Curs de Electroterapie 27 Nov 2010 PDF

CURS DE
ELECTROTERAPIE
Dr. Adriana Dragan
medic primar balneofizioterapie si
recuperare medicala
ISTORIC
1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre electricitate

1786 : Galvani - descopera ca in corpul uman exista electricitate
- experimenteaza stimularea electrica a nervului
gastrocnemian
1796 : Volta - inventeaza pila galvanica
1827 : Stefano Marianini - stimuleaza electric muschii paralizati
sec. XIX : - baile galvanice 4 celulare ( Karlsbad )
- baile Stanger ( Ulm )
- cercetari de neurofiziologie
1940 : Ginsberg , Milinowski – introduc inalta frecventa pulsata
1949 : Gierlich – terapia combinata cu ultrasunet si curenti diadinamici
1968 : Hufschmidt - terapia musculaturii spastice
1980 : - curenti de medie frecventa interferentiali
1990 : - lasere medicale pentru fizioterapie ( LLLT )
- terapie cu unde de soc
- stimulare magnetica
CLASIFICAREA ELECTROTERAPIEI
• Curenti de joasa frecventa

ν = 0 ÷ 1000 Hz
Curentul galvanic ( continuu ) si curentul cu impulsuri
• Curenti de medie frecventa
ν = 1000 ÷ 100.000 Hz ( Gildermeister si Wyss )
Curenti de medie frecventa si curenti interferentiali
• Curenti de inalta frecventa ( campuri electromagnetice )
ν = > 300 kHz ( Nerst )
Microunde , unde scurte
• Fototerapie
Radiatii infrarosii , ultraviolete , laser
• Unde mecanice
Ultrasunete , ESWT
• Campuri magnetice
Stimulare magnetica , magnetoterapie
Electroterapia este o parte a terapiei cu agenti fizici – terapia fizicala – in care
diverse forme ale energiei electromagnetice sunt aplicate extern organismului
uman , cu scopul :
- de a limita unele procese fiziologice ;
- de a intari un raspuns fiziologic mai slab ;
- de a combate durerea .
Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman

functioneaza in mare parte electric .
Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor
Conductori electrici :
- gradul I – metalici ;
- gradul II – electrolitici ;
- gradul III – gazosi .
Corpul uman este format 70 – 80 % H2O .

H+
H2O Na + , K + , Mg , Ca + , Cl -
OH –
POTENTIAL DE REPAUS
Celulele corpului uman prezinta o diferenta de potential , de aprox. 70 mV , de o
parte si de alta a membranei celulare : (-) la interior si (+) la exterior . Acest
lucru este determinat de :
1. permeabilitate selectiva a membranei celulare la diverse tipuri de ioni . Este
usor permeabila la K+si este aproape impermeabila la ioni (-) si Na+(ioni mari ).
2. concentratia diferita a ionilor de o parte si de alta a membranelor .
- ionii de K+predomina in interiorul celulei , toate celulele umane avand
concentratie crescuta de potasiu la interior ;
- ionii de Na+predomina la exteriorul celulei .
Astfel , interiorul celulei are un deficit de sarcini pozitive .
Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor

K+de si de transportul activ al ionilor de Na+si K+ prin intermediul pompei de
K-Na .
POTENTIAL DE ACTIUNE
Stimularea celulei prin diversi agenti fizici produce o brutala modificare a
permeabilitatii ionice membranare care duce la un influx masiv de ioni de
Na+ dinspre exterior in interiorul celulei . Depolarizarea membranei celulare
duce la aparitia unui potential de actiune ( 1 ms) .
Raspunsul unei fibre nervoase la Potentialul de actiune :

stimuli electrici cu intensitate • depolarizare
crescuta progresiv – legea “ totul sau • repolarizare
nimic ” . • hiperpolarizare
STIMULARE SI EXCITABILITATE
Q – cantitatea de electricitate [ C ]
Q=I·t I – intensitatea curentului [ A ]
t – timpul [ s ]
Daca intensitatea curentului electric creste incet intr-un interval mare de timp
nu se produce excitare pentru ca apare fenomenul de acomodare .
Factorii de care depinde stimularea tesuturilor :

- densitatea curentului [ C/cm2 ]
- viteza de crestere a intensitatii curentului[ A/s ]
- durata de timp in care circula curentul .
Catelectrotonus - apare la catod ( - )

- scade pragul de excitabilitate
- creste excitabilitatea
Anelectrotonus - apare la anod ( + )
- creste pragul de excitabilitate
- scade excitabilitatea ( hiperpolarizare )
Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV .

Zonele cutanate lezate au o diferenta de potential mai mica . Vindecarea
plagilor este posibil de controlat si prin semnale electrice . Remodelarea osoasa
este dirijata si de semnale electrice ( efectul piezoelectric ) .
RASPANDIREA CURENTULUI IN ORGANISM
Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are

urmatoarele caracteristici :
• indiferent de locul unde sant amplasati electrozii , liniile de forta ale

curentului se raspandesc in tot corpul , cantitatea cea mai mare trecand insa pe
zonele ce opun rezistenta cea mai mica ;
• pe regiunea cuprinsa intre electrozi , intensitatea curentului nu este egala , ci
proportionala cu conductibilitatea electrica a tesuturilor ;
• cu cat un segment este situat mai departe de electrozi , intensitatea curentului
ajuns la el este mai mica ;
• un tesut nu este un conductor uniform , deoarece membrana celulara si
spatiile intercelulare opun rezistente diferite trecerii curentului electric ;
• conductibilitatea electrica a unui tesut este direct proportionala cu continutul
lui in apa . Din acest punct de vedere lichidul cefalorahidian , limfa , secretia
biliara , sangele sant cele mai bune conducatoare de electricitate ; rau
conducatoare sant tesutul gras si cel osos .
MODUL DE PENETRARE AL CURENTILOR IN TESUTURI
Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul

curentului :
- curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc

exclusiv in spatiul intercelular , deoarece membrana celulara le opune
rezistenta ;
- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea

membranelor celulare .
CURENTUL GALVANIC
Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .
Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub

urmatoarele forme :
- electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul

inter si intracelular
- electroforetic prin coloizi polarizati
- electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub

influenta curentului electric
- conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .

REZISTIVITATEA TISULARA LA CURENT
variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .

Ex. : - lichidele organismului : 80 – 130 Ω/cm ;
- muschii : 300 Ω/cm ;
- organe parenchimatoase : 400 - 600 Ω/cm ;
- grasimea : 2000 Ω/cm .
REZISTIVITATEA CUTANATA
depinde de :
- intensitatea curentului electric aplicat ;
- legea lui Ohm : U = I·R ;
- timpul de aplicare al curentului galvanic ; rezistivitatea scade treptat si dupa
30 min de la aplicarea curentului se ajunge la un echilibru dinamic ;
- perspiratia cutanata insensibila ;
- stari fiziologice ( menstra , somn , efort fizic ) ;
- ritmuri biologice ;
- alimentatie ;
- diverse patologii ( depresie , hipersimpaticotonie , epilepsie , mixedem ,
sclerodermie ) .
EFECTE FIZIOLOGICE ALE CURENTULUI GALVANIC
• Asupra fibrelor nervoase senzitive :
- efect analgetic , la pol (+) prin cresterea pragului de sensibilitate
dureroasa ( anelectrotonus ) cu hiperpolarizarea membranelor celulare
• Asupra fibrelor nervoase motorii :
- efect stimulator cu cresterea excitabilitatii obtinut la polul (-)
- catelectrotonusul favorizeaza depolarizarea membranelor celulare
• Asupra sistemului nervos central :
- aplicatiile descendente au efect sedativ si de scadere a excitabilitatii
nervoase
- aplicatiile ascendente au efect stimulator
• Asupra fibrelor vegetative vasomotorii are efect hiperemizant si vasodilatator
• Efect biotrofic prin imbunatatirea circulatiei tisulare
EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR

• analgetic ( pol pozitiv )
• stimulare neuromusculare ( pol negativ )
• vasodilatator
• biotrofic
• reglator asupra SNV ( in functie de aplicatie )
GALVANIZAREA SIMPLA
Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi

metalice ( plumb ) , au forme si dimensiuni diferite in functie de regiunea
pe care se aplica si de efectele urmarite . Cel mai adesea se folosesc placi
dreptunghiulare de marime egala sau diferita intre ele de 6/8, 8/10, 10/15
cm . Electrozii se aplica ferm pe tegument prin intermediul unor anvelisuri
hidrofile din tifon ambibate an solutii fiziologice sau apa simpla .
Daca se urmareste obtinerea unui efect analgetic , electrodul activ este cel
pozitiv , iar daca se urmareste obtinerea unui efect excitant , electrodul
activ este cel negativ .
Se utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor :
- transversal , de oparte si de alta a regiunii afectate pe care o incadreaza
astfel fata in fata ( umar , glezna , genunchi ) ;
- longitudinal , cu electrozii plasati la distanta , la extremitatile
segmentului tratat ( brat , gamba , membru inferior ) .
Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru in functie de
toleranta individului si de toleranta la locul de aplicare , senzatia corecta
fiind cea de furnicatura placuta . Aceasta corespunde unei intensitati a
curentului de 0,1-0,2 mA pe cm2 de electrod .
Durata tratamentului trebuie sa fie suficient de lunga , in general 20-30
minute .
Numarul sedintelor necesare este de 8-10 in formele acute si 12-15 sau mai
mult in cele cronice . Pacientul trebuie avizat in prealabil asupra senzatiei
pe care o va simti . Va fi asezat pe canapeaua de tratament in pozitiile cele
mai antalgice in functie de zona de tratat . Ca incidente posibile
mentionam arsurile tegumentare . Acestea se pot produce la pacienti cu
afectare a sensibilitatii cutanate . La trecerea curentului continuu , apa din
anvelisurile hidrofile disociaza in H+ si OH-. Pe tegument se gasesc in mod
obisnuit ioni paraziti (Na, Cl, K) care se combina cu H+ si OH- rezultand
acidul sau baza respectiva , cu producere de arsura tegumentara .
Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule :
Pentru polul pozitiv :

NaCl 5g , NaOH 1g , Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea HCl )
Pentru polul negativ :

NaCl 6g, HCl diluat 6,5g, Apa distilata ad. 1000 ml ( pentru neutralizarea
NaOH )
Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului

electric se manevreaza foarte incet deoarece in caz contrar pot apare
contractii musculare dureroase la variatia rapida a intensitatii .
BAILE GALVANICE
Se aplica pentru tratarea unor regiuni mai intinse sau a intregului corp . Ele
imbina efectul curentului galvanic cu efectul termic al apei , care devine un
mijlocitor intre electrozi si tegument . Densitatea de cucent de pe tegument este
mai redusa si de aceea nu exista risc de arsura cutanata .
Baile galvanice patru-celulare folosesc patru vase in care se afla apa la 34-38 0C ,
vase care au inglobati electrozi in peretii lor prin care circula curentul continuu .
Pacientul poate introduce in aceste vase doua , trei sau toate patru membrele .
Se poate folosi fie sensul ascendent , fie descendent al curentului , in functie de
scopul urmarit .
Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .
Temperatura apei :
- mai crescuta 37 - 38 0C reduce senzatia neplacuta creata de curent si permite
aplicarea unor intensitati mai mari ;
- mai scazuta 34 - 35 0C accentueaza senzatia neplacuta data de curent .
Baile 4 celule pot fi :

- descendente : polarizate ( + ) membre superioare si ( - ) membre inferioare ;
Efect sedativ , hipotensor ;
- ascendente : polarizate ( - ) membre superioare si ( + ) membre inferioare ;
Efect usor excitant si de crestere a tensiunii arteriale .
Baia galvanica Stanger este o cada izolata cu material plastic in care se afla
opt electrozi fixati pe pereti . Curentul galvanic poate fi facut sa circule intre
acesti electrozi in multiple variante : ascendent , descendent , transversal , in
diagonala .
Polul activ la galvanizare este electrodul (+) .
Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl

pentru a putea conduce bine curentul electric , iar intensitatea curentului se
regleaza in functie de prescriptia medicului si de senzatia subiectiva a
pacientului : furnicatura placuta sau caldura (400-600 mA) .
Durata tratamentului este de 15-30 minute .
Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .
Contraindicatii :
• leziuni trofice ale tegumentului ;

• dermatoze ;
• implanturi metalice ;
• pacemaker ;
• solutii de continuitate ale tegumentului .
Baia galvanica ELECTRA
IONOGALVANIZAREA
Definitie
Ionogalvanizarea este metoda de introducere in tegument cu ajutorul
curentului galvanic a diverse substante cu efect therapeutic .
Aceasta forma de terapie se bazeaza pe disociatia electrolitica a
substantelor puse la cei doi poli si deplasarea anionilor si cationilor catre
electrozii de sens contrar . Se folosesc solutii ce contin substante active
care se disociaza in campul electric si patrund in tegument la nivelul
foliculilor pilosi si ai glandelor sudoripare unde realizeaza depozite ce apoi
sunt preluate de circulatia sangelui .
Ex. : ionogalvanizarea cu CaCl2 . Solutia de CaCl2 se pune la anod .
Solutii folosite :
- la polul pozitiv : CaCl2 , MgSO4 , ZnSO4 , ioni metalici , alcaloizi ,
acetilcolina, morfina , xilina , atropina , corticoizi ;
- la polul negativ : saruri de acizi organici , Br , Cl , I , acid salicilic , acid
acetic , acid oxalic sau acid citric .
Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica
(1 – 3 % ) deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare
cu cat solutia e mai putin concentrata .
INDICATIILE CURENTULUI GALVANIC
1. nevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale ,

meralgia parestezica ) ;
2. afectiuni reumatismale degenerative ;
3. artrite , artroze cu diverse localizari ;
4. tendinite , bursite , periartrite , epicondilite , mialgii ;
5. sechele posttraumatice ;
6. boala Raynaud , acrocianoza , arteriopatii periferice ;
7. pareze si paralizii ;
8. sindroame de suprasolicitare ;
9. distonii neuro-vegetative ;
10. hipertensiunea arteriala stadiu I si II .
PARAMETRII CURENTILOR FOLOSITI IN ELECTROTERAPIE
(a) curent continuu

(b) curent cu impulsuri
(c) curent alternativ
In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri :

- Curent constant ( CC ) = intensitatea curentului produs de aparat ramane
mereu constanta oricat ar varia rezistenta cutanata I · R = U
Curentul constant este avantajos in aplicatiile stationare evitand senzatiile
neplacute pe care le poate resimti pacientul la cresterea intensitatii .
- Voltaj constant ( CV ) = densitatea de curent ramane aceeasi chiar daca
marimea electrozilor se schimba . Pacientul nu are senzatii neplacute .
U:R =I
U = tensiunea masurata in [ V ] sau [ mV ]
R = rezistenta , masurata in [ Ω ]
I = intensitatea curentului electric , masurata in [ mA ]
CARACTERISTICILE CURENTILOR FOLOSITI IN
ELECTROTERAPIE
POLARITATE
Un curent continuu aplicat tesuturilor duce la acumularea ionilor pozitivi
sub catod si a ionilor negativi sub anod . Local se produc modificari ale ph-
ului ( sub catod va fi mai alcalin iar sub anod mai acid ) ceea ce provoaca
disconfort pacientului ( mai ales la catod ) . Un curent alternativ nu duce la
o astfel de acumulare de sarcini electrice sub electrozi si deci acest curent
nu are efecte polare .
Cantitatea de sarcini electrice care se deplaseaza in fiecare directie a
electrozilor poate fi :
- inegala ― curentul are efecte polare
- egala ― curentul nu are efecte polare
(a) curent polar
(b) curent apolar

ELECTROTERAPIE
FRECVENTA
Reprezinta numarul de oscilatii in unitatea de timp . Se masoara in [ Hz ].
Ex. : 10 pulsuri pe secunda reprezinta o frecventa de 10 Hz .
Curentii pulsati au 2 tipuri

de frecventa :
1. nr. de oscilatii pe secunda
2. nr. de trenuri de impulsuri
pe secunda “burst frequency”
frecventa impulsuri : 60 Hz
frecventa burst : 2 Hz
Este important cand urmarim

stimularea muscu laturii ; la
frecventa de cca. 30 Hz se
obtine contractia tetanica cu
forta crescuta .
ELECTROTERAPIE
DURATA IMPULSURILOR
Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune .

