Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1) Care premisã, din cele de mai jos, nu este specificã identificãrii criminalistice:
1. individualitatea;
2. stabilitatea relativã;
3. reflectivitatea;
4. operativitatea.
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 1
10) Cine a formulat, urmãtoarea regulã pentru experti: ,,Dacã existã cea mai micã
îndoialã, exprimati-o”:
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. L. Retail.
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 3
32) Identificarea se poate face si fãrã un control nemijlocit, tactil sau vizual:
a) dupã imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite în cazul
infractiunii
cu urmele create experimental;
b) din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dupã semnalmente, declaratii);
c) pe baza înregistrãrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopicã; persoane si
cadavre cu identitate necunoscutã, persoane dispãrute; scrisul de mânã; autovehicule
etc.;
d) dupã modus operandi.
1. a+b
2. a+b+c
3. b+c+d
4. a+b+c+d
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 2
35) Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt:
„Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.”
1. Enuntul este adevãrat.
2. Enuntul este fals.
ANS: 1
36. Precizati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii. Prin urmã se întelege:
a. urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui
obiect;
b. modificarea materialã intervenitã în conditiile sãvârsirii unei fapte penale, între faptã si
modificarea produsã neexistând un raport de cauzalitate;
c. cele mai variate schimbãri care pot interveni în mediul înconjurãtor ca rezultat al
actiunii
infractorului.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
ANS: 1
37) Precizati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificãrii urmelor dupã
modul de formare:
1. statice si dinamice;
2. de suprafatã si de adâncime;
3. directe si indirecte.
ANS: 3
ANS: 2
ANS: 3
40) Pielea care acoperã mâna este formatã din:
a) epidermul;
b) dermul;
c) hipodermul;
d) desenul papilar.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 1
43) Precizati care este denumirea desenului papilar indicat prin sãgeatã:
1. fragment;
2. anastomozã;
3. croset.
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 1
46) Anastomoza este detaliul desenului papilar caracterizat prin:
1. creastã care uneste ca o punte (podet) douã creste relativ paralele;
2. creastã papilarã care se bifurcã si apoi revine la normal;
3. creastã papilarã întreruptã.
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 2
ANS: 3
52) Cine a accentuat aspectul calitativ în dactiloscopie, afirmând cã: ,,Patru sau cinci
puncte bine grupate în centrul figurii, într-o manierã exceptionalã, conving mai mult
decât 12 sau 15 bifurcatii rãspândite la periferia desenului?
1. V. Balthazard;
2. A.L. Kirk;
3. E. Locard.
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 4
58) Precizati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:
a. anastomoza
b. bifurcatie
c. inelul
d. croset (cârlig)
1. a+d
2. b+c
3. a+c
4. a+b
ANS: 1
59) Relevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmãtoarele metode:
1. prin prãfuire sau pulverizare cu pulberi de contrast;
2. cu substante fluorescente;
3. prin afumare directã;
4. prin folosirea de mulaje.
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 4
62) Care este numãrul minim de detalii caracteristice necesar în multe tãri, printre care si
Romania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:
1. 10;
2. 16;
3. 12;
4. 8.
ANS: 3
63) Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt:
„Desenele papilare caracterizeazã obiectele examinate nemodificabile.”
1. Enuntul este adevãrat
2. Enuntul este fals
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
74) Prin expertiza urmelor de dinti nu se poate rãspunde cu certitudine la una dintre
urmãtoarele întrebãri:
1. natura urmei;
2. mecanismul de producere;
3. bolile dintelui;
4. grupa sanguinã a persoanei.
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 4
79) Urmele de buze pot fi supuse unor examinãri fizico-chimice si biologice, inclusiv
testului ADN, pentru stabilirea:
a) compozitiei;
b) grupei de sânge;
c) infectiilor bacteriene;
d) sexului si vârstei.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+b+d
4. a+b+c+d
ANS: 1
ANS: 5
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 4
84) Prin expertiza urmelor de urechi nu se poate rãspunde cu certitudine la una dintre
urmãtoarele întrebãri:
1. natura urmei:
2. mecanismul de producere;
3. sexul persoanei care a lãsat-o.
