Lupu Torace 1

SUB REDA<GTlA
6tJLUPU
F. Filipoiu B. Diaconescu
B. Cristea Laura Stroica I. Bulescu
ANATOMIA OMULUI
TOR~CELE
LUCRARI PRsACTICE
EDITURA UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA"
BUCURESTI, 2013
Scanned by CamScanner
.
upnns
Medinstinul ........................................................................................................... 1
(Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconcscu)
Vus"'le Mediastinului .......................................................................................... 9

Asi t. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu)
Structuri n rvoase in to race ............................................................................... 18

(Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu)
Esofagul toracic .................................................................................................21

(Asist. Univ. Dr. Bogdan Diaconescu)
Limfaticele toracelui. .........................................................................................23

(Conf. Univ. Dr. Florin Filipoiu)
Traheea ~i bronhiile principale ...........................................................................26

(Asist. Univ. Dr. Ionut Bulescu)
Plamanii ............................................................................................................ 28
(Conf. Univ. Dr. Florin Filipoiu, Asist. Univ. Dr. Ionut Bulescu)
Pleurele ............................................................................................................. 34
(Asist. Univ. Dr. Ionut Bulescu)
. Extema a In1m11
Configurat1a . .. ......................................................................... .. 38
w
(Asist. Univ. Dr. Bogdan Cristea)
· Intema a In1m11
Configurat1a . .. ............................................................................ .42
w
(Asist. Univ. Dr. Bogdan Cristea)
· .. ................................................................................................. .49
Structura ln1mu
(Conf. Univ. Dr. Florin Filipoiu)
T·: llllll 1-:xclto- ·011d11 ·tor ( Nod11I) ..................................................................... 51
(C'onl'. lJ11iv, l>r, l•'lorin l"ilipoiu, /\ ~iflt. lJniv. Dr. Uo 1d1111 'ristca)
Vmi ·uluri,1,u\i11 ~i in rvulitt ordului .................................................................... 54

1
(A Ni~l. Univ. Dr, llo1 dnn Cl'iHl ·u)
Pcricurdul ,......... ,,... ,...... ,... ,, ..... ,., ....................................................................... 62

(A si11t. Univ. Dr. no 1(fon 'ristcn. /\sist. Univ. Dr. Stroica Laura)
Rudiou11uto111 itt torucclui .....................................................................................68

(A sist. Univ. Dr. Do 1dun 'l'istl!a)
13il, 1i<>grLt.lic ..... .......... ,.................... ,, ..... ,.............................................................72
MEDIASTINUL
Medi~stinul este o regiune viscerala complexa, cuprinsa intre fetele mediale

