MODUL 3.

Aspecte transversale în abordarea şi

implementarea curriculumului naţional
Pachet 3.1. Consiliere şi dezvoltare personală. Rolul cadrului
didactic în construirea și dezvoltarea unor medii de învățare
incluzive
Autori:
Călineci Marcela Claudia Țibu Speranța
Oancea Ana Maria Goia Delia

A. Profilul de formare al absolventului (competențele cheie) din perspectiva

disciplinei CONSILIERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ la gimnaziu

Disciplina Consiliere şi dezvoltare personală (CDP) contribuie semnificativ la starea de bine și la

consolidarea încrederii în sine a elevilor, ca persoane unice și valoroase, care își cunosc
potențialul individual, interacționează armonios cu ceilalți, învață cu eficacitate și iau decizii
școlare, personale, de carieră și stil de viață sănătos (Programa școlară pentru disciplina
Consiliere și dezvoltare personală, 2017) .

În cadrul acestei discipline, elevii și profesorii care susțin activitățile dedicate sunt în puternică
legătură cu ei înșiși și cu ceea ce se întâmplă în jur. Învățarea autentică conectează trecutul,
prezentul și viitorul, propriile experiențe, trăiri, emoții, comportamente și atitudini din viața de zi
cu zi, din familie, de la școală sau din comunitate. Aspirația pentru devenirea unei persoane
responsabile, pozitive, sănătoase și echilibrate se realizează printr-un angajament pe care elevii
sunt invitați să și-l asume. O disciplină altfel deoarece experiențele sunt trăite în mod direct,
experimentate deschis, analizate și reflectate cu onestitate. Răspunsurile la provocările din cadrul
lecțiilor ajută elevii să exerseze din perspective creative cine sunt, ce traseu de învățare și
evoluție în carieră aleg, cum fac schimbări, câtă flexibilitate manifestă, cum să învețe mai bine,
mai repede și mai eficient, cum să fie sănătoși și fericiți. Disciplina este specializată în

1
incursiunea în propria lume, a creșterii personale, prin faptul că oferă posibilități inedite pentru
descoperirea talentelor, calităților, abilităților, atitudinilor, intereselor, cât și pentru împlinirea
visurilor. Este cadrul care activează pregătirea pentru viață prin dezvoltarea de comportamente și
atitudini autonome și nu prin achiziționarea de cunoștințe. Este un câștig atât pentru elevi, cât și
pentru profesori, deoarece ajută înțelegerea de sine și a celor din jur.

Recomandările cuprinse în Rezoluţiile Consiliului Europei (2004, 2008) subliniază rolul

consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei în învăţare, pentru deciziile
cotidiene ale individului și facilitarea accesului la activități de consiliere pentru toţi cetăţenii, pe
tot parcursul vieții. Necesitatea includerii CDP în curriculum școlar este evidențiată și de
direcțiile specificate de Rețeua European Lifelong Guidance Policy Network (2007-2015) cu
privire la importanța dezvoltării timpurii a competențelor de management al carierei (Career
Management Skills), cât și de strategiile naționale și europene din domeniul sănătății și mediului,
cum ar fi Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 care susține promovarea aspectelor socio-
emoționale în cadrul activităților curriculare sau Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
(2015).

COMPETENTE CHEIE vizate în abordarea disciplinei, din profilul de formare al elevului de

gimnaziu:
- competența de a învăța să înveți, prin aprecierea calităţilor personale în vederea
autocunoaşterii și alegerii carierei;
- spiritul de inițiativă și antreprenoriatul;
- competențele sociale şi civice, prin manifestarea disponibilităţii pentru participare civică
şi pentru valorizarea diversităţii.

Profilul de formare al elevului din perspectiva disciplinei CDP vizează cinci dimensiuni ale
dezvoltării personalității elevului:
1. competențe de autocunoaștere
2. competențe socio-emoționale
3. competențe de management al învățării
4. competențe de management al carierei
5. competențe pentru adoptarea unui stil de viață sănătos.

In activitățile la clasă dedicate construirii profilului de formare și dezvoltării competențelor

elevilor, se vor avea în vedere utilizarea unor contexte de învățare tradiționale, dar și noi,
moderne, utilizând TIC în învățare și implicând contextele de exersare a competenței digitale.

2
Astfel, sunt recomandate :
- colaborarea, comunicarea deschisă, interacțiunea, jocul;
- exprimarea identității elevului, sub toate aspectele sale: personale, culturale,
sociale-celebrând diversitatea umană;
- formarea deprinderii de a reflecta, a trece prin filtrul interior şi a integra autentic
în sistemul personal informații privind natura umană, dezvoltarea și construirea
ființei, la intersecția mediilor fizic, psihic, social-cultural si tehnologic;
- documentarea utilizând mijloacele TIC, utilizarea resurselor electronice
disponibile (CD-uri educaționale, resurse online pentru identificarea, analiza și
argumentarea unor situații de viață cu rol de facilitare a reflecției personale)

SA REFLECTĂM!

Din perspectiva celor 8 competențe cheie, abordarea didactică în cadrul disciplinei Consiliere și
dezvoltare personală la gimnaziueste necesar să răspundă la următoarele întrebări:
1. comunicarea într-o limbă maternă: În ce măsură CDP sprijină formarea la elevi a abilității
de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și
scrisă?
2. comunicarea într-o limbă străină: În ce măsură CDP utilizează abilitățile de mediere (adică
rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea interculturală?
c. competența matematică, științifică și tehnologică: În ce măsură CDP oferă elevului o
înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele și tehnologia pentru a
răspunde nevoilor umane percepute?
d. competența digitală: În ce măsură CDP contribuie la utilizarea cu încredere și în mod critic a
tehnologiei informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare?
e. învăța să înveți: În ce măsură CDP facilitează abilitatea de gestionare eficientă a propriei
învățări, fie individual, fie în grupuri?
f. competențe sociale și civice: În ce măsură CDP contribuie la formarea abilității elevului de a
participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod
activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate?

3
g. spirit de inițiativă și antreprenoriat: În ce măsură CDP formează abilitatea de a pune ideile
în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și
gestiona proiecte?
h. sensibilizare și exprimare culturală: În ce măsură CDP dezvoltă abilitatea de a aprecia
importanța exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii,
precum muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului?

Câteva răspunsuri la întrebările de mai sus se găsesc în tabelul următor:

Competență cheie Descriptori conform Profilului de
formare al absolventului de
învățământ gimnazial, relevanți
pentru/care pot fi dezvoltați prin
intermediul CDP
(contribuție majoră; parțială;
tangențială a CDP la dezvoltarea
acestora)
Comunicare în limba − Căutarea, colectarea,
maternă procesarea de informaţii și
receptarea de opinii, idei,
sentimente într-o
varietate de mesaje ascultate/
texte citite (tangențial);
− Exprimarea unor informaţii,
opinii, idei, sentimente, în
mesaje orale sau scrise, prin
adaptarea la situaţia de
comunicare (parțial);
− Participarea la interacţiuni
verbale în diverse contexte
şcolare şi extraşcolare, în cadrul mea de succes poate fi scrisă
unui dialog proactiv (parțial)
Competențe − Rezolvarea de probleme în
matematice (A) situaţii concrete, utilizând
şi competențe algoritmi și instrumente
Repere metodologice
Eseuri, colaje, pliante,
scrierea de scrisori, fise de
portofoliu, mesaje creative.
Ex. 1: Prezentarea propriei
persoane „Eu, într-un tablou
prin desen, pictură, colaj”,
„Eu, în mediul online”,
„Scrisoare către mine”;
Ex. 2: compuneri creative
despre realizările și
performanțele personale:
„Povestea mea de succes în
20 de rânduri”, „Povestea
pe un bob de orez”.
Dezbateri, argumentări de tip
pro-contra, realizarea de
planuri de acțiune.

4
de bază în ştiințe specifice matematicii (A)
şi tehnologii (B) (tangențial);
− Proiectarea şi derularea unui
demers investigativ pentru a
proba o ipoteză de lucru (B)
(parțial);
− Proiectarea și realizarea unor
produse utile pentru activităţile
curente (B) (parțial);
− Manifestarea interesului
pentru o viaţă sănătoasă şi
pentru păstrarea unui mediu
curat (B) (major);
− Aplicarea unor reguli simple de
menţinere a unei vieţi sănătoase
și a unui mediu curat (B)
(parțial)
Competența digitală − Utilizarea unor dispozitive şi
aplicaţii digitale pentru
căutarea și selecţia unor
resurseinformaţionale și
educaţionale digitale
relevante pentru învăţare
(major);
− Dezvoltarea unor conţinuturi
digitale multi-media, în
contextul unor activităţi de
Ex. 1: Exerciții de corelare a
disciplinelor școlare cu
profesii pentru care este
necesară studierea acestora:
„La ce ne folosește studiul
istoriei/ matematicii/ muzicii
etc.?”, „Dacă aș fi
șofer/asistentămedicală/
inginer etc. ce ar trebui să
știu/să știu să fac/să învăț la
școală?” și introducerea
rezultatelor în portofoliul
personal de învățare;
Ex. 2: Propunerea unui plan
de acțiune pentru dezvoltarea
stilului de viaţă în raport cu
mediul de viaţă:
comportamente sănătoase,
obiceiuri zilnice, situaţii de
criză, violența în școală/
familie/ comunitate.
Utilizarea TIC în activități.
Teme pentru portofoliu, care
presupun documentarea pe
internet.
Ex. 1: Prezentarea
rezultatelor proiectelor în
echipă: „Internetul, beneficii
și riscuri”, „Cum am intrat în
contact cu Internetul”,
„Internetul, educația și viața
5
 învăţare (parțial);
− Respectarea normelor și
regulilor privind dezvoltarea și
utilizarea de conţinut virtual
(drepturi de proprietate
intelectuală, respectarea
privatităţii, siguranţă pe
internet) (parțial)
A învăța să înveți − Formularea de obiective şi
planuri simple de învăţare în
realizarea unor sarcini de
lucru (major);
− Gestionarea timpului alocat
învăţării şi monitorizarea
progresului în realizarea unei
sarcini de lucru (major);
− Aprecierea calităţilor
personale în vederea
autocunoaşterii, a orientării
şcolare şi profesionale
(major).
de familie”, „Programul unei
zile online și offline”,
„Siguranța pe Internet”,
“Jocuri video, aplicații online
și timpul alocat”, ” Rețele de
socializare în viața mea”;
Ex. 2: Vizionarea unor
secvenţe de film/discutarea
unor studii de caz pentru
identificarea strategiilor de
comunicare eficientă în medii
reale şi virtuale.
Reflectarea asupra motivației
și eficacității strategiilor
pentru progres în învățare,
prin dezbateri, activități de
grup, jocuri de rol, exerciții,
experimentare.
Ex. 1: Analiza unor
experiențe de învățare din
viața elevilor (reușite sau
nereușite) și identificarea
factorilor care au
sprijinit/frânat învățarea,
precum și a contextelor în
care greșeala a făcut parte
din procesul de învățare prin
conversație în perechi,
discuții de grup, studii de
caz, colaje, album
foto, povestiri, filme
familiare elevilor, liste de
6

Competențe sociale și − Operarea cu valori și norme de
civice conduită relevante pentru viaţa
personală şi pentruinteracţiunea
cu ceilalţi (parțial);
− Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
în contexte şcolare şi
extraşcolare, prin exercitarea
unor
drepturi şi asumarea de
responsabilităţi (parțial);
− Manifestarea disponibilităţii
pentru participare civică în
condiţiile respectării regulilor
grupului şi
valorizării diversităţii (etno-
culturale, lingvistice,
religioase etc.) (major)
Spirit de inițiativă și − Manifestarea interesului
antreprenoriat pentru identificarea unor
factori personali sau de
context care
facilitează/blochează
învățarea;
Ex. 2: Selecția și adăugarea
în portofoliul personal de
învățare a dovezilor privind
autoevaluarea
progreselor în învățare:
feedback din partea colegilor,
profesorilor, părinților; fișe
de evaluare
și autoevaluare, reflecții
personale.
Activități de grup, joc de rol,
dialog explorarea de povești/
filme, exerciții.
Ex. 1: Realizarea unui poster
de tipul „Copacul
recunoștinței” pentru a pune
în valoare acele
calități/comportamente care
au fost identificate la ceilalți
ca fiind surse de
învățare/inspirație;
Ex. 2: Jocuri de rol/simulări
pentru aplicarea tehnicilor
simple de comunicare şi
negociere a conflictelor: „Ce
ai face tu?”
Proiecte de grup, vizite,
completarea de chestionare,
7
 soluţii noi în rezolvarea unor
sarcini de învăţare de rutină
şi/sau provocatoare (major);
− Manifestarea iniţiativei în
rezolvarea unor probleme ale
grupurilor din care face parte
şi înexplorarea unor
probleme ale comunităţii
locale (major);
− Aprecierea calităţilor
personale în vederea
autocunoaşterii, a orientării
şcolare şi profesionale
(major);
− Identificarea unor
parcursuri şcolare şi
profesionale adecvate
propriilor interese (major)
Sensibilizare și − Realizarea de lucrări creative
participarea la evenimente tip
Zilele Carierei, documentare
asupra ocupațiilor, reflectare
asupra relației dintre școală și
lumea profesională, jocuri de
rol, simulări.
Ex. 1: Realizarea unui proiect
intitulat „Vizite în companii”,
prin parcurgerea pașilor:
identificarea
companiilor/firmelor din
zonă, efectuarea vizitei,
colectarea informațiilor
legate de conținut,
responsabilități, condiții de
lucru,
instrumente/echipamente de
lucru, calități personale
necesare și contraindicații în
anumite ocupații, prezentarea
experiențelor în cadrul unei
expoziții organizate de elevi
și introducerea rezultatelor în
portofoliul personal de
învățare;
Ex. 2: Realizarea unor
activități de tip „Biblioteca
vie” pentru a discuta în
grupuri mici despre cerințele
unor ocupații și nivelul de
educație necesar pentru
exercitarea acestora.
Realizarea de produse
8
exprimare culturală folosind diverse medii, inclusiv
digitale, în contexte școlare și
extra-școlare (parțial);
− Participarea la proiecte şi
evenimente culturale organizate
în contexte formale sau
nonformale (parțial).
creative ale elevilor,
expoziții, utilizarea lucrărilor
artistice ca suport pentru
reflecție personală.
Ex. 1: Exerciții de
identificare a emoțiilor
utilizând suporturi diverse-
imagini, fotografii, povești,
piese deteatru, secvențe de
film;

Ex. 2: Organizarea unor

expoziții de postere, colaje cu
fotografii, materiale din
activitățile școlare și
extrașcolare preferate de
elevi: „Ce îmi place să fac la
școală”, „Ce îmi place să fac
în timpul liber” și
introducerea rezultatelor în
portofoliul personal de
învățare.

Teme de discuție în grup sau teme de reflecție personală

- Tabelul de mai sus vă propune o selecție a descriptorilor regăsiți în Profilul de formare al
absolventului de învățământ gimnazial, care pot fi dezvoltați prin abordări specifice în cadrul
CDP. Considerați că CDP poate contribui/aborda mai mulți, mai puțini sau alți descriptori?
Argumentați și oferiți exemple concrete (a se vedea descriptorii din Profilul absolventului de
gimnaziu, disponibili la: http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-
al-absolventului_final.pdf)
- Ce alte abordări metodologice ați putea propune?Ce abordări vedeți posibile pentru un
demers didactic consonant cu structurarea profilului de formare CDP, la nivelul gimnaziului?