La aceeasi amplitudine durata variabila a impulsului poate da stimulare
motorie , durere sau stimulare senzitiva .
ELECTROTERAPIE
FORMA IMPULSURILOR
La impulsurile rectangu-
lare intensitatea curentului
creste brusc la nivel maxim ,
ceea ce genereaza potentia-
lul de actiune . Daca inten-
sitatea impulsului creste
progresiv apare fenomenul
de acomodare la curent .
- impulsuri triunghiulare ; - impulsuri exponentiale .
AMPLITUDINEA IMPULSULUI
Este cuprinsa intre 10 – 100 mA la curentii folositi in electroterapie .

Depinde de : - scopul urmarit de tratament
- pacient ; se seteaza colaborand cu pacientul .
Amplitudinea determina numarul total de fibre nervoase activate .
CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty- cycle )
Reprezinta raportul intre timpul cand curentul actioneaza si timpul total pana
la urmatorul impuls sau tren de impulsuri ( burst ) .
Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala

neuromusculara ( oboseala neuromusculara data de depletia de
neurotransmitatori ) .
Duty-cycle se poate masura atat la curentii cu impulsuri ( izolate ) cat si la
curentii cu trenuri de impulsuri ( burst ) .
ELECTROTERAPIE
MODULATIA
Reprezinta variatia unor parametri : frecventa , amplitudine , durata . Are
scopul de a reduce fenomenul de acomodare . Acomodarea este scaderea
raspunsului la un stimul repetat si consta in scaderea perceptiei senzoriale a
stimulului .Acomodarea este important sa fie prevenita atunci cand tratamen-
tul electric are ca scop controlul durerii .
Si trenurile de impulsuri se pot

modula , de exemplu pentru a
obtine o contractie musculare
cat mai fiziologica . .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL CONTINUU ( GALVANIC )
Este definit ca un curent avand un

puls de durata infinita ; se foloses-
te pentru galvanizari si ionoforeza
CURENTUL ALTERNATIV
Este constituit dintr-o serie de impulsuri care alterneaza ; se foloseste pentru
stimularea musculaturii normal inervate si pentru controlul durerii .
.
TIPURI DE CURENTI
CURENTI CU IMPULSURI
Fiecare impuls este separat de un

interval de timp de celalalt impuls.
Pentru un curent pulsat cu o durata

a pulsului < 1 ms , cu o frecventa
< 120 Hz , aplicat max 20' , efectele
polare nu conteaza .
Curentii pulsati pot fi :

monoalternanta ( asimetrici ) cu
efecte polare si bialternanta ( sime-
trici ) .
Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu

impulsuri .
Este de preferat sa folosim curenti apolari deoarece nu produc disconfort .

TIPURI DE CURENTI
CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )
Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si

o durata a impulsului de cca. 1 ms . Aceste impulsuri se folosesc pentru
stimularea muschilor normal inervati .
Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc “faradic” orice

curent produs cu scopul de a stimula fibrele musculare normal inervate .
TIPURI DE CURENTI
TENS
Reprezinta acronimul ” Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation” si include

curenti de joasa frecventa ( intre 1-200 Hz ) , cu impulsuri cu durata cuprinsa
intre 50-200 μs , folositi pentru controlul durerii . Forma impulsului este
rectangulara ( sau aproape rectangulara ) , bifazica .
Echipamentele moderne utilizate

permit obtinerea unei forme
dreptunghiulare a impulsurilor ,
permit acoperirea unui domeniu
mai larg de reglare a frecventei ,
duratei si amplitudinii impulsu-
rilor , cat si dimensiuni de gabarit
reduse .
MICROCURENTUL
Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri mono-

fazice sau bifazice si cu o frecventa a impulsurilor de aproape 10 Hz .
TIPURI DE CURENTI
CURENT DE VOLTAJ INALT ( HVPC sau HVPS )
Tensiunea de varf este de

pana la 500 V , din moti-
ve de securitate . Peste
aceasta valoare conducti-
vitatea pielii creste mult
si pot apare arsuri .
Nevoia de de a folosi
impulsuri gemene de 300V
este data de faptul ca aces-
tea nu produc arsuri dar
unul de 600 V in mod cert
ar produce . Frecventa
celor doua impulsuri com-
binate variaza intre 1 Hz si
100 Hz .
Acest curent desi are o tensiune mare are o durata foarte scurta (7-14 μs) cand
este folosit pentru producerea contracturii la muschii normal inervati , in
conditiile de siguranta ( fara aparitia arsurilor tegumentare ) . Intensitatea
curentului ajunge la 2-2,5 A dar durata foarte scurta a impulsului face ca in
medie intensitatea curentului sa fie de 1,2-1,5 mA .
TIPURI DE CURENTI
CURENTUL RUSESC
Curentul Kotz ( sau stimularea ruseasca ) este un curent alternativ cu frecventa

de 2500 Hz ( 2,5 kHz), cu impulsuri rectangulare de 200 μs ce formeaza
trenuri de impulsuri cu frecventa de 50 Hz si burst duty-cycle de 50% .
A fost folosit pentru prima oara de cercetatorul rus Kots pentru electrosti-
mularea musculaturii normal inervate , stimulare care se produce fara durere
si cu mare eficienta .
.
TIPURI DE CURENTI
CURENTII DIADINAMICI
Sunt curenti introdusi acum 70 ani care provin din redresarea curentului
alternativ de la retea , avand frecventa de 50 sau 100 Hz si o durata a
impulsulii de 20 ms sau 10 ms .
Acesti curenti au efecte polare intense ( duty-cycle de 50 % si 100 % ) .
Se folosesc mai ales pentru controlul durerii .

TERAPIA PRIN CURENTI DE JOASA FRECVENTA
STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE
Exista 3 tipuri de leziuni nervoase :

• Neuropraxie : blocaj in conducerea nervoasa cauzat de o trauma ce a afectat
teaca de mielina ; recuperarea se produce spontan in max. 8
saptamani
• Axonotmesis : leziune severa axonala cu pastrarea doar a endonervului si
degenerare a segmentului distal al nervului ( degenerescenta
Waleriana ) ; se produce regenerare cu 1÷2 mm/zi a axonului .
• Neurotmesis : leziune foarte severa cu intreruperea totala a axonului ; nu
exista regenerare fara sutura chirurgicala .
Electrostimularea asigura pastrarea capacitatii muschiului de a raspunde la

stimuli electrici , impiedica atrofia musculara si mentine placa neuromusculara
in stare de functionare . Nu se face electrostimulare daca nu exista sanse de
reinervare .
Musculatura denervata se stimuleaza numai cu ajutorul curentilor cu panta

deoarece capacitatea de acomodare a muschiului s-a pierdut prin denervare iar
muschiul poate raspunde si la intensitati mai mici de curent . Pentru stabilirea
parametrilor curentului cu panta se foloseste curba intensitate-durata .
Utilizarea curentilor cu panta va evita excitarea fibrelor musculare normal
inervate si a fibrelor nervoase senzitive astfel incat fibrele musculare
denervate sunt primele care raspund prin contractie la stimulare .
CURBA INTENSITATE - DURATA
Acest grafic se foloseste on scop diagnostic pentru :
• stabilirea gravitatii denervarii ;

• stabilirea parametrilor de stimulare .
Graficul stabileste
legatura intre amplitudine
si durata impulsului care
produce o contractie
minima a muschiului ; se
face cu impulsuri triun-
ghiulare apoi rectangu-
lare .
Curba cu impulsuri triun-

ghiulare este pentru
fibrele denervate iar cea
cu impulsuri rec tangu-
are pentru cele ramase
indemne .
.
Se stabileste pe baza curbei cu impulsuri rectangulare :
• R – reobaza = amplitudinea unui puls rectangular cu durata infinita care

produce o contractie musculara perceptibila (mA)
• C – cronaxia = durata impulsului rectangular cu amplitudine egala cu

dublul reobazei ce produce o contractie minima ; C = 0,1 ÷ 1 ms
• tu – timpul util = timpul minim necesar unui impuls rectangular sa produca

o contractie perceptibila , avand o amplitudine egala cu dublul reobazei; pentru
muschii sanatosi tu ≈10 μs .
Pe baza curbei cu impulsuri triunghiulare se stabileste pragul de acomodare

ce reprezinta intensitatea unui impuls triunghiular cu durata infinita ce
produce o minima contractie ; valoarea lui este de 500 ÷ 1000 ms .
Pe baza acestor determinari se poate afla coeficientul de acomodare α .
α= pragul de acomodare α= intensitatea curentului Δ cu durata de 1000 ms

α reobaza intensitatea curentului rectangular cu durata de 1000 ms
α normal este cuprins intre 2 si 6 .

α = 1 ÷ 2 denervare partiala ;
α = < 1 denervare totala .
Pentru musculatura total denervata curba este deplasata mult la dreapta .
Pe masura ce reinervarea progreseaza curba se deplaseaza spre stanga .
Ridicarea acestui grafic intensitate-durata se poate repeta la 2-3 saptamani

pentru a urmari procesul de reinervare .
Electrostimularea nu previne degenerarea nervului si nici nu accelereaza

reinervarea .
Durata impulsului triunghiular ce se va folosi la electrostimulare este in

punctul cel mai de jos al curbei intensitate-durata cu impulsuri triunghiulare .
Aceasta se situeaza de obicei intre 100 ÷ 1000 ms .
Durata electrostimulului este pana se ajunge la oboseala musculare .
Pauza dintre contractii este de cel putin 3 ÷ 4 ori mai mare decat durata
impulsului .
MODALITATI DE REALIZARE A ELECTROSTIMULARII
MUSCULATURII DENERVATE
Dupa stabilirea duratei impulsului si a intensitatii sale la electrodiagnostic

( curba intensitate – durata ) se trece la stimularea propriu-zisa .
Tehnica bipolara : electrozii se plaseaza la capetele muschiului afectat , de

obicei cu polul (+) preximal si polul (-) distal spre jonctiunea tenomusculara .
Muschiul denervat nu mai are din punct de vedere functional punct motor .
Tehnica monopolara : electrodul negativ (-) se pune pe punctul motor al

muschiului afectat iar cel pozitiv (+)pe capatul preximal al muschiului .
Se fac aproximativ 15÷20 stimulari pe sedinta in sedinte zilnice . Stimularea se

continua pana la reinervare , cu reevaluare periodica . Muschiul trebuie adus la
forta 2 .
Pe perioada electrostimularii :
- Pacientul se concentreaza asupra tratamentului imaginandu-si miscarea
pentru a-si pastra imaginea corticala a miscarii ;
-Postura pacientului trebuie sa fie adecvata pentru a degreva membrul
respectiv de forta gravitatiei ;
- Muschiul denervat poate fi pregatit pentru sedinta de electrostimulare prin
aplicatie locala de caldura , masaj sau curent galvanic ;
ELECTROSTIMULARE - CURENTI SI PARAMETRI
Electrostimulatoarele pot fi :
• portabile : mai usor de manevrat , mai ieftine , mai sigure ( deoarece
intensitatea maxima a curentului produs este limitsta din ratiuni
de securitate )
• fixe : ofera o paleta mai larga de posibilitati de electrostimulare ( tipuri
de curent ) ; produc curenti cu parametri ce corespund oricarui tip
de electrostimulare .
Aparatelec ce lucreaza cu voltaj constant sunt considerate mai sigure decat cele
cu curent constant . Terapeutul va testa curentul mai intai pe el insusi inainte
de a-l folosi pe pacient .
Tipuri de electrozi :
• autoadezivi
• placute de metal ( plumb )
• cauciuc electroconductor .
Electrozii sunt aplicati pe piele prin intermediul unui mediu de cuplare

electroconductor care poate fi :
• gel ( electrozi autoadezivi – de unica folosinta ) ;
• material textil umezit ;
• burete umezit .
Electrozii trebuie curatati si dezinfectati dupa fiecare utilizare ; altfel ei pot
transmite infectii de la un pacient la altul . Gelul electroconductor contine : apa
, saruri ( NaCl , KCl ), un material surfactant si subst. bactericide si fungicide .
MARIME ELECTROZI
Se aleg in functie de scopul tratamentului electric si de marimea zonei de tratat

Electrozii mari permit lucrul cu densitati de curent mai reduse :
Densitate = I ( intensitate ) mA
Densitatea de curent = S (suprafata )
= cm2
Daca electrozii au marimi diferite electrodul mai mic are o densitate de curent
mai mare si este “electrodul activ ”. Electrodul mai mare este „electrodul
indiferent” . Electrodul mai mic permite „concentrarea” curentului .
AMPLASAREA ELECTROZILOR
Pentru a stimula muscula-

tura normal inervata elec-
trodul “activ” este plasat pe
punctul motor al
muschiului ( punctul in care
se poate obtine o contractie
musculara cu forta cat mai
mare sau pe traiectul nervu-
lui motor ) .
STIMULAREA UNIPOLARA
Se foloseste un electrod foarte mic ( activ ) si un electrod indiferent ( mare ) ce

se plaseaza in afara ariei de stimulat .
foloseste=cand se stimuleaza muschi mai mici ( de ex. muschii faciali )

