Cyan Yellow Magenta Black

Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

CORINT
Pentru toate filierele


ISTORIE – manual pentru clasa a X-a

ISBN: 978-973-135-329-6
Pre]: 5,16 lei
 Cop 2 Cop 3

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

cu Ordinul nr. 3787 din 5 aprilie 2005 Referen]i:
Date despre autori [i contribu]ia lor la elaborarea manualului: Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu,
Facultatea de Istorie,
Prof. univ. dr. Alexandru Barnea Universitatea Bucure[ti
Doctor `n istorie (1983), specializat `n istorie antic\ [i arheologie. Cercet\tor [tiin]ific (din
1968) la Institutul de Arheologie din Bucure[ti al Academiei Române. Decan al Facult\]ii de Prof. gr. I Longin V\t\[escu,
Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1996-2004). Din 1999, prim-vicepre[edinte al Societ\]ii de Grupul {colar-Industrial
{tiin]e Istorice din România [i pre[edinte al Comisiei Na]ionale de Arheologie. Autor a „Aurel Rainu”, Fieni, Dâmbovi]a
numeroase studii [i lucr\ri de specialitate. Distins cu premiul „Vasile Pârvan” al Academiei
Române (1979). Coordonator al colectivului de autori al unor manuale de istorie pentru
clasele a IX-a [i a X-a. A coordonat procesul de elaborare a acestui manual [i a asigurat
controlul [tiin]ific.
Prof. gr. I Vasile Aurel Manea
Acest manual este proprietatea Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii. Profesor la Liceul teoretic din Codlea (jud. Bra[ov). Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie
(1994-1998) [i inspector de specialitate la I.S.J. Bra[ov (1995-1998). Pre[edinte al filialei
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3787 din 05.04.2005 `n urma Bra[ov a Societ\]ii de {tiin]e Istorice. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole [i
licita]iei organizate de c\tre Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, este realizat `n conformitate cu progra- studii `n publica]ii de specialitate. Coautor la manuale de istorie pentru clasele a IX-a [i Redactare: G. Moldoveanu
ma analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4598 din 31.08.2004 [i este a X-a. A elaborat capitolele 1, 10, 11, 12 [i 19 din acest manual. Tehnoredactare computerizat\:
distribuit gratuit elevilor. Prof. gr. I dr. Eugen Palade Corina Roncea
Coordonator al Departamentului de Integrare European\ al Funda]iei „Centrul Educa]ia Coperta: Walter Riess
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: 2000+” (din 2002). A coordonat implementarea Proiectului de Reform\ a ~nv\]\mântului
Preuniversitar din România, finan]at de Banca Mondial\ [i de Guvernul României (1993-
Starea manualului* Editura CORINT
Numele elevului care 2002). A participat la procesul de reform\ a manualelor [colare [i dezvoltare curricular\ din
Anul Clasa {coala Anul [colar Slovenia, Serbia, Bosnia-Her]egovina, Azerbaidjan. Autor de lucr\ri cu caracter didactic [i Redac]ia [i administra]ia:
a primit manualul la primire la returnare coautor la manuale de istorie. A elaborat capitolele 3, 5, 7, 14 [i 16 din acest manual. Str. Mihai Eminescu nr. 54 A,
1. Prof. gr. I Mihai Stamatescu sector 1, Bucure[ti
Profesor la Liceul teoretic „Traian Lalescu” din Or[ova (jud. Mehedin]i), unde `ndepline[te Tel.: 021.319.47.97;
2.
[i func]ia de director. Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie (1994-1998) [i al Grupului de Tel./fax: 021.319.47.99
3. lucru pentru curriculum pentru programele de istorie (din 2002). Expert pentru istorie al
Consiliului Na]ional pentru Curriculum. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole Difuzarea:
4. [i studii `n publica]ii de specialitate. Coautor la manuale de istorie pentru clasele a IX-a, Calea Plevnei nr. 145, sector 6,
a X-a [i a XII-a. A elaborat capitolele 2, 6, 17, 18, 20 [i 21 din acest manual. cod po[tal 060012, Bucure[ti
* Starea manualului se va `nscrie folosind termenii: nou, bun, `ngrijit, nesatisf\c\tor, deteriorat.
Tel.: 021.319.88.22,
Cadrele didactice vor controla dac\ numele elevului este scris corect. Prof. gr. I dr. Bogdan Teodorescu
Doctor `n istorie (1984). Profesor la Liceul teoretic „Victor Babe[” din Bucure[ti. Inspector 021.319.88.33
Elevii nu trebuie s\ fac\ niciun fel de `nsemn\ri pe manual. Mobil: 0748.808.083,
de specialitate `n MEN (1991-1998) [i, din 1991, membru al Comisiei Na]ionale de Istorie.
Secretar general (din 1991) al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din România. A publicat studii de 0758.225.443
istorie medie româneasc\ [i de metodica pred\rii istoriei. Coautor la manuale de istorie Fax: 021.310.15.30,
pentru clasele a IV-a, a VI-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a [i a XII-a. A elaborat capitolele 021.319.88.66
4, 8, 9, 13 [i 15 din acest manual. E mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazin virtual:
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României www.grupulcorint.ro
Istorie: manual pentru clasa a X-a / coord.: Alexandru Barnea;
Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Mihai Stamatescu, Bogdan ISBN: 978-973-135-329-6
Teodorescu. - Bucure[ti: Corint, 2008
ISBN 978-973-135-329-6 Toate drepturile asupra acestei
I. Barnea, Alexandru (coord.) lucr\ri sunt rezervate Editurii
II. Manea, Vasile Aurel CORINT, parte component\ a
III. Palade Eugen GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
IV. Stamatescu, Mihai
V. Teodorescu, Bogdan Tiparul executat la:
FED PRINT SA
94(100)(075.35)
Cuprins Cuvânt `nainte c\tre elevi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Cuvânt `nainte c\tre profesori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

I. VREMEA SCHIMB|RII
„Revolu]ia glorioas\” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Epoca luminilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Constituirea Statelor Unite ale Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Revolu]ia francez\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Fran]a napoleonian\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
}\rile Române [i problema oriental\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Anul 1848 `n Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Revolu]ia industrial\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
State na]ionale [i multina]ionale
`n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
EVALUARE SEMESTRIAL| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

II. SECOLUL EXTREMELOR

Lumea la cump\na secolelor XIX-XX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Primul r\zboi mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Noua ordine interna]ional\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Societatea `n perioada interbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Regimuri politice `n perioada interbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Al doilea r\zboi mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Rela]iile interna]ionale postbelice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Regimuri politice postbelice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Lumea postbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

III. LA POR}ILE MILENIULUI III

Religia `n lumea contemporan\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
România [i integrarea euro-atlantic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Societatea la `nceputul mileniului III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
EVALUARE SEMESTRIAL| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