9
B. O lectură conştientă şi sistematică a noii programe şcolare CDP

Noile programe școlare elaborate în perioada 2013-2017propun un demers inovativ, centrat pe

dezvoltarea de competențe la elevi. Din perspectiva CDP, oferta programei școlare vizează atât
dezvoltarea cognitivă, cât cea noncognitivă a elevilor. În general, competențele noncognitive
sunt rar sau tangenţial abordate la alte discipline şi se referă la acele competențe care nu pot fi
măsurate prin teste de inteligență sau de performanță (Țibu et al., 2018), dar pot fi dezvoltate
prin învăţarea socio-emoţională (socio emotional learning— SEL, care presupune integrarea
gândurilor, stărilor afective și comportamentului pentru a atinge obiective importante în viață
(Elias et al., 1997; Payton et al., 2000). Astfel, competențele propuse în cadrul programei școlare
de CDP se referă la cunoștințele, abilitățile și atitudinile de care au nevoie elevii atât pentru a
avea succes școlar, cât și pentru a-și planifica traseul educațional și cariera și a se dezvolta socio-
emoțional. Selecția competențelor incluse în cadrul programei școlare CDP a fost realizată pe
baza unor modele aplicate în state care și-au fundamentat demersul pe studii asupra
competențelor noncognitive care și-au dovedit impactul asupra achizițiilor elevilor și
performanței lor școlare. Un astfel de exemplu îl reprezintă Standardele americane pentru
succesul elevilor (ASCA, 2014) fundamentate pe rezultatele unor studii care arată că
informațiile, conținutul academic și abilitățile cognitive sunt doar o parte a succesului elevilor,
acesta fiind rezultatul unei constelații complexe de factori, printre care și cei noncognitivi/ socio-
emoționali. Astfel, ora de Consiliere și dezvoltare personală este spațiul în care elevii
experimentează, analizează și aplică diferite modalități de conectare cu sine și cu ceilalți și
reflectează la propria persoană și la ce pot învăța din activitățile în care s-au implicat. Astfel
achizițiile dobândesc consistență, se structurează și pot fi transferate în viața cotidiană, dincolo
de cadrul strict al unei discipline școlare.

Programa este structurată astfel:

- competențe generale care vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al
învățământului gimnazial;
- competențe specifice, derivate din cele generale, care se formează pe parcursul unui an
şcolar;
- un set coerent de sugestii de activităţi de învăţare care să conducă la dobândirea de către
elevi a competențelor specifice. Activitățile de învățare sunt diverse, creative si
organizează activitatea didactică pentru atingerea competențelor specifice, valorificând
experiența elevului;

10
 - sugestii metodologice care explicitează modelul învățării la ora de CDP, urmând ciclul
învățării experiențiale, cât și modelul învățării sociale.

B.1 Ce aflăm citind programa şcolară?

- Elementul central al programei este dat de competență.

- Demersul didactic trebuie să vizeze dezvoltarea competențelor specifice la nivelul fiecărui an
de studiu.
- Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le
propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers
didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării
contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate
nevoilor elevilor.
- Competențele specifice sunt în progresie de la un an de studiu la altul.
- Competențele specifice definesc profilul dorit al elevului pentru respectivul an şcolar.
- Conținuturile propuse construiesc contexte marcate de cultura contemporană. Adecvarea
conținuturilor și competențelor la tabloul socio-economic si tehnologic actual este o
necesitate a educației eficiente pentru viață.
- Activitățile de învățare îmbină acțiuni individuale cu cele de grup și cu cele în perechi. De
asemenea, activitatea frontală alternează cu activitățile individuale sau în grupuri mici. Acest
joc al organizării interacțiunilor cu elevul este destinat consolidării competențelor de
relaționale, atât de importante individului contemporan.
- Există o corelare între competențele specifice – exemplele de activități de învățare –
domeniile de conținut și sugestiile metodologice.
- Este de așteptat ca abordarea la clasă a programei de către cadrul didactic să fie una activ-
participativă, motivațională, deschisă, creativă și cooperantă, punând accentul pe exprimarea
liberă și reflexivă a elevului, pe dezvoltarea capacității sale de argumentare.

Lucru în echipă
● Ce valori și atitudini ale cadrului didactic susțin aplicarea optimă la clasă a CDP?
● Care este profilul profesorului care propune activități de predare – învățare- evaluare în
cadrul CDP? Listați sub forma unui brainstorming cunoștințe, abilități și atitudini
(competențe) necesare profesorului care susține orele de CDP. Realizați un poster cu
portretul acestui profesor.
● Alegeți din programa CDP o anumită secvență (competenţă specifică –activități –abordare
metodologică). Identificați abilități, atitudini și valori pe care este de dorit să le aibă

11
 profesorul pentru a dezvolta respectiva competenţă, dar şi pentru a face ora atractivă, plăcută
pentru elevi și pentru a forma cu adevărat competențele prevăzute în programa școlară.

B.2 Ce semnificație au enunțurile competențelor specifice? La ce se referă? La ce folosesc?

Cum devin achiziții transferabile?

Vom exemplifica prin intermediul câtorva competențe specifice.

a. Competența 1.1.- clasa a V-a- Identificarea resurselor personale şi a oportunităților de

dezvoltare specifice vârstei

Elevul reflectează la propria persoană şi se prezintă grupului, într-un mod cât mai original,
autentic (prezentare personală: „Eu, într-un tablou prin desen, pictură, colaj”, „Eu, în mediul
online”, „Scrisoare către mine” - elaborarea unor proiecte individuale, în perechi sau în echipă,
desene, colaje, album foto,: „Eu la școală”, „Eu acasă”, „Eu și prietenii mei”, „Eu și clasa mea”,
„Pagina mea de socializare”, „Jurnalul vieții mele”- cf. Programei școlare CDP clasele V-VIII,
2017).

Această competență permite explorarea personală, antrenând încă de la clasa a V-a capacitatea de
autoanaliză şi auto-reflecție, mai ales că elevii de la clasele V-VIII parcurg în ritmuri diferite
etapa pubertății, în care transformările fiziologice și psihologice duc la schimbări majore ale
personalității. Competența contribuie la facilitarea efortului continuu al elevului preadolescent de
a se cunoaște pe sine, a se optimiza- elemente ce stau la baza întregului angrenaj psihologic
uman.
Competența se rafinează la nivelul de vârstă superior, pe măsură ce capacitatea de auto-analiza și
auto-reflecție a copilului se dezvoltă.

b. Competența 1.1. – clasa a VI-a - Explorarea direcțiilor de dezvoltare a caracteristicilor

personale

Elevul observălegături între momente trecute, prezente și viitoare, explorează raportul act-
consecință, analizează direcții posibile de acțiune și dezvoltare, în acord cu identificarea unor
alternative de viață.

12
 Această competență este foarte importantă pentru conturarea ideii de planificare la nivel
personal, bazată pe analiza și dezvoltarea resurselor individuale, în acord cu valorile prețuite,
cu modele de viață, cu aspirațiile personale. Antrenarea ei îl sprijină pe elev să dezvolte
competențe ulterioare legate de stilul de viață personală, de alegeri și carieră.

Temă de discuție la nivelul grupului:

- Dat fiind specificul cadrului didactic ce aplică la clasa disciplina CDP (cadre didactice de
orice disciplină), identificați dificultăți posibile în formarea competențelor elevilor. Cum?
De ce? Cum putem preveni?
- Alegeţi o competență din programa şcolară V-VIII și identificaţi și alte exemple de activități
prin care se structurează competența respectivă, în afara celor deja precizate.

B.3 Clișee didactice sau practici ineficiente

Dificultatea în abordarea la clasa a materiei CDP există și a fost exprimată în discuțiile cu

cadrele didactice, ca urmare a inspecțiilor școlare, prin dialogul cu profesorii diriginţi.
O dificultate recunoscută în aplicarea CDP este insuficienta formare inițială a cadrelor didactice.

Practici stereoptipe / defectuoase/ nerecomandate

1. Abordarea la clasă în mod mecanic și obligatoriu a tuturor activităților propuse în

manualele școlare. Aici se ridică două probleme: 1. Manualul școlar este doar un
instrument ce ajută profesorul, nu este reperul de proiectare și de abordare. Este doar
o resursă, nefiind exclusivă. 2. Mai mult decât la orice disciplină, elevul nu poate fi
obligat să se prezinte, să vorbească despre sine, să se auto-dezvăluie, să prezinte
celorlalți aspecte personale despre propria viață, dacă nu dorește să facă acest lucru
sau dacă nu e pregătit să o facă.

Cum depășim clișeul? Citim cu atenție programa și adaptăm sugestiile la specificul

colectivului de elevi, având grijă ca formarea competențelor să nu interfereze cu
îndemnarea abuzivă a copilului să vorbească despre sine. ATENŢIE! Doar programa
școlară este obligatorie și constituie reperul central al planificării!

2. Nerespectarea planificării, în sensul neabordării tuturor temelor din programă.

Deseori, profesorii diriginți reclamă multitudinea de probleme organizatorice ale

13
 clasei/colectivului de elevi ce se cer a fi reglate la ora de dirigenție/dezvoltare
personală.

Cum depășim clișeul? Planificareaeste un instrument ce ajută profesorul diriginte să

își stabilească un întreg parcurs al dezvoltării competenţelor. Ea trebuie să
fieflexibilă, să se plieze pe nevoile grupului de elevi. Exemplu: în clasă a izbucnit un
conflict ce implică agresiune fizică și verbală între mai mulți elevi. Cadrul didactic
are ca reper în planificare dezvoltarea unei competenţe din domeniul competenţelor
de management al carierei. Este mult mai util pentru viața colectivului să se abordeze
la acea oră de CDP competenţe din domeniul socio-emoţional ce pot oferi mai multe
prilejuri de exprimare pentru copiii cu dificultăți de comunicare, sprijinind, astfel, în
mod real elevii să găsească soluții la dificultățile lor de viață.

Temă de reflecție în grup

- Ce alte clișee didactice există în abordarea CDP la clasă?
- Cum pot fi ele depășite?

C. Proiectarea didactică dincolo de formalism

Pentru a transfera curriculumul oficial în învățare efectivă la nivelul unui grup concret de elevi
este necesară o proiectare didactică atentă care să găsească acele contexte potrivite, prin care
competenţele listate în programe să devină reale în cazul fiecărui copil.

C.1. Despre proiectarea didactică în câteva cuvinte:

- Noul curriculum nu poate fi aplicat în absenţa proiectării. Este nevoie de proiectare

didactică pentru a avea o anticipare a activității profesorului,pentru programarea resurselor
necesare și ordonarea parcursului didactic, respectiv alocarea de timp secvențelor de
dezvoltare a competenţelor. Planificarea va fi realizata în acord cu specificul clasei de elevi,
acordând resursele necesare de timpastfel încât să sprijine cât mai eficient formarea
competențelor elevilor.

- Proiectarea trebuie privită ca necesitate şi nu ca o coerciţie. Proiectarea trebuie văzută ca

un instrument-suport. Ea necesita adaptări, schimbări, de la clasa la clasa, nu poate fi copiată

14
 de la un cadru didactic la altul, pentru a fi implementată identic la clase diferite sau de către
persoane diferite.

- Proiectarea se realizează prin efortul de gândire al fiecăruia – este un act personalizat.

Pulsul clasei este necesar să fie surprins în resursele proiectării didactice (activitățile cu
impact, materialele necesare/potrivite colectivului cu care se lucrează, adaptarea resursei
timp).

- Contează esenţa proiectării (“gândirea” actului didactic) nu formatul ei (rubricatura).

Nu există o rubricație ideală pentru realizarea planificării la CDP. Este necesar, însă, un
demers adaptat.

- Proiectarea se realizează pe baza cerinţelor programei nu după manual (care rămâne cea
mai importantă resursă a demersului, totuşi doar o resursă). În proiectare se va utiliza
întotdeauna programa şcolară!

- Proiectarea este un proces care trebuie privit cu flexibilitate din perspectiva eficienţei şi
a feed-back-ului. Reacția clasei trebuie să primeze, atât în abordarea activităților, cât și în
planificarea materiei, la CDP poate mai mult decât la orice altă disciplină. Comunicarea
optimă cadru-didactic elevi va face ca profesorul să identifice cele mai potrivite situații
pentru a dezvolta anumite competenţe, chiar dacă acestea nu au fost planificate în acel
moment în documentul scris inițial la începutul anului şcolar. Important este, la ora de CDP,
ca elevii să găsească răspunsuri la întrebările lor și să fie creat un cadru care să permită
abordareaelementelor legate de dezvoltarea lor personală. Evident, toate competenţele din
programa vor fi dezvoltatepe parcursul anului școlar, atitudinea flexibilă față de
reorganizarea activităților după faza planificării lor inițiale, fiind, însă, recomandată, în
beneficiul elevilor.

C.2. Exemple de proiectare

Temă de reflecție în grup

15
În ce fel abordarea inovativă centrată pe dezvoltare de competențe ale elevilor influențează
proiectarea didactică?
- Identificați și alte posibile modalități de structurare a unităților de învățare, pornind de la
competențele din programa școlară. Ce ați proiecta altfel? Cum?

C.3 Sfaturi practice pentru proiectarea unităţii de învăţare

- Evitați un demers formal de proiectare, aveți în vedere specificul clasei de elevi şi felul în
care anticipați că vor răspunde aceștia la sarcinile de lucru propuse.
- Pe baza cunoașterii prealabile a elevilor, estimați numărul de ore potrivit pentru fiecare
unitate de învăţare.
- Realizaţi o corelaţie pe orizontală: competenţă – activitate – resursă/resursele adecvate
fiecărei activităţi.
- Completaţi rubrica Resurse cu acele materiale care vă sunt necesare în desfășurarea
activității (pentru a le lua cu dvs. atunci când mergeţi la oră!), dar şi cu resursele de timp
necesare.
- Pentru rubrica de evaluare – completaţi modalitatea de evaluare doar pentru ceea ce
estimaţi că veţi evalua în mod real (de exemplu, dacă o activitate reprezintă tema pentru
completarea portofoliului:fișa de lucru/proiect/eveniment educațional sau o sarcină de
lucru în clasă, atunci marcaţi această menţiune în ultima rubrică a tabelului).
- La finalul unităţii arătaţi pe scurt ceea ce intenţionaţi să faceți pentru a evalua progresul
elevilor la CDP.
- Nu uitați să adăugați în planificare, evenimente educaționale cu implicarea părinților
/profesorilor /comunităţii (expoziții, Seara părinţilor, vizite la companii etc.)
-
Elaborați (la alegere) o schiță de activitate la disciplina DP (competențe, titlu, obiective, scenariu,
strategii/metode/tehnici, timp, resurse, analiză/evaluare) sau proiectul unei unități de învățare la
DP care să promoveze strategii educaționale interactive și să respecte principiile de abordare a
acestei discipline.