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 2
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 2
107) Ce nu se recomandã la locul faptei în cazul prelevãrii amprentei genetice:
1. schimbarea mãnusilor de protectie dupã fiecare probã prelevatã;
2. refrigerarea sângelui lichid, a tesuturilor, organelor sau oaselor;
3. fotografierea si filmarea urmelor înainte de a fi atinse;
4. ambalarea suporturilor purtãtoare de probe biologice în pungi de plastic.
ANS: 4
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
118) Fotografia care redã scena infractiunii într-un singur cadru este denumitã:
1. fotografia schitã pe sectoare;
2. fotografia schitã unitarã;
3. fotografia schitã încrucisatã .
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 2
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 4
140) Descrierea semnalmentelor se face:
a) din fatã sau din plan frontal;
b) din profil sau din plan lateral.
1. a+b
2. b
3. a
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
146) Pãrul unei persoane, dupã forma sa, poate fi:
1. cret, ondulat, lins, cu cãrare;
2. negru, castaniu, blond, roscat;
3. subtire, mijlociu, gros.
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 1
153) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor principale ale împuscãturii:
1. urme de perforare;
2. urme de pãtrundere;
3. urme de afumare;
4. urme de ricosare.
ANS: 3
154) Precizati care urme nu fac parte din categoria urmelor secundare ale împuscãturii:
1. arsuri;
2. urme de afumare;
3. tatuajul;
4. urme de perforare.
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 1
159) Forma rupturilor de gaze (stelarã, cruce, forma lipsei de material) depinde de:
a) distanta de la care s-a tras;
b) felul armei;
c) materialul în care s-a tras.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c
ANS: 3
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 1
163) Care denumire este folositã în mod gresit pentru a desemna expertiza
documentelor:
1. expertiza grafoscopicã;
2. cercetarea grafologicã;
3. expertiza graficã;
4. expertiza criminalisticã a scrisului.
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
168) Care carte dintre cele enumerate mai jos este consideratã ca fundamentalã pentru
aparitia Criminalisticii ca stiintã autonomã:
1. Manual de instructie judiciarã de Hanns Gross;
2. Traité des inscriptions en faux de F. Raveneau;
3. Finger Prints de Sir Francis Galton.
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 1
176) Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din
amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”:
1. Vintilã Dongoroz;
2. Siegfried Kahane;
3. Ion Oancea.
ANS: 2
177) Care din activitãtile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale
Criminalisticii:
1. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor
materiale de probã;
2. constatãri tehnico-stiintifice si expertize;
3. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor în scopul identificãrii
persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii;
4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de încadrare juridicã a
faptelor penale.
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
ANS: 1
187) Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale
Criminalisticii:
a) Principiul legalitãtii;
b) Principiul aflãrii adevãrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovãtie;
c) Principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii
si obiecte mijloc de identificare;
d) Principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare;
e) Principiul dinamicitãtii si interdependentei cauzale.
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c+d
4. a+c+d+e
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 3
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 2
198) Precizati care dintre urmãtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le
oferã Criminalistica:
a) probe directe;
b) probe indirecte sau circumstantiale;
c) probe corp-delict;
d) probe asociative.
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+b
4. a+b+c+d
ANS: 4
ANS: 1
ANS: 1
201) Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã
de Edmond Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie?
1. 1572
2. 1666
3. 1712
ANS: 2
202) Cine a afirmat: ,,Expertiza [graficã] nu a fãcut nici un progres de la Raveneau ?”
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. R.A. Reiss.
ANS: 2
203) Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lângã faptul cã a creat
prima fisã de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are
meritul de a fi inventat:
1. fotografia de semnalmente;
2. agentii sub acoperire.
ANS: 2
ANS: 3
ANS: 4
206) Cine a fãcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor
sudoripare:
a) Grew, 1684;
b) Malpighi, 1686.
1. a
2. b
3. a+b
4. niciuna din variantele de mai sus
ANS: 3
ANS: 2
208) În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints,
sub semnãtura lui Sir Francis Galton:
1. 1858;
2. 1880;
3. 1892.
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 3
211) Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor:
1. Sir Francis Galton în 1892;
2. dr. Henry Faulds în 1880;
3. William Hershell în 1879.
ANS: 3
212) Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare
a persoanelor, în 1894;
1. Argentina;
2. Anglia;
3. India.
ANS: 1
213) Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificare a
infractorilor:
1. dr. Henry Faulds;
2. Sir Francis Galton;
3. Edward Henry.
ANS: 1
ANS: 3
216) Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860:
1. Vianu;
2. Serban Georgescu;
3. I.N. Auerbach.
ANS: 3
ANS: 1
218) Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în
acelasi timp, primul manual de Criminalisticã din tara noastrã?