152 Cuprins
 Cuvânt `nainte
Dragi elevi,
c\tre elevi
Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de
la începutul epocii moderne [i pân\ în prezent. Acest manual completeaz\ isto-
ria umanit\]ii pe care a]i studiat-o în clasa a IX-a, din antichitate pân\ în epoca
modern\. În acest fel, la sfâr[itul clasei a X-a ve]i avea o imagine complet\
asupra celor 5000 de ani de civiliza]ie uman\.
Manualul a fost elaborat pe baza Programei [colare de istorie pentru clasa
a X-a, aprobat\ de MEdC [i poate fi folosit de c\tre to]i elevii de la toate profi-
lurile [i toate specialit\]ile din înv\]\mântul liceal.
A[a cum a]i observat în clasa a IX-a, noua program\ de istorie v\ propune
o abordare integrat\ a istoriei române[ti [i a celei universale, oferindu-v\
astfel posibilitatea surprinderii unor fapte [i procese istorice petrecute simultan
în spa]iul românesc [i `n cel european sau universal. De asemenea, pute]i
observa decalajele istorice dintre diverse spa]ii de civiliza]ie [i pute]i compara,
pute]i face analogii între evenimente [i procese istorice petrecute în spa]ii
diferite, în perioade de timp diferite. Acest tip de abordare v\ ajut\ s\ sesiza]i
evolu]ii istorice care apar]in „duratei scurte” sau „duratei lungi” a timpului
istoric. De asemenea, analizele comparative v\ ofer\ perspective multiple
asupra evenimentelor [i proceselor istorice sau asupra ac]iunii personalit\]ilor
care prin deciziile lor au marcat evolu]ia societ\]ii.
Domeniile de con]inut [i con]inuturile pe care programa vi le propune spre
studiu – [i pe care autorii le prezint\ `n cele trei module ale acestui manual –
dezvolt\ istoria secolelor XVII-XX din perspectiva evolu]iei popoarelor în
diverse spa]ii istorice, a modului în care au ap\rut ideile care le-au marcat
existen]a, din perspectiva progresului tehonologic f\r\ precedent în istoria
umanit\]ii, a religiei [i culturii.
Organizarea statelor [i rela]iile dintre acestea, tipurile de regimuri politice
reprezint\ un capitol important al programei, care v\ ajut\ s\ în]elege]i mai
bine lumea în care tr\im.
Modul în care sunt prezentate toate aceste probleme este unul care v\
îndeamn\ la comunicare [i dialog, la respect fa]\ de sine [i fa]\ de propria
identitate cultural\ [i na]ional\, la în]elegerea [i acceptarea celuilalt, la inves-
tigarea permanent\ a trecutului, dar [i la în]elegerea [i modelarea prezentului.
Din punct de vedere didactic, miza acestui manual o reprezint\ num\rul
mai mare de activit\]i de înv\]are propuse la fiecare tem\. Ele au fost conce-
pute pentru a v\ ajuta s\ v\ exersa]i abilit\]ile individuale de a rezolva pro-
bleme în spiritul sistemului de evaluare practicat la examenul de bacalaureat
sau la olimpiadele [colare. De asemenea, ele v\ sugereaz\ activit\]i pe care
s\ le realiza]i împreun\ cu al]i colegi, în cadrul unor grupuri de lucru, în
scopul dezvolt\rii capacit\]ii de a lucra în echip\, de a coopera în cadrul unui
grup, de a v\ afirma ca lideri, de a negocia [i de a rezolva contradic]iile pe
calea dialogului.

Cuvânt `nainte 3
 Aceste activit\]i de înv\]are nu sunt simple exerci]ii de evaluare, ci, de cele
mai multe ori, mijloace prin care s\ descoperi]i pe cont propriu fapte [i eveni-
mente istorice, izvoare istorice [i surse academice.
Ele v\ invit\ s\ identifica]i, s\ recunoa[te]i, s\ utiliza]i, s\ examina]i fapte,
întâmpl\ri, oameni, procese istorice, surse istorice [i, apoi, s\ exprima]i, s\
formula]i, s\ aprecia]i din punctul vostru de vedere consecin]ele directe [i
indirecte ale ac]iunii umane, interculturalitatea, raportul între continuitate [i
schimbare, cauzalitatea, perspectivele multiple asupra evenimentelor [i proce-
selor istorice.
Cu convingerea c\ istoria inv\]at\ în [coal\ nu este suma faptelor trecutu-
lui, ci o surs\ de în]elegere a prezentului [i de dezvoltare intelectual\ [i
personal\, autorii acestui manual v\ invit\ la un exerci]iu de imagina]ie [i
reflec]ie critic\ asupra trecutului [i, mai ales, asupra prezentului.

V\ dorim succes!

Domeniile de con]inut [i temele prev\zute `n programa [colar\

POPOARE {I SPA}II ISTORICE

STATUL {I POLITICA
 Lumea la cump\na secolelor XIX-XX
 Organizarea statelor moderne
Probleme de atins: diversitatea european\, civiliza]iile asiatice [i
africane [i modernitatea SUA. Probleme de atins: „Revolu]ia glorioas\”, constituirea SUA, Revolu]ia
francez\, Fran]a napoleonian\.
 State na]ionale [i multina]ionale în a doua jum\tate a secolului XIX

OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR Probleme de atins: România, Germania, Austro-Ungaria.

 Epoca luminilor  Regimuri politice în perioada interbelic\

Probleme de atins: noi principii [i valori în societate. Probleme de atins: regimuri democratice, fascismul, nazismul, comu-
 Revolu]ia industrial\ nismul.
Probleme de atins: [tiin]a, tehnica, economia, societatea  Regimuri politice postbelice

 Anul 1848 în Europa Probleme de atins: regimuri politice democratice [i totalitare.

Probleme de atins: aspira]ii liberale [i na]ionale în Europa, 1848 în
spa]iul românesc.
 Lumea in perioada interbelic\
Probleme de atins: Marea Unire, economia, via]a cotidian\, mi[carea
feminist\, România în anul 1938 – societate [i cultur\.
 Lumea postbelic\
Probleme de atins: reconstruc]ia economic\, revolu]ia tehnico-
[tiin]ific\, drepturile omului, minorit\]ile, rolul societ\]ii civile
 Societatea la începutul mileniului III
Probleme de atins: globalizare, terorism, via]a cotidian\
RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|
RELA}IILE INTERNA}IONALE
 }\rile Române [i problema oriental\
Probleme de atins: secolul fanariot, r\zboaie ruso-austro-turce, anul
1821, Regulamentul organic.
 Rela]iile interna]ionale în secolul al XIX-lea
Probleme de atins: Congresul de la Viena, concertul european, sis-
temul de alian]e.
 Marile conflicte ale secolului XX
Probleme de atins: primul r\zboi mondial – un nou tip de r\zboi,
tratatele de pace [i rela]iile interna]ionale interbelice, al doilea r\zboi
mondial, Holocaustul, România [i cele dou\ r\zboaie mondiale.
 Rela]iile interna]ionale postbelice

 Religia în lumea contemporan\

Probleme de atins: cre[tinismul, islamul, budismul, alte religii, ecume-
nismul religios, dialogul între religii, libertate religioas\ [i prozelitism.
Probleme de atins: organiza]ii interna]ionale, r\zboiul rece,
pr\bu[irea comunismului în Europa
 România [i integrarea euroatlantic\
Probleme de atins: UE – parteneriat [i integrare, NATO.