D. Abordări metodologice - în şi dincolo de programa şcolară

Temă de reflecție! Profesorul are ”metodă” sau metode?

16
Prin disciplina CDP, elevii au oportunitatea de a se dezvolta dacă: se exprimă puncte de vedere
personale, se conectează la opiniile celorlalți, trăiesc ceea ce afirmă că sunt, înțeleg propriile
temeri și emoții, explorează situații noi, apreciază diversitatea și flexibilitatea, manifestă
curiozitate, identifică soluții, construiesc planuri de viitor.

În vederea dezvoltării competențelor socio-emoționale, centrale pentru disciplina CDP, se

recomandă adoptarea următorului ciclu al învățării:

1. Explorare/ experimentare concretă (trăiesc, simt, exersez, testez, analizez, experimentez o

secvență de învățare și reflectez asupra acestei experiențe);

2. Comunicare și observare (comunic cu ceilalți despre această experiență, relatez propria mea
perspectivă și ascult perspectivele celorlalți);

3. Reflecție (Ce anume din tot ce am experimentat este important pentru mine? Ce iau cu mine
din această experiență? Ce îmi propun să fac pentru a aplica ce am învățat?).

Pentru a favoriza parcurgerea de către elevi a acestui ciclu, profesorul îndeplinește rolul de
facilitator al învățării, nu de furnizor de cunoștințe.

Exemple de metode concrete pe care le poate folosi profesorul pentru a facilita dezvoltarea
personală a elevilor sunt:

- Strategii didactice inspirate din modele ale învățării experiențiale, precum: exercițiul,
jocul de rol și simularea, studiul de caz, proiectul, investigația, metode art-creative;
- Strategii didactice inspirate din modele ale învățării sociale și comunicaționale, cum ar
fi: interviul, povestirea, explicația, demonstrația, conversația în perechi/grup, cercul de
discuții, forumul/dezbaterea/teatru forum, cafeneaua publică;
- Strategii didactice inspirate din modele ale învățării reflexive, de exemplu: formularea de
întrebări privind experiențele de învățare la diferite discipline, problematizarea, realizarea
unui plan personal de educație și carieră, portofoliul personal de învățare, evaluare art-
creativă. O descriere mai detaliată a acestor metode se găsește în programa școlară, la
capitolul “Sugestii metodologice”.

În derularea cu succes a activităților de la orele de CDP, este necesar ca profesorul să aibă

anumite abilități și atitudini, în relația cu elevii: să fie bine pregătit pentru a aborda tematica din
programa de Consiliere și dezvoltare personală, să aibă încredere în el și în ceilalți, să propună
activități de învățare adecvate și adaptate nevoilor clasei, să comunice eficient (ascultare activă,

17
feedback pozitiv), să gestioneze posibilele situații de criză, să ia decizii optime, să manifeste
inițiativă și creativitate, să învețe permanent și să fie conectat la resurse actuale. Inițierea și
menținerea unui bun management al clasei la ora de CDP este una dintre cele mai dificile sarcini
atât pentru tinerii profesori, cât și pentru cei experimentați, în contextul în care aceștia nu
beneficiază de o pregătire profesională specifică (dezvoltare personală).

Când facem referire ce trebuie să facă profesorul la ora de CDP, este nevoie să considerăm
următoarele aspecte, ca elemente de bază în succesul activităților propuse: atitudinea, metodele,
strategiile de lucru folosite, atmosfera creată, răspunsul direct la nevoile elevilor, trăirea
experienţelor personale, relaţia dintre profesor şi elevi, subiectele propuse, pregătirea domeniilor
de conținut. Prima și cea mai importantă “metodă” este atitudinea față de propria persoană care
va fi observată şi “predată” şi elevilor! A nu te cunoaşte pe tine este echivalent cu incapacitatea de
a crea situaţii prin care să-i provoci pe ceilalți la situații de explorare personală.

Relația cu clasa evidențiază un anumit profil al profesorului, caracterizat prin (Salomia, 2003):

• deschiderea sa către experienţe noi;

• cunoaşterea de sine (să fie conştient de propriile scopuri, de propria motivaţie,
de emoțiile, problemele, calităţile şi limitele sale);
• dorinţa de a-i ajuta pe alţii (este mai mult decât disponibilitate, este interesul
conştient şi responsabil, grija faţă de celălalt);
• capacitatea de a fi prezent emoţional, de a empatiza astfel încât copiii să fie
stimulaţi să se dezvăluie;
• creativitatea şi simţul umorului sunt note de flexibilitate a personalităţii
profesorului

Toate acestea se constituie în invitaţia pentru autocunoaştere şi dezvoltare personală a celor

doresc să realizeze ora de consiliere. Accentul cade pe modul în care elevii extrapolează
strategiile exersate interactiv și reflectiv la situațiile reale din viața cotidiană.

INVITAȚIE ÎN ON-LINE
Participați la discuții de grup pe platforma online a proiectului, la secțiunea Forum. Teme de dezbatere:
- Ce rol are disciplina DP în formarea viitorului adult? Viziunea, misiunea disciplinei.

18
- Care considerați că sunt metodele/ tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline? Experiențe din
practica personală.

E. Evaluarea nivelului de performanță al competențelor specifice

Este important să se aibă în vedere:

− Evaluarea progresului elevului, în special pe baza portofoliului de activități. La

disciplina CDP, elevul va întocmi câte o fișă de portofoliu (un produs al muncii sale) la
fiecare activitate abordată la clasă.
− Toate lucrările(fișe/colaje/desene etc.) vor constitui portofoliul de învăţare al elevului la
CDP - pe baza căruia cadrul didactic poate evalua progresul, iar elevul se poate
autoevalua.
− La finalul semestrului/ al anului școlar, cadrul didactic va prezenta părinților concluziile
sale cu privire la achiziția de comportamente, abilități și cunoștinţe ale elevului, stadiul
formării competențelor sale la CDP, pe baza acestui portofoliu.
− Evaluarea prin proiecte este o modalitate utilă de identificare a implicării elevului în
sarcină, interesul său față de activitatea propusă, abilitatea de lucru în echipă, relaționarea
adecvată pentru îndeplinirea scopului etc., fiind recomandată ca metodă de apreciere a
progresului elevului la CDP.
− Cadrul didactic va completa o fișă simplă cu observații, pentru fiecare elev în parte, ce va
fi discutată cu părintele, în cadrul întălnirilor individuale.

E.1. Exemplu de activitate de evaluare/reflecție)- clasa a V-a

Fișa de autoevaluare/ reflecție finală

• Ce crezi tu despre tine: fizic, emoțional, social?

− Fizic sunt:………………………………..

19
 − Emoțiile mele:………………………………………

− În relațiile cu ceilalți sunt:……………………..

• Ce apreciezi cel mai mult la tine?

• Completează și explică:

Pentru mine, școala este……………………………………………………

Îmi place să mă implic în activități precum………………………….

• Notează un comportament de menținere a sănătății pe care îl practici și de care ești mândru!

• Scrie 3 meserii/profesii care crezi că ți se potrivesc și calitățile necesare practicării

lor:……………

● Dacă ar fi să alegi dintre toate profesiile cunoscute pe cea care poate îmbunătăți rapid calitatea
vieții în lume, ce ai alege?

● Simbolul care mă caracterizează este:……………………………………………

● Ce ai învățat despre tine pe parcursul acestui an școlar la disciplina CDP? Dar despre ceilalți?

_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

E.2. Exemple de grile de evaluare

Fișa de feedback privind progresul elevului

Numele elevului:
Perioada evaluată: an școlar/semestru
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală
20
 • Cum s-a implicat elevul în sarcinile de lucru1:……………………………………………………..

• Cum a prezentat elevul rezultatele învăţării:………………………………………………………

• Gradul de realizare a portofoliului individual:……………………………………………………..

• Măsura îmbunătățirii atitudinilor elevului față de sine, școală și carieră;…………………………

• Măsura formării competențelor specifice precizate în programă………………………………….

● Recomandări pentru elev _________________________________________________

● Recomandări pentru părinți________________________________________________

Profesor diriginte, Data completării:

21
F. Dincolo de trunchiul comun: programa de opţional

Interesul elevilor pentru activități specifice domeniului Consiliere și dezvoltare personală și, de
asemenea, opțiunea părinților pentru implementarea unor programe de opțional pe aceasta zonă,
au făcut ca oferta de curriculum la decizia școlii (CDS) pentru CDP să crească de la an la an.

În proiectarea unei programe de CDS eficiente este necesar să se țină cont de aspectele
particulare ale elevilor, respectiv de nevoile lor specifice, fie că este vorba de clasa a Va, a VIa, a
VII a sau a VIII a, unde Planul cadru de învățământ prevede posibilitatea alocării unor ore (0-2)
pentru implementarea la clasă a cursurilor opționale CDS (Anexa 2 la OMENCS 3590 din
5.04.2016).

Curriculumul propus ca disciplină opționala la CDP - este necesar să se fundamenteze pe o

prealabilă, serioasă și documentată analiză de nevoia spațiului socio-educațional, pentru a veni în
întâmpinarea nevoilor comunității, ale școlii, ale elevilor și, mai ales, pentru a aduce în mod real
un plus competențelor de adaptare la viață și societate alecopiilor.

F.1. Tipuri de opțional - la disciplina CDS:

Opţionalul la nivelul disciplinei:

- respectă modelul de proiectare curriculară utilizat în programele școlare de trunchi
comun;
- urmărește fie aprofundarea unor aspecte prevăzute în programele școlare de trunchi
comun, fie extinderea prin includerea altor capitole ale unei discipline care nu sunt
incluse ca atare în programa școlară de trunchi comun, fie vizează o disciplină care nu
este prevăzută ca atare în planul-cadru sau care nu apare la o anumită clasă/ciclu
curricular;
- caracteristici ale programei școlare de opțional- noi competențe, noi activități și noi
conţinuturi, altele decât cele din programa de trunchi comun a disciplinei.

Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare:

22
 - presupune dezvoltarea unor competențe care aparțin a cel puţin două discipline din arii
curriculare diferite; în acest caz, informaţiile cu care elevii vor opera au un caracter
complex şi, ca atare, permit dobândirea de achiziţii cognitive de tipul generalizării, al
transferului etc.
- caracteristici ale programei școlare de opțional -noi competențe de referinţă şi noi
conţinuturi complexe (noutatea este definită faţă de programele disciplinelor de trunchi
comun implicate în integrare).

Structura cursului opțional CDS la Consiliere și dezvoltare

personală

Instituția:
Denumirea opționalului:
Tipul:
Denumirea opționalului:
Clasa:
Durata:
Număr de ore pe săptămână
Autorul:
Abilitarea pentru susținerea cursului:

Nota de prezentare
• Va avea ½-1 pag.
• De ce se propune curriculumul opțional, căror nevoi și interese ale copiilor răspunde
acesta..
• Ce își propune opționalul să dezvolte la copii...
• Ce beneficii la nivel personal/școlar au copiii ca urmare a parcurgerii acestui opțional..
• Sugestii metodologice: tipuri de metode de învățare, nu descrierea metodelor
• Metode de evaluare: tipuri de probe ce definesc opționalul propus, nu descrierea probelor
• Materiale auxiliare recomandate

23
Competențele generale – vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al studierii respectivei
discipline.
• Competențe generale ale disciplinei CDP
1. Adoptarea atitudinilor pozitive faţă de sine şi a unui stil de viaţă sănătos și echilibrat
2. Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare
3. Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare
4. Luarea deciziilor legate de continuarea studiilor şi carieră prin valorificarea informațiilor
despre sine, educație și ocupații
In elaborarea opționalelor integrate, competențele generale sunt construite de cadrul didactic,
plecând de la temele centrale ale opționalului, acele idei-forță, inițiale, de la care pornește
demersul pedagogic.

Competențe specifice și exemple de activități de învățare, specifice opționalului propus

• Acestea vor fi formulate de către cadrul didactic pornind de la competențele generale, în
acord cu nevoile identificate la elevi, pentru care se dezvoltă și se implementează
opționalul. Vor avea un caracter mai specific, orientat spre obținerea performanței vizate.
• Competenţa este corect formulată dacă defineşte un rezultat aşteptat al instruirii
care poate fi performat şi verificat.
• Competențele vizează: cunoștințe, abilități și atitudini.

cunoștinte

COMPETENȚĂ

abilități atitudini

Verbele evaluabile, utilizate pentru formularea corectă a competențelor (exemple):

Cunoastere Comprehensiune Aplicare Analiză Sinteză Evaluare
Definirea Descrierea Aplicarea Testarea Crearea Aprecierea
Numirea Identificarea Demonstrarea Dezbaterea Integrarea Măsurarea
Listarea Explicarea Interpretarea Diferențierea Formularea Reviziuirea
Relatarea Raportarea la Planificarea Compararea Organizarea Ierarhizarea

24
Conţinuturile
Contribuie la realizarea competențelor specifice. Pot fi organizate din perspectiva
domeniilor tematice ale disciplinei CDP din TC, sau, în cazul opționalului la nivelul mai multor
arii, fiind conținuturi noi, rezultate din corelarea domeniului tematic al disciplinei CDP cu
domeniile altor discipline.
• Domenii de conținut specifice disciplinei CDP
1. Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos
2. Dezvoltare emoţională şi socială
3. Managementul învăţării
4. Managementul carierei.

Sugestii metodologice
Cuprind informații despre strategiile didactice recomandate:

• Modalitățile de evaluare: proiecte, portofolii, fișe de auto/inter-evaluare, fișe de auto-

reflecție, fișe de feed-back/ autoevaluarea, evaluarea în perechi etc.
• Materiale auxiliare ce pot fi folosite ca suport de curs al opţionalului: Pot fi recomandate
ghiduri, materiale educative recunoscute sau poate fi elaborat un suport de curs propriu
opționalului propus, cuprinzând descrierea detaliată a activităților de învățare/evaluare. In
acest caz, el va fi atașat propunerii de optional.

Bibliografia
Se va menționa suportul bibliografic utilizat (autor, titlu, editura), pentru resursele utilizate în
implementarea la clasă a disciplinei cât și în elaborarea suportului de curs, ce însoțește
propunerea de CDS.