ale_ celor
,. . . . do1 plamani: ma1· e. xact "mtre p leure le panetale
· · ·
med1astmale care acopera
plam~u la acest n1vel ~1 este delimitata anterior de peretele stemocondral,
~ost~nor de ~oloana vertebrala toracica, lateral de foitele pleurale mediastinale;
1nfen?r, spat1u~ mediastinal este separat de eel abdominal prin diafragma, iar
supenor comun1ca larg cu spatiile ~i viscerele gatului prin defileul cervico-toracic.
Limite:
• superior: planul imaginar care corespunde aperturii toracice superioare, plan
care trece posterior prin fata superioara a vertebrei T 1, iar anterior prin
marginea superioara a manubriului sternal. Acest orificiu este ingust, ovalar
de 5/12 cm, cu inclinatie
, anterioara mai accentuata la sexul feminin decat la
eel masculin.
• inferior: diafragma toraco-abdominala care reprezinta un veritabil sept
musculo-membranos delimitand inferior mediastinul de cavitatea
abdominala; cu toate acestea diafragma prezinta o serie de hiatusuri care
reprezinta comunicari cu abdomenul, traversate de vena cava inferioara
(aproximativ la nivelul Ts), esofag (aproximativ la nivelul Tw) ~i aorta
(aproximativ la nivelul T 12) precum ~i lanturile simpatice, nervii splanhnici
~i sistemul venelor azygos. Forma boltita a diafragmei, datorata inseqiilor
circumferentiale in planuri diferite la nivel lombar, costal sau sternal, face ca
inaltimea m'ediastinului sa fie diferita anterior sau posterior. in cele 2/3
anterioare diafragmul este aproape orizontal, iar in 1/3 posterioara diafragma
coboara oblic catre coloana vertebrala)
• lateral: pleurele mediastinale;
• anterior: peretele anterior toracic reprezentat de stem ~i cartilajele costale
pana la liniile de proiectie ale rece~elor pleural_e c?sto-mediastinal:, drept ,. .~i
stang (distanta dintre cele 2 recesuri c?sto-~_edta~tlnale este fo~e mgusta m
porfiunea mijlocie a sternului; supenor ~1 1nfer1?r de a~e~sta mgu~tare se
delimiteaza 2 spatii triunghiulare care corespund tlmusulm ~1 cordulw);
• posterior: Limita posterioara este reprezen~a!a de_ coloan~ toraca~a de la~•
pana Ia T 12 (corespunde hiatusului eel mat mfer1or al d1~agm~~' respectiv
hiatusul aortic), intre liniile paravertebrale sau ale art1culat11lor costo•
vertebrate.
Medlastinul contine: .
• I · le man;
• cordul, pencardu ~• ~~se . b 1 . respirator extrapulmonar;
• partea inferioarA ~i m1Jloc1e a ar ore ut
• timusul ;
• ganglionii ~i refeaua limfatica; functional extrem de important.
• tesut conjunctiv mediastinal cu un rol
dar le confera ~i o oarecare
Acesta umple spatiile dintre organe,
independenta anatomo-functionala.
SISTEMATIZAREA TESUTULUI CONJUNCTIV ~I STRUCTURILE

CONJUNCTIVE ALE MEDIASTINULUI
Tesutul conjunctiv al mediastinului reprezinta un impo1:ant_ sistem. de