4 Cuvânt `nainte
 Stima]i colegi,
Manualul de ISTORIE pe care vi-l propunem este realizat în conformitate
Cuvânt `nainte
cu noua program\ de istorie pentru clasa a X-a, care continu\ prezentarea
faptelor, evenimentelor [i proceselor istorice petrecute în epocile modern\ [i c\tre profesori
contemporan\ (secolele XVII-XX). De asemenea, acest\ program\ dezvolt\
competen]ele generale ale disciplinei istorie, fixate pentru ciclul inferior al liceu-
lui. Manualul de clasa a IX-a elaborat de colectivul nostru a încercat, în
spiritul programei, s\ deplaseze accentul înv\]\rii dinspre achizi]ionarea [i
memorarea con]inuturilor c\tre dobândirea de deprinderi, abilit\]i [i compe-
ten]e de munc\ independent\ [i în echip\, de utilizare adecvat\ a limbajului
istoric [i de specialitate, de identificare [i utilizare a izvoarelor istorice [i a
surselor academice de informare, de abordare a istoriei din punctul de vedere
al unor metode [i tehnici specifice. O component\ important\ a reprezentat-o
formarea deprinderilor de rela]ionare civic\ [i de dialog intercultural.
Continuând aceast\ perspectiv\ generoas\ sugerat\ de programa de
istorie, manualul pentru clasa a X-a v\ supune aten]iei o ofert\ didactic\
îmbun\t\]it\ atât din punct de vedere al num\rului de activit\]i de înv\]are
propuse, cât, mai ales, din perspectiva calit\]ii acestor activit\]i. Autorii [i-au
propus s\ ajute elevul [i profesorul deopotriv\ s\-[i formeze [i s\-[i dezvolte
abilit\]ile de munc\ intelectual\ orientate spre înv\]are activ\, individual\ sau
în echip\. Ve]i observa cu siguran]\ uneori doar sugerarea unor con]inuturi [i
propunerea unor activit\]i de înv\]are pentru identificarea acestora idependent
de textul manualului. Pe de alt\ parte, ne-am propus ca formul\rile exerci]iilor
de evaluare s\ corespund\ celor utilizate în cadrul examenelor, al testelor de
evaluare sau al olimpiadelor [colare. Toate acestea sper\m s\ sus]in\ ini]ia-
tiva profesorului în domeniul abord\rilor didactice moderne [i al dobândirii de
c\tre elevi a competen]elor specifice prev\zute de programa [colar\.
Activit\]ile care conduc la asimilarea con[tient\ [i, în consecin]\, la asu-
marea unui sistem de valori reprezint\ o prioritate a activit\]ilor desf\[urate în
cadrul orelor de istorie. Astfel, o component\ important\ în cadrul manualului
a devenit cea care ajut\ la formarea [i dezvoltarea valorilor [i atitudinilor indi-
viduale.
Din punctul de vedere al prezent\rii con]inuturilor, am optat, ca [i în manu-
alul pentru clasa a IX-a, pentru succesiunea cronologic\ [i tematic\ a acesto-
ra, respectând toate con]inuturile [i problemele de atins propuse de domeniile
de con]inut prev\zute de program\. P\strarea spiritului programei în zona
con]inuturilor a fost posibil\ în condi]iile în care reordonarea acestora a ]inut
seama de sugestiile metodologice f\cute de program\. În ansamblu, acest
manual de istorie pentru clasa a X-a poate fi utilizat la toate profilele [i spe-
cialit\]ile din ciclul inferior al liceului, el fiind doar una dintre componentele
curriculum-ului pentru istorie, al\turi de program\ [i de alte auxiliare didactice
din domeniu: atlase, h\r]i, culegeri de texte [i teste, lucr\ri de specialitate.
Sper\m ca acest manual, redactat într-o formul\ care asigur\ continuitatea
în raport cu cel de clasa a IX-a, s\ v\ ajute s\ desf\[ura]i o activitate didactic\
eficient\ [i confortabil\, dar s\ v\ ofere [i posibilitatea inov\rii personale în
domeniul didacticii istoriei.
Autorii
Cuvânt `nainte 5
O cronologie a primei jum\t\þi
a secolului al XIX-lea POPOARE
1814-1815 – Congresul de la Viena reorga- {I SPA}II ISTORICE
nizeaz\ Europa potrivit principiului
monarhic.
1819 – Simon Bolivar proclam\, la con-
gresul de la Angostura, republica Marea
Columbie (format\ din Columbia [i Vene-
zuela, la care se va ad\uga [i Ecuador –
din 1821), al c\rui prim pre[edinte a fost
pân\ `n 1830.
1820 – Primele mi[c\ri revolu]ionare în
Italia (la Napoli) îndreptate împotriva
regimurilor autocratice; revolu]ia liberal\
OAMENII, SOCIETATEA
din Spania [i Portugalia. {I LUMEA IDEILOR
1821 – Mi[carea revolu]ionar\ din }ara
Româneasc\ condus\ de Tudor Vladimi-
rescu; începutul insurec]iei grece[ti
antiotomane (1821-1829).
1824 — O dat\ cu proclamarea indepen-
den]ei statului Peru, toate fostele colonii
spaniole din America Latin\ (mai pu]in
Cuba [i Porto-Rico) s-au eliberat.
1825 — R\scoala decembri[tilor, un grup
de ofi]eri din armata ]arului care încearc\
zadarnic s\-l îndep\rteze pe Nicolae I
(1825-1855).
1830 – Revolu]ia din iulie („cele trei zile
STATUL {I POLITICA
glorioase” — 27, 28, 29 iulie) la Paris.
Regele Carol al X-lea este alungat. Belgia
î[i proclam\ independen]a (4 octombrie).
Destr\marea Marii Columbii.
1831 – Trupele ]arului Nicolae I în\bu[\
r\scoala din Var[ovia.
1834 – R\scoale muncitore[ti la Lyon [i
Paris.
1837 – Începe domnia reginei britanice
Victoria, care coincide cu o lung\ perioad\
de suprema]ie necontestat\ a Angliei în
Europa [i în lume. RELIGIA
1845 – Texasul se une[te cu SUA, preludiu {I VIA}A RELIGIOAS|
al r\zboiului cu Mexicul (1846-1848).
1848-1849 – Revolu]ie în Europa: Italia,
Fran]a, Germania, Austria, }\rile Române,
Cehia, Ungaria.
1852 – Proclamarea celui de al doilea RELA}IILE
Imperiu în Fran]a. INTERNA}IONALE
1854-1855 – R\zboiul Crimeei; Rusia
împotriva unei coali]ii din care au f\cut
parte Imperiul otoman, Anglia [i Fran]a.
Cucerirea Sevastopolului marcheaz\
înfrângerea armatelor ]ariste.
1856 – Congresul de la Paris adopt\ un
tratat care consfin]ea integritatea Impe-
riului otoman; era desfiin]at protectoratul
rus asupra Principatelor [i se constituiau
adun\rile ad-hoc.
Vremea schimb\rii
Modulul

