PROIECT DE

ANALIZA DE REPER

Student : Radu Ristea

Grupa: 631 AA

Profesor indrumator:Catana Madalin

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea: Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnoloice

Specializarea: Tehnologia Constructiilor de Masini

2013-2014

1
 Tema proiectului

Analiza constructive a doua repere metalice:

R1: Placuta (obtinut prin deformare plastica)

R2: Capac

2
 Reper 1

Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice

1. Rolul funcţional al reperului.....................................pg 4

2. Schiţe constructive ale reperului..............................pg 5
3. Caracteristici constructive prescrise reperului.........pg 6
4. Funcţiile suprafeţelor................................................pg 7
5. Solicitări în timpul funcţionării................................pg 8
6. Lanţuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 8
7. Alegerea materialului...............................................pg 9
8. Caracteristici de material..........................................pg 10
9. Tratamente termice prescrise....................................pg 11
10. Masa reperului........................................................pg 11
11. Tehnologicitatea formei constructive.....................pg 12
12. Desenul de reper.....................................................pg 13
.

3
REPERUL I

Rolul functional al reperului

1. Rolul funcţional al reperului

Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului, sau

functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la
realizarea conditiilor impuse acestor functii (restrictiile functiilor).

O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri:

 supor (piesa de baza),

 lagar,
 transmitere de forte,
 momente,
 element de rezolvare a unor lanturi: de dimensiuni, de comanda, de
acces, de limitare a unor deplasari sau rotatii, de etansare, de lubrifiere,
de alimentare, de opturare a unei cai de circulatie, de fixare, de
manipulare, de acumulare de energie, de legatura interna sau externa etc.

Forma piesei, materialul din care aceasta se executa, dimensiunile si

abaterile acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in
ansamblul sau subansamblul din care face parte. Pentru aceasta se executa o
schita a ansamblului sau subansamblului, punandu-se in evidenta (prin culori
diferite sau tip de linie) piesa ce face obiectul proiectului.

Caracteristica principal a reperului,din punct de vedere functional,o

constituie faptul ca indeplineste rolul functional de baza al unitatilor de
asamblare.

Are rolul de legatura intre o piesa support si o alta piesa atasata de support.

4
 2.Schiţe constructive ale reperului

Se executa o schita a reperului, în care suprafeţele reperului se noteaza cu

Sk, k = 1, ..21 (fig 3.1)

4 5

3
1

Fig 2.0

1,4,5:Ansambluri atasate de reperul dat

3:Surub cu cap hexagonal cu rol de atasare de piesa

2:Stift de centrare

5
 3.Caracteristici constructive prescrise reperului.

Caracteristicile prescrise suprafeteleor Sk se przinta in tabelul 3.2.

S6
1
S16
1

S5
S2 S4 1
12 1 S7
S10
1
1
S3 S17
1 1
S1 S9
1 1
S12
S18
1 S11
1 S8
S13 1 S15
1
S14 1 1
1

Fig3.1

6
 Tabel 3.2

Verificarea desenului de executie are drept scop intelegerea formei

constructive a reperului, corectarea eventualelor greseli de proiectare,
completarea desenului cu alte vederi, sectiuni sau detalii care sa ofere o imagine
completa a piesei.

4.Functiile suprafetelor

Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale. Suprafetele pot fi:
functionale, tehnologice, constructive (de delimitare), de montaj ( de legatura),
auxiliare (pentru marcare, protectie etc.)

Funcţiile suprafeţelor se prezintă în tabelul 4.1

Tab. 4.1

7
 5.Solicitari in timpul functionarii

Solicitarile principale asupra reperului/suprafetelor sunt:

S8,S5,S11,S10Compresiune/forfecare

S7,S9,S18,S6,S9 Incovoiere/forfecare

S4,S19,S1 Forfecare

S3,S17,S8,S12,S2,S14,S15,S16,S13

6.Lanturi de dimensiuni ale reperului

Forma piesei,modul de cotare si marimea tolerantelor trebuie sa corespunda

parametrilor functionali impusi si conditiilor de lucuru concrete,dar sa permita
si o realizare tehnologica cat mai usoara si mai economica