Respectarea elementelor de calitate în elaborarea programei de opțional

În redactarea programei de CDS la disciplina CDP, se va avea în vedere:
• respectarea particularităților de vârstă ale copiilor;
• concordanța propunerii cu etosul unității școlare, cu interesele copiilor, cu nevoile lor;
• argumentul propunerii va surprinde oportunitatea opționalului dar și realismul său în
raport cu resursele disponibile;
• corelarea competențelor cu activitățile de învățare;
• corelarea competențelor cu unitățile de conținut

25
EXEMPLE DE SECȚIUNI DIN STRUCTURA UNOR CDS-URI LA CONSILIERE ȘI
DEZVOLTARE PERSONALĂ

Titlul opționalului: PREGĂTIŢI PENTRU VIAŢĂ. EDUCAŢIE PENTRU VIAŢĂ ŞI

COMUNITATE
Clasele a V-a – a VIII-a

Sursa:http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2018progr/GIMN/Pregatiti%20pentru%20vi
ata_Clasele%20V-VIII_opt.pdf

Tipul opționalului: integrat, la nivelul ariilor curriculare Om și societate și Consiliere și

Dezvoltare personală ( în acord cu prevederile OMEN nr. 3590/2016 privind aprobarea
planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial)

Competenţele generale
1. Manifestarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de mediul fizic şi social;
2. Aplicarea adecvată a unor norme de relaţionare dezirabile în contexte de viaţă variate;
3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva specificului vârstei
pubertăţii şi a adolescenţei;

Exemple de competențe generale din care au fost derivate competențele specifice, clasa a Va
Competente generale Competentespecifice
1. Manifestarea unor atitudini pozitive 1.1. Identificarea unor schimbări corporale şi
faţă de sine şi faţă de mediul fizic şi emoţionale care încep la debutul pubertăţii
social 1.2. Analizarea rolului relaţiilor pozitive cu ceilalţi, în
diferite contexte (familie, grup de prieteni,
comunitate locală)

26
Exemple de competențe specifice și activități de învățare ale opționalului,clasa a V-a
Competente specifice
1.1. Identificarea unor schimbări
corporale şi emoţionale care încep la
debutul pubertăţii
Activități de învățare
- Exerciţii de autocaracterizare a propriei
imagini fizice pe baza unor fotografii din
diferite etape de viaţă („Prin ce schimbări ai
trecut?”)
- Lecturarea şi discutarea în grup a unor texte
literare (poezii, proză) despre tranziţia de la
copilărie la pubertate şi adolescenţă
- Discuţii în grup pe tema: „Prin ce schimbări
corporale trec fetele/băieţii?” „Cum se simt
datorită acestora?”
- Exerciţii de identificare şi analiză a
intereselor şi preferinţelor personale care sunt
diferite şi/sau comune cu ale altora, pe baza
lucrului în echipe (fată-fată, băiat-fată) (ex. ce
jocuri/filme îmi plac, ce activităţi preferate
am, ce obiceiuri zilnice am etc.)

Conţinuturile învăţării
- organizate pe domenii şi reprezintă achiziţii de bază, mijloace informaţionale prin care se
urmăreşte formarea competenţelor la elevi.

Elementele de conţinut ale CDS-ului, au fost dezvoltate pe două domenii de conţinut:

• Eu şi ceilalţi – familia, prietenii, comunitatea;
• Schimbările din viaţa personală, gestionarea unor aspecte specifice pubertăţii şi
adolescenţei.

Exemplificăm conținuturi abordate în cadrul opționalului, la clasa a V-a:

Clasa a Va
Domeniul de conținut Continuturi -
Schimbările din viaţa personală. • Imaginea de sine. Schimbări corporale şi
Gestionarea unor aspecte specifice psihologice ce anunţă debutul pubertăţii.
pubertăţii şi adolescenţei Ritmuri personale ale dezvoltării
• Dezvoltarea psiho-sexuală a fetelor şi a

27
 băieţilor; manifestări specifice în termeni de
prietenie şi în viaţa cotidiană
• Relaţia dintre sport, mişcare fizică, nutriţie
şi sănătate – aspecte specifice la debutul
pubertăţii. Abordări sănătoase şi
nesănătoase în privinţa dietei, a îngrijirii
personale şi a modei. Imitaţia, presiunea
grupului de prieteni. Evitarea
comportamentelor de risc
• Gestionarea eficientă a timpului personal;
moduri adecvate de petrecere a timpului
liber.

Temă de reflecție
- Ce alte opționale ar fi utile în cadrul ariei curriculare CDP? Dar opționale integrate?
Lucru în echipă
- În echipe, dicutați despre nevoi specifice ale elevilor, identificate în școlile/la clasele la care
lucrați, pe baza cărora s-ar putea elabora un opțional pentru CDP. Pe baza nevoilor identificate,
discutați și decideți asupra titlului și competenețelor generale ale opționalului. Stabiliți durata
acestuia și competențele specifice care vor fi dezvoltate la elevi. Pentru una dintre acestea,
elaborați activități de învățare.

G. Rolul cadrului didactic în construirea și dezvoltarea unor medii de învățare

incluzive (subcapitol realizat de Maria Balaban, Elisaveta Veronica Jiroveanu,
Diana Aprodu)

G.1. Incluziune, integrare, C.E.S., educația pentru cerințe speciale

Școala este o instituție a comunității care trebuie să ofere servicii educaționale oricărui
copil/tânăr, indiferent de originea, natura sau particularitățile lui bio–psiho-socioculturale.
Termenii de integrare școlară și educație integrată care au apărut ca o reacție la formele de
segregare în educație au fost înlocuiți treptat cu educație incluzivă care pune accent pe
diversitatea umană și pe respectul față de semenii diferiți din jurul nostru.

28
Conceptul de incluziune s-a folosit inițial ca alternativă la integrare, dar s-a constatat că dincolo
de copiii cu dizabilități, care erau o prioritate în integrare, mai sunt și alte categorii de copii cu
cerințe speciale în plan educațional (copii cu dificultăți de învățare, tulburări emoționale,
comportamentale, copii proveniți din medii socio-economice, culturale și etnice defavorizate ,
copii sub protecția instituțiilor, etc.) pentru care sunt necesare intervenții și abordări specializate,
inclusiv servicii de sprijin în școală pentru o evoluție pozitivă a lor în plan educativ.
Incluziunea încurajează școala să-și schimbe rolul său de școală „obișnuită”, în context
educațional incluziunea presupune dezvoltarea de relații interpersonale deschise, pozitive între
elevi, flexibilizarea programelor școlare, diversitatea strategiilor educaționale și asigurarea
serviciilor de intervenție și suport pentru elevii cu cerințe speciale, promovarea egalității în
drepturi și responsabilități pentru toți elevii, asigurarea accesului în mod egal la oportunități de
învățare, parteneriat funcțional între școală și familie, implicarea activă a comunității în
programele și activitățile dezvoltate de școli.

În școala incluzivă au acces toți copiii unei comunități, este o școală deschisă, prietenoasă cu un
curriculum flexibilizat, evaluarea este permanentă și formativă, parteneriatul educațional este un
punct forte.

O școală incluzivă este definită prin respectarea unei liste cu aspecte reprezentative (S.
Stainback, W. Stainback și M.Forest,1998, p. 24) :
- Recunoaște și acceptă diferențele de natură intelectuală, fizică, psihică, socioculturală din
rândul elevilor;
- Asigură o abordare individualizată pentru toți elevii;
- Concepe strategii didactice în acord cu cerințele oricărui elev;
- Oferă servicii specializate, în funcție de cerințele educaționale ale fiecărui elev;
- Desfășoară acțiuni permanente pentru identificarea cerințelor speciale, stabilind
prioritățile pentru fiecare elev;
- Promovează cooperarea și parteneriatul în școală, schimbul de experiență, lucrul în echipă
și relațiile pozitive profesori - elevi – părinți

Educația incluzivă pentru cadrele didactice este centrată pe dezvoltarea competențelor

participanților:
• de a deveni agenți ai educației incluzive
• de a crea un mediu de învățare pentru toți elevii
• de a contribui la creșterea nivelului de participare al tuturor elevilor la activitățile
didactice

29
Se urmărește formarea atitudinilor pozitive față de elevii cu CES prin conștientizarea
impactului propriilor percepții, convingeri și acțiuni în raport cu aceștia. De asemenea, se
urmărește dezvoltarea abilităților participanților de a crea situații de învățare adaptate
nevoilor individuale ale elevilor care să le faciliteze participarea în activitățile școlare.

C.E.S., ca sintagmă se referă la caracteristici sau particularități prezente în plan educativ la

anumite categorii de persoane, care sunt consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură
intelectuală, senzorială, psihomotrică, fiziologică sau sunt determinate de dificultăți de învățare,
tulburări comportamentale sau apărute ca urmare a unor condiții psihoafective, socioeconomice
sau de altă natură, care influențează dezvoltarea psihointelectuală și emoțională a copilului.

CES „desemnează necesități educaționale complementare obiectivelor generale ale educației

școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și/sau
caracteristice unei deficiențe/ tulburări de învățare, precum și o intervenție specifică, prin
reabilitare/recuperare corespunzătoare” (Vrăjmaș, T., 2001, p. 27).

Educația pentru cerințe speciale facilitează învățarea la persoane care, din diverse motive,
enumerate mai sus, au nevoie de sprijin suplimentar și de un curriculum școlar adaptat pentru a
putea face față exigențelor și condițiilor unui program educațional de tip școlar.

Temă de reflecție:
Termenii: integrare – incluziune - cerințe speciale - educație specială sau dizabilitate -
deficiență - disfuncție – handicap au sensuri diferite. Lucrarea „Educația incluzivă. Ghid
metodologic” Editura Polirom Iași, 2019, autori Alois Gherguț și Luciana Frumos, sprijină
clarificarea acestor noțiuni.

G.2. Școala incluzivă

Experimentarea și reflectarea propriilor atitudini față incluziune constă în ajutorul
oferit participanților să-și înțeleagă propriile atitudini și acțiuni cu privire la educația incluzivă.
Se oferă participanților posibilitatea de a-și analiza propriul limbaj și atitudinea față de
dizabilitate. Atitudinile reprezintă credințele, valorile și experiențele anterioare ale cadrelor
didactice. Succesul incluziunii şcolare eficiente depinde, în primul rând de atitudinea pozitivă a
cadrelor didactice faţă de incluziunea şcolară. Mai specific, cercetările au arătat că atunci când
profesorii au o atitudine pozitivă faţă de incluziunea şcolară, ei devin mai deschişi pentru
adaptarea şi schimbarea modului în care predau, pentru a veni în întâmpinare nevoilor de
învăţare ale elevilor cu dizabilitate.

30
 Atitudinile devin vizibile în acțiune și acestea vor fi discutate în contextul activităților
didactice. Cuvintele creează realităţi, generează acţiuni, formează comportamente, nasc atitudini.
Timp îndelungat, copiii cu CES au fost descriși în termeni negativi care au creat prejudecăți,
etichetări și descrieri incorecte care au condus la marginalizare, nerespectarea drepturilor lor,
excluziune si o barieră foarte puternică de atitudine. Aceasta barieră invizibilă dar incredibil de
puternică este cel mai mare obstacol cu care se confruntă copii cu CES. Modul în care descriem
un elev cu CES reflectă atitudinea noastră față el și așteptările pe care le avem față de acesta
influențează procesul de planificare și de stabilire a obiectivelor educaționale.
Atitudinea elevilor unei clase față de un copil cu CES este adesea o imitație fidelă a atitudinii
cadrului didactic cu privire la acest copil. De exemplu, dacă acesta are tendința să excludă un
copil sau să-i acorde mai puțină atenție, elevii vor proceda adesea la fel. Dacă învățătorul
(profesorul) manifestă înțelegere și o atitudine pozitivă față de elevul cu CES, ceilalți elevi vor
avea și ei tendința să se comporte în același fel.

Mai multe cercetări au studiat atitudinile profesorilor care lucrează cu elevii cu CES în clasele
obișnuite și au ajuns la concluzia că unii profesorii dezvoltă atitudini restrictive față de acesti
elevi, atitudini care pot afecta negativ procesul de dezvoltare a cunoștințelor, abilităților și
personalității lor.

Printre cele mai frecvente atitudini restrictive ale profesorilor față de copiii cu CES se numără:

• Lipsa încrederii în posibilitățile copiilor cu CES de a progresa. Expectanța la eșec a

profesorilor conduce pe elevi la eșec si invers. Această atitudine se traduce în neglijarea
acestor copii şi în lipsa de preocupare sau implicare în obţinerea unor rezultate
• Gândirea categorică, orientarea spre diferențe, care constă în accentuarea și concentrarea
activității profesorilor pe diferențele dintre copii cu CES și ceilalți copii, astfel încât
caracteristicile comune sunt neglijate
• Mila sau compasiunea care deteemină reacții restrictive deoarece persoana căreia îi sunt
asociate aceste sentimente nu e tratată şi respectată ca o persoană competentă
• Teama și animozitatea care determină reacţii de evitare sau de atac.

De aceea, conştientizarea şi apoi abandonarea acestor atitudini restrictive poate duce la

ameliorarea relaţiei pedagogice, oferind perspective mai largi pentru un progres vizibil în
învăţare.

31
Reflectați!
- Cine credeți că are responsabilitatea de a aborda nevoile speciale ale copiilor?
- Cât de diferite sunt nevoile educative ale copiilor?
- Care sunt principalele obstacole în calea unei educații incluzive în școala dumneavoastră
sau într-o școală pe care o cunoașteți?

”Copilul care avea doi ochi”

A fost odată o planetă care semăna foarte mult cu Terra. Singura diferență dintre locuitorii săi și
pământeni era aceea că ei aveau doar un ochi. Cu acest ochi puteau să vadă astrele ca și cum ar fi privit
printr-un telescop și microbii ca și cum s-ar fi uitat printr-un telescop.
Într-o zi, pe această planetă, se născu un copil cu un defect fizic foarte ciudat: el avea doi ochi. Părinții săi
au fost foarte triști, l-au dus pe la mai mulți doctori, dar li s-a spus că era un caz incurabil. Cu timpul ei au
reușit să se consoleze și au început să se ocupe foarte mult de copil. Erau din zi în zi mai mulțumiți
deoarece copilul era foarte vesel.
Însă, pe măsură ce copilul creștea, problemele sale erau din ce în ce mai mari. Puțin câte puțin copilul
care avea doi ochi a început să rămână în urmă la învățătură. Profesorii săi îi acordau de fiecare dată mai
multă atenție. Ei aveau nevoie de mai mult timp pentru a-l ajuta.
Acest copil se gândea că nu va fi bun de nimic atunci când va fi mare.
… Până într-o zi când descoperi că vedea ceva ce alții nu puteau să vadă. Părinții săi au rămas uimiți. La
școală, povestirile sale îi încântau pe colegi. Toți voiau să afle cum vedea el lucrurile. Cu timpul, deveni
atât de celebru încât defectul să nu atrăgea atenția nimănui. Sfârși prin a nu-i păsa nici lui însuși. Asta
pentru că, deși erau multe lucruri pe care nu putea să le facă, era departe de a fi o persoană inutilă. Ajunse
unul dintre cei mai admirați locuitori ai planetei sale.

Pentru a găsi ceea ce are nevoie individul în devenirea lui, educaţia în şcoală trebuie să fie flexibilă, să le
ofere tuturor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii şi de a se exprima
conform trăsăturilor individuale de personalitate. O astfel de educaţie o numim educaţie pentru diversitate
şi poate fi făcută într-o şcoală pentru toţi, care nu ţine cont de diferenţele fizice, socio-culturale,
lingvistice, psihologice existente între copii.

APLICAȚIE
Imaginaţi-vă că aveţi în clasă elevi diferiţi, aparţinând unor etnii diferite, cu religii diferite, tradiţii şi
mentalități diferite, datorate educației de acasă, dar şi un elev cu certificat de încadrare în grad de
handicap, cu certificat de orientare școlară, care beneficiază de profesor de sprijin. Completați tabelul de
mai jos, detaliind măsurile pe care le veți iniția pentru a facilita integrarea tuturor elevilor în colectivul
clasei și participarea acestora în mod egal la activități.