SeDensitate
STIMULAREA BIPOLARA
Stimularea bipolara foloseste doi electrozi de marimi egale plasati la capetele

muschiului sau grupului de muschi de stimulat .
Aceasta tehnica bipolara se foloseste pentru stimularea musculaturii denervate

pentru ca se vor stimula direct fibrele musculare .
α
STIMULAREA BIPOLARA ( continuare )
Pentru tratamentele electrice de combatere a durerii cu scop antialgic se

foloseste tehnica bipolara cu electrozi mai mari ce asigura un impuls senzorial
crescut si o stimulare motorie mai redusa .
Densitate =
Un electrod poate fi inlocuit de 2 electrozi bifurcati cu o suprafata egala cu cea
a electrodului inlocuit .
Transmiterea curentului se
poate face si prin interme-
diul apei . In acest caz den-
sitatea poate produce
arsuri electrice foarte
reduse.
α
ELECTROTERAPIE DE JOASA FRECVENTA
Sunt curenti derivati din curentul alternativ de la retea prin redresare, cu o
frecventa cuprinsa intre 50 si 100 Hz . Durata impulsurilor este de 10 ms .
Sunt folositi pentru :
- reducerea durerii
- imbunatatirea metabolismului tisular .
Tipuri de curenti diadinamici :
- Difazat ( DF ) : frecventa de 100 Hz
- Monofazat ( MF ) ; frecventa de 50 Hz
- Perioada lunga ( LP ) : frecventa de 50/100 Hz
- Perioada scurta ( CP ), alterneaza la 1 s (MF) cu (DF): frecventa de 50/100Hz
- Ritm sincopat (RS ) : alterneaza la 1 s ( MF ) cu pauze
α
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta , pacientul
resimtind o senzatie puternica de intepatura sau amorteala .
Curentii diadinamici se aplica pe durate scurte de timp : 4÷6 min (max. 10
min ).
Pentru a combate acomodarea se inverseaza polaritatea sau se folosesc
succesiv mai multe tipuri de curenti diadinamici .
MODALITATI DE APLICARE
• aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utilizeaza electrozi mici ,

rotunzi , egali . Polul negativ se aplica direct pe zona dureroasa , iar pozitivul
proximal la 2-3 cm distanta ;
• aplicatii transversale ( transregionale ) , la nivelul articulatiilor mari , a zonelor
musculare mari ale trunchiului si membrelor . Se folosesc electrozi plati ,
suficient de mari , asezati de o parte si de alta a zonei dureroase ;
• aplicatii longitudinale , de-a lungul unui nerv sau al unei cai vasculare . Pentru
nervi electrodul pozitiv , mai mare , se aseaza proximal, iar cel negativ distal ;
• aplicatii paravertebrale , pe regiunile radacinilor nervoase , cu electrozi
adaptati ca marime regiunii afectate , cu polul negativ pe regiunea dureroasa si
pozitivul de cealalta parte , sau electrozii de aceeasi parte , pozitivul proximal ;
• aplicatii ganglionare , pe ganglionii vegetativi . Se utilizeaza electrozi mici ,
rotunzi , cu negativul pe ganglionul respectiv si pozitivul la 2-3 cm distanta .
Curentii diadinamici pot avea efect excitator , provocand contractii musculare (
in special MF si RS ) . Deoarece sunt necesare intensitati crescute si durate mai
mari ale tratamentului excitomotor curentii diadinamici nu se folosesc in acest
scop
Electrodul activ este polul (-). Se pot aplica longitudinal sau transversal pe
zona de tratat .Se pot face si aplicatii paravertebrale sau ganglionare ; daca
electrozii sunt la mare distanta unul de celalalt nu se obtin efecte terapeutice
notabile .
INDICATII TERAPEUTICE
- terapia durerii pentru articulatii mici ( mana , pumn , glezna )
- algoneurodistrofia
- diverse nevralgii ; nevralgii post herpetice sau postzoosteriene
- mialgii , periartrite
- artrite reactive ( coxartroza , gonartroza , spondiloza )
- sechele algice post reumatice ( dupa entorse , luxatii , fracturi , contuzii )
Sunt curenti polari asa incat aplicarea lor poate fi putin neplacuta ; dau o
α
senzatie puternica de intepaturi sau amorteala . Se aplica pe durate scurte de
timp 4÷ 6 min ( max. 10 min) . Daca apare fenomenul de acomodare cu
disparitia senzatiei de curent , nu se creste intensitatea curentului , deoarece
apar arsuri ! Se pot provoca arsuri .Pentru a combatea acomodarii se
inverseaza polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent .
CURENTUL TRABERT
Este un curent rectangular cu durata impulsului de 2 ms si a pauzei de 5 ms ;

de aceea este denumit si “2-5 curent” sau “Ultra-Reiz” curent .
Are frecventa de 143 Hz .
Se foloseste pentru terapia durerii avand un marcat efect analgetic .
Principalele indicatii terapeutice sunt:
• Manifestarile dureroase din radiculopatiile de cauza vertebrogene artrozica,

artroze dureroase, indiferent de localizare.
• Reumatism inflamator cronic (spondilita ankilopoetica).
• Reumatismul abarticular (PSH, epicondilite).
• Status posttraumatic.
CURENTUL TRABERT
Este un curent polar ; durata tratamentului este de max. 15 min.

Dupa ce se aplica electrozii si se incepe terapia apare fenomenul de acomodare
si pacientul nu mai simte senzatia de curent ; se creste astfel amplitudinea
progresiv de mai multe ori pe durata terapiei pana la un nivel tolerabil de 70 ÷
80 mA .
Pot sa apara contractii musculare

vizibile sau palpabile . Aceste
contractii tisulare imbunatatesc
perfuzia tisulara a zonei de tratat .
Localizarea electrozilor este cea

din figura alaturata .
α
TENS
TENS ( Transcutaneos Electrical Nerve

Stimulation ) sunt curenti de joasa frec-
venta cu impulsuri folositi in scop anal-
getic deoarece au capacitatea de a sti-
mula selectiv fibrele nervoase groase .
Caracteristici :
• durata pulsurilor este foarte mica vari-

ind intre 10 si 250 μs ;
• frecventa variaza intre 3 Hz si 100 Hz ;
• impulsurile pot fi :
- simetrice , bifazice
- asimetrice , bifazice
- alternativ rectangulare
α
TENS - CLASIFICARE
1. TENS conventional ( Higt frequency , low intensity TENS ) : frecventa inalta ,

intensitate redusa
2. TENS tip acupunctura ( frecventa redusa , intensitate crescuta )
1. TENS conventional ( frecventa inalta , intensitate redusa )

• are frecventa cuprinsa intre 50 ÷ 100 Hz
• durata impulsurilor este < 150 μs
• durata de aplica a procedurii poate fi foarte lunga ( chiar ore ! )
• la aplicare se creste intensitatea pana se obtine senzatia de furnicatura
placuta
• nu trebuie sa se obtina contractie musculara
• daca apar contractii musculare la aplicare intensitatea musculara este prea
mare
• daca apare fenomenul de acomodare si dispare senzatia de furnicatura se va
creste usor intensitatea curentului
• daca este necesar sa se foloseasca TENS mai mult timp ( pentru o durere
cronica de ex. ) pentru evitarea acomodarii se folosesc trenuri de impulsuri (
Burst TENS ) . E. : 70 ms de TENS conventional urmat de o pauza de 430 ms (
2 trenuri de impulsuri/sec )
Se foloseste eficient pentru tratarea durerilor postoperatorii sau
postcicatriciale , durerilor dupa leziuni nervoase , nevralgii , neuropatii de
incarcerare , dureri cauzate de “membrul fantoma” .
TENS - CLASIFICARE
2. TENS tip acupunctura ( cu frecventa redusa )

• se aplica de obicei daca nu avem rezultat cu TENS conventional
• pentru dureri cronice
• frecventa impulsurilor este de 1÷5 Hz
• durata impulsurilor este de 150÷200 μs
• in timpul aplicatiei pot apare contractii musculare puternice
• efectul terapeutic apare mai lent dar este mai durabil ca la TENs conventional
• se aplica pe durata mai scurta max. 30÷40 min , pentru ca apare oboseala
musculara
• acest tip de TENS isi exercita efectul antialgic prin eliberarea de endorfine la
nivel spinal si supraspinal .
α
TENS - TEHNICA DE APLICARE
• Pacientul este posturat si regiunea de tratat expusa
• Se verifica integritatea cutanata si prezenta sensibilitatii cutanate local
• Se fixeaza parametrii curentului de aplicat la aparat :

1. pentru durere severa se folosesc :
- pulsuri cu durata mai mare
- frecvente mai inalte cu modulatie in trenuri de impulsuri
- intensitati mai mari ale curentului
2. pentru durere medie sau usoara :
- pulsuri cu durata mica
- frecvente atat inalte cat si joase
- intensitate mai mica
• Se testeaza functionarea aparatului de catre terapeut .
• Se fixeaza electrozii pe pacient :

1. de unica folosinta ( self adeziv ) - cei mai siguri
2. electrozi tip vacuum
TENS - TEHNICA DE APLICARE
• Electrozii se plaseaza cat mai aproape de zona dureroasa ( unul dintre ei ) iar
celalalt in acelasi dermatom sau pe trunchiul nervos al nervului aferent
• Se poate plasa un electrod pe zona dureroasa si unul paraspinal , pe zona

spinala corespunzatoare
• Se pot plasa si 2 electrozi paraspinal pe partea afectata la nervul spinal

respectiv
• Se poate tatona o pozitionare cat mai eficace a electrozilor
• Nu se plaseaza electrozii pe zone cu tulburari de sensibilitate tactila
• Marimea electrozilor trebuie sa fie mare :

1. pentru a evita densitati de curent crescute , cu risc de arsuri
2. pentru a asigura o stimulare eficienta
α
• La terminarea procedurii se opreste aparatul , se inspecteaza tegumentul
pentru a sesiza eventualele leziuni cutanate , apoi se curata si dezinfecteaza
electrozii
• Durata terapiei este ghidata de rezultatele clinice obtinute

TENS
POZITIONAREA
ELECTROZILOR
α
TENS
CONTRAINDICATII
• Zonele tegumentare lezate ( dermatoze , plagi , infectii , etc )
• Uterul gravid
• Aplicare transtoracica sau pe partea anterioara a gatului
• Prezenta pacemaker-ului sau a altor stimulatoare electrice
• Tumori maligne sau zone cutanate supuse iradierii
• Implante metalice ;
• Tulburari circulatorii
• Dureri postoperatorii
• Dismenoree
• Sindroame dureroase musculoscheletale : mialgii , miogeloze , tendinite ,
periartrite
• Durere lombara joasa si cervicalgii de tip degenerativ artrozic si discal
• Nevralgii
• Boala artrozica cu diverse localizari
• Algoneurodistrofia
• Sechele algice dupa hernie de disc lombara si cervicala operata
• Dureri tip “membru fantoma” dupa amputatie .
STIMULAREA MUSCULATURII NETEDE
Musculatura neteda are particularitati fiziologice speciale si anume :
• nu are capacitate de acomodare ( acomodare neglijabila )
• cronaxia este foarte lunga , de sute de ms .
• muschii netezi au o mare capacitate de sumatie a stimulilor electrici aplicati .
Musculatura neteda se stimuleaza cu curenti exponentiali sau triunghiulari cu

panta de crestere a intensitatii impulsului foarte lunga ( 500÷800 ms ) , cu
pauza mare intre impulsuri ( un impuls la 1-4 sec. ) . Intensitatea curentului de
stimulare este de obicei de 20÷30 mA . Se folosesc electrozi plati , mari , de
dimensiuni egale ( 200÷400 cm2 )care se aplica pe zonele de tratat ( de regula
pe abdomen ) .
Sedintele de tratament dureaza 10÷15 min ( atonii vezicale ) sau 30÷50 min (
constipatia cronica ) .
Sedintele de tratament se fac la inceput zilnic , apoi o sedinta la 2÷3 zile .
Este necesar un numar mare de sedinte ( 20÷25) .
• constipatia cronica atona ; in acest caz electrozii sunt plasati pe flancurile
abdomenului
• vezica urinara atona ; in acest caz polul (-) se plaseaza deasupra simfizei
pubiene si cel (+) in zona sacrala .
CONTRAINDICATIILE
Sunt aceleasi ca la orice alta forma de electroterapiede joasa frecventa .
DUREREA
CONTROLUL DURERII PRIN ELECTROTERAPIE

DUREREA : reprezinta o experienta senzoriala si emotionala neplacuta
asociata unei
Densitate = prezente sau potentiale leziuni tisulare ; este o experienta strict
individuala , deci variaza foarte mult de la un individ la altul .
CAILE FIZIOLOGICE ALE DURERII
- receptori durerosi ( piele ,
articulatii , periost , muschi ,
viscere , meningec ,
ligamente , tendoane )
- fibre nervoase senzitive
aferente
- tip Aδ – fibre rapide
mielinizate ce conduc
rapid impulsul pentru
a declansa recatii reflexe
de aparare
- de tip C – fibre amieli-
nice , lente , conduc lent
α durerea si dau senzatia
de durere profunda
(“junghi”) , imprecisa ,
ce nu declanseaza
reactii de aparare
DUREREA
In afara raspunsului nervos reflex organismul raspunde la durere prin

eliberarea unor mediatori chimici care influenteaza perceptia durerii .
Densitate
Toate =
impulsurile dureroase sunt modulate in sistemul nervos central pana se
formeaza senzatia constienta de durere .
Modularea se produce :
• in sistemul nervos periferic
• in maduva spinarii
• in talamus
• cortical
Modul de actiune al electroterapiei este explicat de teoria lui Melzack si
Wall ( 1965 ) - teoria “portii” ;
• Impulsurile dureroase sunt controlate la nivelul cornului posterior

medular de o “poarta” de alte impulsuri ce vin din periferie
• Impulsurile dureroase ajung prin Aδ si C in cornul posterior medular si

fac sinapsa cu neuronii ce primesc aferenti si de la fibrele rapide Aβ .
DUREREA
CLASIFICAREA FIBRELOR NERVOASE
Densitate =
Clasa Grupa Diametrul Viteza de Functie/distributie
(μm) conducere (m/s)
A Aferente Ia Primary endings ( Ia fibres )
20 100
Ib Secondary endings ( Ib fibres )
(α) Vibratie
II 5-15 20-90 Atingere
(βγ)
III 1-7 12-30 Durere , temperatura
(δ)
A Eferente A Fibre motorii extrafuzale

