prin
semnalul dat de conducătorul jocului, care rosteşte din când în
când unul din cuvintele: „mal”! sau „lac”! Dacă spune:
„lac”!, participanţii la joc, care se află pe „mal”, trebuie să
depăşească linia cercului (prin săritură sau alergare)şi să
intre în „lac”, iar dacă spune: „mal”!, jucătorii care se află
în „lac” trebuie să treacă pe locul indicat. Dacă se
comandă„lac”şi concurenţii se află deja în „lac”, iar unii
greşesc,retrăgându-se pe „mal”, aceştia sunt eliminaţi
şi jocul continua până ce rămân câţiva concurenţi care sunt
declaraţi câştigătorii jocului.
 Ziua şi noaptea (Roșu şi
negru)
Obiective:dezvoltarea spiritului de luptă  şi a calită ţii mortice
viteza de reacţie şi de deplasare.
  Participanți:20-30 concurenţi.
  Locul desfășurării:sală sau în aer liber.
 Materiale:cretă
 Organizare şi desfă şurare:
Pe mijlocul unui teren cu laturile egale, de aproximativ 25-30
m,se marchează un culoar lat de 2-3 m. De-a lungul liniilor
care delimitează acest culoar stau faţă în faţă două echipe
alcă tuite fiecare dincâ te 10-15 concurenţi. O echipă este „ziua”
(roşu), iar cealaltă este„noaptea” (negru). Câ nd conducă torul
jocului strigă : „Ziua!”,atunci componenţii acestei echipe fug şi
încearcă să atingă cu mâ na pe cei din echipa „noaptea”, care
aleargă în spaţiul de joc pentru a nu fi atinşi. Fiecare urmă ritor
poate să alerge după fiecare dintre adversari şi să scoată din
joc chiar mai mulţi dintre ei. O urmă rire nu va de pă şi ca
durată 20-30 secunde.Jocul poate să se desfă șoare după una
din urmă toarele variante:
▪pierde echipa din care toţi jucă torii au fost „atinşi”;
▪jucă torii „atinşi” nu sunt eliminaţi, dar ei aduc echipei
puncte penalizare. Înfrâ ngerea se socoteşte în acest caz
după numă rul cel mai mare de puncte primite penalizare;
▪participanţii „atinși” se pot schimba în raport de 1:1.
Învingă toare poate fi echipa care la sfâ rşitul jocului a reuşit să
aibă cei mai puţini jucă tori „atinşi”.Câ nd jumă tate din efectivul
unei grupe au fost fă cuţi prizonieri, jocul se întrerupe şi este
declarată câ ştigă toare echipa care are cei mai mulţi jucă tori în
formaţie.
 Vânătoarea unui obiect
 
Obiective:captarea atenţiei, dezvoltarea calită ţii motrice
îndemâ narea şi a vitezei de reacţie şi de deplasare.
 Participanți:20-30 concurenţi.
 Locul desfășurării:sală sau în aer liber.
 Materiale:cretă , un scaun sau o minge, un obiect (o
şapcă , o batistă , o minge mica de tenis de câ mp sau de oină ).
Organizare şi desfășurare:
Jucă torii sunt împă r ţiţi în două echipe, aşezate faţă în faţă , la
distanţă de 5-10 m una de cealaltă . Fiecare membru al echipei
are un numă r stabilit prin numă ră toare. Înaintea fiecă rei
echipe se trasează ,cu o cretă , o linie pe sol. La mijlocul
terenului, se așează , pe o minge sau un scaun etc., un obiect
ușor şi de dimensiuni mici.La semnalul conducă torului care
rostește un numă r al concurenților,cei 2 jucă tori reprezentanți
ai echipelor care au numă rul respective,se apropie de
obiect,mai repede sau mai încet(după cum consider ei că este
mai bine)și caută momentul cel mai favorabil pentru a lua
obiectul fă ră a fi atins de adversary.Cel care reușește să ia
obiectul respective aleargă spre echipa sa,urmarit de celă lalt
concurrent.Dacă trece linia fă ră a fi atins obține un punct iar
jucă torul care l-a urmă rit(cel care nu a reușit să ia obiectul
devine prizonierul lui.Dacă cel care a luat obiectul este ajuns
de „prinză tor”,el devine prizonierul acestuia.Jocul continuă
pâ nă ce toţi participanţii au fost strigaţi.„Prizonierul” se așează
în spatele jucă torului care este victorios(întrucâ t a luat
obiectul respectiv).Echipa cu cei mai mulţi „prizonieri” este
câ ştigă toarea jocului.
 Cursa pe numere
Obiective:captarea atenţiei participanţilor la joc;
dezvoltarea indicilor calităţii motrice viteza, a celei de
reacţie şi de deplasare.
  Participanți:cca 20-30 concurenţi.
  Locul desfășurării:salăsau în aer liber.
Organizare și desfășurare:
Participanţii la joc se împart în 2-3 grupe egale numeric.
Apoi,membrii grupelor se aliniază în şiruri paralele la o
lungime de braţ,distanţa dintre ele fiind 1,5-2 m.
Jucă torii ce alcătuiesc grupele respective iau poziţia
şezâ nd încrucişat, iar componenţii fiecă rui şir numără în
continuare, pentru ca fiecare participant la joc să aibăun
număr. Jocul începe prin strigarea de că tre conducă tor
al unui număr. Jucă torii cu numărul strigat se ridică, ies
prin dreapta şirului şi aleargă  înainte, îl ocolesc pe
jucă torul aflat primul în şir, aleargă în continuarespre
coada şirului, ocolesc ultimul jucă tor  și revin la locul
iniţial.Jucă torul care a ajuns primul la locul să u aduce
pentru echipa sa un punct. Jocul continua cu repetarea
altor numere.