„~n secolul al XIX-lea, Europa `[i asigur\ domina]ia asupra lumii prin popu-
larea unor regiuni extraeuropene [i prin puterea ei economic\. Excedentul de
popula]ie se revars\ pe tot globul (cu excep]ia, totu[i, a Chinei). ~n acela[i timp,
densificarea circuitelor financiare [i a re]elelor de comunica]ie permite mai `ntâi
industriei textile [i ma[inii cu abur, apoi electricit\]ii [i motorului cu explozie
I
s\-[i subordoneze produsele ob]inute la nivel mondial. Europa este `n miezul
unui sistem economie-lume.
~n aceast\ Europ\ transformat\ de industrie [i de noile idei, societ\]ile nu
pot decât s\ evolueze [i ele, dar aceasta se `ntâmpl\ `n ritmuri diferite. Lumea
comunit\]ilor rurale – aflate relativ `n urm\ – evolueaz\ lent. Cea a ora[elor
evolueaz\ mai rapid; efectivul ei cre[te [i asist\m la na[terea unor elite [i a
unor p\turi sociale al\turi de for]ele tradi]ionale, care, toate, tr\iesc `n mod
contradictoriu sentimentul unit\]ii de clas\ [i al celui de ata[ament na]ional.”
(Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Europei)

 „Revolu]ia glorioas\”
 Epoca luminilor
 Constituirea Statele Unite ale Americii
 Revolu]ia francez\
 Fran]a napoleonian\
 }\rile Române [i problema oriental\
 Anul 1848 `n Europa
 Revolu]ia industrial\
 State na]ionale [i multina]ionale
`n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea
 Modulul I
Carol I (pictur\ de Anthony van Dyck)
Peti]ia dreptului (1628)
1. Lorzii ecleziastici [i mireni [i
comunele, întruni]i în Parlament, aduc la
cuno[tin]\ cu toat\ smerenia suveranului
[i st\pânului nostru, regele, c\ printr-un
statut întocmit sub domnia lui Eduard I
(...) s-a declarat [i statornicit c\ Regele [i
mo[tenitorii s\i nu vor impune, nici nu vor
încasa tallia sau ajutoare în acest regat
f\r\ consim]\mântul arhiepiscopilor,
episcopilor, comi]ilor, baronilor, cavaleri-
lor, burghezilor [i altor oameni liberi din
comunele regatului; iar prin autoritatea
Parlamentului, s-a declarat [i stabilit c\
nimeni, în viitor, nu va putea fi constrâns
s\ împrumute bani Regelui f\r\ voia sa,
deoarece o asemenea obliga]ie era con-
trar\ ra]iunii [i libert\]ilor ]\rii. (...)
3. Prin statutul numit Marea Chart\ a
Libert\]ilor Angliei, s-a hot\rât [i stator-
nicit, de asemenea, c\ nici un om liber nu
va putea fi arestat [i întemni]at, nici lipsit
de libert\]ile [i drepturile sale, nici pus în
afara legii sau exilat, nici molestat în orice
alt chip, decât în baza unei sentin]e lega-
le din partea egalilor s\i sau a legilor ]\rii.
10. În aceste privin]e, ei se roag\ cu
smerenie, Prea Înalta Voastr\ Maiestate,
ca nimeni, în viitor, s\ nu fie silit s\ fac\
vreun dar gratuit, împrumut de bani sau
dar de bun\voie, nici de a pl\ti vreo tax\
sau impozit f\r\ consim]\mântul comun
votat de Parlament.
8 Vremea schimb\rii
„ Revolu]ia glorioas\”
La mijlocul secolului al XVII-lea, Anglia a fost bulversat\ de o revolu]ie
burghez\ ce a adus instaurarea Republicii. Dup\ moartea lui Cromwell (1658),
monarhia va fi restabilit\, având îns\ al\turi un Parlament al c\rui rol crescuse
foarte mult.
Originile revolu]iei engleze
Începând din secolul al XVI-lea, Anglia a cunoscut dezvoltarea treptat\ a
unei economii bazate pe ini]iativa individual\, concuren]\ [i profit, care au
produs transform\ri sociale importante. S-a conturat treptat o nobilime nou\,
interesat\ în dezvoltarea manufacturilor, a fermelor de tip capitalist în agri-
cultur\ [i a comer]ului maritim, care, împreun\ cu burghezia în formare, a
început s\ controleze via]a economica a ]\rii. Noile for]e sociale erau larg
reprezentate în Parlament, o mai veche adunare de st\ri care smulsese regelui
dreptul de a aviza legislativ [i fiscal politica acestuia. Folosind institu]ia
parlamentar\ ca mijloc de control asupra monarhiei, ace[tia au încercat s\
impun\ o politic\ de „libert\]i” conform\ cu interesele lor.
Pe de alt\ parte, îns\, de bunul plac al suveranului depindeau brevetele
pentru înfiin]area întreprinderilor industriale [i comerciale, ceea ce constituia o
frân\ în calea cre[terii produc]iei [i dezvolt\rii schimburilor. Tendin]ele abso-
lutiste, vizibile în timpul dinastiei Tudorilor [i accentuate o dat\ cu urcarea pe
tron a Stuar]ilor (1603), vor aduce cele dou\ institu]ii într-o stare conflictual\.
Divergen]ele au fost accentuate [i de situa]ia religioas\ din Anglia. Regele
conducea Biserica anglican\ (biserica oficial\), în vreme ce majoritatea
burgheziei [i a noii nobilimi era puritan\. Ace[tia cereau „purificarea” Bisericii
de urmele ei catolice, de aceea lupta împotriva absolutismului regal devenea
[i una împotriva bisericii oficiale. Scindarea ]\rii era astfel complet\. De o
parte, suveranul cu preten]ii absolutiste, anglican sus]inut de vechea nobilime,
iar de cealalt\ Parlamentul burghez [i puritan, adept al libert\]ii economice
[i al ini]iativei individuale.
În 1628, Parlamentul i-a adresat lui Carol I Stuart o „Peti]ie a dreptului”
(Petition of Right), în care-i atr\gea aten]ia asupra limitelor puterii regale, cât
[i asupra prerogativelor parlamentare, dobândite de-a lungul secolelor. Regele
a r\spuns dizolvând adunarea (1629).
 Analizând textul reprodus din Peti]ia dreptului, identifica]i:
1. Drepturile [i libert\]ile ob]inute de-a lungul timpului.
2. Componen]a adun\rii de st\ri a regatului.
A urmat o perioad\ de guvernare f\r\ Parlament, timp în care suveranul a
accentuat conducerea personal\ [i s-a l\sat atras într-un lung [i costisitor
r\zboi cu Sco]ia. Nevoia de bani l-a obligat pe Carol I s\ convoace din nou
Parlamentul (1640). Profitând de situa]ia dificil\ în care se afla monarhia,
acesta a impus regelui demiterea [i condamnarea colaboratorilor s\i cei mai
apropia]i [i anularea impozitelor adoptate în perioada anterioar\.
 Modulul I
„Mustrarea cea mare” adresat\ suveranului f\cea bilan]ul abuzurilor [i îi
cerea s\ aleag\ mini[tri dintre persoanele care se bucurau de încrederea
Parlamentului. R\u sf\tuit, Carol I a încercat o lovitur\ de for]\, cerând
arestarea liderilor adun\rii. Dar popula]ia înarmat\ a Londrei i-a ap\rat, ceea
ce l-a obligat pe rege s\ plece din capital\.
R\zboiul civil (1642-1649) care a urmat l-a impus pe Oliver Cromwell în
fruntea armatei Parlamentului (Armata Noului Model), care, sub conducerea
sa, a ob]inut victorii decisive asupra trupelor regale. Carol I a fost prins,
judecat, condamnat la moarte [i executat (1649).
 Formula]i trei argumente prin care s\ motiva]i decizia Parlamentului de rezisten]\
împotriva absolutismului regal.