conexiuni morfologice ~i dinamice i'ntre diferitele organe ?1ed1~shnale_, ~md
considerat "scheletul fiziologic al mediastinului". Tesutul conJunctiv med1astmal
prezinta Ia nivelul structurii sale zone mai rezistente, fixe ~i zone cu laxitate
crescuta fiind format din spafiile conjunctiva/e intercompartimentale ~i
structurile conjunctivale organizate.
Spafiile conjunctivale intercompartimentale sunt reprezentate de spafiul
conjunctiva/ retrosternal, spafiul conjunctiva/ mediastinal pretraheal, spafiul
conjunctiva/ preesofagian, spafiul retrovisceral.
Spafiul conjunctiva/ retrosternal este situat intre stem ~i pericard ~i cuprinde
(intr-o atmosfera de tesut conjunctiv lax) timusul, la sugar (corpii adipo~i
Waldeyer - Ia adulti), ligamentul stemo-pericardic superior ~i stemo-pericardic
inferior ~i sinusurile pleurale costo-mediastinale anterioare (lateral).
Spa{iul conjunctiva/ preesofagian (retrotraheal) uneste fata anterioara a
esofagului cu fata posterioara a traheei in segmentul superi~r si fata anterioara a
esofagului cu bronhia principala stanga in segmentul inferior. ' '
Spaf!ul retroviscera/ este situat anterior de coloana vertebrala, de care este
separat 1~ partea ~uperioara prin fascia prevertebrala , iar inferior prin fascia
end~ractc!. La mvelul mediastinului superior spafiul retrovisceral este delimitat
~~~.de esofag (spafiul retroesofagian). intre vertebrele T4 ~i T6 esofagul este
s1 ·mtre aorta descend t! fl l "
definind astfi 1 . • • en pe ancu stang ~i vena azygos pe flancul drept,
ocupat de ,..I edospafml mterazygo-aortic al esofagului. Spafiul retroesofagian este
. ""e ul recese pleurale d' · I · ·
antreaorto-esofa · ~ me Iastma e 1nterazygo-esofagian in dreapta ~1
s
gian, m tinga. Acestea sunt desparfite prin ligamentul aorto-
esofagi_an cu rolul de a fixa cele doua recese pleurale ~i de a oferi condifii de
expans1onare ~entru s~gmentele bazale ale plamanilor, in timpul inspirului.
Structunle conJunctivale sunt organizate ~i in zone de rezistenta crescuta
(zo~e!e fixe) su~ fo_nna de ligamente, mai ales in jurul pericardului ~i asigura
stab1litatea med1astmala ~i un echilibru optim corespunzator solicitarilor.
Pericard~l fib~~s reprez_inta un invelis de protectie pentru inima, dar ~i o vasta
suprafafa de 1nsert1e hgamentara, prin intremediul careia se transmit fortele
tensionale intregului complex mediastinal. Ligamentele au fost sistematizate in
anterioare, posterioare, laterale ~i cranio-caudale.
Ligamentele de la nivelu/ /e/ei anterioare a pericardului sunt reprezentate
de ligamentul sterno-pericardic superior ~i ligamentu/ sterno-pericardic inferior
Ligamentele de la nivelu/ /e/ei posterioare a pericardului sunt lig. aorto-
pericardic, lig. traheo-pericardic ~i bronho-pericardic drept ~i stang, precum ~i
esofago-pericardic.
Ligamentele de la nivelu/ /efelor latera/e ale pericardului sunt: lig.
vertebro-pericardice (superioare) , lig. pericardo-pediculare (mijlocii) ~i lig. freno-
pericardice (inferioare ).
in afara conexiunilor pericardice, in stabilizarea raporturilor organelor
mediastinale intre ele, mai contribuie ~i ligamente: fig. traheo- esofagian, fig.
bronho-esofagian, fig. pericardo- esofagian, fig. pleuro- esofagian, teaca
conjunctiva periesofago-trahealii., lig. interpleura/ (cu fundurile de sac pleurale
interazigo-esofagian ~i interaortico-esofagian).
Zone slabe: locuri de producere a herniilor mediastinale:
-antero-superior (posterior de manubriu);
-postero-inferior (posterior de cord);
-trigoanele stemo-costale ~i lombo-costale;
SISTEMATIZAREA MEDIASTINULUI
·+;,.: ma1• mu Ite sistematizari ale mediastinului pe

E Xh.a . criterii,. anatomice,
-rt·t d clinice
I