32
NR.
ACTIVITATEA ACŢIUNEA
CRT.

1. Organizarea colectivului clasei

2. Planificarea unei activităţi extracurriculare (notaţi o

competenţă şi un obiectiv)

Reflectați!
• Educația – drept al fiecărui copil:
- Copilul se adaptează ritmului și cerințelor scolii;
- Școala se transforma pentru a răspunde nevoilor de învățare si dezvoltare ale copilului;
- Școala trebuie sa fie pt toti copiii şi copiii pot si trebuie sa invete impreuna.

• Principiile incluziunii:
- Principiul drepturilor egale;
- Principiul unicitatii;
- Principiul diversitatii;
- Principiul accesului si participarii

Formați grupe de lucru și stabiliţi o ierarhie a principiilor incluziunii promovate în școală. Propuneţi
acţiuni prin care se demonstrează respectarea acestora în activitatea instructiv – educativă. Analizați
relatia școală incluzivă – societate incluzivă!

Acestea se subsumeaza ideii educației pt toti, ceea ce duce la schimbarea de optică, respectiv cu accent
pe cooperare, parteneriat, invatare sociala și valorizarea relatiilor pozitive, umaniste in educație.

Principii ale educaţiei incluzive:

(Propuse în cadrul educaţiei incluzive, în formulările Asociaţiei Naţionale pentru educaţia cerinţelor
speciale în Marea Britanie – NASEN, 1999):

1. Principiul diversităţii: organizarea sistemului educațional astfel încât sa ia în calcul şi să-şi asume
întreaga diversitate a persoanelor pe care le antrenează;
2. Principiul unicităţii caracteristicilor, intereselor, abilităților, motivației şi nevoilor de învățare;
3. Principiul drepturilor egale la o dezvoltare personală, socială şi intelectuală care să-i desăvârșească
potențialul propriu;
4.Principiul accesului şi participării fiecărui elev conform abilităților şi nivelului de dezvoltare

33
Răspundeți la întrebările chestionarulului de mai jos. Lucrați individual apoi discutați!
1. Care este relevanța educației incluzive pentru situația existentă în școala mea?
2. Cât de mult doresc să angajez şcoala mea pe calea dezvoltării unei culturi incluzive?
3. Ce trebuie să asigur pentru cadrele didactice din școală pentru a le facilita succesul în drumul spre
realizarea educației incluzive?
4. Cum voi putea evalua la nivelul elevilor, impactul schimbărilor din școala mea?
5. De ce sprijin am nevoie din afara comunităţii pentru a mă asigura că educaţia incluzivă nu este doar „o
modă trecătoare”?
Declaraţia de la Salamanca din 1994 introduce un nou cadru conceptual „educaţie/şcoală incluzivă”. In
acest document se stipulează: „Şcolile incluzive trebuie să recunoască şi să răspundă nevoilor diferite ale
elevilor, ţinând cont de existenţa atât a unor stiluri diferite de învaţare cât şi a unor ritmuri diferite şi
asigurând o educaţie de calitate pentru toţi prin intermediul unor curriculum-uri adecvate, a unor măsuri
organizaţionale, strategii de predare, a unui anumit mod de utilizare a resurselor si parteneriatelor cu
comunităţile din care fac parte.” Copiii cu cerinţe educaţionale speciale trebuie să aibă acces în şcolile
obişnuite (şcolile publice), iar aceste şcoli trebuie să-şi adapteze procesul didactic conform unei
pedagogii centrate asupra copilului, capabilă să vină în întâmpinarea nevoilor de cunoaştere ale fiecărui
elev in parte.

Lucrând în grupuri mici, realizați portretul cadrului didactic eficient în şcoala incluzivă; propuneți echipe
de lucru ce pot fi organizate în şcoală.

Analizaţi în grupe de câte 4 cazurile descrise mai jos. Specificaţi posibilele bariere ce pot obstrucţiona
accesul la o educaţie de calitate al acestor copii. Găsiţi împreună soluţii incluzive. Discutati în grup
despre situații similare petrecute în practica educațională.

Cazul 1:
Mihaela are 12 ani şi suferă de afecţiuni psihice moderate. Acum este în clasa a V-a după ce a repetat de
două ori clasa a IV-a. Ea a ajuns în această situaţie de a repeta ultima clasă a ciclului primar pentru că nu
avea cu ce se îmbraca şi, în consecinţă, absenta de la ore. Fata locuieşte numai cu mama şi cei cinci fraţi
ai ei într-o singură încăpere în care nu au lumină.

Cazul 2:
Laura repetă clasa a VI-a. Încă din clasele primarea citea cu dificultate. Copiază ceea ce este scris pe
tablă, fără însă a înţelege ceva. La matematică se descurcă foarte greu. Are un aspect neîngrijit şi uneori
miroase neplăcut. Stă singură în bancă, iar între ea şi restul clasei este încă o bancă liberă. Lipseşte des
de la scoală. Părinţii sunt alcoolici, nu lucrează, traiesc din alocaţia copiilor şi din banii pe care îi câştigă
colectând şi vânzând fier vechi. Locuinţa se compune dintr-o încăpere foarte mică în care locuieşte cu

34
părinţii şi fratele ei.

Cazul 3:
Gabriel are 13 ani şi a fost diagnosticat cu ADHD, formă severă cu elemente de autism. La ore este
frecvent agitat iar uneori este violent cu ceilalți colegi. Gabriel înregistrează progrese minime în
formarea sa deoarece nu se poate concentra la ore.

Reflectați!
„Educatorul nu poate fi decât răspunzător pentru atitudinea faţă de lume, pentru alegerea cuvântului care
zideşte sau care dărâmă, pentru concluziile pe care le afirmă sau le sugerează, pentru măsura logicului şi
afectivului , pentru apelul la cunoaşterea de sine şi de celălalt, pentru valoarea pe care o dă aceluia care i
se adresează. Măsura lui (a educatorului) structurează, dimensionează şi dinamizează. Această misiune nu
şi-o poate asuma doar ştiinţa .(...). Adevărul educatorului nu poate fi alcătuit decât pe o asemenea măsură
în care încape şi dragostea şi poezia şi credinţa şi visul”. (L. Şoitu, 1996, pg. 7, cf. Strategii educaţionale
centrate pe elev, L Şoitu, coord.)

„Să-l laşi să se apropie de tine, sau să te apropii tu de el. Să-i iei în mână sufletul şi să i-l joci, ca pe un
pumn de grâu: are greutate? E bun de sămânţă? Şi să fii, dacă poţi, nu cel care încearcă să mai culeagă
ceva; ci ploaia aceea de toamnă, care nu ştie nimic despre culesuri...” (C. Noica, op. Cit, pg 122, cf.
Strategii educaţionale centrate pe elev, L Şoitu, coord.)

G.3. Particularități ale desfășurării educației incluzive

Crearea oportunităților de învățare pentru toți elevii

Orice copil cu dizabilitate și/sau cu cerințe educaționale speciale orientat, acceptat si integrat
într-o școală va trebui să beneficieze de acele categorii de servicii determinate de natura
cerințelor educaționale speciale pe care le prezintă numite servicii educaționale de sprijin.
Acestea sunt:
- activități de învățare individualizată;
- activități de evaluare și adaptare curriculară;
- activități de intervenție recuperatorie individualizată;
- sevicii pentru părinți;
- servicii pentru personalul didactic;

Adaptarea și integrarea școlară efectivă a copiilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale

speciale presupune :
- schimbări la nivel de școală;
35
 - o atitudine pedagogica pozitivă a cadrelor didactice;
- un management al clasei care să faciliteze forme mai flexibile de instruire și de
organizare a colectivului, cu accent pe activități în comun, pe grupe bazate pe
interacțiune și comunicare între elevi;
- planuri de învățământ și programe școlare individualizate, adaptate la particularitățile
fiecărui copil cu dizabilitate/cerințe speciale;
- adaptare materialelor si mijloacelor didactice;
- intervenție specifică de recuperare in echipă interdisciplinară;

Temă de reflecție
Ce alte contribuții/schimbări/adaptări sunt necesare pentru a avea o educație incluzivă?

G.4. Categorii de elevi cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale și incluziunea

școlară a acestora

Pentru a favoriza participarea și integrarea copiilor cu deficiențe mentale/de înțelect, tulburări

de învățare și dificultăți cognitive este nevoie de aplicarea unor măsuri cu caracter profilactic,
ameliorativ sau de sprijinire/protejare, precum:
- Inițierea și aplicarea, în familie sau grădiniță, a unor măsuri de intervenție timpurie
(terapie specializată);
- Pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor ce prezintă
dificultăți în comunicare și relaționare;
- Copiii cu dificultăți de învățare și adaptare vor putea fi integrați individual sau în grupuri
restrânse în clase, intervenția profesorului de sprijin și frecventarea unor programe
speciale de recuperare și adaptare școlară.

O situație mai specială este generată de adaptarea și integrarea școlară a elevilor cu tulburări
din spectrul autist (TSA). Din punctul de vedere al procesului de învățare, elevul cu tulburări
din spectrul autist nu va reacționa ca ceilalți elevi (nu va căuta să intre în contact sau să ia parte
la activități, așa cum fac majoritatea elevilor), va deveni anxios când nu se respectă rutina; chiar
dacă este dificil de perceput căt de mult înțelege elevul, se recomandă activități de rutină care să
reducă anxietatea, sprijin în comunicare, sarcini care să inducă o anumită rutină și o organizare a
secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate, imaginație și
creativitate pentru a fi în măsură să valorifice rapid, în contexte intstuctiv-educative variate,
elemente sau stimuli, uneori bizari, de care este atras copilul autist.

Dificultățile cu care se pot confrunta elevii cu sindromul Asperger sunt comunicare socială,
interacțiunea socială, imaginație, încrederea în rutină, stângacie. Se recomandă să li se ofere
instrucțiuni clare și precise, pregătiri preliminare pentru schimbări, consecvență în aplicarea
36
regulilor, un program bine stabilit, utilizarea jocurilor de rol pentru dezvoltarea abilităților
sociale și a softurilor destinate acestor elevi.

Adaptarea și integrarea școlară a elevilor cu tulburări cognitive și de învățare prezintă și ea

câteva aspecte specifice care trebuie luate în considerare de educatori. Sintagma „tulburări de
învățare” acoperă o gamă extrem de largă de manifestări. Unii dintre ei vor întâmpina dificultăți
în citire, scriere, calcul, vorbire, dificultăți de ordin emoțional sau comportamental. Se
recomandă evaluarea punctelor tari ale elevilor, precum și a nevoilor lor, cunoașterea modului de
lor de învățare și utilizarea aprecierii rezultatelor obținute de aceștia, colaborarea permanentă cu
ceilalți factori educaționali. Tehnicile asistive sunt necesare în activitatea cu acești copii.

În cazul elevilor cu sindromul Down identificăm o serie de dificultăți în planul operațiilor

gândirii și în modul de aplicare a cunoștințelor în situații noi, se observă o putere de concentrare
scăzută, dificultăți de ordonare, ritm scăzut al achizițiilor școlare, abilitățile motrice reduse,
probleme de comunicare și de limbaj etc. Acești elevi trebuie să beneficieze constant de sarcini
adecvate nivelului de înțeleger si potențialului de efort fizic și psihic, instrucțiunile să fie scurte,
clare, prezentate cu ajutorul unui limba simplu, familiar, să fie încurajați și moticați constant, să
fie antrenați în activități care presupun interacțiunea și colaborarea cu ceilalți colegi, evitarea
atitudinilor de marginalizare, folosirea unui material didactic adecvat și ușor de manipulat.

Dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare îmbracă diverse forme, iar unele dintre ele nu
sunt întotdeauna vizibile imediat. Din acest motiv, elevii cu tulburări de limbaj pot fi înțeleși
greșit. Este important de observat că aproape toate caracteristicile identificate în cazul elevilor cu
tulburări de vorbire se regăsesc și la elevii normali, la care vorbire se dezvoltă fără probleme.
Prin urmare această categorie are nevoie de instrucțiuni clare și trebuie să fie sprijiniți când
folosesc cuvinte - cheie, pentru a identifica informațiile esențiale de care au nevoie, trebuie
avertizați când este necesar să asculte cu atenție sau când mesajul este pentru altcineva, să
beneficieze de timp suficient pentru a asimila experiența unei atenții suținute.

Elevii cu dislexie au dificultăți de învățare specifice în ceea ce privește cititul, scrisul și

ortografia. Când este afectată și capacitatea de a recunoaște și de a folosi numere vorbim de
discalculie. Sunt dificultăți de durată, care nu afecteaza toate abiltățile de învățare. Elevii cu
dislexie pot avea rezultate medii sau peste medie în alte domenii.
Pornind de la aceste aspecte caracteristice, se recomandă încurajarea lor și asigurarea unui număr
cât mai mare de situații care să-i conducă spre reușite la toate materiile, pentru motivare și
ameliorarea stimei de sine, folosirea tehnologiilor informatizate și a unor mijloace care să lle
permită consemnarea a ceea ce știu, a jocurilor de memorare, a fișelor de lucru, colaborarea cu
profesorii de sprijin.

37
Deficienții de vedere au dificultăți în mișcări fizice, unii au dificultăți în dezvoltarea limbajului
verbal, corporal, rezolvarea sarcinilor de lucru necesită un timp mai îndelungat. Școlarizarea lui
într-un mediu incluziv nu presupune exagerări în gesturi de atenție și favorizări ci acceptarea
unor condiții care vin să sprijine participarea și implicarea lui în activități. Ei au nevoie de
încurajări pentru independență, familiarizare cu spațiul fizic, adaptare a sarcinilor de lucru în
funcție de dificultăți, folosirea de materiale asistive, instrucțiuni verbale clare, alocare de timp
suficient pentru sarcinile de învățare.

Deficienții de auz au dificultăți în dezvoltarea limbajului, a gândirii cu consecințe mari în

comunicarea verbală.Se recomandă menținerea contactului vizual, captarea tenției înainte de a
vorbi, folosirea gesturilor și a expresiilor facilae pentru a-i sprijini în înțelegerea mesajului,
așezarea optimă în clasă, încurajarea comunicării și interacțiunii cu colegii, utilizarea mijloacelor
asistive, valorizarea în fața celorlalți copii.

Elevii cu deficiențe fizice prezintă abilități motrice fine și grosiere slab dezvoltate, pot avea
scrisul afectat, sarcinile practice, pot avea probleme de vorbire, cu mobilitatea fizică, o stimă de
sine scăzută. Uneori deficiențele sunt asociate și dificultățile de adaptare sunt accentuate , copilul
spastic are o hipersensibilitate accentuată cu contracții musculare intense la zgomote bruște sau
stimuli neașteptați.
Cel mai important lucru în incluziunea acestor elevi este înțelegerea dizabilității și limitărilor pe
care le impune. Ca strategii de incluziune este foarte important să i se solicite elevului să
comunice când preconizează că are nevoie de ajutor, să i se asigure un spațiu adecvat pentru
poziționare, deplasare atât în timpul activităților cât și pentru acces, să i se acorde timp suficient
în sarcini de lucru, să fie implicat în activități proiectate astfel încât să-l pună în valoare. În
activități extrașcolare să se țină cont de nevoile și dificultățile lui prin luarea de măsuri în
vederea participării, asigurarea deplasării, însoțitori, accesibilitate privind serviciile comunitare.