17 50-100
γ Fibre motorii intrafuzale
B 3 3-15 Preganglionic autonome
αC IV 0,5-1 0,5-2 Durere , temperatura

DUREREA
Stimuland cu impulsuri electrice ( de joasa sau medie frecventa ) fibrele Aβ

impulsurile lor ajung rapid la neuronii intermediari din cornul posterior
medular care blocheaza transmisia mai departe a senzatiilor dureroase ce vin
prin fibre Aδ si C
TIPURI DE DURERE
Durere acuta : asociata unei leziuni tisulare
Durere cronica :
a) orice durere ce persista cel putin 3÷6 luni dupa ce a actionat cauza
initiala . In acest caz se produc modificari la nivelul maduvei spinarii , de
excitabilitate locala , cu hipersensitivitate locala si prag dureros foarte
scazut .
b) durere caracteristica afectiunilor cronice ( ex. Artroze )
c) somatica : este o durere musculoscheletala sau viscerala localizata sau
difuza , resimtita local sau referita neurogenica , resimtita ca o arsura ,
vibratie , injunghiere . Este cauzata de leziuni la nivelul sistemului nervos .
( ex. Durere postherpetica , algoneurodistrofia , sindrom dureros regional
tip II ) , dupa accident vascular sau leziuni vertebromedulare
d) psihogenica : durere influentata de factori psihologici , fara legatura cu
leziuni tisulare reale .
DUREREA
TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE

( Eriksson si Sjölund )
Se cunoaste ca eliberarea de endorfine in sistemul nervos central este unul

dintre mecanismele fiziologice de control al durerii .
In durerile cronice exista hipoactivitatea sistemului endorfinic sau o

consumare a endorfinelor eliberate in exces .
Sistemul nervos central poate fi stimulat sa produca endorfine prin

aplicatiile de TENS “tip acupunctura” ( cu frecventa redusa ) .
Dupa Sjolund si Eriksson endorfinele sunt eliberate numai la o freventa

de 2÷5 Hz a curentului TENS si cu o intensitate ce produce contractii
musculare nedureroase .
α
DUREREA
TEORIA ELIBERARII DE ENDORFINE
O alta teorie care explica actiunea antialgica a curentului TENS este

prezentata de Howson . Acesta a facut curbele intensitate durata
stimuland fibre nervoase tip Aα ( motorii , mielinice , rapide ) , Aδ si C .
Se observa ca impulsuri cu
durate foarte mici ( mai mici
de 200 μs ) pot stimula
fibrele nervoase motorii si
senzitive fara a stimula fibrele
lente , amielinice , dureroase .
α
Artroza acromioclaviculara ; aplicatie de curent Trabert
Condromalacie patelare ; aplicatie de curent diadinamic ( DF-PS )
α
Artrita reumatoida cu afectarea articulatiei interfalangiene proximale a
indexului ; curent diadinamic
Cefalee spondilogena ; curent Trabert
α
Nevralgie cervicobrahiala stanga ; TENS
Herpes Zoster ; curent diadinamic
α
Lombalgie vertebrogena ; TENS
Claudicatie intermitenta; Trabert pentru normalizarea simpaticului
α
CURENTII DE MEDIE FRECVENTA
Curentii de medie frecventa au frecvente cuprinse intre 1.000÷100.000 Hz

Exista diferente importante intre efectele curentilor de joasa frecventa si
de medie frecventa .
Curentii de joasa frecventa produc pentru fiecare impuls o depolarizare a

fibrei nervoase ( sau musculare ) . La fiecare impuls avem o excitatie .
Excitatiile sunt sincrone cu impulsurile . Este principiul excitatiilor
sincrone.
Curentii de medie frecventa nu duc la

excitatie dupa fiecare impuls , pentru ca
multe impulsuri cad in perioada de refrac-
tara a fibrei nervoase ( sau musculare ) ,
fiind foarte rapide . Excitatia apare dupa
mai multe impulsuri .
Mai multe impulsuri - excitatie

α
Este principiul sumatiei temporale

sau a depolarizarii asincrone .
Depolarizarea sincrona devine , pe masura ce frecventa impulsurilor creste
, asincrona . Depolarizarea dupa principiul sumatiei temporale se numeste
Efect Gildemeister . Pentru depolarizare curentul de medie frecventa
trebuie sa actioneze un anumit timp care este cu atat mai mic cu cat
intensitatea curentului este mai mare .
O alta particularitate a curentilor de medie frecventa este ca excitatia
poate fi produsa la oricare dintre cei doi poli ai curentului - principiul
excitatiei apolare , deoarece acesti curenti nu sunt polari . Curentii de
joasa frecventa produc excitatia la inceput sub catod .
α
Rezistenta cutanata este redusa la curentii de medie frecventa (MF), de

aceea aplicarea lor :
• este mai bine suportata ( nedureroasa )
• poate actiona mai profund .
Rezistenta cutanata scade cu cat frecventa curentului alternativ este mai

mare . Rezistenta cutanata redusa si lipsa efectelor electrolitice permite
curentului de MF :
• sa fie aplicat la intensitati mari , ce pot penetra mai profund ;
• Sa fie mai bine tolerati( mai placuti ) .
Deoarece curentul isi schimba alternativ si rapid directia in tes uturi , nu

apar efecte electrolitice la electrozi si nici nu sunt excitati receptorii
cutanati .
Curentii de medie frecventa pot realiza contractii musculare puternice

nedureroase datorita fenomenului incrucisarii pragurilor ( Djourno,1949 )
La frecvente de 6.000÷8.000 Hz pragul contractieimuscularetetanice este

sub pragul dureros , prin disocierea acestor 2 praguri . Muschii denervati
nu pot fistimulati cu curenti de MF pentru nici o frecventa sau intensitate
folosita .
Curentii MF se pot modula in amplitudine , adica amplitudinea

impulsurilor poate creste si scade ritmic .
Modularea amplitudinii se face in ritm de joasa frecventa ( 0÷100 Hz ).

Au existat aparate ce su folosit acest tip de curenti : Miodinaflux ,
Ampipuls .
CURENTII INTERFERENTIALI
Se obtin prin interferenta a 2 curenti alternativi de medie frecventa , unul

avand frecventa de 4.000 Hz , celalat o frecventa putin diferita ( intre
4.000 si 4250 Hz ) de obicei 4.100 Hz .
Se obtine astfel un alt curent alternativ de medie frecventa a carui

amplitudine estemodulata cu o frecventa joasa .
f1 + f2 = f1 + ½ ·Δf = frecventa curentului rezultat

2
Ex. : f1 = 4.000 Hz
f2 = 4.150 Hz
f1 + ½ · Δf = 4.000 + 75 = 4.075 Hz
α
Frecventa cu care variaza amplitudinea curentului rezultat la interferenta

se noteaza cu AMF si este : AMF = f1 – f2 = Δf
Ex. : f1 = 4.000 Hz ; f2 = 4.150 Hz ; Δf = f2 – f1 = 150 Hz .
Cele doua circuite de curent care

interfera sunt plasate perpendi-
cular unul pe celalalt . Cea mai
mare modulare a curentului re-
zultat se obtine pe diagonala in
raport cu fiecare circuit .
α
Frecventa curentilor ce interfera se poate situa , in functie de aparat , intre

2 si 10 kHz .
AMF poate varia in anumite limite stabilite la fiecare aparat pentru a

preveni fenomenul de acomodare .
Ex. : AMF este de 20 Hz si se fixeaza un spectru de 50 Hz . Asta inseamna

ca AMF variaza intr-un anumit interval de timp , intre 20 si 70 Hz.
α
Daca spectrul este fixat mai mare acomodarea este mai bine prevenita.
Aparatele moderne sunt dotate cu “vector”. Acesta are scopul de a mari si
uniformiza aria stimulata dintre cei 4 poli si a nu exista directii
preferentiale de stimulare . Se foloseste vectorul sau vectorul izoplanar :
∙ cand tratam o suprafata de tesut mare ;
∙ cand zona de tratat este mai anfractuoasa si simetria dintre electrozi e
greu de pastrat .
AMF cuprinsa intre 75÷150 Hz este resimtita de pacient ca „placuta ,

usoara , confortabila” ; se foloseste pentru dureri acute sau la persoane
mai sensibile la curent ( efect antialgic )
AMF cuprinsa intre 25÷50 Hz se resimte ca „grea , adanca , rugoasa” si

produce contractii musculare tetanice . Este folosita pentru stimularea
musculare . La intensitate subliminala se obtin efecte de relaxare
musculara cu frecvente de 40-60 Hz si efecte vasculotrofice .
α
EFECTE FIZIOLOGICE Densitate =

• Efect antialgic , de calmare a durerii
- direct , prin reducerea sensibilitatii dureroase
- indirect prin vasodilatatie
• Efect de stimulare a musculaturii striate normal inervate : provoaca contractii

musculare puternice , bine suportate .
• Efect vasotrofic , hiperemizant si resorbtii :

- direct , datorita „gimnasticii musculare”si prin actiunea vaselor de sange
- indirect prin actiune pe musculatura neteda a vaselor
• Actiune excitomotoare de stimulare a musculaturii netede hipotone
• Efect miorelaxant si decontractant ( cu frecvente AMF 40÷60 hz si intensitate

subliminala ) .
α
TEHNICA DE TRATAMENT
• Pacientul este posturat confortabil , avand regiunea de tratat expusa ; I se

prezinta procedura , durata si scopul ei .
• Se verifica functionarea aparatului . Electrozii se aleg in functie de marimea
zonei de tratat ; exista electrozi :
- clasici , din cauciuc electroconductor sau autoadezivi
- tip vacuum : de preferat in cazul curentilor interferentiali pentru ca se
fixeaza mai usor pe pacient
- placute cu 4 poli ; se folosesc pentru tratarea zonelor anatomice mici (
puncte dureroase , tratamente faciale )
α
TEHNICA DE
TRATAMENT
- electrozi tip “manusa” .

Se folosesc in aplicatii dinamice la
unele tipuri de aparate
- nu este necesara cresterea inten-
sitatii pe parcursul terapiei .
e =
α
TEHNICA DE TRATAMENT
Se fixeaza parametrii de lucru pe aparat :

• AMF 75÷150 Hz – efect antialgic
25÷ 50 Hz – efect excitator
• Spectru : a) un spectru larg si AMF redusa se folosesc in patologie cronica sau
subacuta ; pacientul simte o varietate de senzatii
b) un spectru ingust si AMF mare se foloseste in patologie acuta , la
persoanele mai sensibile la curent
• Intensitatea curentului se fixeaza colaborand cu pacientul ; unele aparate au
propria telecomanda cu care pacientul isi fixeaza intensitatea dupa dorinta
• Frecventa : a) de 2 kHz a curentilor de interferenta produce efect motor mai
pronuntat ; senzatia de curent resimtita este mai puternica ; se
foloseste cand nu exista durere si avem nevoie numai de efect
=
eexcitator
b) de 4 kHz se foloseste pentru efecte antialgice
Durata unei sedinte de tratament variaza intre 10 si 30 min .

Sedintele de tratament se fac :
- zilnic sau de 2-3 ori pe zi in afectiuni acute
- de 2-3 ori pe saptamana in afectiuni cronice
- zilnic in afectiuni subacute
• Stari posttraumatice ( dupa contuzii , entorse , luxatii , contracturi post

imobilizare , rupturi sau intinderi musculare )
• Afectiuni reumatismale degenerative , artroze , spondiloza
• Afectiuni reumatismale inflamatorii , poliartrita reumatoida , spondilita
ankilozanta , spondiloartropatii
• Reumatism abarticular : tendinite , mialgii , bursite , periartrite
• Hernia de disc lombara si cervicala
• Nevralgii , nevrite , semipareze post AVC
• Afectiuni vasculare periferice ( sindrom de ischemie cronica periferica
• Afectiuni ginecologice ( anexite , metroanexite , dismenoree )
• Afectiuni ale aparatului renal si digestiv ( diskinezie biliara , distonii
functionale intestinale , prostatita )
CONTRAINDICATII
e=
• Tumori maligne
• Boli infectioase , stari febrile , inflamatii pulmonare
α
• Casexia
• Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor stimulatoare
• Uterul gravid sau zona lombara la femeile insarcinate
• Tromboze si tromboflebite
• Implanturi metalice
Durere lombara joasa
Gonartroza
e =
α
ULTRASUNETUL
Sunetul = vibratie mecanica a particulelor intr-un mediu elastic care

poate fi perceput de urechea umana ( ν = 20 Hz ÷ 20 kHz )
Ultrasunetul = vibratie mecanica ca si sunetul cu o frecventa mai mare de
20 kHz
Tratamentul cu ultrasunet reprezinta un tratament medical cu vibratii
mecanice cu o frecventa mai mare de 20 kHz
In practica se folosesc :
- ν = 0,7 ÷ 3 Mhz pentru terapie si
- ν = 5 ÷ 13 Mhz pentru diagnostic ( ecografie )
Ultrasonoforeza este tratamentul medical in care o substanta medicamentoasa

este introdusa in organism cu ajutorul energiei ultrasunetului .
Ultrasunetul este o unda longitudinala ( directia ei de propagare coincide cu

directia in care oscileaza ) . Importanţa practică a ultrasunetelor este legată de
lungimea de undă mică a acestora. Din această cauză ultrasunetele pot fi emise
şi se propagă ca şi razele de lumină sub formă de fascicule, spre deosebire de
sunetele obişnuite care se împrăştie în toate direcţiile. Corpul uman este un
mediu elastic si deci poate fi strabatut de ultrasunete .
c = viteza de propagare US ( m/s )
c=λ·f λ = lungimea de unda ( m )
f = frecventa ( Hz )
ULTRASUNETUL
In apa si tesuturi moi viteza medie de propagare a US este de 1500 m/s .
Viteza este cu atat mai mare cu cat mediul este mai dens .
in aer : c = 340 m/s

in os : c = 2800 m/s
in piele : c = 1519 m/s
in cartilaj : c = 1665 m/s
in tendoane : c = 1750 m/s
in tesut gras : c = 1478 m/s
Lungimea de unda λ a ultrasunetelor este :
- 1,5 mm in apa la 1 Mz
- 3 mm in tesut osos la 1 Mhz .
Caracteristicile fizice ale mediilor parcurse de ultrasunet sunt reprezentate de

impedanta acustica [ Z ] a mediului respectiv . Z este deci o constanta de
material .
Z = ρ· c [ rayl ] = [ kg ·m -2·s -1 ] unde ρ = densitate [ kg/m 3 ]
c = viteza de propagare [ m/s ]

ULTRASUNETUL
PRODUCERE ULTRASUNET
Orice obiect care vibreaza produce sunete .