Republica [i restaura]ia Stuar]ilor

Proclamarea Republicii (Commonwealth), în care puterea real\ era exerci-
tat\ de armat\ sub conducerea lui Cromwell, a însemnat consolidarea pozi]iilor Oliver Cromwell (c\tre 1649)
burgheziei [i a noii nobilimi. Mi[c\rile regaliste izbucnite în Irlanda [i Sco]ia au
fost reprimate cu cruzime, iar prin Actele de naviga]ie (1650-1651) s-au pus
„Pentru multe genera]ii viitoare,
bazele dezvolt\rii comer]ului [i flotei engleze, ce vor consolida pozi]ia maritim\ revolu]ia din 1688-1689 a fost numit\ de
a Angliei moderne. str\mo[ii no[tri «glorioasa revolu]ie».
Necesitatea instaur\rii unei guvern\ri autoritare a determinat lovitura de Gloria ei nu a constat `n vreo fapt\ de
stat prin care Cromwell a dizolvat Parlamentul (1653) [i s-a proclamat Lord arme, `n vreun act excep]ional de eroism
din partea englezilor, nici din faptul c\ o
Protector. Noul regim (Protectorat) era, de fapt, o dictatur\ militar\, f\când
`ntreag\ na]iune s-a dovedit mai puter-
s\ domneasc\ în Anglia ordinea moral\ puritan\. Prerogativele acordate nic\ decât un rege foarte necugetat. (...)
conduc\torului statului le dep\[eau pe acelea ale unor monarhi de pe Adev\rata «glorie» a revolu]iei britanice
continent. st\ `n faptul c\ a fost f\cut\ f\r\ v\rsare
Regimul autoritar al lui Cromwell a creat îns\ [i nemul]umiri, care, dup\ de sânge, f\r\ r\zboi civil, f\r\ masacre
sau proscrip]ii [i, mai presus de toate, c\
moartea sa, au obligat armata s\ g\seasc\ o solu]ie. Ocupând Londra (1660),
s-a ajuns la o reglementare prin consim-
generalul Monk l-a invitat pe Carol al II-lea, fiul celui executat cu un deceniu `n ]\mântul mutual a diferendelor religioase
urm\, s\ se întoarc\ în ]ar\. [i politice, care desp\r]iser\ atât de
Restaura]ia devenise o solu]ie acceptabil\ atât pentru burghezie, cât [i mult\ vreme [i atât de cumplit oamenii [i
pentru nobilime, având în vedere c\ majoritatea celor ce participaser\ la partidele. Reglementarea constitu]ional\
din 1689 a rezistat `ncerc\rii timpului.”
r\zboiul civil n-au urm\rit înl\turarea monarhiei, ci a absolutismului regal. Noua
(G. M. Trevelyan,
etap\ din istoria Angliei a cuprins domnia regelui Carol al II-lea Stuart (1600- Istoria ilustrat\ a Angliei)
1685) [i a fratelui s\u, Iacob al II-lea (1685-1688). Ambii vor încerca s\ impun\
absolutismul regal [i s\ restaureze catolicismul ca biseric\ oficial\, ceea ce va
determina unirea tuturor for]elor politice `mpotriva Stuar]ilor. ~n acest context a
fost chemat la tron ginerele lui Iacob I, Wilhelm de Orania, protestant;
`ncoronarea acestuia a fost precedat\ de acceptarea „Declara]iei drepturilor”,
`n care Parlamentul preciza drepturile [i datoriile poporului [i ale regelui. Se
înf\ptuia astfel Revolu]ia glorioas\, dup\ cum a fost numit evenimentul de
istoriografia britanic\.
 Analiza]i citatul din Istoria ilustrat\ a Angliei [i r\spunde]i cerin]elor.
1. De ce s-a adoptat denumirea „revolu]ia glorioas\”?
2. Face]i o paralel\ `ntre conflictul anterior dintre rege [i Parlament [i felul `n care
a fost rezolvat\ problema `n 1688. Eviden]ia]i diferen]ele! Wilhelm de Orania [i so]ia sa