Elevii cu tulburări emoționale și de comportament sunt deseori întâlniți în școli.

Comportamental ei pot fi afectați prin: vorbitul neîntrebat, întreruperea celorlalți până la un nivel
de comportament distructiv accentuat, hărțuire, agresiune, violență. Accesul și integrarea lor
presupune intervenții psihopedagogice pentru prevenirea și corectarea acestor comportamente.
Se va avea în vedere valorificarea punctelor forte, elementelor pozitive pe care elevii le au,
observațiile făcute trebuie să fie clare exprimate între patru ochi și nu cu o frecvență prea mare,
colaborare în cadrul grupului, sarcini și roluri care-i motivează, îi valorizează și sunt consultați în
opțiuni. Ascultarea activă, comunicarea nonverbală, politețea, corectitudinea, promtitudinea,
autocontrolul, fermitatea, implicarea, aprecierea eforturilor, evitarea confruntărilor și autorității
exagerate sunt elemente care asigură succesul în activitățile cu elevii turbulenți.
Reglementări legislative în acest sens sunt date de Ordinul Nr. 3124/2017 privind aprobarea
Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare;

38
Primii pași către incluziunea școlară a elevilor cu dizabilități și/sau CES vizează proiectarea
activităților didactice ținând cont de cele 5 experiențe de valorizare pe care le prețuiesc toți
elevii, indiferent dacă sunt sau nu cu dizabilitate: accesul, participarea, dezvoltarea relațiilor,
respectarea demnității, posibilitatea de a face alegeri.

G.5. Diferențierea și adaptarea curriculumului școlar

Problematica adaptării conținuturilor educației, în condițiile aplicării incluziunii pentru

copiii cu CES presupune stabilirea de obiective și activități concrete ținându-se cont de vârsta
copiilor, de dificultățile sau tulburările lor, de experiența de viață a familiei, ruta școlară a
elevilor, ambianța din școală, atitudinea și implicarea familiei, politica educațională adoptată la
nivelul școlii, curriculum la decizia școlii, activitățile educative școlare și extrașcolare.
Reușita activităților didactice în școala incluzivă sunt condiționate de următoarele
elemente:diferențierea și adaptarea curriculumului școlar pe baza observațiilor și examinării
cerințelor specifice ale fiecărui copil.

Diferențierea activităților de învățare poate fi abordată:

- prin resurse - prin selectarea materialelor didactice potrivite, utilizarea tehnologiilor
informatizate, materiale demonstrative, sublinieri, ilustrații, etc.;
- prin sarcini - lucrându-se diferit în funcție de abilități și aptitudini; prin sprijin – din
parte profesorului, a colegilor, tehnologie, educatori specializați;
- prin răspuns- chiar dacă se lucrează la o temă comună, rezultatele grupurilor de elevi
vor demonstra diferențe, care explică conceptul de competențe diferențiate, răspuns
diferențiat la activitatea fiecăruia;
„Curriculum diferențiat presupune selectarea și organizarea conținuturilor, a metodelor de
predare – învățare, a metodelor și tehnicilor de evaluare, a standardelor de performanță și a
mediului psihologic de învățare în scopul diferențierii experiențelor de învățare și de adaptare a
procesului instructiv educaliv la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și
cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare ale elevului” (A. Gherguț, L. Frumos,
2019, p. 25)
Curriculum adaptat presupune o adaptare a conținuturilor, metodelor, mijloacelor și tehnicilor
de lucru în activitățile instructiv – educative.
Adaptarea predării se poate realiza:
- prin extensiune (introducere de activități suplimentare- utilizare dactileme Braille,
limbaj mimico-gestual, activități practice, etc,);

39
 - prin selectarea unor conținuturi din curriculum general care să fie accesibile elevilor
cu CES;
- prin accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general prin
activități terapeutice-compesatorii;
- prin utilizarea de metode și procedee didactice, mijloace intuitive pentru înțelegerea
noțiunilor din clasă;
- prin folosirea de metode și procedee de evaluare care să evidențieze performanțele
elevilor nu obligatoriu în plan intelectual, ci mai degrabă în plan acțional-aplicativ.

Profesorul de sprijin este o persoană specializată în activități educative și recuperatorii adresate

copiilor cu CES.
Programul educațional individualizat/personalizat este un document scris, conceput, revizuit
și/sau dezvoltat de o echipă mixtă, formată din părinți și cadre didactice ale școlii, un instrument
care asigură unui elev cu CES accesul al curriculum general, adaptarea, servicii speciale și sprijin
conform nevoilor, astfel încât să participe alături de colegi la programul școlii, depășind
dificultățile generate de dizabilitatea sau condiția sa specială.

Identificați strategiile favorabile de învățare pentru fiecare deficiență prezentată mai sus
(Aplicația 21).
Gândiți-vă la un elev cu dizabilități din clasă, școala unde predați și faceți o descriere/prezentare
a abilităților și/sau a situației sale de viață. Imaginați-vă viitorul acestuia (cum va fi și ce va face
elevul respectiv peste 5 ani), posibilitățile de a-și valorifica potențialul și condițiile educaționale
favorabile.

Schematic, un model de pentru diferențierea instruirii (Tomlinson și Allan, 2000, p. 12) arată
astfel:

40
 Profesorii pot
diferenția

conținutul procesul produsul

…ținând cont de:

nivelul de interesele profilul de

pregătire al elevilor învățare al
elevilor elevilor

…utilizând o serie de strategii precum

gruparea flexibilă a elevilor,
compactarea conținuturilor,
Schema- Diferențierea
stratificarea instuirii
instruirii,
utilizarea sprijinului de învățare etc.

Una din strategiile prin care școala incluzivă vine în întâmpinarea nevoilor copiilor cu CES este
realizarea activităților didactice în parteneriat cu sprijinul specialiștilor în psihopedagogie
specială (co-teaching), două sau mai multe cadre didactice desfășoară în comun activități cu un
grup mixt de copii în același spațiu fizic.

Co-teaching-ul se poate organiza :

41
 - Predare în echipă sau team teaching(se predă același conținut tuturor elevilor de către cei
doi profesori);
- Predare în paralel (aceeași lecție predată la două grupuri diferite cu posibilitate de
diferențiere);
- Predare pe centre (două cadre didactice, două sau mai multe grupuri);
- Predare alternativă (un cadru didactic predă unui grup mai mare, iar celălalt unui grup
mai mic);
- Predare - asistare (un cadru didactic predă, celălalt acordă sprijin individual);
- Predare- observare (un cadru didactic predă, iar celălalt observă modul în care se
comportă sau învață anumiți elevi)
În sprijinul diferențierii programului educațional pentru elevii cu CES se întocmește o fișă care
poate fi un suport important în incluziune. Un rol important în proiectarea activităților pentru
curriculum adaptat revine profesorului de sprijin și profesorilor psihopedagogi care desfășoară
programe de recuperare și terapie educațională pentru elevii cu CES. (A. Gherguț, 2016, p. 218)

42
 Fișa de diferențiere a programului educațional pentru elevii cu CES
Aria curriculară:
Disciplina:
Tema/lecția:
Clasa:

Învățarea în clasă Învațarea în afara clasei

(activități de recuperare și terapie
educațională)
Curriculum Curriculum Curriculum Curriculum
general adaptat (pentru general adaptat (pentru
elevii CES) elevii CES)
Obiective
referențiale

Obiective
preferențiale
Resure (umane,
materiale,
informative)

Conținuturi

Metode și
procedee de
activitate

Mediul de
învățare

Evaluare
rezultate/produs

43
Pentru urmărirea progresului elevilor cu CES se poate utiliza o fișă pentru observații periodice.
(A. Gherguț, 2016, p. 218), fișă ce permite evidențierea unor aspecte necesare evaluării
progresului copilului în școală, date utile în discuții cu părinții, cu alți specialiști cu care copilul
desfășoară activități de recuperare.

Fișa sintetică de observație zilnică a elevului cu CES

Nume și prenume elev:

Data/perioada:

Comportamentul și activitatea elevului

Disciplina/ Implicarea Relaționarea cu Rezultatele/ Dificultăți/ Alte

elevului în colegii/ observații
activitatea progresele bariere
rezolvarea
sarcinilor profesorul elevului
întâmpinate

de elev

44
Reflectați!

Fabula ”Mielul și lupul” (de Esop)

Intr-o bună zi, lupul a întâlnit un miel care se rătăcise de turma lui și, hotărât să nu se arunce
deodată asupra prăzii, a început să îi explice de ce avea dreptul să îl manance. El a vorbit astfel: "
Băiete, anul trecut m-ai insultat foarte grav". "Chiar așa ?", behăi cu o voce amară mielul. "Dar
eu nici nu eram născut pe-atunci". Îi spuse lupul atunci : "Bine, dar te-ai hrănit de pe pajistea
mea "."N-am facut asta, domnule", replică mielul. "Eu nu am gustat încă din iarbă". Lupul
continuă : "Ai băut apă din fântâna mea” ."Oh, nu, domnule!" exclamă mielul , "Eu nu am pus
apă în gură până acum, pentru că laptele mamei mi-a slujit atât de mâncare, cât și de băutură".
Nemaiavând ce să spună, lupul l-a inhățat pe miel și l-a mancat dintr-o înghițitură, zicând: "Ei
bine, chiar dacă ai găsit răspuns la toate acuzațiile mele, nu am de gând să rămân fără cină".

Analiza celor 5 experiențe de valorizare:

1. accesul
2. participarea/contribuția
3. dezvoltarea relațiilor
4. demnitatea
4. posibilitatea de a alege

Care din aceste aspecte sunt experimentate de către elevii cu CES din clasa dvs.?
Care sunt consecințele neexperimentării lor?
Premisa de bază a educației incluzive este că toți copiii sunt capabili să învețe și, prin urmare, să
participe în procesul de învățare. Este responsabilitatea cadrelor didactice să creeze oportunități
de învățare pentru toți elevii prin adaptarea situațiilor de învățare la cerințele acestora.

G.6. Studiu de caz. Activitate la ora de CDP desfășurată la o clasă în care sunt integrați
elevi cu CES

Prezentarea elevilor:

• Ana nu aude bine și atunci când se află în grup are dificultăți în ascultarea mesajelor.
Este timidă și evită să vorbească din cauza pronunțării greșite a unor cuvinte

45
 • Tibi este diagnosticat cu ADHD. Este impulsiv și nu-l poate urmări prea mult pe
profesor. Are de asemenea dificultăți în memorarea informațiilor.
• Ioana nu vorbește limba română. Sarcinile explicate de către profesor nu sunt
întotdeauna înțelese. Orice informație scrisă nu este foarte accesibilă pentru ea.
• Dan este foarte mândru și independent. El respinge abordarea profesorilor de ”a-l trata ca
pe o fată” și consideră că nu-i este respectată această nevoie de autonomie.

Secventa 1 – Profesorul citește fabula

Profesorul anunță elevii că va citi o fabulă. Dan face remarca (neîntrebat fiind) că sunt prea mari
pentru povești. Profesorul îl ignoră și începe să citească.

În timp ce profesorul citește, elevii ascultă atenți, par fascinați de poveste și cumva sunt afectați
de mesajul acesteia. Ioana pare nedumerită iar Tibi neobișnuit de atent.

Secventa 2 – Întrebări și răspunsuri

După citirea fabulei, profesorul îi solicită pe elevi să facă comentarii pe baza lecturii. Ana a
afirmat ” Lupul nu putea să suporte că mielul era atât de nevinovat.” Alt copil a comentat: ”El
doar a căutat o scuză ca să mănânce mielul.”, un alt copil a adăugat ”El nu a ascultat ce a spus
mielul, el doar a vrut să-l mănânce”.

Profesorul le răspunde prin ”Da” sau ”Bine” și trece de la un copil la altul. În curând în clasă e
liniște. Dan o împinge pe fata de lângă el și profesorul îi face observație. Pe parcursul acestei
secvențe din lecție, Tibi se joacă cu creionul, încercând să-i mențină echilibrul pe un deget. Este
neobservat de profesor. Ana și Ioana par confuze dar sunt liniștite și-l urmăresc pe profesor.

Profesorul încheie această secțiune a lecției după ce toți copii răspund. Fascinația pentru fabulă,
resimțită înainte de elevi, a trecut complet. Profesorul continuă explicațiile.

Discutarea cazului

- Ce s-a întâmplat în aceste secvențe ale activității?

- Descrieți situația din perspectiva profesorului. Ce a înțeles profesorul din această situație
de învățare?
- Descrieți situația din perspectiva Anei, a lui Tibi, a Ioanei si a lui Dan. Ce au înțeles ei
din această situație de învățare?

46
 - Identificați deciziile luate de profesor și găsiți alternative care ar fi putut facilita
participarea celor patru elevi la activitate.

Crearea oportunităților de învățare

A crea oportunități de învățare înseamnă înainte de toate imaginație, cunoștințe și creativitate.

Astfel, orice material resursă și orice situație de viață se poate transforma într-o oportunitate de
învățare, în cadrul activității de la clasă.

Desenați un Mind map sau un Concept map pentru a reprezenta cât mai multe oportunități de
învățare plecând de la fabula ”Mielul și lupul”. Puteti folosi un alt exemplu dacă doriți.
Selectați cel puțin trei oportunități de învățare rezultate din activitatea prezentată sau din
relaționarea profesor-elevi și dezvoltați obiective noi de învățare.

Adaptarea cadrului de învățare

Adaptarea curriculară/ programul personalizat realizat în parteneriat cu profesorul de

sprijin/itinerant urmărește adaptarea învățării elevilor cu CES.

Adaptarea activității la nevoile elevilor

Bazându-vă pe particularitățile celor 4 elevi descriși anterior (Ana, Tibi, Ioana și Dan) și pe cele
5 experiențe de valorizare realizați combinații semnificative de oportunități de învățare.

Identificați situații de învățare pentru cei 4 elevi luând în considerare dimensiunile diferențierii,
oportunitățile de învățare și a obiectivelor stabilite pentru ei.

G.7. Componenta de follow-up presupune aplicarea la clasă a unei activități și completarea

unui jurnal de auto-reflecție după activitatea aplicată la clasă.

Activitatea practică - Pornind de la descrierea elevului cu CES din clasa/școala dvs., de la cele
5 experiențe de valorizare și de la diferitele oportunități de învățare, concepeți o activitate
didactică pe care să o aplicați la clasa în care învață respectivul elev.

Jurnal de auto- reflecție – se va completa după activitatea desfășurată

47
 JURNAL DE AUTO- REFLECȚIE

Numele cadrului didactic:

Data desfășurării activității:
Clasa la care a fost aplicată:
Școala:
Disciplina:
Denumirea activității:
Număr de elevi prezenți la activitate:
Dintre care elevi cu CES:

Scurta descriere a elevului/elevilor cu CES:

1.
2.
3.

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII (1 paragraf: scop, etape, implicarea elevului/elevilor cu dizabilitate etc.)

_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

1. Ce a funcționat?

2. Ce provocări/dificultăți am întâmpinat (ex.: implicarea elevului cu dizabilitate, organizare,

resurse, rezultate ale învățării etc.)?

