UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Ironia ,,ochilor în 3,14’’ din Dilema Veche

Analiza discursului jurnalistic

Student: Nicşan Diana Alexandra

Profesor: Vereş Daniela
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Acest text presupune o analiză a discursului jurnalistic bazat pe ironie şi umor,

atât la nivelul conţinutului ironic, cât şi al modului în care este folosită ironia pentru a
exprima intenţiile de cominicare ale emiţătorului.
În cele ce urmează, se doreşte a examina ,,pastilele’’ rubricii ,,Cu ochii-n 3,14’’
din ziarul ,,Dilema Veche’’, apărute în perioada 4-10 octombrie 2018.
Motivul pentru care am ales acest text este ironia fină utilizată de redactorii
publicaţiei în realizarea enunţurilor.
Rubrica ,,Cu ochii-n 3,14’’ este aparte, ea nu se supune tiparului de jurnalism
clasic, unde ziarul este considerat un model riguros de texte ce doresc a arăta
realitatea, texte carea aveau, de obicei, acelaşi stil, fiind lipsite de umor sau satiră, de
metafore sau funcţii poetice. În această rubrică, cititorul este invitat să ia parte la un fel
de ‘’chicoteală jurnalistică’’, la care poate să se alăture, poate să o combat ă sau poate
să o treacă cu vederea.
Cititorul este prevenit încă din titlu de faptul că rubrica reprezintă un loc al
‘’jocurilor jurnalistice’’, un spaţiu al ironiilor fine şi al construcţiilor umoristice inteligente.
1. Expresia ‘’Cu ochii-n 3,14’’ provine din sintagma ‘’a fi cu ochii în 4’’, ce
semnifică a fi extrem de atent la ceva sau a fi vigilent. De aici, cititorul ar trebui să
înţeleagă că discursul cuprins sub această titulatură este atipic faţă de restul
conţinutului revistei. Rubrica este structurată în mici fragmente de text ce reprezintă
reacţiile redactorilor la evenimentele naţionale şi internaţionale care le stârnesc anumite
atitudini, sentimente şi opinii. Pe lângă acestea, redactorii interpretează şi întâmplări la
care aceştia au fost martori.
În plus, titlurile subsecţiunilor din rubrica ‘’Cu ochii-n 3,14’’ sunt formate din mai
multe cuvinte din textele incluse în rubrică ce sunt amestecate după metoda dadaistă.
Construcţiile ce rezultă în urma amestecului sunt absurde, ilogice şi contrarii care nu fac
altceva decât să amuze cititorul şi să îi stârnescă curiozitatea de a citi textele. De
exemplu, titlurile din numărul ales, sunt:
,, UNEORI, CÎND PLOUĂ,
TOȚI EUROPENII MAI CU CAP
ÎNTÎLNESC TOATE MOLUȘTELE 
EXPLICATIVE’’

,, SPRE COMPARAȚIE, UNII GĂSESC

CĂ IUBIREA DE APROAPE
AR TREBUI SĂ FIE MAI USCATĂ
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

CA SĂ ȚINĂ PASUL
CU O PARTE DIN EROARE’’

,, ÎNTRE TIMP,
FORMA VREA SĂ SALVEZE VORBA’’