„Revolu]ia glorioas\” 9
 Modulul I
Londra v\zut\ dinspre Tamisa;
`n fundal, Catedrala St. Paul
(pictur\ din secolul al XVII-lea)
„Anglia este în prezent cea mai liber\
]ar\ din câte sunt în lume; (…) o numesc
liber\ pentru c\ prin]ul nu are puterea de
a face nici o nedreptate imaginabil\
nim\nui, din simpla ra]iune c\ puterea sa
este controlat\ [i limitat\ printr-un act
sau dac\ camera de jos devine st\pân\,
atunci puterea acesteia va fi nelimitat\
pentru c\ ea va avea în acela[i timp [i
puterea executiv\. În prezent, puterea
nelimitat\ este în Parlament [i Rege [i
puterea executiv\ în Rege, a c\rui putere
este îns\ limitat\.”
(Montesquieu, Spiritul legilor)
Dicþionar
Cabinet Council – Vechiul consiliu
privat al regelui englez în Evul Mediu.
Fac]iune – Grup de persoane unite pe
baza unor interese politice comune.
Prerogativa regal\ – Conform aces-
teia, suveranul dispunea de puteri
considerabile: „Rege în Parlamentul
s\u”, el promulg\ actele puterii legis-
lative; „Rege în Consiliul s\u”, el are
puterea executiv\, conduce diploma-
]ia, armata [i flota. Este izvorul justi-
]iei, toate sentin]ele fiind pronun]ate
în numele s\u. Este [eful Bisericii
anglicane.
10
Modelul britanic
Dac\, pân\ la 1715, Fran]a reprezenta modelul statului modern, în cursul
secolului al XVIII-lea, o form\ nou\ de regim politic, total diferit\, se contura în
Anglia, trezind admira]ia gânditorilor vremii. În noul tip de stat erau garantate
libert\]ile cet\]enilor, se limita puterea suveranului [i se afirmau drepturile
Parlamentului.
Monarhia parlamentar\. Încoronarea lui Wilhelm de Orania [i a so]iei sale,
Maria, ca regi ai Angliei reprezenta, de fapt, înlocuirea monarhiei ereditare, de
drept divin, cu monarhia parlamentar\, întemeiat\ pe suveranitatea na]iunii.
Cei doi vor domni peste o ]ar\ transformat\, aflat\ în plin\ evolu]ie spre un
regim parlamentar. În acest spirit, o serie de legi vor completa actul Revolu]iei
glorioase, iar uniunea personal\ a celor dou\ regate, Anglia [i Sco]ia, va fi
înlocuit\ printr-una politic\, sub numele de Regatul Unit al Marii Britanii (1707).
Schimbarea dinastic\ (1714) [i apari]ia dinastiei de Hanovra în istoria
Angliei nu va opri evolu]ia ]\rii spre un regim parlamentar. Atât George I
(1714-1727), cât [i George al II-lea (1727-1760), fiind germani, s-au interesat
prea pu]in de activitatea mini[trilor lor, manifestând o în]elegere sc\zut\ fa]\
de particularit\]ile vie]ii politice engleze. Necunoscând limba englez\, ace[tia
au renun]at treptat s\ mai participe la [edin]ele Consiliului de Cabinet (Cabinet
Council), împrejurare care a contribuit decisiv la apari]ia unei noi forme de
guvernare, Cabinetul. ~n acela[i timp, au trecut `n mâinile liderilor Parlamen-
tului [i alte prerogative regale, cum ar fi patronajul coroanei asupra Bisericii
[i statului sau formarea ministerelor. Prin aceasta, cre[tea puterea mini[trilor,
dependen]i acum de votul Parlamentului, [i sc\dea corespunz\tor autoritatea
monarhiei.
 Preciza]i dou\ cauze care au favorizat apari]ia Cabinetului.
Reunind principalii mini[tri, Cabinetul devenise, în absen]a regilor, adev\-
ratul guvern al Angliei. El hot\ra principalele direc]ii de ac]iune, supuse apoi
spre aprobare regelui [i Parlamentului. Cel dintâi care l-a `nlocuit pe rege la
conducerea Cabinetului a fost Robert Walpole, care, `n acest\ calitate, a jucat
un rol mai important în conducerea statului decât suveranul s\u.
Dar, o dat\ cu urcarea pe tron a regelui George al III-lea (1760-1820) se
înregistra o tentativ\ de reac]ie autoritar\, noul suveran propunându-[i s\-[i
exercite pe deplin prerogativele regale. N\scut [i crescut în Anglia, vorbea
corect engleze[te [i era un bun cunosc\tor al istoriei ]\rii. El a încercat s\
opreasc\ sistemul parlamentar în curs de instaurare, exercitând timp de dou\
decenii o conducere personal\. Aceast\ atitudine a provocat o opozi]ie din ce
în ce mai vie în rândul opiniei publice, iar criza american\ [i consecin]ele ei
au pus cap\t experimentului de restaurare a Prerogativei regale. George
al III-lea îl va chema în fruntea Cabinetului pe William Pitt junior (1783). Dato-
rit\ autorit\]ii sale [i trecerii progresive a regelui în plan secund (în urma unor
crize de nebunie), oficiul de prim-ministru începea s\ semene cu ceea ce este
ast\zi. Anglia cuno[tea un regim în care regele domnea, dar l\sa guvernarea
Cabinetului, condus de un prim-ministru.
 Comenta]i decizia regelui George al III-lea de a-l chema pe William Pitt junior în
fruntea Cabinetului de mini[tri. Men]iona]i 2-3 consecin]e ale acesteia.
Vremea schimb\rii
 Modulul I
Sistemul bipartid. Restaura]ia Stuar]ilor, înso]it\ de cre[terea tendin]elor
absolutiste [i a influen]ei Bisericii catolice, a determinat constituirea în
Parlament a dou\ fac]iuni, care vor sta la baza constituirii celor dou\ mari
partide ale Angliei moderne. Tory grupa partizanii lui Iacob al II-lea (iacobi]ii),
fiind alc\tuit din reprezentan]ii marii nobilimi, adep]i ai monarhiei autoritare [i
ap\r\tori ai prerogativelor regale. Mai târziu vor `ntemeia Partidul Conservator.
Whig era format din protestan]i [i antiabsoluti[ti, reprezentând interesele
burgheziei financiare [i ale claselor mijlocii, sus]in\tori ai suprema]iei
Parlamentului. Mai târziu vor alc\tui Partidul Liberal.
Cele dou\ partide au pus bazele sistemului parlamentar britanic de
guvern\mânt. Acest sistem bipartid va fi un element de baz\ al democra]iei
parlamentare, permi]ând exercitarea puterii de c\tre partidul care de]inea
majoritatea, sub observa]ia atent\ a celuilalt, aflat în opozi]ie. Sistemul alege-
rilor parlamentare va conduce treptat spre o alternan]\ la guvernare, care
reprezenta o garan]ie c\ sistemul nu va devia spre o guvernare autoritar\.
Dac\ „Revolu]ia glorioas\” a fost opera ambelor fac]iuni, secolul al XVIII-lea,
[i cu deosebire perioada primilor regi din dinastia de Hanovra, a fost dominat\
de partidul whig, din rândurile c\ruia f\cea parte [i R. Walpole. O [edin]\ a Parlamentului englez

 Analiza]i sistemul bipartid britanic [i preciza]i:

1. Motivul constituirii celor dou\ fac]iuni parlamentare. „Na]iunea englez\ este singura de pe
2. Componen]a celor dou\ partide. P\mânt care a ajuns s\ regleze puterea
3. Ce în]elege]i prin „alternan]\ la guvernare”. regilor, împotrivindu-i-se, [i care, din
sfor]\ri în sfor]\ri, a întemeiat în sfâr[it o
Modelul monarhiei constitu]ionale. În secolul al XVIII-lea, Anglia se bucura guvernare în]eleapt\, în care principele,
în rândul ]\rilor europene de un mare prestigiu, fiind un simbol [i model al atotputernic s\ fac\ binele, este legat de
monarhiei constitu]ionale. De[i nu exista o Constitu]ie britanic\ adev\rat\, mâini ca s\ nu fac\ r\u, în care nobilii
conducerea statului era asigurat\ printr-un ansamblu de legi elaborate în sunt mari, f\r\ a fi obraznici [i f\r\ a avea
func]ie de împrejur\rile istorice ale momentului [i care, împreun\, jucau rolul vasali, [i în care poporul particip\ la
acesteia, fundamentând organizarea politic\ a Angliei. cârmuire f\r\ dezordine. Camera Lorzilor
Dar ceea ce va re]ine Europa se baza mai pu]in pe texte [i mai mult pe [i aceea a Comunelor sunt arbitrii na]iu-
nii, regele este supraarbitru. (…)
tradi]ia britanic\, care a avut ca efect diminuarea puterii regale [i na[terea unui
A fost greu, desigur, s\ se statorni-
sistem original de guvernare, bazat pe separarea puterilor.
ceasc\ libertatea `n Anglia: idolul puterii
Puterea legislativ\ era împ\r]it\ de rege [i Parlament. Regele numea despotice a fost `necat `ntr-o mare de
mini[trii [i generalii, sanc]iona legile aprobate de Parlament, dar f\r\ a le sânge; `ns\ englezii nu cred c\ au pl\tit
putea abroga. Orice act al regelui trebuia contrasemnat de ministrul de resort. prea scump pentru legile lor bune.”
~ncepând cu secolul al XVIII-lea, no]iunea de suveran era înlocuit\ cu cea de (Voltaire, Scrisori filozofice)
„rege al englezilor”. Parlamentul devine principala putere în stat, fiind format
din dou\ camere: Camera Lorzilor [i Camera Comunelor (eligibil\). Ales, la
început, la 3 ani, apoi la 7 ani (1716), el vota legile, aproba bugetul [i controla Nu uitati› !
guvernul reprezentat de Cabinet. Nu se putea lua nici o m\sur\ important\ f\r\  „Revolu]ia glorioas\” a transformat
asentimentul s\u. Anglia într-o ]ar\ care evolua spre un
Puterea executiv\ era de]inut\ de Cabinet, compus din mini[tri ale[i regim parlamentar, prin limitarea
din partidul cu sus]inere majoritar\ în Camera Comunelor. Era condus de drepturilor monarhiei.
primul-ministru, care ini]ial era Primul Lord al Trezoreriei [i care se substituia  Apari]ia sistemului bipartid (whig [i
regelui în calitate de executor al politicii stabilite de Parlament. Guvernul era tory) devine elementul de baz\ al
responsabil în fa]a Parlamentului [i func]iona atâta timp cât era sus]inut de monarhiei parlamentare.
majoritatea parlamentar\.  În secolul al XVIII-lea, Anglia devine,
 Analiza]i tr\s\turile distincte ale modelului britanic prin prisma opiniilor unor con- pentru ]\rile europene, un simbol [i
temporani: Montesquieu [i Voltaire. un model al monarhiei constitu]ionale.