3. Ce aș face diferit dacă aș aplica din nou activitatea?

4. Poze/ video de la activitate

INVITAȚIE ÎN ON-LINE
Documentați-vă online cu privire la specificul dizabilităților cognitive, emoționale, motrice, deficitului de
atenție, hiperactivității, dificultăților de învățare, comportamentale, relaționare etc. Studiați următoarele
documente necesare integrării copiilor cu CES în școala de masă:

- Ordin Nr. 3124/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare https://edu.ro/ordinul-ministrului-educa%C8%9Biei-na%C8%9Bionale-nr-
134220012017-privind-aprobarea-metodologiei-pentru

48
- Ordin Nr.1985/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în
vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a
copiilor cu CES, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau CES.
- https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-privind-aprobarea-
metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-copiilor-cu-dizabilitati-
in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1

Realizați un document word, PPT sau infografic (schemă) în care să precizați (la alegere), una din
temele de mai jos): Informații succinte despre specificul unei dizabilități (1 pag.) sau Măsuri de sprijin
oferite în școala de masă, pentru integrarea copiilor cu CES (1 pag.)

Elaborați (document word, după modelul dat, 1-2 pag.) un plan de acțiune succint, cu cel puțin 3
activități, pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea integrării în școala de masă a copiilor
cu CES. Aveți în vedere desfășurarea unor activități cu părinții, elevii, cadrele didactice, comunitatea etc.

PLAN DE ACTIVITĂȚI PENTRU REALIZAREA UNUI MEDIU DE ÎNVĂȚARE

INCLUZIV LA NIVELUL ȘCOLII

Nr. Grup țintă Obiective Idei de Strategii de Resurse Evaluare

SMART activități învățare
(titlu,
descriere)

1. Elevi

2. Părinți

3. Cadre didactice

INVITAȚIE ÎN ON-LINE/ EVALUARE

Realizați o schiță de proiect pentru o activitate la CDP (1 pag.), utilizând o resursă educațională online, la
alegere (spot video, prezentare PPT., soft educațional, secvență din filme, aplicații etc.). Precizați link-ul
către această resursă.

49
 APLICAȚII ȘI FIȘE DE LUCRU

Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală pentru cadrele didactice

Secțiunea II. Aplicații pentru dezvoltarea competențelor profesionale

necesare abordării la clasă a disciplinei CDP

50
 Secțiunea I. Aplicații de dezvoltare personală pentru cadrele
didactice
Eu, profesorul

APLICAȚIA 1. Floarea mea

Instructaj
Utilizând materialele puse la dispoziție, confecționați individual, cât mai creativ, o floare care să
vă reprezinte.
Completați-o, notând:
- pe petalele sale- însușiri pozitive ce vă descriu ca om special;
- pe tulpină-un obiectiv personal pentru viitor;
- pe frunze-realizări cu care vă mândriți;
- pe linia solului- persoane sau o experiențe care au contribuit la dezvoltarea voastră
profesională;
Prezentați floarea colegilor, vorbiți colegilor despre elementele ce vă definesc.

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, markere, foarfeci, hârtie colorată, carioci, lipici, creioane colorate.

Analiza aplicației
Aplicația contribuie la facilitarea auto-cunoașterii și, de asemenea la inter-cunoaștere și la
stabilirea relațiilor în grupul participanților la curs.
• Ce ați descoperit nou despre voi? Cum v-ați simțit prezentând colegilor ”floarea
personală”?

51
APLICAȚIA 2. Profesorul de PD

Instructaj
În echipe, realizați portretul creativ al profesorului ideal de
Dezvoltare personală. Aveți în vedere, pentru realizarea sarcinii,
însușiri necesare cadrului didactic pentru a facilita la elevi formarea
competențelelor specifice acestei discipline. Afișați lucrările
realizate. Prezentați în fața grupului.
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri
Analiza activității/evaluare
• Ce legătură există între motivația învățării la elevi și modelul
personal al cadrului didactic?
• Care sunt trăsăturile personale utile profesorului care
facilitează formarea competențelor specifice disciplinei CDP la
elevi?

APLICAȚIA 3. Cine sunt eu?

Instructaj
Gândește-te la 5 persoane pentru care tu crezi că ești important.
Notează ce crezi că ar declara aceste persoane despre tine, cum te-ar caracteriza/descrie!
Persoana Ce ar zice despre tine?
1….
2….
3….
4….
5….

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, tabel-fișa de lucru
Analiza aplicației
52
Deseori, identificăm mai ușor trăsăturile noastre pozitive, analizând relaționarea cu persoanele ce
contează din viața noastră. Ce părere ai despre răspunsurile pe care le-ai notat? Cum ești tu, cu
adevărat? Care sunt însușirile tale pozitive, caracteristicile deosebite ce te definesc?

APLICAȚIA 4. Sunt un om minunat!

Instructaj
Identifică și analizează-ți atuu-rile, însușirile personale pe care le consideri
resurse de ajutor în obținerea succesului în carieră și în viața personală. Notează
individual ce crezi că te definește, ce te face o persoană deosebită și un profesor
minunat. Prezintă opiniile tale în fața grupului. Cere feedback-ul unui participant/coleg,
roagă-l să-ți transmită o impresie pozitivă pe care i-ai creat-o până acum!
1…. 4….
2…. 5….
3…. 6…

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, tabel-fișa de lucru

Analiza aplicației
Cum te simți acum, citind ceea ce a scris despre tine? Cum te-ai simțit primind feedback-ul
pozitiv al colegilor?

APLICAȚIA 5. Atitudinea profesorului contează!

Instructaj:
O atitudine pozitivă, optimistă duce la obținerea unor rezultate pozitive în viața personală și
profesională. Chestionarul de mai jos oferă o bază de discuții pentru clarificarea atitudinii
personale față de viață și față de obținerea stării de bine. Participați la discuțiile în grup,
împărtășiți opiniile voastre!

Materiale utilizate. Fișa de lucru- Chestionarul, creioane

53
Fișa de lucru- Chestionarul.2
Completați chestionarul de mai jos, analizați!
Itemi/comportamente Da/Nu
1. Ai o părere bună despre tine?
2. Te ierți ușor atunci când ai greșit?
3. Ești preocupat permanent de a avea grijă de tine, de echilibrul tău fizic și
emoțional?
4. Ca profesor, te gândești deseori că starea ta de bine conduce la starea de
bine a elevilor?
5. Ai activități preferate ce te ajută să te relaxezi?
6. Consideri că primești întreaga simpatie pe care o meriți?
7. Crezi că orice om care muncește din greu are șansa de a reuși în ceea ce
face?
8. În general, te cerți rar cu membrii familiei tale?
9. De obicei, pornești de la premisa că vei avea succes în acțiunile pe care
le întreprinzi?
10. Consideri că viața a fost dreaptă cu tine?

Dacă răspunsurile tale dominante sunt DA, trăiești o stare de bine ce te ajută să te implici cu
eficiență în activități.
Dacă răspunsurile tale dominante sunt NU, explorează și alte dimensiuni ale vieții tale, vei găsi
căi minunate de a te reechilibra, în fiecare zi.
Discutați în echipe
✓ Ce însemnă atitudinea pozitivă față de sine?
✓ Cum se manifestă o atitudine constructivă/pozitivă la școală, în
relația cu colegii profesori?
✓ Cum se manifestă atitudinea constructivă/pozitivă la
școală, în relația cu elevii.
✓ Cât de importantă sunt atitudinea pozitivă, gândirea
pozitivă și optimismul profesorului asupra activității
desfășurată cu elevii, în special la disciplina CDP?

2
Adaptare după Chestionarul Stare de bine -https://www.scribd.com/doc/256131976/Chestionar-
Stare-de-Bine-Psihologic-Lucrat

54
Analiza activității/evaluare
• Reflectați, identificați sensurile proprii ale acestei aplicații!
• Notați un gând referitor la o schimbare personală pe care o considerați utilă pentru
optimizarea stării de bine,în viața personală și profesională.

APLICAȚIA 6. Eu și elevii mei

Instructaj
În echipe, realizați portrete al elevilor de la - clasa a Va și a VIa / a VIIa și a VIIIa - din
perspectiva:
• nevoilor de cunoaștere
• intereselor specifice vârstei
• canalelor comunicaționale eficiente
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri etc.
Analiza activității/evaluare
• Care sunt nevoile dominante ale copiilor la această vârstă? Cum pot ele să fie
împlinite/satisfăcute în activitatea școlară? Dar la disciplina CDP?

APLICAȚIA 7. Eu- prin ochii elevilor mei

Instructaj
Notează cum crezi că te-ar caracteriza elevii tăi, cum te văd, cum te percep ei.

Ce le place copiilor la mine Ce nu le place copiilor la mine

Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, fișa de lucru-tabel
Analiza aplicației
• Ce ai vrea să îmbunătățești la modul în care relaționezi cu copiii la clasă?
• Ce consideri că este necesar să schimbi în relaționarea cu părinții elevilor tăi?

APLICAȚIA 8. Ceva ce mă definește

Instructaj:
Fiecare participant găsește în mediul apropiat (sala de curs, hol) un obiect care i se potrivește/îl
caracterizează/îi seamănă și îl prezintă grupului, motivând alegerea.

55
Analiza activității/evaluare
• Reflectează la motivația alegerii obiectului. Ce altceva ai
fi putut alege?
• Ce informații noi ai descoperit despre tine?

APLICAȚIA 9. Despre mine, ca profesor

Instructaj
Completați fișa de lucru de mai jos și reflectați la aptitudinile, rezultatele, dorințele, aspirațiile
personale și profesionale. Prezentați colegilor răspunsurile date. Conturați-vă profilul profesional
și percepția personală asupra succesului vostru în carieră.
Materiale utilizate. Fisa de lucru, pixuri

Ca profesor, ceea ce știu să fac cel mai bine…… ……………………………………………

În relația cu elevii mei, cel mai mult îmi place să …………………………………………....
În relația cu părinții elevilor mei sunt…………………………………………………………
Mă simt valoros/valoroasă ca profesor atunci când…………………………………………..
Cele mai bune rezultate profesionale le-am avut……………………………………………..
Pot să dezvolt la elevii mei……………………………………pentru că…………………….
Îmi place să lucrez cu elevii care……………………………………. deoarece…………….
Sunt mândru/ă de mine pentru că……………………………………………………………

Analiza activității/evaluare
• Reflectezi deseori la abilitățile tale de profesor?
• Ce altă profesie ai fi putut practica în viață?
• Consideri că profesia de dascăl este pentru tine, menirea ta?

APLICAȚIA 10. Un cuvânt, pentru mine

Instructaj
Completați fișa de lucru de mai jos, notați un singur cuvânt pentru a caracteriza relația dintre sine
și următoarele elemente ale existenței:

56
 serviciul/
școala
dorința mea
cea mai familia mea
mare

EU
pregătirea
relaxarea
profesională

colegii

Materiale utilizate. Fișa de lucru, pixuri

Analiza activității/evaluare
• Dintre toate cuvintele pe care le-ai notat, care te surprinde cel mai mult? Dacă ai putea,
cum ai schimba relațiile dintre tine și elementele precizate, în viitorul apropiat?

57
 Secțiunea II. Aplicații pentru dezvoltarea competențelor
profesionale necesare abordării la clasă a disciplinei Consiliere și
dezvoltare personală
Disciplina Consiliere și dezvoltare personală. Competențele
profesorului eficace

APLICAȚIA 11. Pledoarie pentru CDP

Instructaj:
În echipe, identificați rolul disciplinei CDP în formarea viitorului adult. Porniți această analiză
de la competențele ilustrate în programa școlară. Imaginați-vă lumea peste 15-20 ani și analizați
abilitățile și atitudinile necesare ființei umane pentru a se racorda la schimbările lumii moderne.
Teme de discuție:
- Planul cadru cu CDP versus Planul cadru fără CDP. Avantaje/dezavantaje.
- Lumea viitorului și rolul CDP în adaptarea individului la mediul social și tehnologic din ce în
ce mai dinamic.

Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci, culori, post-it-uri
Analiza activității/evaluare
• Formarea căror comportamente ale viitorului adult le poate facilita disciplina CDP?
• Cum poate această disciplină să sprijine integrarea socială a indivizilor în era
tehnologiei? Care dintre competențele formate la CDP ajută mai mult adaptarea omului
viitor la societatea cunoașterii?

APLICAȚIA 12. Ne jucăm inteligent!

Instructaj
În echipe de lucru, alegeți-vă câte o competență din programa
școlară și realizați o lista cu cel puțin cinci jocuri creative ce pot
susține formarea acesteia.
Materiale utilizate
Foi de flipchart, carioci

58
Analiza activității/evaluare
• Prezentați jocurile identificate, expuneți foile lucrate- realizați Turul galeriei
• Apreciați câte o activitate de la fiecare grup de lucru-atașați post-it-uri colorate
pe jocul cel mai potrivit pentru formarea competenței.
Notați în portofoliul personal câte un joc pentru fiecare competență abordată și începeți
completarea Portofoliului jocurilor pentru disciplina CDP. Poate fi un instrument util pentru
desfășurarea activităților la clasă!

APLICAȚIA 13. NU vreau să spun!

Instructaj
Realizați jocul de rol NU VREAU să spun, pornind de la situația prezentată mai jos:
Materiale utilizate. Fișa de lucru:
”Doamna profesoară dirigintă vorbește copiilor despre prietenie. Se discută un exemplu din
manualul de CDP în care un elev a fost dezamăgit de comportamentul unui coleg pe care îl
considera prieten. Doamna profesoară solicită elevilor să analizeze dacă au experimentat
vreodată și ei dezamăgiri asemănătoare. Viorel răspunde că nu vrea să răspundă la această
întrebare. Doamna profesoară consideră că un elev nu poate răspunde NU vreau, ca urmare,
răspunsul lui este obrăznic și îi cheamă părinții la școală.”
Analiza activității/evaluare
• Ce credeți despre intervenția cadrului didactic în acest caz? Are voie elevul să refuze să
vorbească despre ce simte, la CDP?
• Care este abordarea corectă a comportamentului de refuz al copilului, în acest caz.

APLICAȚIA 14. Personaje de la care învățăm

Instructaj
Modelele de viață pozitive facilitează formarea unor abilități de viață utile la copii și tineri. În
echipe de lucru, identificați personaje din filme și desene animate contemporane și trăsăturile lor
pozitive relevate, ce pot fi extrase din acțiunile lor.

Învățăm de la…
Personaj Ce învățăm?
- -
- -

59
Materiale utilizate: foi de flipchart, markere, carioci
Analiza activității/evaluare
• Cum puteți exploata aceste informații în activitatea desfășurată la clasă, în cadrul
disciplinei CDP?
• Cât de important pentru un cadru didactic să fie conectat la personajele culturii
contemporane, valorizate de elevi?

APLICAȚIA 15. Lista încurajărilor pe care le pot oferi

Instructaj
Lauda, aprecierea, încurajarea susțin învățarea și facilitează construirea stimei de sine. În echipe,
realizați o listă de mesaje pozitive ce pot sprijini un elev să progreseze în învățătură, la
disciplina. CDP. Porniți în realizarea sarcinii de lucru de la nevoile de dezvoltare pe care le are
un copil la această vârstă.
Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, Fișa de lucru- Tabel
Nevoile copilului Încurajări ce îl pot ajuta

Analiza aplicației
• Analizați felul în care dvs. motivați elevii să progreseze în dezvoltarea personală. Cât de
des folosiți aceste încurajări în relația cu elevi?
• Care încurajări din lista realizată - vă sunt familiare? Din ce motiv?
• Reamintiți-vă mesajele primite de dvs. înșivă în copilărie, de la părinți, de la profesori
sau de la alți adulți semificativi și efectele pe care acestea le-au avut (le au) asupra
dezvoltării personale.