Ultrasunetul este produs de cristale piezoelectrice ( cuart , titanat de zirconiu ,
titanat de bariu ) care au proprietatea de a-si modifica grosimea atunci cand li
se aplica o diferenta de potential .
Cristalul poate vibra cand i se

aplica un curent care oscileaza
rapid producand ultrasunete .
Acesta este efectul piezoelectric
inversat .
Efectul piezoelectric este proprietatea cristalelor de a se incarca electric cand

asupra lor se exercita o forta de presiune .
Cristalele piezoelectrice pot transforma energia electrica in energie mecanica si
invers .
ULTRASUNETUL
Campul de ultrasonare emis de capul de ultrasonare nu este uniform .
De aceea intensitatea US emise reprezinta o intensitate medie ; miscarea

probei pe pacient uniformizeaza intensitatea . Lungimea lui depinde de
marimea suprafetei capului de ultrasonare si de lungimea de unda .
Intensitatea US specificata pe aparat reprezinta intensitatea medie masurata in
apa la 5 mm de capul de ultrasonare .
Lungimea Zonei Fresnel in cm
pentru diferite marimi ale ale transductorului si diferite frecvente
Diametrul Frecventa ( MHz )

. transductorului
0,75 1 1,5 3
2 5 cm 6,7 cm 10 cm 20 cm
3 11 cm 15 cm 23 cm 45 cm
5 31 cm 41 cm 63 cm 125 cm
ULTRASUNETUL
Ultrasunetele la traversarea corpului uman sufera fenomene de :

a) reflexie
b) refractie
c) imprastiere
d) interferenta
e) absorbtie
a) REFLEXIA consta in intoarcerea in mediul initial a unei parti a fasciculului

de US la traversarea unei interfete, in functie de impedanta acustica [ Z ] a
celor doua medii . Direcţia fasciculului reflectat depinde de unghiul pe care il
face fasciculul incident cu interfata . Cu cat Z este mai diferita cu atat reflexia
este mai mare . Cea mai mare reflexie se produce la interfata muschi–os (30%)
. Impedana acustica a corpului este identica cu a gelului folosit la ultrasonare
.Reflexia este la interfata :
- piele - aer : 100%
- tesut gras – muscular : 0,8%
- transductor (aluminiu ) - aer : 100% .
b) REFRACTIA reprezinta schimbarea directiei fasciculului incident dupa ce a
strabatut o interfata. Valoarea unghiului de refractie este direct proportionala
cu diferenta de viteza a US in cele două medii si invers proportionala cu
unghiul de incidenta.
Reflexia si refractia la frecventa de 1 si 3 Mhz nu difera apreciabil pentru ca
impedanta acustica a mediilor traversate este aceeasi si vitezele de deplasare
ale US nu difera foarte mult .
ULTRASUNETUL
c) IMPRASTIEREA :
In tesuturi datorita mai ales
reflexiei fascicolul de ultrasunete
se imprastie . Energia de ultraso-
nare actionand astfel nu numai
pe directia fascicolului ci si in
vecinatate . US nu parasesc
corpul pentru ca la interfata
piele-aer reflexia este 100% .
d) INTERFERENTA : Datorita reflexiei ultrasunetul

incident si cel reflectat interfera ,
ducand la formarea unor unde
stationare mai intense . In
practica acest fenomen are
importanta cand tratam zone din
corp cum sunt pumnul sau glezna
, unde un strat subtire de muschi
este situat deasupra osului si
undele stationare de interferenta
formate pot cauza iritarea periostului si produce durere . .
.
ULTRASUNETUL
e) ABSORBTIA US
Efectele biologice ale US se manifesta numai daca US sunt absorbite de
tesuturi . Absorbtia se masoara prin coeficientul de absorbtie .
Absorbtia la 1 Mhz este : [ os : 3,22 ] , [ piele : 0,62 ] , [ muschi : 0,76 ] ,
[ tesut gras : 0,14 ] , [ apa : 0,0006 ] .
Adancimea de injumatatire este distanta masurata pe directia de
propagare a US la care intensitatea fascicolului de US se reduce la jumatate .
Adancimea de injumatatire la 1 Mhz la 3MHz
os 2,1 cm ―――
piele 11,1 cm 4 cm
cartilaj 6 cm 2 cm
muschi 9 cm 3 cm
tesut gras 50 cm 16,5 cm
apa 11500 cm 3833,3 cm
Se cunoaste in general ca adancimea de injumatatire este de 3 cm in

muschi , dar acest lucru este valabil doar cand US este paralel cu fibrele mus-
culare .
Daca US este perpendicular pe fibre le musculare adancimea de
injumatatire este de 9 mm . In general terapia cu US poate atinge profunzimea
de 3 ÷ 4 cm pentru a avea efecte notabile .
ULTRASUNETUL
EFECTE BIOLOGICE
EFECTUL MECANIC
In tesuturi ( mediu elastic ) undele ultrasonore produc compresiuni si
decompresiuni repetate cu frecventa ultrasunetului , producand variatii de
presiune in tesuturi , cu efect de micromasaj .
Cele mai mari presiuni intratisulare se produc la limita de separatie intre
doua medii cu impedante acustice diferite ( ex. muschi-os) . Ca urmare :
volumul celular se poate modifica cu 0,2% , permeabilitatea membranara se
poate modifica , schimburile metabolice se pot imbunatatii .
EFECTUL TERMIC
Micromasajul conduce la eliberarea de caldura . Incalzirea tisulara este
marcata la limita de separatie dintre tesuturi unde se produc fenomene de
reflexie si interferenta .
Ultrasunetul aplicat continuu cu 1,5 W/cm2 timp de 5 minute cu un
transductor de 12,5 cm2 poate creste temperatura :
- in muschi cu 3,3 0C
- in os cu 9,3 0C
- in capsula articulara cu 6,3 0C .
Incalzirea ( care se produce strict sub capul de US ) se poate evita :
- folosind ultrasunetul pulsant ;
- miscand continuu capul de ultrasonare .
Incalzirea tisulare produsa de US este de evitat in unele situatii
patologice : artrite , entorse , luxatii , contuzii ( imediat posttraumatism ) .
ULTRASUNETUL
EFECTE BIOLOGICE
ENERGIE ULTRASONORA
MICROMASAJ CALDURA
( efect mecanic ) ( efect termic )
EFECTE BIOLOGICE :
1. relaxare musculare
2. cresterea permeabilitatii membranare
3. cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
4. stimularea microcirculatiei
5. reducerea durerii
6. efecte asupra nervilor periferici
1. Relaxare musculara
Se produce prin :
- activarea microcirculatiei si eliminarea produsilor de catabolism ;
- prin actiune directa asupra fibrelor nervoase .
ULTRASUNETUL
2. Cresterea permeabilitatii membranare
Vibratiile ultrasonare cresc permeabilitatea membranara atat in aplicatii
continue cat si pulsate . Ca urmare :
- pH tisular se reduce ;
- se pot introduce unele substante medicale in tesuturi .
3. Cresterea puterii de regenerare a tesuturilor
S-a dovedit experimental ca efectele de stimulare a regenerarii tisulare se obtin
cu 0,5 W/cm2 in aplicatie pulsata cu frecventa de 3,5 Mhz .
4. Stimularea microcirculatiei
Este produsa prin :
- cresterea temperaturii ;
- stimularea musculaturii netede vasculare ;
- eliberarea unor substante din celule ca o consecinta directa a vibratiilor
mecanice .
5. Reducerea durerii este produsa prin :
- imbunatatirea microcirculatiei ( inclusiv cea limfatica ) ;
- relaxarea musculara ;
- reducerea pH-ului tisular ;
- stimularea directa a fibrelor nervoase amielinice .
6. Efecte asupra nervilor periferici
Ultrasunetul poate modifica conducerea nervoasa atat prin cresterea cat si prin
descresterea ei .Nu au fost complet elucidate efectele asupra sistemului nervos
central . A fost descris un efect simpaticolitic , utilizat in aplicatii reflexe .
ULTRASUNETUL
EFECTE NONTERMALE
1. Efectul de cavitatie
Se produce numai cand se folosesc intensitati mari ale US si consta in formarea
de bule de gaz in tesut . Aceste bule au marimea de 1 ÷100 μm .
S-a obtinut experimental fenomenul de cavitatie in tesutul nervos din creierul
de pisica , la intensitati de 100÷180 W/cm2 .
In aplicatiile in apa ale US cavitatia duce la aparitia bulelor de gaz care trebuie
indepartate .
2. Undele stationare
Se produc ca urmare a fenomenului de interferenta la limita de separatie intre
doua medii cu impedante acustice diferite si duc la obtinerea unor intensitati
foarte mari ale undelor ultrasonare ce pot distruge tesuturile .
In practica acest lucru nu se produce deoarece :
- tesuturile vii au o structura extrem de neomogena ;
- miscarea continua a capului de ultrasonare evita formarea de unde stationare
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Cuplajul direct : capul de ultrasonare se aplica direct pe piele prin interme-
diul unui gel care are urmatoarele caracteristici :
- impedanta acustica similara tesutului ;
- transmitere foarte buna a US ;
- chimic inactiv ;
- hipoalergic si steril ( relativ ) .
Se pot folosi in afara de geluri : ulei , diverse unguente .
Cuplaj indirect :
- se realizeaza prin intermediul
imersiei in apa a capului de ultraso-
nare si a regiunii de tratat ;
- se foloseste cand trebuie tratate
zone anatomice mici , anfractuase ,
cum sunt mana sau piciorul sau
cand US nu se poate aplica direct ,
datorita durerii ;
- temperatura apei trebuie sa fie
placuta ( 36÷37 0C ) .
- apa trebuie fiarta in prealabil , pentru eliminarea gazelor dizolvate ;
- se poate folosi si metoda '”pernei de apa” , un recipient de plastic sau cauciuc
plin ¾ cu apa , pus deasupra zonei de tratat ; o mare parte din energia US se
pierde in acest fel .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Parametrii folositi la tratament :
- mod continuu sau pulsat ;
- intensitatea ;
- frecventa;
- cuplajul ;
-tipul de cap de US
Intensitatea US [ W/cm2 ] :
Dozele terapeutice se situeaza
intre 0,3÷3 W/cm2 .
a) intensitate mica : < 0,3 W/cm2 ;
b) intensitate medie : 0,3÷1,2 W/cm2 ;
c) intensitate mare : 1,2 ÷ 3 W/cm2 .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Pentru US pulsat se calculeaza intensitatea medie a pulsatiilor . Efectul
miorelaxant este mai mare la US pulsat .
Afectiunile acute ( ex. : afectiuni posttraumatice , artrite ) se trateaza cu US
pulsat pentru ca nu trebuie sa incalzim tesuturile .
Afectiunile cronice se trateaza cu US continuu .
Intensitatea folosita la tratament se alege dupa :
- marimea zonei de tratat ;
- adancimea unde se afla leziunea ( max. 0,5W/cm2 in apropierea oaselor ) ;
- tipul de leziune .
Frecventa de 1 MHz pentru procese patologice situate mai profund .
Frecventa de 3 MHz pentru procese patologice aflate mai superficial .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Suprafata de tratat
O suprafata de max. 75 ÷ 100 cm2 poate firezonabil tratata intr-o sedinta de
tratament . Durata maxima a unui tratament : 15 min . O suprafata de tesut de
3 ÷ 6 cm2 poate fi tratata in 3 ÷ 5 min . Capetele de ultrasonare au suprafete
cuprinse intre 1 ÷ 5 cm2. Capul de ultrasonare se misca continuu pe suprafata
de tratat .
Miscarea capului de ultrasonare
(a) circulara ;
(b) sub forma cifrei 8 ;
(c) transversa .
ULTRASUNETUL
MOD DE APLICARE
Sedintele de tratament sunt zilnice ( afectiuni acute ) sau la cel mult 2 zile
( afectiuni cronice ) sau de 2 ori/saptamana .
Tehnica aplicatiei ultrasunetului
• pacientul este informat despre tratament si scopurile sale ; se verifica daca nu
exista contraindicatii ;
• pacientul este pozitionat pentru tratament , relaxat , fara durere ;
• se inspecteaza regiunea cutanata ce urmeaza a fi tratata ; daca este nevoie se
curata cu alcool 70% ( grasimi , machiaj , etc. ) ;
• se seteaza parametrii tratamentului ;
• se incepe tratamentul miscand continuu capul de ultrasonare ;
• se comunica cu pacientul permanent ;
• senzatiile ce se pot resimti sunt : caldure usoara , usurare a durerii , ameteli ,
dureri de cap , oboseala , furnicaturi ;
• la finalul terapiei se inspecteaza zona de tegument tratata
ULTRASUNETUL
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
Urmatoarele tesuturi si organe nu se trateaza cu US :
• ochii ;
• cordul ;
• uterul gravid ;
• creierul ( deasupra vertebrei C3 ) ;
• testiculele ;
• cartilajele de crestere epifizare ( la copii ) ; se pot trata totusi cu US pulsat ;
• tumori ( in orice stadiu ) ;
• tromboflebita si varice ;
• stari septice si stari febrile ;
• casexie , stare generala alterata ;
• afectiuni tegumentare infectioase , inflamatii alergice ;
• TBC activ ;
• insuficiente de organ ( hepatica , renala , cardiaca , respiratorie ) .
CONTRAINDICATII RELATIVE
• tulburari de sensibilitate ;
• sechele posttraumatice ; stari posttraumatice ;
• endoproteze si materiale de osteosinteza ;
• sindroame postlaminectomie ;
• diabet zaharat ( US poate cauza oboseala si o usoara reducere a glicemiei ) .
ULTRASUNETUL
ULTRASONOFOREZA
Reprezinta introducerea unor substante medicamentoase in organism cu
ajutorul ultrasunetului .
Substante folosite :
• corticoizi ;
• vasodilatatoare ( nicotinat de metil ) ;
• histamina ;
• anestezice ( xilina ) .
Ultrasunetul creste permeabilitatea de membrana , nu incarca electric
substantele respective ( nu apar senzatii neplacute ) si permite penetrarea mai
profunda a lor ( 6 cm ) .
ULTRASUNETUL
TERAPIA COMBINATA
Reprezinta aplicarea simultana a ultrasunetului cu un stimul electric de joasa
sau medie frecventa ; metoda a fost introdusa de Gierlich .
Avantaje :
• stimulii combinati au un efect mai pronuntat decat daca actioneaza separat ;
• se castiga timp la aplicarea terapiei
• completeaza efectul curentului .
Ultrasunetul se combina cu :
• curent diadinamic ;
• curent Trabert ;
• curent de joasa frecventa ( cu impulsuri ) ;
• curent alternativ de medie frecventa .
Ultrasunetul completeaza efectul curentului prevenind aparitia fenomenului de
adaptare ; stimulul electric a mai eficient ; se poate aplica pe o durata mai
lunga si cu o intensitate mai redusa .
Terapia combinata cu curent de medie frecventa :
• actioneaza mai profund ;
• este mai placut suportata decat cea cu curent de joasa frecventa .
Electrodul activ este capul de ultrasonare si reprezinta polul (-) ( catodul ) .
Mediul de contact trebuie sa conduca curentul electric .
ULTRASUNETUL
Aplicatie de ultrasunet pe originea muschiului extensor comun al degetelor
Aplicatie de ultrasunet in apa
ULTRASUNETUL
Tratamentul unei entezopatii a tendonului patelar
Tratamentul insertiei muschiului scurt extensor radial al carpului
ULTRASUNETUL
Tratamentul artrozei degetelor
Tratamentul tendinitei muschiului supraspinos
ELECTROTERAPIA DE INALTA FRECVENTA
Reprezinta folosirea in scop terapeutic a oscilatiilor electromagnetice cu
frecventa mai mare de 300 kHz .
Energia electromagnetica :
• nu depolarizeaza fibrele nervoase ;
• este convertita in tesuturi in caldura .
Diatermia = producerea de caldura in profunzime in tesuturi ( la distanta ) .
CAMPUL ELECTROMAGNETIC
Descoperit de Faraday si Maxwell ( sec. XIX ) reprezinta un camp electric si