8
 La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni(valori
nominale,tolerante si abateri):

L1=32±0.3 mm, L2=8±0.1 mm, L3=16±0.2 mm

Pentru dimensiunea de inchidere R,se obtin urmatoarele valori:

R=32-8-16=8 mm

= + + =0.1+0.2+0.3=0.6 mm

= =-0.1-0.2-0.3=-0.6 mm

Prin urmare,dimensiunea de inchidere este:

R=±0.6 mm

7.Alegerea materialului

Primul pas in realizarea cerinţelor de proiectare, cu privire la proprietăţile

materialului, este stabilirea clară a funcţiei, obiectivelor şi restricţiilor.
Problema este de a stabili caracteristicile unei componente si de a le
compara cu cele reale ale materialelor, gasindu-le pe cele mai bune. Este
important sa se plece cu un numar mare de materiale, sa se foloseasca
proprietatile limita pentru a elimina materialele care nu satisfac cerintele de
proiectare. Performanta, in general, nu este influentata doar de o proprietate, ci
de combinatia acestora.

La prelucrarile prin deformare plastica la rece se folosesc diferite materiale

matalice (oteluri si aliaje neferoase), livrate sub forma de table, benzi, sarme si
diferite profile laminate. Cele mai utilizate materiale utilizate la aceste
prelucrari sunt: oteluri de uz general pentru constructii, oteluri carbon de
calitate, oteluri aliate, oteluri pentru ambutisare, aliaje cupru-zinc (alame), aliaje
cupru-aluminiu, aliaje cupru-nichel-zinc, aliaje de aluminiu.

La alegerea materialului pentru prelucrarile prin deformare la rece se are in

vedere corelarea cerintelor constructive-functionale, tehnologice si economice.

Principalele conditii impuse materialelor pentru prelucrarea prin deformare

la rece, din punct de vedere constructiv-functional, sunt: rezistenta mecanica (la

9
uzare si coroziune), conductibilitatea termica si rezistenta la temperature
ridicate, proprietatile electrice sau magnetice, greutatea specifica mica.

Din punct de vedere tehnologic, principalele conditii se refera la

plasticitatea materialului (compozitia chimica, microstructura, proprietatile
fizico-mecanice), la conditiile de deformare (viteza si gradul de deformare,
starea de tensiune aplicata, starea de deformare rezultata) si la precizia si
calitatea suprafetelor semifabricatelor.

Tab 7.1

8.Caracteristici material ales(OLC 45)

10
 9.Tratamente termice prescrise

10.Masa piesei

Prin intermediul a Autodesck Inventor am determinat volumul piesei noastre

V=1964.494mm^3 respectiv masa piesei M=0.018 kg.(fig10.1)

fig 10.1

11
 11.Tehnologicitatea formei constructive

Este necesara existenta unei corespondente intre forma constructiva si precizia

geometrica a piesei pe de o parte, si posibilitatile tehnice ale procedeelor de
prelucrare, masinilor si echipamentelor folosite in mod curent la realizarea
suprafetelor pieselor pe de alta parte.

Tehnologicitatea este caracteristica unui reper care evidentiaza gradul in

care acesta poate fi realizat in conditii normale de lucru.

12
 Reper 2

Cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice

1. Rolul funcţional al reperului.....................................pg 15

2. Funcţiile suprafeţelor................................................pg 15
3. Solicitări în timpul funcţionării................................pg 16
4. Lanţuri de dimensiuni ale reperului..........................pg 16
5. Caracteristici de material,Compozitia chimica.......pg 17
6. Masa reperului........................................................pg 18
7.Tehnologicitatea formei constructive....................pg 19

13
 1.Rolul functional al reperului

Un reper trebuie sa participe la realizarea functiei globale a produsului,sau a

functiilor partiale ale ansamblului sau subansamblului din care face parte si la
realizarea conditiilor impuse acestor functii.

Forma piesei,materialul din care aceasta se executa,dimensiunile si abaterile

acestora se stabilesc in functie de rolul functional al piesei in ansamblul sau
subansamlul din care face parte.

