Exista dovezi ale reglementarilor relatiilor

interstatale inca din antichitate.

Stiinta dreptului internat. Ca stiinta
independenta a dreptului a aparut odata cu aparitia
statelor in Europa in sec. XVI-XVII
Odata cu formarea statelor independente si cu
dezvoltarea principiilor democratice de organizare
statala, dreptul international public a cunoscut o
evolutie ca drept al pacii.
Dreptul internat. P. este un ansamblu de
principii si norme juridice create de state si alte
subiecte de dr. internat. , pe baza acordului de
vointa exprimat in tratate si alte izvoare de
drept, in vederea reglementarii raporturilor sau
relatiilor dintre ele, n cadrul societatii
internationale, norme a caror aducere la
indeplinire este asigurata prin respectarea de
bunavoie iar n caz de necesitate prin masuri de
constrangere aplicate n mod individual sau
colectiv.
Norma de drept internat. P. este o regula de
conduita in relatiile internationale. Ea este stablita
prin acordul de vonta al subiectelor raporturlor
internationale.
Trasaturile normei:
 Este obligatorie
 Stabileste drepturi si obligatii corelative pt
subiectele raporturilor de d.i.p
 Are un anumit grad de generalitate
 Poate fi o regula conventionala (forma
scrisa) sau cutumiara (nescrisa)
Clasificarea norme:
1.Dupa izvor: conventionala, cutumiara
2.Dupa denumire: principile d.i.p si norme
concrete ce reglementeaza anumte domenii
ale relatiilor internationale
3.Dupa oblgativitatea lor: imperative si
supletive
4.Dupa numarul subiectelor si spatiul in care
se aplica: generale, regionale, bilaterale
De la normele imperative nu este permisa nici
o derogare si nu pot fi modificate decat printr-o
noua norma a dreptului international general
avand acelasi caracter.
Normele supletive au caracter facultativ, de la
care se poate deroga prin vointa partilor, in baza
acordurilor dintre ele.