2. Aparatul paratextual cuprinde informaţii referitoare la sursa articolului

(aparut in Dilema Veche, nr. 763), data transmiterii mesajului (4-10 octombrie), cât şi
despre iniţialele autorilor (S.G, M.M, C.Ş).
3. Canalul de transmitere a acestui articol este internetul. Fiind un discurs
jurnalistic, realiyat pe bază de ironie, emiţătorii sunt numeroşi, iniţialele lor găsindu-se la
sfârşitul fiecărui text cuprins în discurs (S.G, M.M., C.Ş), iar receptorul este publicul
larg, având un grad ridicat de receptivitate, întrucât autorii utilizează ironia pentru a
semnala unele probleme din societate.
4. Acest articol are ca temă umorul şi ironia, ce sunt folosite ca modalitate
de critică asupra problemelor existente în societate, precum şi la gafele din mass-media
sau din discursurile politice care trec neobservate(ex: V. Dăncilă e de neoprit. A spus la
Bruxelles că, la mitingul din 10 august, jandarmerița a fost bătută de protestanți.
Desigur, a vrut să spună protestatari. . ).
5. Criteriul de coeziune şi coerenţă
Deşi este un articol format din mai multe texte, acesta prezintă coerenţă
şi coeziune internă, întrucât articolul este împărţit în trei părţi, iar titlurile acestora sunt
formate din mai multe cuvinte din textele incluse în rubrică ce sunt amestecate după
netoda dadaistă. De asemenea, fiecare mini text este realizat în stil ironic, începând cu
mesajul oficial şi comentându-l într-un stil subtil pentru a evidenţia greşelile produse.
6. Criteriul de intenţionalitate şi acceptabilitate
Misiunea emiţătorului este de a informa şi a trage semnale de alarmă în
legătură cu gafele produse de conducători politici, dar şi de colegi de-ai lor. Se încearcă
prin ironie să se evidenţeze aceste probleme. În ceea ce priveşte criteriul de
acceptabilitate, nu se poate şti cu exactitate în ce măsura textul este acceptat de
recepor (publicul larg), dar se poate presupune că va fi acceptat de un număr mare de
cititori, întrucât sunt tratate subiecte de actualitate într-un mod ironic.
7. Intertextualitatea
În ceea pe priveşte intertextualitatea, textul conţine numeroase
elemente, întrucât acesta este bazat pe anunţuri preluate şi comentate. Găsim gafe ale
oamenilor politici („Nu mai exist io, o oră nu mai sînt, stingem lumina“ – dintr-o
declarație recentă a dlui Dragnea., Potrivit observatorilor de la The Washington
Post, de la preluarea funcţiei, președintele american a făcut peste 5000 de declaraţii
false sau care au indus în eroare. Știți vreun comic mai bun decît Trump?  ), şi trimiteri
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

la evenimentele recente ( În aşteptarea boicotării referendumului, pe reţelele sociale