ad . I . --'"-orm Nomina Anatomica mediastmu1 este impa ,1 e un ~ a 0
C 1111
sau r 10 og1ce. 0 b · · t 1 a gmea
transversal, care une~t e m arginea inferioara a manu rm1m s ema cu m r
inferioara a vertebrei a IV-a toracice in: . _ . ,. art
• Mediastin superior • ·
(poqiunea supraazygo-aort1ca) s1tuat m p ea
superioara . . fr azygo aortica) situat in partea inferioara

• Mediastin infer~or ~~qmn~a m a lan~ri frontale (prepericardic ~i
2
~i care este 1mpaqtt prm_ t Pcare se succed dinspre anterior spre
retropericardic) in 3 comparttmen e
posterior:
3
o mediastin anterior - intre fafa posterioara a sternului ~1 fata
anterioara a pericardului; '
o mediastin miilociu - intre fata anterioara ~i fata posterioara a
pericardului. Acesta contme aparatuJ cardio-vascular
o mediastin posterior - intre fata posterioara a pericardului ~i coloana
vertebrala. Acesta contme tractuJ traheo-bron~ic esofagul, aorta
descendenta, venele azygos ~i canalul toracic
·~\
apertura toracici
mediastin
superior
mediastin
inferior
anterior
diafragm
Mediastinul- secfiune sagitala
Mediastinul superior
Limite:
• Superior: planul a ertu . . .
• I ti . . I p rtt torac1ce superioare·
n er1or. p anul care trece rin u . ' . . .
T4. Corespunzato .p nghiul sternal ~1 fafa mfenoara a vertcbrci
st 1
respectiv mediastinr asce ~ pl~~' la limita dintre cele dou~ compartimente
. upenor st mferior w • • '
marg1nea inferioara · . , ~e gasesc o sene de repere v1sccralc:
mediastinului • a) cr?sei aortet (aSlfel incat aceasta aparti ne
superior , b1furcatia t h · ( .r 1 "
mediastinului su · " . · ra eei astie meat ea apafline
penor m ttmp ce b hII.. 1 • •
mediastinul · c. · ) . . ron e prmc1pale se gasesc 1n
m1enor , b1furcatrn trun h. I . I "
pulmonare ( astfi l " " t c JU ut pu monar m cele doua artere
mediastinulu1· 1·n;er· inca~ at_at_ trunchiul cat ~i arterele pulmonare apartin
· . . 1• tor)
. s1 • ongmea vene1· cave supenoare • .
pe margmea dreapta
1 1
~ a _margmea 1nfenoara a b · ·
" . . manu nu 1m sternal (astfel incat vv.brahiocefalice
se gasesc
,. m med1astmul
_ . su penor, . . crosa vene1. azygos la nivelul varsarii
tar
sa1em_ vena cava supenoara se afla in mediastinul inferior).
• Anterior: manubriul sternal·
• Posterior: Tl-T4· '
'
• Lateral: pleurele mediastinale·
'
Medi_ast_in_ul superior confine dinspre anterior spre posterior: originile
mm.~temot~o1d1an ~1 stemohioidian, , timusul (sau resturi fibrozate), venele
brahio~e~ahce, v~na cava superioara, vene intercostale superioare, nervii vagi,
nn.fremc1, n. larmgeu recurent stang, crosa aortei cu ramurile sale emergente
(tr.brahiocefalic, a.carotida comuna stanga, a.subclavie stanga), traheea, esofagul,
ggl. limfatici (paratraheali, mediastinali superiori, traheobronsici), ductul toracic ~i
partea inferioara a mm.lungi ai gatului.
La nivelul mediastinului superior se individualizeaza o loja scaleno-
vertebrala posterioara cu varful care prive~te in sus ~i corespunde tuberculului
Chassaignac. In interiorul acestei loje se delimiteaza foseta supra-retropleuralii., la
nivelul careia se gase~te ganglionul stelat ~i este delimitata astfel:
- anterior ~i inferior: de versantul posterior al cupolei cervico-toracice;
- superior: de artera vertebrala;
posterior: de gatul primei coaste ~i de procesul transversal lui Tl ;
- medial: de corpul lui Tl, acoperit de mu~chiul lungul gatului;
- lateral: de marginea mediala a mu~chiulu~ scalen anterior: . ~ " .
Artera vertebrala vine in raport cu ganghonul stelat, a carm m~sa o impart~
in doua segmente, unul inferior, in contact cu fata post~rioara a artere1 vertebrate s1
unul superior, in contact cu fata anterioara ~ . artere1. C_ele doua segmente ale
ganglionului sunt conectate prin multiple ramun mterganghonare.