O piesa poate avea unul din urmatoarele roluri

 Suport(piesa de baza)
 Lagar
 Transmitere de forte
 Transmitere de momente
 Element de rezolvare a unor lanturi:
o De dimensiuni
o De comande
o De acces
o De limitare a unor deplasari sau rotatii
o De etansare
o De lubrifiere
o De alimentare
o De opturare a unei cai de circulatie
o De fixare
o De manipulare
o De acumulare de energie
o De legatura interna sau externa

In industria constructoare de masini,din categoria organelor folosite la realizarea

diverselor mecanisme si utilaje,corpurile de tipul pinion au un rol
important.Aceastea transfera miscarea de rotatie.

14
 S19 S3 S7
S8
S17
S9
S4

S1 S5 S10
S6
S18
S2
S11

S13 S14 S12

S15 S16

Tabel 1.0

2.Functiile supraferelor

Piesa isi exercita functia prin suprafetele sale.Suprafetele pot fi:

o Functionale
o Tehnologice
o Constructive(de delimitare)
o De montaj (de legatura)
o Auxiliare (pentru marcare,protectie)

15
 Tabel 2.0

3.Solicitari in timpul functionarii

Piesa este solicitata in timpul functionarii la incovoiere,la oboseala,la solicitare

statica de contact,torsiune

4.Rezolvarea unui lant de dimensiuni

La cotarea functionala s-au prescris urmatoarele dimensiuni (valori

nominale,tolerante si abateri)

Pentru dimensiunea de inchidere se obtine R=95-84-7=4mm

Prin urmare dimensiunea de inchidere este

16
Fig4.0

5.Compozitia chimica

Tabel 5.0

Caracteristici mecanice

Tabel 5.1

17
 6.Masa piesei

Prin intermediul programului Audodesk Inventor am putut determina masa

reperului nostru utilizand densitatea materialului nostru AlCu4MgMn si prin
proiectarea piesei in 3d pentru determinarea automata a volumului.

fig6.0

Astfel am determinat ca masa reperului nostru este de 0,497 kg.

18
 7.Tehnologicitatea formei constructive

Nr Reguli de baza Respecta/Nu respecta

crt.
1 Adoptarea de forme cat mai simple,fie Respecta
plane,fie de revolutie,care sunt usor de
prelucrat si masurat
2 Limitarea prelucrarilor prin aschiere la Respecta
minimum necesar,deoarece acestea
reprezinta pierderi de materiale si consum de
manopera.Astfel, suprafetele care nu sunt
supuse,prin piesele adiacente,actiunii
saricnilor pot ramane neprelucrate.Pentru
suprafetele in contact este suficienta o
prelucrare de degrosare sau de semifinisare
in cazul in care nu exista miscare relativa a
pieselor si o prelucrare de finisare in cazul
existentei miscarii relative, a solicitarilor sau
a altor conditii de indeplinit
3 Forma pieselor trebuie sa corespunda Respecta
conditilor specifice ale procedeului de
prelucrare adoptat.
4 Forma pieselor trebuie sa asigure o Respecta
prelucrare economica iar procedeul de
prelucrare preconizat la proiectare sa poata fi
inlocuit,eventual cu un alt procedeu.Zonele
care sunt greu accesibile si la care scula nu
poate ajunge usor trebuie evitate
5 Asigurarea posibilitatii de asezare a piesei si Respecta
a stabilitatii pe masina acesteia.Astfel,in
limita posibilitatilor,suprafetele de prelucrat
trebuie sa fie paralele cu suprafata de
asezare.Dispozitivele de prelucrarea
necesare pentru piesele cu forma
complicatacare nu permit o asezare direc pe
masina scumpest executia.
6 Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea Respecta
fixarii sigure si comode a acesteia in vederea
prelucrarii.
7 Asigurarea posibilitatii de strangere Respecta
suficiente a piesei pe masina-unealta sau in
dispozitivul de prelucrare,in scopul preluarii
fortelor de aschiere

19
8 Forma piesei trebuie sa permita executarea a Respecta
cat mai multor operatii dintr-o singura
strangere a piesei.Acest fapt asigura
economie de timp si precizie mai mare a
piesei.
9 Prelucrarea sa se faca,pe cat posibil,numai Respecta
cu scule normalizate,deoarece sculele
speciale sunt costisitoare
10 Forma piesei trebuie sa permita accesul Respecta
sculei aschietoarea in zona de prelucrat,care
sa fie prevazuta cu degajarile necesare,astfel
incat scula sa prelucreze intreaga suprafata
fara inconveniete.

20