„Revolu]ia glorioas\” 11
 Modulul I
„În mod tradi]ional, p\mântul era
l\sat s\ se odihneasc\ trei ani. Dar,
crescând r\d\cinoase (napi) un an,
hran\ pentru animale (trifoi) în urm\torul
[i grâu în al treilea, fermierii puteau
produce acum mai mult. Cultivarea
hranei pentru animale f\cea posibil\
trecerea acestora prin iarn\. Aceasta
reprezenta o important\ [i nou\ dezvol-
tare. Înainte de jum\tatea secolului al
XVIII-lea, majoritatea animalelor erau
ucise înaintea venirii iernii, deoarece nu
era suficient\ hran\ pentru a le ]ine pân\
la prim\vara urm\toare. Pentru prima
dat\, oamenii puteau acum s\ m\nânce
carne proasp\t\ pe toat\ durata anului.”
(D. McDowall,
O istorie ilustrat\ a Britaniei )
„Modelul englez contope[te vechea
nobilime, care are o deschidere spre
aristocratizare, [i marea burghezie într-o
clas\ conduc\toare ce controleaz\ sta-
tul. Clasa conduc\toare poate – prin
enclosures – opta pentru new agricul-
ture, adic\ pentru progresul economic,
preg\tind, prin eliminarea micii pro-
priet\]i ]\r\ne[ti, factor de întârziere
tehnologic\, transform\rile de popula]ie
c\tre sectorul industrial.”
(P. Chaunu,
Civiliza]ia Europei în secolul luminilor)
Dicþionar
Echilibru european – Sistem politic
care asigura pacea prin men]inerea
echilibrului între marile state europene.
Împrejmuire – Metod\ utilizat\ de
feudalii englezi (sec. XV-XVI) pentru
delimitarea domeniilor în care erau
incluse [i satele, [i p\mânturile comu-
nale. Un al doilea val a avut loc în
secolul al XVIII-lea.
Patent\ – Decret regal pentru înfiin]a-
rea, organizarea [i func]ionarea unei
colonii.
Pârloag\ – Teren arabil l\sat nelucrat
unul sau mai mul]i ani pentru reface-
rea fertilit\]ii sale.
12
Afirmarea Imperiului britanic ca mare putere
Transform\ri economice. Concomitent cu evolu]ia monarhiei britanice spre
un regim de tip parlamentar, Anglia a urmat, în perioada 1660-1740, o dezvol-
tare economic\ proprie, diferit\ `ntr-o anumit\ m\sur\ de ceea ce se `ntâmpla
pe continent.
Agricultura producea mai mult deoarece trebuia s\ hr\neasc\ o popula]ie
în continu\ cre[tere. În acest sens, s-a generalizat sistemul împrejmuirilor
(enclosures), a luat avânt cre[terea animalelor [i practicarea culturii f\r\
pârloage. Îngr\direa terenurilor a contribuit la fixarea clar\ a hotarelor pro-
priet\]ii, posesorul acesteia fiind încurajat astfel s\-[i amelioreze p\mântul
prin desec\ri [i îmbun\t\]iri funciare, s\ utilizeze tehnici moderne [i s\
experimenteze culturi noi. Renun]area la ogoarele în pârloag\, cultivate cu
plante furajere care ajutau la refacerea solului, a jucat un rol important în
cre[terea recoltelor. Utilizarea îngr\[\mintelor noi (praf de oase, marn\ pentru
terenuri nisipoase) al\turi de gunoiul de grajd, precum [i apari]ia unor „ma[ini”
pentru sem\nat, secerat [i treierat cresc randamentul ogoarelor.
 Analizând textele lui McDowall [i P. Chaunu, identifica]i:
1. Tehnologia sistemului în pârloag\. Consecin]ele renun]\rii la aceast\ practic\.
2. Motiva]ia elimin\rii micii propriet\]i ]\r\ne[ti. Consecin]ele acestei elimin\ri.
O adev\rat\ „agromanie” a cuprins mediile burgheze [i aristocratice, culmi-
nând cu înfiin]area Comitetului pentru agricultur\ (1793), menit s\ fac\ anchete
[i s\ dea sfaturi agricultorilor englezi; în consecin]\, Anglia a cunoscut o
cre[tere important\ a produc]iei agricole, devenind unul dintre grânarele
Europei, iar proprietarii de p\mânt participan]i la mi[carea de inova]ii s-au
îmbog\]it.
 Imagina]i-v\ c\ sunte]i un fermier englez ce-[i asigur\ existen]a `n condi]iile
inova]iilor agricole ce s-au impus `n secolele XVII-XVIII. Care ar fi cele mai impor-
tante avantaje pe care crede]i c\ le-a]i putea ob]ine?
Activit\]ile industriale au cunoscut o evolu]ie important\, dar în cadrul
tradi]ional al muncii la domiciliu (domestic system), de obicei în apropierea
surselor de materii prime. S-au dezvoltat industria textil\ (mai ales cea care
prelucreaz\ lâna), practicat\ în zonele de cre[tere a oilor, exploat\rile miniere
(cupru, cositor, fier [i îndeosebi c\rbune) [i metalurgia, cu prec\dere pe locul
de extrac]ie a minereurilor.
Marele comer] maritim, favorizat de punerea în aplicare a Actelor de
naviga]ie, a contribuit la dezvoltarea flotei [i a porturilor engleze, Londra
devenind antrepozit al produselor de peste m\ri, urmat\ de Bristol [i Liverpool.
Negustorii englezi revând apoi aceste produse în toat\ Europa, realizând
beneficii substan]iale.
Hegemonia maritim\ [i colonial\. Victoria asupra Armadei spaniole (1588)
impusese Anglia ca o nou\ putere militar\, a c\rei politic\ de expansiune [i
domina]ie pe mare se va manifesta tot mai puternic. Adoptarea Actelor de
naviga]ie, generatoare ale r\zboaielor cu Olanda (1652-1674), pe atunci
„c\r\u[a m\rilor”, a consolidat pozi]ia maritim\ a Marii Britanii, ceea ce i-a
permis, mai târziu, s\ duc\ pe continent o politic\ a echilibrului european.
Vremea schimb\rii
 Modulul I
Datorit\ noii orient\ri, i se opunea, de data aceasta, un concurent redutabil,
Fran]a. De aceea, pentru o lung\ perioad\ de timp, toate conflictele europene „Comer]ul cel mai fructuos, în special
la care participau cele dou\ ]\ri au avut un caracter economic, miza principal\ pentru Fran]a [i Anglia, este comer]ul
constituind-o suprema]ia maritim\, comercial\ [i colonial\. Pacea de la Utrecht triunghiular între Europa, Africa [i insule-
(1713), prin care se încheia r\zboiul pentru succesiunea la tronul Spaniei, avea le Americii. Plecate din Nantes, Bordeaux
sau Bristol [i Londra, navele europene
s\ fie un moment de cotitur\ în acest sens. Pe lâng\ suprema]ia maritim\,
înc\rcate cu produse de manufactur\, cu
Anglia prelua acum de la Fran]a rolul de arbitru în politica european\. St\pâni- arme [i cu obiecte de sticl\, ajung pe
rea Gibraltarului îi asigura accesul liber în Marea Mediteran\ [i `n Imperiul coastele Africii, unde î[i schimb\ înc\rc\-
otoman. tura pe sclavi negri captura]i [i vându]i de
În consecin]\, victoriile englezilor asupra Olandei [i Fran]ei au transformat [efii triburilor de pe coast\. Navele îi
regatul insular, mai ales dup\ momentul Utrecht, într-o mare putere economic\ transport\ pe ace[tia în America, unde
plantatorii de pe insule îi cump\r\ pe aur,
[i militar\ a lumii. A urmat apoi, dup\ o jum\tate de secol, tratatul de la Paris
într-atât le este de necesar\ mâna de
(1763), care oferea britanicilor posibilitatea consolid\rii hegemoniei maritime, lucru a acestora. Beneficiile realizate
comerciale [i coloniale. Tratatul punea cap\t R\zboiului de [apte ani, care prin permit cump\rarea de zah\r, rom sau
extindere geografic\ [i opera]iuni militare dep\[ise toate conflictele de pân\ tutun, care sunt revândute în Europa.”
atunci. Pentru englezi, miza lui era reprezentat\ de posesiunile franceze din (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
India [i Canada, aduse acum sub st\pânirea lor. De aceea, tratatul poate fi
considerat actul de na[tere a Imperiului britanic. Coloniz\ri engleze `n America
Astfel, în prima jum\tate a secolului al XVIII-lea, Anglia va a[eza prin 1607 – A fost întemeiat Jamestown, nume
cuceriri bazele celei mai mari puteri coloniale din istorie. Comer]ul cu sclavi, dat în cinstea regelui Iacob I, care acor-
devenit prioritar în emisfera vestic\, era un element de coeziune economic\ a dase patenta de colonizare.
imperiului prin a[a-zisele drumuri de comer] triunghiulare. 1612 – Colonizarea insulelor Bermude.
1620 – Debarcarea „Fra]ilor pelerini”
 Analizând textul de pe coloana al\turat\ cu privire la comer]ul triunghiular, adu[i cu corabia Mayflower.
r\spunde]i la urm\toarele `ntreb\ri: 1632 – Lordul Baltimore întemeiaz\
1. Ce în]elege]i prin comer] triunghiular? colonia Maryland.
2. Ce produse erau schimbate? 1634 – ~ntemeierea coloniei Delaware.
3. Ce a reprezentat acest comer] pentru Africa? 1655 – Anglia ocup\ insula Jamaica.
1663 – Opt aristocra]i englezi întemeiaz\
De[i perspectivele sale se proiectau la scar\ planetar\, Imperiul britanic va Carolina, în cinstea regelui Carol al II-lea.
cunoa[te tot acum [i pierderi pe m\sur\ — coloniile engleze din America de 1664 – Ia fiin]\ colonia New Jersey.
Nord î[i vor dobândi independen]a, eveniment ce va produce transform\ri largi 1681 – Carol al II-lea `i acord\ lui William
[i profunde în structura de ansamblu a Imperiului. Pierzând axa economic\ din Penn o cart\ de posesiune asupra
Oceanul Atlantic, acesta se va orienta spre est, având India drept centru de unui teritoriu de la sud-vest de New York,
cu drept de colonizare.
greutate. Pentru a-[i asigura drumul spre aceasta, englezii vor cuceri în scurt\
1733 – ~ntemeierea coloniei Georgia, cea
vreme sudul Africii, iar prin colonizarea Australiei se va completa acest gigantic de a treisprezecea colonie englez\ de pe
triunghi de posesiuni în care Oceanul Indian devenea o „Mediteran\ britanic\”. continentul nord-american.
 Analizând condi]iile în care s-a produs emigrarea englez\ în America, identifica]i:
1. Motivele [i efectele emigr\rii.
2. Efectele produse asupra Angliei de pierderea coloniilor nord-americane.

Nu uitati› !
 Dup\ apari]ia primelor colonii britanice, secolul al XVIII-lea a fost marcat de dezvol-
tarea marelui comer] colonial englez.
 Din ra]iuni politice, economico-sociale [i religioase (r\zboi civil, persecu]ii), englezii
au emigrat [i au populat coloniile din America de Nord.
 La sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i, mai ales, în cel urm\tor, perspectivele Imperiului
britanic se proiectau la scar\ planetar\.
Navele engleze `n lupt\ cu o flot\ spaniol\
`n apropierea istmului Panama (1737)

„Revolu]ia glorioas\” 13