lumea a început să facă liste cu adevăratele şi foarte evidentele priorităţi ale ţării…).
8. Relevanţă
Textul poate fi relevant întrucât critică printr-un stil ironic atât clasa
politică, cât şi clasa socială, semnalând gafele produse, într-un mod în care se doreşte
conştientizarea gravităţii acestora.
9. Cadrul temporal al textului face referire la perioada actuală, la întâmplările de
actualiatate produse în societate ( Dan Bittman a primit 11.000 de euro de la Primăria
Sectorului 5 să prezinte o sindrofie publică. Spre comparaţie, cam asta e suma cu care
este plătit un cercetător premiat cu Nobel ca să susţină o conferinţă.).
Textul este marcat dee subiectivitate, întrucât autorii prezintă propriile opinii în
legătură cu situaţia dată. Acest lucru se demonstrează prin folosirea verbelor şi
pronumelor la porsoana I (Am înțeles,  M-am tot întrebat, nici nu știu cum să privesc
asta, găsesc că afirmația e ).
Pentru a crea o relaţie mai apropiată de cititor, emiţătorul foloseşte uneori
întrebări retorice la finalul enunţului, cu scopul de a-i fi descifrată semnificaţia. Aceste
enunţuri interogative sunt specifice discursului jurnalistic.
În ceea ce priveşte sursele de inspiraţie ale autorilor rubricii ,,Cu ochii-n 3,14’’,
acestea sunt formate din întâmplările personale şi cele care sunt relatate de către o altă
persoană, din incoerenţele altor publicaţii din mass-media, şi din zona politicii naţionale
şi internaţionale.
Textul este un discurs jurnalistic prin stilul jurnalistic, aici fiind prezent un stil
individual, întrucât emiţătorul ia informaţia şi o transpune într-un mod ironic cititorilor.
Ca şi funcţie dominantă, avem în text funcţia referenţială şi expresivă.
Deşi tot textul este bazat pe ironie, emiţătorul nu foloseşte termeni greoi,
termeni pe care cititorii săi să nu îi poată înţelege. Emiţătorul îşi asamblează textul,
combinând stilul politic cu cel ştiinţific şi beletristic.
De asemenea, textul este unul jurnalistic prin folosirea enunţurilor interogative, a
parafrazării, a structurilor de contrast.(  V. Dăncilă e de neoprit. A spus la Bruxelles că,
la mitingul din 10 august, jandarmerița a fost bătută de protestanți. Desigur, a vrut să
spună protestatari. Totuși, găsesc că afirmația e gravă, protestanții trebuie să se simtă
lezați și, din solidaritate, ca ortodox, protestez,)( Fasole! Fasole uscată roşie, cu bobul
mai mic, mai ieftină decît cea albă din Polonia sau Ungaria. Mare grijă să nu se
amestece cu cafeaua. ).
Textele nu duc lipsă de ironie şi nici de umor. Astfel, pentru a putea analiza
fiecare text, trebuie să distingem fiecare formă de ironie utilizată în enunţuri.
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Umorul a fost mult timp considerat o categorie estetică a Artei, dar o dată cu
studiile întreprinse de Sigmund Freud asupra mecanismelor de apărare ale psihicului
uman, acesta a fost denumit „mecanismul de apărare cu cel mai înalt rang dintre toate’’.
Umorul este utilizat pentru a prezenta o experienţă urâtă, traumatizantă doar în
aspectele sale plăcute. Tot Freud spunea despre umor că ,,evită consumul de
sentimente’’ , ,,surâde printre lacrimi’’ şi ,,se naşte din înnăbuşirea unei emoţii’’.
Umorul într-un discurs se realizează în timpul care se scurge de la începutul
enunţării vorbitorului până la finalul receptării ei de către ascultător.
Ironia este studiată încă din antichitatea greacă, când Socrate o descria ca fiind
arta de a disimula ceea ce se doreşte ,,a fi văzut’’, de fapt, de către celălalt.
După Tom McArthur în The Oxford Companion to the English Language123
există cinci tipuri de ironie: a) ironia socratică care adoptă o atitudine de aroganță sau
de inocență pentru a câștiga un argument; b) ironia dramatică sau tragică este legată
de percepțiile profunde ale audienței despre un destin viitor, care se află în contrast cu
lipsa oricărei cunoștințe despre această soartă viitoare; c) ironia lingvistică sau ironia
clasică realizată cu ajutorul dublului înțeles pe care îl poate avea un mesaj, astfel că
sensului direct îi este atașat un altul contrar, sarcastic, batjocoritor; d) ironia situațională
este introdusă într-un text pentru a face trimitere la implicații mult mai profunde, atunci
cînd audiența știe ceva ce personajele nu cunosc, este întîlnită în piese de teatru,
desene animate, filme etc.; e) ironia romantică apare în sitația în care între scriitori și
cititori se realizează un accord tacit prin care aceștia ajung să împărtășească aceeași
viziune asupra textului.
De asemenea, ironia se poate manifesta şi prin aitifrază, subestimare, prin citare,
prin simplă conotaţie sau naivitate simulată.
În textul ales avem parte de mai multe tipuri de ironie. Fiind texte ce fac referire
la mai multe categorii, le vom impăţii în: categorii/,,pastille’’ sociale, categorii/,,pastile’’
mediatice, categorii/,,pastile’’ politice.
Primul text din rubrica ,,Cu ochii-n 3,14’’ :  ,,Uneori imobiliarele întâlnesc
matrimonialele. Pe un site (imobilare.ro), un anunț: „Ofer spre închiriere o cameră în
apartament unui bărbat drăguț în jur de 40 de ani, cu studii superioare“. ( S. G.)’’, face
parte din categoria socială. Aici, ‘’pastilele’’ fac referire la situaţii din viaţa cotidiană pe
care autorul le consideră deviante de la normele de bun-gust şi normalitate.
În exemplul dat, autorul pleacă de la un fapt concret, un anunţ de închiriere. Însă,
autorul subliniază faptul că anunţul era ‘’2-1’’, întrucât se dorea închirierea unei camere
în apartament doar ‘’unui bărbat drăguţ în jur de 40 de ani, cu studii superioare’’.
Următorul text face parte, de asemenea, din aceeaşi categorie, a ‘’pastilelor’’
sociale.  „Să ai grijă de apa bucureștenilor înseamnă să te depășești în fiecare zi“ –
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

anunţă ApaNova într-un material publicitar. Şi nu e reclamă mincinoasă! În fiecare zi,