APLICAȚIA 16. Spațiu neconvențional pentru activitățile CDP

Instructaj
În echipe, identificați locații din școală precum și moduri de a aranja mobilierul clasei, pentru a
desfășura activități de CDP cât mai creative. Desenați sau listați locațiile potrivite desfășurării
activităților la CDP.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri, markere
Analiza aplicației
• Ce avantaje sau dezavantaje există pentru fiecare locație identificată?

60
 • Ce mesaj poate transmite copiilor, indirect, desfășurarea activităților de dezvoltare
personală în spații neconvenționale?
• Cât de ușor/dificil poate fi pentru un cadru didactic, din punct de vedere organizatoric, să
rearanjeze spațiul /mobilierul clasei pentru a desfășura activități de dezvoltare personală
creative, inedite, în școală?

APLICAȚIA 17. Cum organizăm activități de inter-evaluare la CDP?

Instructaj
Realizați, în echipe, propuneri de sarcini de inter-evaluare colegială (în diadă sau în grup),
corespunzătoare competențelor academice ale elevilor la gimnaziu, la disciplina CDP. Alegeți o
propunere și construiți fișe de lucru concrete.
Materiale utilizate
Foi albe, pixuri, markere
Analiza aplicației
Cum putem obține, la aceste vârste, exprimarea autentică dar și constructivă a părerilor elevilor
despre colegii lor? Sub ce formă pot fi exprimate aceste feedback-uri (scris, desenat, oral etc.)?

APLICAȚIA 18. Intervenții eficiente

Instructaj. Pornind de la sugestiile metodologice ale programei disciplinei CDP precum și de la
competențele vizate în cadrul acestei discipline, în echipe, analizați situațiile de mai jos după
schema: Ce gândește - Ce simte copilul. Găsiți intervenții alternative eficiente, din perspectiva
competențelor disciplinei CDP.
SITUAȚIE INTERVENȚIE EFICIENTĂ la
CDP
Simonae tristă azi și plânge. Nici ea nu știe prea bine
de ce. Doamna dirigintă îi atrage atenția că numai
copiii de la grădiniță plâng.
Dorin e foarte mândru de colajul pe care l-a realizat.
Doamna dirigintă i-a spus, însă, că materialul său nu
este suficient de frumos pentru a-l expune la panoul-
expoziție al clasei.
Flavia a lovit azi o colegă. Doamna dirigintă a certat-o
în fața clasei.

Materiale utilizate
Fișe de lucru, pixuri

61
Analiza aplicației
• V-ați aflat vreodată în vreuna din situațiile de mai sus? Cum ați reacționat?
• Ce ați transmite cadrelor didactice din exemplele prezentate?
• Cum ar putea un profesor să exploateze/ să utilizeze reacțiile și comportamentele
nepotrivite/disruptive/ dezadaptative ale elevilor pentru a facilita formarea competențelor
specifice la disciplina CDP?

APLICAȚIA 19. Cum implicăm părinții în activitățile de la CDP?

Instructaj
Timp de 5 minute, reflectați individual la moduri în care, de-a lungul experienței voastre, ați
implicat părinții elevilor - ca parteneri ai activităților educative.
Grupați-vă în perechi și listați împreună activități, evenimente, proiecte etc.-desfășurate cu
sprijinul părinților, ce pot avea ca finalitate dezvoltarea personală a elevilor.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri

Analiza aplicației
• Ce dificultăți -în organizare sau derulare- pot prezenta aceste activități/evenimente? Cum
pot fi diminuate acestea?
• Ce avantaje considerați că prezintă implicarea părinților în activitățile de dezvoltare
personală?

APLICAȚIA 20. Creez un mediu incluziv pentru elevii mei

Instructaj
Împărțiți în echipe, analizați cazurile de mai jos și identificați soluții pe care cadrul didactic le
poate găsi pentru a dezvolta un mediu prietenos și incluziv în clasă. Cum ar putea aborda cadrul
didactic situațiile prezentate, în cadrul orelor de CDP din perspectiva programei școlare pe ani de
studiu (la alegere). Dar în cadrul evenimentelor educaționale, a activităților cu părinții și a
proiectelor de grup asociate disciplinei CDP.
Prezentați în fața grupului rezultatele activității. Precizați, dacă este cazul, documente cu caracter
de lege ce stipulează modul de abordare a acestor situații în clasă și în școală.

Studii de caz
Cazul 1. Daniel are 11 ani și provine dintr-o familie cu venituri modeste. Deseori, copiii
îl marginalizează pentru că nu are rechizite, telefon sau hăinuțe noi și la fel de frumoase
ca ale lor.
62
 Cazul 2. Denisa este în clasa a VIa. Părinții ei sunt plecați la muncă în străinătate iar ea
locuiește cu bunica. Aceasta nu poate să o ajute mereu la teme sau la proiectele solicitate
la școală iar Denisa vine uneori cu temele nepregătite. De asemenea, Denisa s-a
împrietenit cu câteva colege mai mari cu probleme de disciplină.
Cazul 3. Darius este diagnosticat cu ADHD. Este agitat la fiecare oră de curs și mereu
deranjează activitatea din clasă. Pentru a-l valoriza, doamna dirigintă îi trasează
responsabilități în cadrul colectivului de elevi (udă florile, este responsabil cu ștergerea
tablei). Cu toate acestea, la ora de CDP mai mulți elevi au spus că nu-l mai doresc în
clasă.
Analiza aplicației
• Cum pot fi prevenite situațiile de discriminare sau intoleranță, la clasă, cu ajutorul
disciplinei CDP?
• Cum explicați dificultățile de integrare școlară a unor copii, în ciuda eforturilor cadrului
didactic? Cine/ce concură la această situație?

APLICAȚIA 21
Cunoscând categoriile de cerințe educaționale, identificați strategiile favorabile de învățare
pentru fiecare dificultate sau tulburare.

63
64
65
66
67
 APLICAȚIA 23. Portofoliul de învățare
Instructaj. Rolul portofoliului de învățare la disciplina Consiliere și
dezvoltare personală este de a organiza învățarea, de a structura
informațiile despre sine și cei din jur, obținute de elev prin parcurgerea
aplicațiilor propuse de disciplna CDP.
Plecând de la programa CDP - pentru un an de studiu la alegere,
realizați o structură posibilă a portofoliului de învățare al elevului.
De asemenea, identificați/imaginați tipuri de evenimente educaționale (denumirea, în ce context,
ce invitați avem etc.) care să îi ofere elevului oportunitatea de a-și prezenta, valoriza lucrările din
portofoliul personal.
Materiale utilizate. Foi albe, pixuri
Analiza aplicației
• În funcție de vârsta elevilor și de achizițiile lor academice, ce tipuri de lucrări credeți că
pot fi realizate/ adăugate în portofoliul personal de învățare la disciplina CDP?
• Cum putem organiza la nivelul clasei, evenimentele educaționale optime pentru
valorizarea creațiilor personale ale copiilor? Pe cine vă puteți baza în proiectarea și
derularea acestor evenimente ?

68
Bibliografie
• Băban, A. (2009). Consiliere educaţională: ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi
consiliere. ASCR [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România].
• Călineci, M.C., Barbu, D., Boca, C., (2013-2014). Exemple de ghiduri pentru ciclul primar de
dezvoltare personală. https://cdpress.ro/ro/clasa-pregatitoare/3098-dezvoltare-personala-caietul-
micului-scolar-clasa-pregatitoare.html.
• Cozma, T. (2001). O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea. Iași: Ed. Polirom.
• Elias, M.J., Zins, J.E., Weissberg, R.P., Frey, K.S., Greenberg, M.T., Haynes, N.M., Kessler, R.,
Schwab‑Stone, M.E., & Shriver, T.P. (1997). Promoting social and emotional learning:
Guidelines for educators. Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum
Development.
• Gherguț, A., Educația incluzivă și pedagogia diversității, Iași, Editura Polirom, 2016
• Gherguț, A., Frumos, L., Educația incluzivă. Ghid metodologic, Iași, Editura Polirom, 2019
• Fartușnic, C., Vrăsmaș, T (coord.), Horga, I., Apostu, O., Balica, M. (2015). Educație pentru toți
și pentru fiecare. Accesul și participarea la educație a copiilor cu dizabilități și/sau CES din
școlile participante la Campania UNICEF Hai la școală!. Buzău: Editura Alpha MDN, 2016.
• Horga, I., Jigău, M. (coord.), Apostu, O., Balica, M., Fartușnic, C., Florina, B., SCoda, A.,
Voinea, L. (2010). Situația copiilor cu cerințe educative speciale incluși în învățământul de
masă. București: Editura Vanemonde.
• Marcinschi Călineci, M., coord. (2008). Drept la țintă - ghid de dirigenție și consiliere
educațională. București: Editura Educația 2000+.
• Marcinschi, M., Salomia, E. (2002, 2003). Ghidul carierei mele. Centrul Educaţia 2000+: Editura
Humanitas Educaţional
• Marcinschi Călineci, M. (2004). Start pentru o carieră de succes. București: Editura Humanitas
Educaţional.
• Payton, J.W., Wardlaw, D.M., Graczyk, P.A., Bloodworth, M.R., Tompsett, C.J., & Weissberg,
R.P. (2000). Social and emotional learning: A framework for promoting mental health and
reducing risk behavior in children and youth. Journal of School Health, 70(5), 179–185.
• Țibu S. (coord.), Andrei, A., Botnariuc, P., Călineci, M., Făniţă, A., Geană, I., Goia, D., Iacob, M.
(2018). Consiliere și dezvoltare personală pentru clasa a Va. Ghid pentru profesori. Bucureşti:
Editura Universitară.
• Țibu S. (coord.), Andrei, A., Goia, D., Botnariuc, P., Iacob, M., Scoda, A., Făniţă, A., (2018).
Consilierea şi orientarea în curriculumul şcolar gimnazial – studiu comparativ. Bucureşti:
Editura Trei.

69
 • UNICEF. (2012). Equity in Learning? A Comparative Analysis of the PISA 2009 Results in
Central and Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States. Geneva: UNICEF
Regional Office for Central and Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States
(CEE/CIS).
• Programa şcolară pentru disciplinaDezvoltare personală. Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-
a.Aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului
educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013 Ministerul Educației Naționale.
• Resolution on Better Integrating Lifelong Guidance into Lifelong Learning Strategies. (2008).
The Council of European Union. Disponibilă la adresa:
• http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st15/st15030.en08.pdf.
• Resolution on Strengthening Policies, Systems and Practices in the Field of Guidance
Throughout Life in Europe. (2004).The Council of European Union. Disponibilă la adresa:
http://register.consilium.eu.int/pdf/en/04/st09/st09286.en04.pdf.
• Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (2015). Disponibilă la adresa:
https://www.mae.ro/node/35919
• American School Counselor Association (2014). Mindsets and Behaviors for Student Success: K-
12 College- and Career-Readiness Standards for Every Student. Alexandria, VA: Author.
• Programele şcolare de Consiliere şi dezvoltare personală clasele V-VIII. Anexa 2 a OMEN 3393/
28.02.2017 care cuprinde integral programele şcolare de Consiliere şi dezvoltare personală
clasele V-VIII - disponibilă la adresa: http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-
progr/118-Consiliere%20si%20dezvoltare%20personala.pdf
• Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Disponibilă la adresa: http://www.ms.ro/strategia-
nationala-de-sanatate-2014-2020/

OMEN nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul

gimnazial
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2018progr/GIMN/Pregatiti%20pentru%20viata_Cl
asele%20V-VIII_opt.pdf

70
Bibliografie
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (2015). Disponibilă la adresa:
https://www.mae.ro/node/35919
American SchoolCounselor Association (2014). MindsetsandBehaviors for Student Success: K-
12 College-andCareer-ReadinessStandards for Every Student. Alexandria, VA: Author.

Elias, M.J., Zins, J.E., Weissberg, R.P., Frey, K.S., Greenberg, M.T., Haynes, N.M., Kessler, R.,
Schwab‑Stone, M.E., &Shriver, T.P. (1997). Promoting social andemotionallearning:
Guidelines for educators. Alexandria, VA: Associ‑ation for Supervisionand Curriculum
Development.

OMEN nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul

gimnazial. Disponibil la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2018progr/GIMN/Pregatiti%20pentru%20viata_Clas
ele%20V-VIII_opt.pdf

Payton, J.W., Wardlaw, D.M., Graczyk, P.A., Bloodworth, M.R., Tompsett, C.J., &Weissberg,
R.P. (2000). Social andemotionallearning: A framework for promoting mental
healthandreducingriskbehavior in childrenandyouth. Journal of SchoolHealth, 70(5), 179–185

Programa şcolară de Consiliere şi dezvoltare personală clasa a V-a – extras din Anexa 2 a
OMEN nr. 3393/ 28.02.2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru gimnaziu,
Programele şcolare de Consiliere şi dezvoltare personală clasele V-VIII. Anexa 2 a OMEN 3393/
28.02.2017 care cuprinde integral programele şcolare de Consiliere şi dezvoltare personală cl
clasele V-VIII este disponibilă la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/118-
Consiliere%20si%20dezvoltare%20personala.pdf

Resolution on BetterIntegratingLifelongGuidanceintoLifelong Learning Strategies. (2008). The

Council of European Union. Disponibilă la adresa:
http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st15/st15030.en08.pdf.

71
Resolution onStrengtheningPolicies, SystemsandPractices in theField of GuidanceThroughout
Life in Europe. (2004).The Council of European Union. Disponibilă la adresa:
http://register.consilium.eu.int/pdf/en/04/st09/st09286.en04.pdf.

Marcinschi Călineci, M., coord. (2008). Drept la țintă- ghid de dirigenție și consiliere educațională.
București: Editura Educația 2000+

Marcinschi, M., Salomia, E., (2002, 2003), Ghidul carierei mele, Centrul Educaţia 2000+,
EdituraHumanitas Educaţional

Marcinschi Călineci, M., (2004), Start pentru ocarieră de succes, Editura Humanitas Educaţional

Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020. Disponibilă la adresa: http://www.ms.ro/strategia-

nationala-de-sanatate-2014-2020/

Țibu S. (coord.), Andrei, A., Botnariuc, P., Călineci, M., Făniţă, A., Geană, I., Goia, D., Iacob,
M. (2018).Consiliere și dezvoltare personală pentru clasa a Va. Ghid pentru profesori.
Bucureşti: Editura Universitară.

Țibu S. (coord.), Andrei, A., Goia, D., Botnariuc, P., Iacob, M., Scoda,A., Făniţă, A., (2018).
Consilierea şi orientarea în curriculumul şcolar gimnazial – studiu comparativ. Bucureşti:
Editura Trei.

http://educatieincluziva.info/ce_este_educatia_incluziva Ce este ducaâia incluzivă?

72