magnetic ce se succed si se genereaza reciproc si se propaga in spatiu sub
forma undelor electromagnetice cu viteza luminii .
Este caracterizatede :
• lungimea de unda ( λ ) ;
• frecventa ( f ) ; c = λ · f ; ( c = 3 ·108 m/s ) .
Frecventa ( in Hz ) Numele undei Lungimea de unda ( m ) Aplicatia
3∙104 ÷ 3∙105 Unde lungi 104 ÷ 105 Radio

3∙105 ÷ 3∙106 Unde medii 104 ÷ 105 Radio
3∙106 ÷ 3∙107 Unde scurte 104 ÷ 105 Terapie cu unde scurte
3∙107 ÷ 109 Unde ultra-scurte 104 ÷ 3∙10-1 TV ; unde 69 cm
109 ÷ 3∙1011 Microunde 3∙10-1÷ 10-3 RADAR ; unde 12 cm
UNDELE SCURTE
Undele scurte din spectrul electromagnetic au o frecventa cuprinsa intre 10 si
100 m . Undele scurte folosite in terapie au o lungime de unda de 11,06 m si o
frecventa de 27,12 MHz , dupa cum s-a stabilit in 1947 la Conferinta de la
Atlantic City .
Folosirea lor terapeutica a inceput din 1930 –Schhliephake si 1959 –Ginsburg .
Efectul undelor scurte asupra tesuturilor :

• cresc energia kinetica a particulelor din
organism , producand caldura ;
• particulele ionice oscileaza rapid
( si genereaza cea mai mare cantitate de
caldura );
• dipolii sufera miscari de rotatie rapida
(in special apa ) ;
• moleculele apolare sufera distorsiuni ale
“norului” lor electronic .
UNDELE SCURTE
Materialele plastice fiind apolare in cea mai mare parte se incalzesc prea putin
.
Aparate de unde scurte :
UNDELE SCURTE
Energia electromagnetica este transferata pacientului in doua feluri :
• metoda capacitiva ;
• metoda inductiva .
a) Metoda capacitiva : tesuturile de tratat sunt plasate in campul de inalta
frecventa intre cei doui electrozi ;
b) Metoda inductiva : energia electromagnetica este aplicata prin intermediul
unor bobine .
Segmentul de tratat este in Segmentul de tratat este in

interiorul bobinei emitatoare vecinatatea bobinei
UNDELE SCURTE
METODA CAPACITIVA
Aceasta metoda duce la incalzirea mai pronuntata a grasimii si a pielii decat a
tesuturilor musculare .
Incalzirea se produce in toate tesuturile traversate de campul electromagnetic
dar cu valori diferite in functie de proprietatile ( dielectrice ) ale fiecaruia .
Pozitionarea electrozilor este

importanta . Cu cat electrozii
sunt mai departati de piele
cresterea de temperatura in
profunzime este mai mare si
campul electromagnetic este
mai uniform in tesuturi .
De regula se plaseaza la 2÷4cm
de piele , paraleli cu suprafata
pielii .
UNDELE SCURTE
Marimea electrozilor este importanta .
Un electrod mai mic concentreaza campul electromagnetic astfel incat un
electrod mai mic poate fi folosit pentru localizarea tratamentului .
Daca unul dintre cei doi electrozi este mai

aproape de suprafata pielii , acolo se va
concentra mai multa energie si se va obtine o
incalzire mai mare a pielii .
UNDELE SCURTE
Modalitati de aplicare a electrozilor :
- transversala - longitudinala
- coplanara
Aceasta aplicatie este pentru o mai buna Aceasta aplicatie este pentru o mai buna
incalzire in tesutul muscular . incalzire a muschilor decat a osului sau
grasimii .
UNDELE SCURTE
Proeminentele anatomice ale corpului uman

concentreaza campul electromagnetic si se
incalzesc mai tare .
Implanturile metalice din tesuturi (b) si de la

suprafata lor (a) concentreaza energia
electromagnetica ducand la incalzirea
pronuntata a tesutului din jurul implantului
metalic .
UNDELE SCURTE
METODA INDUCTIVA
Sunt doua tehnici :
• introducerea membrului de tratat in interiorul unei bobine . In acest caz
vasele de sange si fibrele musculare sunt paralele cu liniile de camp ) ;
• folosirea unei bobine ca aplicator plasat in apropierea regiunii de tratat .In
acest caz vasele de sange si fibrele musculare de tratat sunt perpendiculare pe
liniile de camp .
Aceasta metoda permite incalzirea ceva mai pronuntata a musculaturii mai
profunde si o mai mare uniformitate a incalzirii tesuturilor .
UNDELE SCURTE - EFECTE BIOLOGICE
• Stimularea circulatiei sangvine mai ales asupra microcirculatiei ( arteriale si

capilare ) ; termoterapia clasica actioneaza mai mult pe vasele de sange mai
mari ; undele scurte produc si dilatarea venelor ;
• Stimularea circulatiei limfatice ;
• Stimularea proceselor metabolice locale
- prin intermediul activarii circulatorii ;
- prin efect direct asupra celulelor ;
• Relaxare musculara ( prin reducerea tonusului celulelor γ gamma )
• Diminuarea durerii
- direct asupra fibrelor musculare ;
- prin intermediul ameliorarii microcirculatiei .
• Efecte asupra sangelui :
- stimularea fagocitozei ;
- stimularea migrarii leucocitare
- scaderea timpului de coagulare .
• Efecte generale ;
- apar numai in cazul iradierii unor largi regiuni anatomice ;
- cresterea temperaturii( cu 1÷3 0C ) ;
- scaderea TA
- usoara oboseala
UNDELE SCURTE
MOD DE APLICARE A TERAPIEI
• Durata tratamentului depinde de tipul de patologie tratat :
- afectiuni acute : 1÷5 minute ;
- afectiuni subacute : 10 minute ;
- afectiuni cronice : 15÷20 minute .
• Sedintele de tratament se fac zilnic ( afectiuni acute , subacute ) sau la 2 zile (
cele cronice ) ;
• Intensitatea se dozeaza in functie de tipul de aparat si dupa senzatia de
caldura resimtita de pacient .
Doze :
- atermice ( 5 ÷ 1o W ) ;
- oligotermice ( 10 ÷ 35 W ) ;
- termice ( 35 ÷ 10o W ) ;
- hipertermice ( 100 ÷ 25o W ) .
• Tratamentul se aplica pe piele ( nu prin intermediul hainelor ) ; pacientul nu
trebuie sa aiba asupra sa obiecte metalice sau materiale sintetice pe o raza de
30 cm in jurul zonei de tratat ; pielea regiunii de tratat nu trebuie sa fie umeda
( transpirata ) sau acoperita cu crème sau unguente ; nu se trateaza regiuni cu
implanturi hormonale ; operatorul ( asistentul ) trebuie sa pastreze in timpul
tratamentului o distanta fata de aparat de min. 1 metru .
UNDELE SCURTE
- Afectiuni ale aparatului locomotor
[ artroze ( gonartroza , coxartroza , omartroza , spondiloza , artrozele mainii ,
reumatisme inflamatorii ( periartrite , miogeloze , mialgii ) , algoneurodis-
trofia si alte sechele posttraumatice ] ;
- Afectiuni ale sistemului nervos
[ mialgii , nevrite , lombosciatica , pareze , paralizii , neuropatii , sechele dupa
poliomielita , scleroza multipla ] ;
- Afectiuni vasculare
[ arteriopatii ( st. I – II ) , tulburari de debut ale circulatiei de intoarcere
venolimfatice ]
- Afectiuni ale aparatului renal
[ prostatita , colici renale , pielocistite ] ;
- Afectiuni ginecologice
[ anexite , metroanexite , parametrite , sterilitate secundara ] ;
- Afectiuni ORL si stomatologice
[ sinuzite , sindrom algic , postextractie dentara , nevralgii dentare , gingivite ,
granuloame , parodontopatii ] .
UNDELE SCURTE
CONTRAINDICATII
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
Prezenta pacemaker-ului cardiac sau a altor tipuri de stimulatoare . Persoanele
ce poarta astfel de dispozitive nu trebuie sa stea lamai putin de 3m de un
aparat de unde scurte in functiune .
ALTE CONTRAINDICATII
• Implante metalice tisulare ; endoproteze ;
• Piese metalice aflate pe piele ce nu se pot indeparta ;
• Uterul gravid ;
• Zone cu risc hemoragic
• Tulburari ale sensibilitatii termice ;
• Zone ischemice tisulare ( ex. Arteriopatii stadiul III , IV sau chiar II ) ;
• Tumori maligne ;
• Tuberculoza activa ;
• Stari febrile si infectioase ;
• Insuficiente de organ severe ;
• Tromboze venoase ;
• Zone cu colectii lichidiene acute in tensiune ( hematoame recente , bursite
acute , hemartroza ) ;
• Pacientii care nu pot sta nemiscati in pimpul procedurii ( miscari involun-
tare ) .
UNDELE SCURTE PULSATE
Undele scurte pulsate au frecventa de de baza de 27,12 MHz , lungimea de
unda de 11,06 m dar nu sunt emise continuu ci cu intreruperi , in „trenuri de
impulsuri ”. Impulsurile au in general intensitate mare si durata foarte scurta ,
astfel incat caldura produsa in timpul pulsului e rapid disipata .
Trenurile de impulsuri au 65 μs . Durata unui impuls este in acest caz de 0,
036 μs iar un tren de impulsuri contine 1805 impulsuri .
S-a constatat ca in forma pulsata
undele scurte au efecte diferite de
cele obtinute in forma continua :
• nu se produce incalzire tisulara
• biostimulare , accelerarea
vindecarii tesuturilor
• reducerea durerii
• resorbtia edemelor si a
hematoamelor
• stimularea pronuntata a
circulatiei periferice
• vindecarea mai rapida a
fracturilor
• stimularea sistemului
reticuloendotelial si
reticulohistiocitar , cu stimulare
imunitara
MOD DE APLICARE
Durata tratamentului este mai scurta ca la aplicatiile continue : 10÷15 minute
( depinde de tipul de aparat folosit ) .
Sedintele se fac zilnic sau la 2 zile , in total 10-12 sedinte ( in functie de evolutia
clinica a cazului ) .
Afectiunile acute se trateaza cu frecvente

mai reduse ale trenurilor de impulsuri
< 82 Hz iar cele cronice la frecvente mai
mari .
Studiile indica aparitia efectului
terapeutic la o doza de cel putin
40 kJ/24 h cu un optim la
100 kJ / 24 h .
Aplicantul este o bobina invelita in
material plastic aplicata pe tegument .
Undele scurte pulsate nu se aplica purtatorilor de pacemaker sau de alte
stimulatoare , pe uterul gravid sau pe zone cu neoplazii sau stari precanceroase
Undele scurte se pot aplica pe piele umeda sau pe piele cu implanturi metalice .
UNDELE SCURTE CONTINUE
UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte

UNDELE SCURTE
Tratament cu unde scurte

MICROUNDELE
Microundele reprezinta radiatii electromagnetice avand frecvente cuprinse
intre 300 MHz ( λ = 1 m ) si 300 GHz ( cu λ = 1 mm ).
Se folosesc in telecomunicatii ( telefonie mobila ) si la radare ( unde radar ) .
pentru ghidarea avioanelor , satelitilor , navelor .
Microundele folosite in scop medical au urmatoarele frecvente ( conform
Conferintei de la Atlanta ) :
• 2450 MHz cu lungimea de unda λ = 12,2 cm ;
• 915 MHz cu lungimea de unda λ = 32,8 cm ;
• 434 MHz cu lungimea de unda λ = 69,1 cm ; ( in aer )
Majoritatea dispozitivelor
medicale folosite in
fizioterapie au 2450 MHz .
Microundele sunt produse de
un dispozitiv electronic numit
magnetron ce genereaza un
curent alternativ de putere
inalta care ajunge la o antena
ce emite microunde .
Fascicolul de microunde produs de aceasta antena ( emitator ) este divergent si
nu este uniform .
MICROUNDELE
EFECTELE FIZIOLOGICE
Efectele fiziologice ale microundelor
in tesuturi sunt similare cu ale
undelor scurte .
Efectul fiziologic este incalzirea
tesuturilor care este proportional cu
cantitatea deradiatie absorbita .
Microundele sunt intens absorbite
de tesuturile cu bogat continut ionic
( vase de sange , muschi ) .
La contactul cu pielea si grasimea
subcutanata 50÷75 % din fascicolul
de microunde este reflectat .
Fenomenul de reflexie se produce si
la limita de separatie intre tesuturi
diferite ( os-muschi , grasime-
muschi ) .
MICROUNDELE
EFECTE FIZIOLOGICE
Distanta de injumatatire a fasciculului de microunde este de 3,5 cm in tesut
gras si os si de 0,7 cm in tesut muscular ( la 2450 MHz ) .
Forma suprafetelor anatomice ce trebuie tratate influenteaza adancimea de
penetratie .
MICROUNDELE
EFECTE FIZIOLOGICE
Microundele se folosesc pentru a incalzi tesuturile , in special tesutul muscular
, aflat mai profund .
Incalzirea tesutului duce la :
• reducerea durerii ;
• cresterea metabolismului tisular local ;
• stimularea proceselor reparatorii locale .
Emitatoarele de microunde se pot aplica :
a) direct pe piele ( pentru a evita pierderile cauzate de reflexie ) ;
b) la distanta .
a) Emitatoarele care se aplica pe piele :
• au putere de emisie mai mica ( max. 25 W ) ;
• au marime mai mica ( au diametrul de 1,5 cm sau 3,5 cm ) ;
• se pot aplica si in cavitati naturale ( rect , vagin , conduct auditiv extern ) .
b) Emitatoarele la distanta :
• au putere mai mare ( 25 W ÷ 150 W ) ;
• au suprafata mare de emisie ( forma ovala , circulara ) .
MICROUNDELE
TEHNICA DE APLICARE
• Pacientul este posturat si regiunea de tratat este expusa ;
• Se explica pacientului terapia si se inspecteaza starea tegumentului ;
• Emitatorul se alege dupa marimea zonei de tratat ;
• Eitatorul nu se aplica prin intermediul imbracamintei ;
• Pacientul nu trebuie sa poarte obiecte metalice asupra lui ( si mai ales in zona
de tratat ) ;
• Pacientul va sta pe scaun sau pat de lemn ;
• Nu trebuie sa existe in apropierea emitatorului suprafete metalice care ar
putea reflecta microundele ;
• Pacientul resimte local o caldura placuta; va semnala daca senzatia de
caldura devine foarte intensa ;
• Transpiratia acumulata pe tegument se indeparteaza ( ea reflecta mare parte
din radiatie ) ;
• La finalul procedurii se inspecteaza zona tratata ;
• Durata tratamentului este de 15÷20 min sau 30 min ( pentru incalziri foarte
puternice ) ;
• Intensitatea terapiei se alege dupa senzatia de caldura resimtita de pacient
( 200 mW/cm2 produc o usoara senzatie de caldura ) ;
• Pacientul trebuie sa aiba sensibilitatea termica intacta ;
• Pacientul trebuie sa poata comunica .
MICROUNDELE
CONTRAINDICATII
• Prezinta pacemaker cardiac ( sau a altor implanturi stimulatoare ) ;
• Expunerea ochilor cauzeaza cataracta ; se poarta ochelari ( protejati de
metal ) ;
A nu se confunda cu cu cei de la laser sau ultraviolete !!!!! Inchiderea
ochilor reduce dar nu impliedica transmiterea microundelor spre ochi .
• Uterul gravid ;
• Zone tisulare supuse iradierii ;
• Inflamatii acute , colectii ( hemartroza , bursite , artrite ) ;
• Zone tisulare cu circulatie alterata .
Pentru asistenti expunerea profesionala este neglijabila daca in timpul

functionarii emitatorului se pastreaza o distanta mai mare de 1 m in fata lui sau
25 cm in spatele lui pentru o putere de 100 W . Pentru o putere de 200 W
distantele sunt de 1,4 m in fata si de 35 cm in spatele emitatorului .
RADIATIILE INFRAROSII
Radiatiile infrarosii sunt radiatii electromagnetice avand lungimea de unda
cuprinsa intre 760 nm si 1 mm . In spectrul electromagnetic se afla situate intre
microunde si lumina vizibila .
Radiatiile infrarosii se impart dupa lungimea de unda in trei regiuni

(sau benzi ) : A , B , C ce au caracteristici de absorbtie disticte .
IRA : 760 nm ÷ 1400 nm
IRB : 1400 nm ÷ 3000 nm
IRC : 3000 nm ÷ 1 mm
Radiatiile infrarosii tip A si B sunt folosite terapeutic .
Clasificare a radiatiilor infrarosii mai veche :
- infrarosii “apropiate” sau “scurte” : 760 nm ÷ 1500 nm
- infrarosii “indepartate” sau “lungi” : 1500 nm ÷ 15000 nm
Infrarosiile sunt produse de orice corp material in care exista vibratie
moleculara , inclusiv de corpul uman ( IR de tip C ) .
Orice obiect incalzit emite IR si cu cat este mai mare temperatura lui cu atat
este mai mare frecventa IR emise ( si mai mica λ ) .
Radiatiile infrarosii sunt produse prin trecerea unui curent electric printr-o
rezistenta care emite .
Dispozitivele medicale ce produc IR se numesc lampi si contin un emitator
plasat intr-un reflector ( parabolic ) care formeaza un fascicul de radiatie care
se aplica pe pacient ; lampa are un suport mobil de unde se poate regla distanta
de la care se aplica terapia .
Dupa puterea de emisie lampile IR pot fi :
- Lampi mici : 250 ÷ 500 W
-Lampi mari : 750 ÷ 1000 W
Lungimea de unda de emisie a lor este situata intre 3000 ÷ 4000 nm .
La suprafata pielii radiatia
infrarosie ca orice unda
electromagnetica sufera
procese de :
- reflexie
- imprastiere
- refractie
- absorbtie .
63 % din radiatia IR este
absorbita de piele ducand la
incalzirea tesuturilor .
Adancimea de penetrare in
tesuturi este intre 0,1 mm si
3 mm .
EFECTE FIZIOLOGICE
a) Vasodilatare, prin efect :
- direct asupra vaselor de sange
- indirect prin eliberarea de mediatori vasodilatatori
b) Cresterea metabolismului tisular
c) Sudoratie
d) Aparitia senzatiei de caldura ( prin stimularea receptorilor termici cutanati
si a fibrelor nervoase senzitive )
In aplicatie cronica , pe termen lung , IR pot produce :
- pigmentarea pielii
- imbatranirea pielii .
EFECTELE TERAPEUTICE ALE IR

- Reducerea durerii
- Relaxare musculare
- Accelerarea proceselor reparatorii
- Stimularea extremitatilor tesuturilor si reducerea redorilor articulare
IR se pot folosi pentru pregatirea tesuturilor inainte de proceduri kinetice (
stretching , tractiuni , masaj , etc. )
TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este pozitionat confortabil , avand zona de tratat expusa , se
examineaza zona de tratat ( sa nu fie lezata ) si se testeaza sensibilitatea
termica local .
Lampile ce produc IR au o latenta de cca. 5 min pana se incalzesc si incep sa
emita .
Lampa se plaseaza la 60 ÷ 70 cm de suprafata de tratat ( lampile mari de
1000 W ) sau 45 ÷ 50 cm ( lampile mici de 250 ÷ 500 W ) .
Fascicolul de IR trebuie sa fie perpendicular pe zona de tratat . Pacientul
trebuie sa resimta o senzatie de caldura intensa , placuta ( nu arsuri ! ) .
TEHNICA DE LUCRU
La sfarsitul procedurii se verifica aspectul pielii care trebuie sa fie usor
hipertonic .
Obiectele metalice ( ceas , bijuterii ) se indeparteaza de pe zona de tratat .
Sedintele de tratament se fac zilnic .
Durata unei sedinte este de 5 ÷ 20 min ( in functie de tipul de lampa folosit ) .
CONTRAINDICATII
a) Leziuni tegumentare : dermatite , eczeme
b) Tumori sau leziuni precanceroase cutanate
c) Zone tegumentare cu tulburari circulatorii sau de sensibilitate termica
d) Zone cu risc hemoragic
a) Reumatism cronic degenerativ ( artroze cu diverse localizari )
b) Reumatism abarticular ( mialgii , traumatisme , miogenoze , bursite ,
periartrite )
c) Inflamatii cronice pelvine
d) Nevralgii , nevrite
e) Reumatisme inflamatorii in afara puseelor ( spondiloza ankilozanta ,
spondiloartropatii )
f) Sindroame colicative abdominale .
LASER
LASER reprezinta acronismul “light amplification by stimulated emission of
radiation” si este o radiatie electromagnetica colimata (foarte ingusta) cu
proprietati speciale .
Laserele terapeutice au lungimi de unda aflate in domeniul vizibil ( lumina
rosie ) si infrarosu .
Laserele se deosebesc de lumina obisnuita prin :
a) Monocromaticitate : un laser emite radiatie electromagnetica cu o singura
lungime de unda
b) Coerenta : undele laser nu au numai aceeasi λ dar oscileaza “in faza”.
Coerenta lor este temporala si spatiala
c) Colimare : datorita coerentei spatiale razele laser sunt paralele si fasciculul

laser este ingust , nu se imprastie.
Laserul ca orice radiatie electromagnetica sufera procese de reflexie , refractie
si absorbtie .
Laserele medicale folosite in fizioterapie se incadreaza in clasa de siguranta 3B
, adica trebuie folosite numai de personal experimentat , in zone restrictionate ,
cu ochelari de protectie .
LASER
MASURAREA ENERGIEI PRODUSE DE LASER
- Densitatea de energie : reprezinta energia transferata unei suprafete ; se
masoara in [ J /cm 2 ].
- Putere : reprezinta cantitatea de energie produsa in unitatea de timp [ W ]
- Densitatea de putere : puterea emisa pe unitatea de suprafata [ W /cm 2 ].
Laserii folositi in fizioloterapie au puteri exprimate in mW ( 50 ÷ 500 mW ) .
Terapia fizicala cu laser se numeste LLLT ( low level laser therapy ) .
Adancimea de penetrare a laserului depinde de lungimea de unda se de puterea
emisa .
Laserii cu lumina rosie actioneaza mai superficial (penetraza 1÷2 mm) .
Laserii in infrarosu actioneaza mai profund ( 2÷4 mm) pentru 50 mW .
EFECTE BIOLOGICE
a) biostimulare : laserul stimuleaza considerabil procesele reparatorii si
regenerative in organism
b) antialgic
Mecanismul de actiune al laserului asupra tesutului viu nu este complet
elucidat .
LASER
APARATURA LASER
Majoritatea aparatelor laser folosesc diode semiconductoare , cum esteGaAlAs,
incorporata in proba laser care este conectata la partea de comanda a
aparatului si care se aplica pe pacient .
Laser :
- proba laser ( are o singura dioda )
- ”dus” are 6 sau 8 diobe
- sistem de scanare
- parte de comanda cu microprocesor .
Parametrii de lucru ai laserului se aleg dupa :
- marimea zonei de tratat
- profunzimea la care se afla in tesut zona de tratat
- tipul de patologie tratat ( acuta, cronica ) .
Laserii in infrarosu se folosesc pentru procese patologice mai profunde . Laserii
cu lumina rosie se folosesc pentru plagi sau alte patologii superficiale .
Lungimea de unda a probei laser este fixa .
Dozele aplicate variaza intre 0,5 ÷4 J/cm 2 pentru leziuni acute si 4 ÷50 J/cm 2
pentru leziuni cronice . Pentru penetrare mai adanca se folosesc puteri mari ( >
100 mW ) . Exista lasere care emit pulsat , anumite frecvente avand efecte
speciale .
Ex. : laser de 10 mW
Proba laser cu suprafata de 0,12 cm 2 , densitate de putere de 10 mW/0,125cm 2
= 80 mW/cm 2 si o densitate de energie ( pentru 50 sec. de tratament )
80 mW/cm 2 X 50 ms = 4000 mJ/cm 2 = 4 J/cm 2 .
LASER
TEHNICA DE APLICARE
Pacientul este pozitionat confortabil , zona de tratat este expusa. Pacientul si
asistentul poarta ochelari de protectie . Pielea regiunii de tratat este curatata cu
alcool . Proba laser se aplica in cantact strans cu pielea ,pe punctul de tratat.
Dusul se aplica la mica distanta de plaga de tratat ( sau se foloseste sistem de
scanare ) .
CONTRAINDICATII
- Nu se dirijeaza proba laser spre ochi
- Tumori
- Zone de tegument supuse iradierii
- Uterul gravid .
- Ulcere varicoase
- Escare , plagi
- Sinuzite , otite , faringite
- Entorse , luxatii , sechele posttraumatice , intinderi si rupturi musculare
- Reumatism abarticular : tendinite , bursite , periartrite , miogeloze , fasciite
- Reumatism degenerativ : artroze cu diverse localizari
- Nevralgii , nevrite
- Sindroame dureroase dediverse etiologii prin laserpunctura
- Inflamatii orogingivale , postextractie dentara .
LASER
RADIATIILE ULTRAVIOLETE
Reprezinta radiatii aflate in spectrul electromagnetic intre lumina vizibila si
razele X avand o lungime de unda cuprinsa intre 100÷400 nm .
Au fost numite asa de Johann Ritter in 1801 .
Au fost folosite mult pentru tratarea tuberculozei pana la descoperirea
medicamentelor tuberculostatice . In prezent folosirea lor este mai restransa ,
indicatiile dermatologice fiind pe primul plan .
Ultravioletele se clasifica in trei grupe :
• UV tip A cu λ = 400÷315 nm ( biotice )
• UV tip B cu λ = 315÷280 nm
• UV tip C cu λ = 280÷100 nm ( abiotice )
Lumina solara contine toate tipurile de radiatii UV dar la nivelul solului ajung
mai ales cele tip A , deoarece cele de tip C ( mai agresive ) si partial cele de tip
B sunt oprite de stratul de oxigen-ozon al atmosferei .
Lumina solara :
95 ÷ 98 % UVA
5 ÷ 2 % UVB + UVC ( la sol )
PRODUCEREA RADIATIILOR ULTRAVIOLETE
LAMPILE CU VAPORI DE MERCUR
Aceasta lampa se executa sub forma de balon
acoperit in interior cu un strat de luminofor 2 .
In interiorul balonului se introduce gaz inert ra-
refiat . Descarcarea electrica ( sub forma de arc
electric ) intre electrozii 3 si 4 se produce intr-un
tub de cuart si in care se realizeaza o atmosfera
de argon si vaporide mercur , care in timpul func-
tionarii atinge cateva atmosfere .
LAMPILE FLUORESCENTE
Sunt formate dintr-un tub ce contine vapori de mercur , acoperit cu un strat de
fosfor pe interior si cu electrozii de pe capete supusi unei tensiuni .
Aceste lampi emit mai ales UVA alaturi de lumina vizibila .
LAMPI ALPINE
Sau lampi de “inalta altitudine” . Acestea contin in tuburile emitatoare tot
vapori de mercur dar spectrul UV emis se aseamana cu cel din lumina solara de
la mare altitudine ; In jurul lor in aer se produc si mica cantitati de ozon si de
aceea locul unde sunt amplasate trebuie sa fie bine ventilat . λ < 270 nm .
LAMPA KROMAYER
Este destinata folosirii in contact direct cu tegumentul sau mucoasele unor
cavitati naturale ale organismului .
Ultravioletele au aceleasi proprietati fizice ca si radiatiile electromagnetice (
reflexie , refractie , absorbtie , etc. ) .
Ultravioletele UV se masoara prin :
• Iradianta = puterea radiatiei emise pe unitatea de suprafata ( W/cm2 ) ; se
masoara cu fotometrul
• Expunerea radianta si reprezinta iradianta inmultita cu timpul de
expunere ER [ J/cm2 ] = I [ W/cm2 ] · timp [ s]
PIELEA
Radiatiile ultraviolete actioneaza in principal asupra pielii . Aceasta are trei
straturi :
• epiderm
• derm
• hipoderm
a) epiderma este formata din straturi de celule epidermale (epiteliale) care
80% sunt keracinocite ( care stocheaza o proteina numita keratina) si alte
tipuri de celule : melanocite si celule Langerhans cu rol imunitar .
PIELEA
O keratinocita are nevoie de 28 zile pentru a ajunge din stratul bazal in cel
cornos .
Stratul cornos este format din keratinocite moarte si are rolul:
• previne pierderile de apa
• protejeaza organismul de virusi si bacterii
• protejeaza organismul de UV
Este acoperit de sebum , produs de glandele sebacee .
Pigmentatia pielii este data de melanina , un pigment produs de melanocite , in
organite specializate , numite melanozomi . Acesti melanozomi se deplaseaza
prin procesele dendritice ale melanocitelor ca sa ajunga in keratinocite .
PIELEA
Melanina protejeaza keratinocitele de UV absorbindu-le inainte de a ajunge la
nucleu unde UV pot afecta ADN-ul .
Cele mai sensibile keratinocite sunt cele din stratul germinativ care sufera
procese de diviziune intense .
UV cu λ = 290÷ 400 nm (UVB) stimuleaza productia de melanina .
Celelalte straturi ale pielii :
b) derm : cuprinde vase de sange , plexuri vasculare , corpusculi tactili , fibre
nervoase , tesut conjunctiv .
c) hipoderm : tesut adipos
EFECTELE FIZIOLOGICE ALE UV
Se pot clasifica in :
a) Acute ( rapide , immediate )
- eritemul actinic ( aktis = raza )
- pigmentarea ( melanogeneza )
b) Pe termen lung ( lente )
- efecte asupra pigmentarii
- hiperplazia dermului , epidermului si stratului cornos , cu imbatranire
cutanata
- imunosupresie ( la nivelul pielii )
- producerea vitaminei D
EFECTE PATOLOGICE
• Inducerea modificarilor and ce conduc la cancere cutanate (melanom malign)
• Fotodermatoze ( urticarie solara , xeroderma , pigmentosum , prurigoactinic )
• Fotosensibilizare dupa consumul unor medicamente : tetracicline , retinoizi
aromatici , amiodarona , fenotiazina , furosemid , metrotrexat , clorochina ,
hihroxiclorochina , griseofulvina , ibuprofen , naproxen , celecoxib .
• UVB si UVC produc conjunctivitsa si fotocheratita („orbirea zapezii”) cu
inflamaea tesutului cornean ; cele mai periculoase pentru ochi sunt UVB cu
λ=270 nm
• expunerea pe termen lung la UVA poate produce cataracta , opacifierea
cristalinului .
HELIOTERAPIA
Reprezinta tratamentul aplicat intregului corp prin expunerea lui la lumina
solara ( ce contine UVA , UVB si radiatii infrarosii , alaturi de lumina vizibila ) .
Este folosita inca din antichitate ( Grecia , Roma ) . In sec. XIX a fost folosita
pentru tratarea tuberculozei .
Helioterapia se face progresiv prin cresterea timpului de expunere de la 10
min. la 3 ore . Perioada din zi cea mai buna pentru helioterapie este 9 00-11 00
dimineata .
Terapia cu ajutorul razelor solare are efecte benefice asupra organismului,
reechilibrandu-l metabolic, hormonal, chiar si din punct de vedere psihic.
In ultima perioada s-a instaurat o adevarata fobie fata de expunerea la soare,
ca urmare a unor campanii de promovare a efectelor negative pe care aceasta le
implica (riscul de cancer de piele, arsuri solare etc). Dincolo de masurile de
protectie pe care oricine trebuie sa si le ia impotriva expunerii excesive la
lumina solara, fobia fata de soare este un pericol .
Privarea organismului de lumina naturala este fundamental gresita, pentru ca