cînd plouă, sînt total depăşiţi de starea canalizărilor. Aici autorul foloseşte o exclamaţie:
,, Şi nu e reclamă mincinoasă!’’, urmărind să sublinieze cu umor că ‘’reclamă
mincinoasă’’ nu există, întrucât ‘’ApaNova’’ este considerate o firmă serioasă, ci
doar: ,,În fiecare zi, cînd plouă, sînt total depăşiţi de starea canalizărilor.’’
Un alt subiect tratat în rubrica ,,Cu ochii-n 3,14’’ a fost reprezentat de ,,un studiu
recent realizat de Harvard’’. Aici, autorul se distanţeză, reprezentând în stil indirect, cu
ironie, datele prezente în studiu: ,,Un studiu recent realizat de Harvard sugerează că
toţi europenii se trag din belgieni: mai precis, de pe teritoriul Belgiei în timpul erei
glaciare.’’
Apoi, avem un text construit prin ironie prin subestimare. Locutorul se situeaz ă pe
aceeaşi poziţie cu actantul şi adresează o întrebare retorică cititorului:  ,,Păi, atunci
cum să fim în stare să avem grijă de capre, porci și de alte animale mai vertebrate?’’
Scopul autorului este să atragă atenţia asupra gafelor care se fac în societate, asupra
neatenţiei. Folosirea ghilimelelor: ’’nu știm să „creștem“ moluște’’ , subliniază tocmai
această neatenţie, întrucât autorul doreşte să arate că nici măcar ‘’moluşte’’ nu suntem
în stare să creştem, moluştele fiind animale nevertebrate ce nu necesită practic atâta
grijă.
’’Patilele’’ mediatice nu lipsesc nici ele din publicaţie.
Avem, ca şi exemplu, textul: ,,Într-un videoclip intitulat „Picătura de gramatică“,
televiziunea de metrou Blitz TV arată că forma pișcină este incorectă, varianta corectă
a cuvîntului fiind piscină. Presupun că explicația se adresează, în primul rînd, celor care
obișnuiesc să urineze în piscine. (D. S.)’’. Autorul rubricii ,,Cu ochii-n 3,14’’ acordă o
atenţie specială limbajului utilizat de mass-media, precum şi gafelor. Ironia pe seama
cuvântului ,,piscină’’, subliniindu-se aici forma corectă a cuvântului, este realizată cu
scopul atragerii atenţiei asupra cunoştinţelor slabe ale poporului în legătură cu limba
naţională. Dacă poporul nu cunoaşte cuvintele simple, de bază, în forma lor corectă,
atunci de ce să ne mai mirăm de oamenii ajunşi la conducere?! Astfel, ajungem la
următorul exemplu, unde domnul Dragnea declară: „Nu mai exist io, o oră nu mai sînt,
stingem lumina“. Apare aici comicul de limbaj, atât în declaraţia oficială a domnului
Dragnea, cât şi în cuvintele folosite de autor:  ,,Din asta înțeleg că omul susține Ora
Pămîntului, are o conștiință ecologică, poate chiar vrea să salveze planeta și noi îi stăm
în cale.’’. Acest exemplu face parte din categoria ,,pastilelor’’ politice.
Astfel, avem de-a face cu ironia pe tot parcursul rubricii ,,Cu ochii-n 3,14’’.
Consider că autorii au ales acestă abordare, pe de-o parte pentru a atrage cititorii, iar
pe de altă parte pentru a pune un semn de exclamare la ceea ce se întâmplă în
societate, la cum gafele din mass-media sau din discursurile politice trec neobservate.
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Discursul jurnalistic este prezentat de cei de la ,,Dilema Veche’’ prin prisma gafelor, a
greşelilor de limbă şi a lipsei profesionalismului. De fiecare data se încearcă corectarea
erorilor şi se atrage atenţia asupra problemelor pe care acestea pot să le cauzeze în
viitor.
 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE DREPT ŞI ȘTIINŢE ADMINISTRATIVE

Bibliografie:
Discurs jurnalistic-suport curs
https://dilemaveche.ro/sectiune/la-singular-si-la-plural/articol/cu-ochii-n-314-432?
fbclid=IwAR08T222g5PSNUVxLlX2VopzeNKnawHcNxBlEo3RdxlwQJcHC3XHs48sSN
w
https://ro.wikipedia.org/wiki/Umor