LA LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Prof. Înv. Pr. Popa Mihaela
Liceul Tehnlogic ”Dimitrie Filipescu” Buzău
Una din componentele esențiale ale procesului instructiv educativ o reprezintă
evaluarea. Aceasta este definită ca o actiune de măsurare, apreciere si adoptarea deciziilor ce vizează rezultatele învățării. Pentru procesul de învățământ, evaluarea este instrumentul care permite autoreglarea procesului didactic. În literatura de specialitate, sunt conturate următoarele funcții ale evaluării: Funcția de control, de constatare și apreciere a rezultatelor în raport cu obiectivele stabilite sau cu alte rezultate anterior constatate. Funcția de reglare, de ameliorre și de optimizre a rezultatelor, care determină corecțiile, schimbările necesare. Funcția de predicție, de anticipare a rezultatelor Funcția de clasificare și selecție, prin care se ierarhizează elevii, se selectează cei cu rezultate superioare, se depistează cei care au nevoie de ajutor suplimentar etc. Funcția de stimulare și motivare a elevilor Funcția de informare în legătură cu rezultatele evaluării. La disciplina limba și literatura română, aceasta are un puternic caracter aplicativ, și trebuie privită în strânsă legătură cu competențele vizate prin programă. În funcție de momentul aplicării, distingem trei forme de evaluare: Evaluarea inițială, care se realizează la începutul unui ciclu de școlaritate, al unei clase, a unui capitol, în scopul stabilirii obiectivelor de instruire, a conținuturilor abordate, precum și a stategiilor folosite. Evaluare formativă, ce se realizează continuu, în fiecare lecție, pentru a putea avea permanent informații despre nivelul de însușire a unor conținuturi sau abilități. Evaluare sumativă, care este priodică și cumulativă. Ea se practică după parcurgerea unei unități mai mari de conținut, stabilind performanțele finale. Evaluarea inițială urmărește să stabilească nivelul de la care se pleacă în procesul de formare pe o anumită etapă, an de învățământ, ciclu de învățământ, ciclu curricular etc. Rezultatele acesteia sunt un punct de plecare în proces, și devin și nivel de comparere a evaluărilor în activitățile ulterioare. Ea propune operaţiile de măsurare – apreciere - decizie la începutul activităţii de instruire, în vederea cunoaşterii nivelului psihopedagogic real al colectivului de elevi/elevului. Constituie, chiar una dintre premisele conceperii programului de instruire şcolară. Performanţele elevilor în perioada precedentă reprezintă primele informaţii referitoare la capacitatea lor generală de învăţare. Pentru completarea acestora, însă, şi mai ales pentru cunoaşterea faptului dacă elevii stăpânesc acele cunoştinţe şi abilităţi necesare înţelegerii conţinutului programului care urmează, este utilă evaluarea acestora prin examinări orale, dar mai cu seamă prin probe scrise, teste predictive. Evaluarea initială, la limba și literatura română, oferă cadrului didactic posibilitatea de a avea o reprezentare cât mai exactă a situaţiei existente precum potenţialul de învăţare al copiilor, lacunele ce trebuie completate şi remediate. Pe baza informaţiilor evaluării iniţiale cadrul didactic planifică demersul pedagogic imediat următor şi eventual a unor programe de recuperare. Pentru ca evaluarea iniţială să fie eficientă, trebuie elaborate criterii şi modalităţi de verificare, măsurare şi apreciere a nivelului de pregătire a școlarului, pornind de la obiectivele propuse. Ȋn conceperea testelor de evaluare sunt parcurse următoarele etape: stabilirea obiectivelor, formularea itemilor, stabilirea descriptorilor de prformanță pentru fiecare item, realizarea matricei de specificații, centralizarea rezultatelor în grafic, identificarea greșelior tipice și stabilirea măsurilor ameliorative care vor fi luate în viitor. Ĩn conceperea instrumentelor de evaluare, evaluatorul trebuie să pornească de la selectarea obiectivelor semnificative pentru evidenţierea progresului şcolar realizat de elevi şi care trebuie evaluate, precum şi de la indicii de calitate pe care să-i îndeplinească un astfel de test, astfel încât să ofere date şi informaţii precise asupra nivelului de pregătire al elevilor şi asupra procesului de predare-învăţare . Eficacitatea testului se poate evalua pe baza următoarelor criterii : validitatea – (măsoară gradul de incidenţă între obiectivele educaţionale propuse a fi evaluate şi modul în care acestea sunt operaţionalizate cu ajutorul testului), fidelitatea (calitatea acestuia de a oferi rezultate constante în condiţiile administrării identice, la populaţii similare sub aspect statistic), aplicabilitatea (calitatea testului de a fi administrat şi interpretat cu uşurinţă), obiectivitatea (gradul de concordanţă între aprecierile făcute de evaluatori ). În concluzie, evaluare ințială are un rol foarte important pentru o mai bună proiectare a unităţilor de învăţare, în selecţia celor mai potrivite resurse materiale, strategii didactice, în structurarea unor parcursuri individualizate de învăţare, consilierea părinţilor în parcursul şcolar al propriului copil, despre care primesc informaţii punctuale, personalizate – din partea cadrului didactic;
Bibliografie
1. Logel-Stroescu, Elena Sinteze de metodică a predării limbii și literaturii române
în învățământul primar, Editura Carminis, Pitești, 2007 2. Molan, Vasile Didactica disciplinei ”Limba și literatura română” în învățământul primar, Editura Miniped, București, 2010 3. Radu, I. T. Evaluarea în procesul didactic., E.D.P., Bucureşti, 2000.