impiedica organismul sa-si sintetizeze vitamina D. Aceasta are proprietatile
antioxidante ale unei vitamine, insa joaca si rolul unu adevarat hormon, pentru
ca intervine in metabolismul calciului si fosforului. Vitamina D stimuleaza
absorbtia intestinala a calciului si reabsorbtia sa renala
CAMPURI MAGNETICE
TRATAMENTUL CU CAMPURI MAGNETICE
Tratamentul cu campuri magnetice a fost folosit inca din sec. XVI :
• Paracelsus – a folosit magneti pentru a stimula calusarea fracturilor
• 1845 Faraday descopera magnetismul si legea inductiei electromagnetice
• 1902 sunt publicate primele studii asupra efectelor biologice ale campurilor
magnetice .
Campurile magnetice sunt produse in bobine prin care circula curent electric ;
campul magnetic poate fi ( ca si curentul care produce ) :
• continuu
• pulsatoriu
Intensitatea campului magnetic se masoara in Tesla ( T ) sau miliTesla ( mT ) .
Campul magnetic terestru variaza de la valoarea de aprox. 60 mT la poli la
valoarea de 30 mT la ecuator .
Studiile ultimilor ani au demonstrat efectele biologice pe care le produc in
special campurile magnetice pulsatorii ( intrerupte ) .
Campul magnetic continuu nu produce efecte adverse asupra corpului uman .
OMS permite aplicarea campului magnetic continuu de 2-3 T asupra corpului
uman . O bratara cu magneti are 20-130 mT.
CAMPURI MAGNETICE
MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE
Mecanismul de actiune a campurilor magnetice asupra organismului nu este
cunoscut in intregime ; se considera ca este similar cu cel al radiatiei
electromagnetice ( unde scurte ) :
• producerea unor modificari energetice la nivelul membranelor celulare cu
cresterea difuziunii membranare si accentuarea metabolismului celular
• stimularea neoformarii vasculare
• stimularea cresterii tesutului reparator de granulatie la nivelul plagilor
• stimularea productiel de colagen la nivelul cartilajelor
• Stimularea activitatii enzimatice oxidative celulare ( citociomoxidaza ,
peroxidaza ) cu o mai buna utilizare a oxigenului
S-au demonstrat efecte benefice ale campului magnetic asupra :
• sistemului nervos central si vegetativ
camp magnetic continuu – efect sedativ si parasimpaticoton
camp magnetic intrerupt – efect excitator si simpaticoton
frecvente sub 10 Hz – vagotonizante
frecvente de 50 Hz - simpaticotonizant
• circulatiei sanguine si limfatice
campul magnetic intrerupt stimuleaza dezvoltarea vaselor de neoformatie
si kinetica vaselor limfatice
• proceselor metabolice celulare
campurile magnetice continue stimuleaza anabolismul
campurile magnetice intrerupte stimuleaza catabolismul
CAMPURI MAGNETICE
MECANISMUL DE ACTIUNE A CAMPURILOR MAGNETICE
( Continuare )
• sistemul neuromuscular – in special musculatura fazica
campul magnetic continuu creste ritmicitatea descarcarilor in neuronul
motor cu cresterea fenomenului de recrutare
campul magnetic intrerupt creste forta de contractie a fibrelor musculare
EFECTE DOVEDITE ALE CAMPURILOR MAGNETICE

• accelerarea calusarii fracturilor
• stimularea vindecarii plagilor
• sedare si analgezie
• stimularea microcirculatiei
CAMPURI MAGNETICE
TEHNICA DE APLICARE
• aparatele cu camp magnetic au aplicatori care se aseaza pe zonele de tratat
sau bobine ( cervicala si lombara ) care sunt atasate unui pat de tratament
• aplicatorii sau bobinele se aplica peste imbracamintea pacientului
• aparatele moderne se pot aplica si pe zonele cu implante metalice ( campurile
magnetice intrerupte )
• este indicata o distanta de cel putin 1 m intre aparatele de magnetoterapie si
alte aparate electrice ( vezi indicatiile producatorilor )
• reumatism cronic degenerativ : artroze
• reumatism abarticular ( tendinite , mialgii , miogeloze )
• artrite : poliartrita reumatoida st. I si II , spondilita ankilozanta , artrita
psoriazica
• fracturile ( pentru stimularea consolidarii )
• sechele posttraumatice : algoneurodistrofie , plagi , escare
• contuzii , hematoame , distrofii neurovegetative
• nevroze asmatice si anxioase , boala ticurilor , irascibilitate , cefalee
psihogena
• insomnia
• spasticitatea dupa accidentele vasculare cerebrale ( hemipareza spastica )
traumatisme vertebromedulare ( parapareze , tetrapareze spastice ) ;
parapareze si tetrapareze dupa infirmitate motorie cerebrala
• boli vasculare periferice : sindrom Raynaud , acrocianoza , arteriopatia
diabetica , trombangeita obliteranta
CAMPURI MAGNETICE
INDICATII TERAPEUTICE - continuare
• asm bronsic , bronsita cronica asmantiforma
• unele boli digestive : colonul iritabil , diskinezia biliara
• dismenoreea , tulburari de menopauza , inflamatii cronice pelvine
• hipertensiunea arteriala esentiala
• limfedem stadiul I si II
CONTRAINDICATII TERAPEUTICE
• purtatorii de pacemaker sau de alte electrostimulatoare
• sarcina
• boli hematologice severe
• boli infectioase si febrile
• tumori maligne
• TBC pulmonar sau extrapulmonara activa
• epilepsie
• psihoze
CURS DE ELECTROTERAPIE
— SFARSIT —

Curs de Electroterapie 27 Nov 2010 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Electroterapie 27 Nov 2010 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS DE

1744-1745 : Johann Gottlob Krueger - Notiuni despre electricitate

• Curenti de joasa frecventa

Electroterapia poate fi folosita in scop medical deoarece organismul uman

Curentul electric = deplasare a sarcinilor electrice printr-un conductor

Corpul uman este format 70 – 80 % H2O .

Potentialul de repaus este in principal determinat de difuzia pasiva a ionilor

Raspunsul unei fibre nervoase la Potentialul de actiune :

Factorii de care depinde stimularea tesuturilor :

Catelectrotonus - apare la catod ( - )

Pielea are o diferenta de potential intre stratul cornos si derm de 23 mV .

Modul in care curentii electrici terapeutici se raspandesc in organism are

• indiferent de locul unde sant amplasati electrozii , liniile de forta ale

Curentii electrici penetreaza in mod diferentiat tesuturile in fuctie de tipul

- curentul galvanic si curentul alternativ de joasa frecventa se raspandesc

- curentul alternativ de inalta frecventa nu intampina rezistenta din partea

Curentul galvanic este prima forma de curent folosita in terapie .

Este un curent continuu sau cu frecventa 0 . Se poate propaga in tesuturi sub

- electrolitic prin disociatia electrolitica a substantelor anorganice din spatiul

- electroforetic prin coloizi polarizati

- electroosmotic prin deplasarea apei prin membrane semipermeabile sub

- conducere protonica (in mica masura) prin cedare de protoni .

variaza foarte mult in functie de tipul de tesut traversat de curent .

EFECTE FIZIOLOGICE - SUMAR

Electrozii utilizati pentru galvanizarea simpla , confectionati din placi

Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule :

Pentru polul pozitiv :

Pentru polul negativ :

Potentiometrul aparatului de la care se regleaza intensitatea curentului

Procedura se aplica zilnic , avand o durata de 20-30 minute .

Baile 4 celule pot fi :

Apa are temperatura de 36-37 0C si concentratia maxima de 2 g/l NaCl

Durata tratamentului este de 15-30 minute .

Se fac 6-12 sedinte la doua-trei zile .

• leziuni trofice ale tegumentului ;

1. nevralgii si nevrite ( de trigemen , occipitala , dentare, intercostale ,

(a) curent continuu

In electroterapie echipamentele functioneaza in 2 moduri :

(a) curent polar

(b) curent apolar

Curentii pulsati au 2 tipuri

Este important cand urmarim

Este strans legata de amplitudine in producerea unui potential de actiune .

Este cuprinsa intre 10 – 100 mA la curentii folositi in electroterapie .

CICLURILE DE STIMULARE EFECTIVA ( Duty- cycle )

Duty-cycle este important pentru ca este un factor ce determina oboseala

Si trenurile de impulsuri se pot

CURENTUL CONTINUU ( GALVANIC )

Este definit ca un curent avand un

Fiecare impuls este separat de un

Pentru un curent pulsat cu o durata

Curentii pulsati pot fi :

Efectele polare conteaza in aplicatiile mai prelungite ale curentilor cu

Este de preferat sa folosim curenti apolari deoarece nu produc disconfort .

CURENTUL DE JOASA FRECVENTA ( CURENTUL FARADIC )

Este un curent cu impulsuri asimetrice bifazate cu o frecventa intre 30-70 Hz si

Unii producatori de aparatura de electroterapie numesc “faradic” orice

Reprezinta acronimul ” Transcutaneos Electrical Nerve Stimulation” si include

Echipamentele moderne utilizate

Este un curent cu intensitate foarte redusa ( max. 1 mA ) cu impulsuri mono-

CURENT DE VOLTAJ INALT ( HVPC sau HVPS )

Tensiunea de varf este de

Curentul Kotz ( sau stimularea ruseasca ) este un curent alternativ cu frecventa