1. Mina Minovici;
2. Stefan Minovici;
3. Nicolae Monivici.
ANS: 3
ANS: 2
220) Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914:
1. D. Cãlinescu;
2. Nicolae Minovici;
3. Valentin Sava.
ANS: 1
221) Prima expertizã dactiloscopicã din România a fost efectuatã în 1914 de:
1. Andrei Ionescu;
2. Nicolae Episcopescu;
3. Valentin Sava.
ANS: 2
222) Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu
204 autografe si documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin si Edmond
Locard:
1. Henri Stahl;
2. D. Cãlinescu;
3. Stefan Minovici.
ANS: 1
223) Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”,
apãrutã în 1928:
1. Mihai Ioan;
2. George Belloiu;
3. Mihail Kernbach.
ANS: 3
ANS: 1
ANS: 2
ANS: 1
ANS: 2
228) În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul
antropometric pe lângã Palatul de Justitie?
1. 1892;
2. 1880;
3. 1935.
ANS: 1
ANS: 1
ANS: B
ANS: D
ANS: C
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: A
ANS: A
ANS: B
ANS: A
ANS: A
243) Moartea s-a produs înainte de spânzurare dacã petele cadaverice se vor situa:
a) deasupra latului;
b) dedesubtul latului;
c) pe spatele cadavrului.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
ANS: C
ANS: A
245) Omorul prin otrãviri lente este comis în majoritatea cazurilor de cãtre:
a. bãrbati;
b. femei.
ANS: B
246) Cercetarea locului faptei în cazul infractiunii de tâlhãrie care a avut ca urmare
lovirea sau vãtãmarea gravã a victimei se va face:
a) imediat ce se reclamã fapta, chiar dacã victima a fost internatã în spital;
b) imediat ce se reclamã fapta, în prezenta victimei;
c) la depunerea plângerii, dupã externarea victimei, chiar dacã au trecut 2-3 sãptãmâni
de
la comiterea faptei.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d
ANS: A
247) În cazul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fixate în mod
diferentiat:
a) cu sârmã sau cu sfoarã pentru topoare si alte instrumente;
b) cu dopuri de plutã pentru cutite.
a. a+b
b. b
c. a
d. nicio variantã
ANS: A
ANS: B
ANS: A
250) Folosirea „ruptorului” sau „extractorului” este specificã furtului comis prin:
a. „vânzare de ponturi”;
b. împrietenire;
c. efractie.
ANS: C
ANS: B
ANS: A
253) Cel care ajunge primul la locul faptei nu trebuie sã ia una din urmãtoarele mãsuri:
a. acordarea primului ajutor victimelor;
b. înlãturarea curiosilor;
c. protejarea si conservarea urmelor;
d. identificarea si audierea martorilor oculari;
e. executarea mãsurãtorilor fotografice bidimensionale.
ANS: E
254) Care dintre urmãtoarele reguli generale de cercetare a locului faptei este falsã:
a. cercetarea locului faptei se face de îndatã;
b. cercetarea locului faptei se face dupã un plan judicios si riguros;
c. cercetarea locului faptei trebuie sã fie sistematicã si complexã;
d. cercetarea locului faptei se face cu respectarea strictã a normelor procedurale;
e. cercetarea locului faptei se face numai între orele 6-22oo.
ANS: E
ANS: E
ANS: A
ANS: C
ANS: D
ANS: A
ANS: D
262) Cel care ajunge primul la locul faptei trebuie sã ia urmãtoarele mãsuri:
a) marcarea aspectului initial al locului faptei;
b) înlãturarea unor pericole iminente;
c) relevarea si prelevarea principalelor urme.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c
ANS: A
ANS: B
264) Care factori sunt de naturã obiectivã si influenteazã mãrturia:
a) vizibilitatea;
b) audibilitatea;
c) disimularea înfãtisãrii (deghizãrii);
d) calitatea organelor de simt.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+d
d. b+c+d
ANS: A
ANS: C
ANS: A
267) Particularitãtile pe care le prezintã vârsta martorilor minori între 10-14 ani:
a. nu prezintã interes pentru ancheta judiciarã;
b. cresterea functiilor cognitive, dezvoltarea memoriei si a capacitãtii de redare;
c. este predispus la exagerãri, putând fi influentabil .
ANS: C
ANS: B
269) Care dintre perioadele de vârstã prezintã interes pentru ascultarea minorilor:
a) 1 la 3 ani;
b) 3 la 6 ani;
c) 6 la 10 ani;
d) 10 la 14 ani.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+d
d. a+c
ANS: B
ANS: A
ANS: A
272) În care grupã de vârstã minorul are o conduitã contradictorie, fiind dispus sã
exagereze:
a. 6 la 10 ani;
b. 10 la 14 ani;
c. 14 la 18 ani.
ANS: B
ANS: A
ANS: D
ANS: B
ANS: C
ANS: B
278) Precizati care sunt actiunile la care recurge învinuitul sau inculpatul dupã sãvârsirea
infractiunii:
a) plecarea precipitatã de la locul faptei;
b) disparitia de la domiciliu;
c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;
d) descresterea bruscã a salivatiei;
e) contractia sau relaxarea subitã a muschilor scheletici.
a. a+c
b. b+c
c. a+b+c
ANS: C
279) Precizati care dintre manifestãrile viscerale sau somatice îl trãdeazã pe învinuit sau
inculpat în timpul interogatoriului:
a) schimbãri în ritmicitatea activitãtii cardiace;
b) schimbãri în presiunea sanguinã;
c) fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;
d) crearea unor alibiuri;
e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+e
d. g
ANS: C
280) Care este cea mai tipicã atitudine a învinuitului sau inculpatului:
a. de a recunoaste fapta, regretând-o;
b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rãspundere;
c. de a retracta declaratiile date.
ANS: B
281) Cum trebuie sã fie formulate întrebãrile adresate învinuitului sau inculpatului:
a) la nivelul de întelegere al învinuitului sau inculpatului;
b) formulate clar si precis;
c) sugestive (implicative sau disjuncte).
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+d
ANS: A
282) Dacã existã mai multi învinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la început?
a. cei care au un complex de vinovãtie;
b. cei care prezintã alibiuri;
c. cei care nu recunosc faptele ce li se imputã.
ANS: A
ANS: A
285) Care factori frenatori pot produce erori la actualele înregistrãri poligrafice:
a) tulburarea excesivã a subiectului, provocatã de frica de a fi învinuit pe nedrept;
b) tulburãri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stãri
apropiate de soc;
c) tulburãri de ordin psihic: debilitate mintalã, nevroze, psihonevroze, psihopatii;
instabilitate emotivã;
d) instabilitate emotivã
a. a+b+c+d
b. b+c
c. a+c+d
d. c+d
ANS: A
ANS: A
ANS: A
ANS: C
289). În cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se referã art. 145 C. pen. sau
altã persoanã juridicã, martorii asistenti pot/nu pot sã facã parte din personalul unitãtii.
a. Pot
b. Nu pot
ANS: A
290) Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucurã de imunitate nu pot fi supusi
perchezitiei, cu exceptia:
a. infractiunilor la regimul stupefiantelor;
b. infractiunilor flagrante;
c. infractiunilor comise prin violentã care au avut ca urmare moartea victimei.
ANS: B
291) Precizati care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridicã în mod
obligatoriu:
a) obiecte din metale sau pietre pretioase;
b) mijloace de platã, titluri de valoare interne;
c) colectii de valoare; sume de bani.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c
ANS: C
ANS: A
ANS: A
ANS: A
ANS: A
296) O persoanã fizicã sau juridicã în posesia cãreia se aflã un obiect sau un înscris ce
poate servi ca mijloc de probã:
a. este obligatã sa-l predea sub luare de dovadã organului de urmãrire penalã sau
instantei de judecatã la cererea acesteia;
b. este obligatã sã-l predea numai la cererea instantei de judecatã;
c. este obligatã sa-l predea numai în faza de urmãrire penalã.
ANS: A
ANS: A
298) Reconstituirea presupune o organizare judicioasã, pe baza unui plan care are în
vedere, în principal, urmãtoarele:
a) determinarea scopului infractiunii;
b) stabilirea activitãtilor care urmeazã a fi executate;
c) stabilirea persoanelor participante;
d) asigurarea mijloacelor tehnice necesare.
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. a+c
ANS: C
ANS: B
300). Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale. (Da sau Nu)
a. Da
b. Nu
ANS: B