Oangtionul stelat ore raporturi $i cu:
- a VIII-lea nerv cervical, care coboarA posterior fa\li. de ganglionul stelat;
- primul nerv toracic care se observli. la marginea lateralli. a ganglionului stelat;
- trunchiul arterial costo-cervical.
In cancerul pu/monar apical $i in tuberculoza apicalii care se dezvoltii /a
nive/ul Josef I supra-retrop/eurale apare sindromul Pancoast-Tobias care
cuprinde compresia p/exului brahial asocial cu compresia /an/ului simpatic ~i
respectiv sindrom Claude-Bernard-Horner.
V. brahiocefalica
V. brahiocefalica stanga
dreapta
Plamanul
drept A. carotida
comuna
stanga
A. subclaviculara
Trunchiul stanga
Esofagul
brah iocefa Iic
Setiune trasversali la nivelul med"iast·inuIu1• superior
Mediastinul inferior
· · ptanul care trece prin ungh.mI sternal ~i fata inferioaril a vertebrei
T ·permr.
• Su
4
• Inferior: diafragma;
• Anterior: corpul sternal.
• Posterior: T5-T12· '
• Lateral: pleurele mediastinale·
'
'
Mediutlnul Anterior (parte a m . .
Llmlte: -anterior: corpul ster::tashnului inferior)
-posterior: pcricardul. ,
'
!ntre unghiul sternal ~i perechea a IV a . .
foarte mgust datorita apropierii l 2 - ~e camlaJe costale ' mediastinul este
Mediastinul anterior c tc_e or rec~s~i costo-mediastinale;
. fi on ine ramun dm t . ~ .
sau restun tbrozate ale ace tu'· . a. orac1ca mtern~ timusuJ la copii
· . s ta s1 tesut co · · d.
stemo-pencard1ce ~i cativa gan 1. • . •. . _IlJuncttv-a 1pos la adult, Iigamentele
· g tom 11mfattc1.
Plamanul
drept Bronhia
principala
stanga
principala Esofagul Aorta descendenta Plamanul

dreapta toracica stang
Sectiune transversaHi la nivelul bifurcatiei traheei
Mediastinul Mijlociu (parte a mediastinului inferior)

Limite: - anterior: pericardul anterior;
-posterior: pericardul posterior/planul vertical transversal care trece
posterior de bifurcatia traheei;
Mediastinul mijlociu confine cordul acoperit de pericard, aorta ascendenta,
vena cava superioara (partea intrapericardica), vena azygos (partea terminala),
venele pulmonare, trunchiul pulmonar ~i arterele pulmonare, plexurile cardiace ~i
nervii frenici. De asemenea la acest nivel se afla bifurcatia traheei in cele 2 bronhii
principale ~i ganglionii limfatici traheo-bron~ici ~i subcarinali.
I
Mediastinul Posterior (parte a mediastinului inferior)
Limite: - anterior: pericardul posterior;

-posterior: vertebrele toracice TS-T 12;
Mediastinul posterior contine esofagul, aorta descendenta toracica
tora~ic, nervii vagi ~i nervii ' splanhnici, impreuna cu ganglionii .c~a!u
1
mediastinali posteriori ~i venele azygos, hemiazygos ~i hemiazygos accenso;: _atic
Ventriculul
drept Ventricu/u/
Atriul stang
drept
Esofagul
Atriu/
stang
V. azygos Aort d
a escendenta
Secfiune tranvers r- . toracica
a a la n1veJuJ .
hled1astinuJu1· . '"" .
ID.1er1or
VASELE MEDIASTINULUI
AORTA
Origine: VS, la nivelul ostiului aortic al VS aflat la dreapta ~i superior de

ostiul AV stang.
Traiect: superior catre dreapta, apoi dupa 5 cm se arcuie~te posterior catre
stanga, trece superior de pediculul pulmonar stang; la stanga T4, devine
descendenta ~i se apropie de linia mediana, traverseaza diafragma prin hiatusul
aortic ~i se termina prin bifurcare la marginea inferioara a vertebrei LS. La origine
diametrul sau este de circa 3 cm, iar la bifurcatie diametrul este de aproximativ
1.75 cm.
Conventional aorta se imparte in fun ct ie de traiect ~i a~ezare in:
o aorta ascendenta;
o arcul aortei;
o aorta descendenta, toracica ~i abdominala;
AORTA ASCEND ENT A
Limite: - inferior: emergenta sa din VS;

- superior: emergenta trunchiului brahiocefalic;
Traiect:- ascendent catre dreapta ~i se rasuce~te in jurul trunchiului
pulmonarei;
Aorta ascendenta se gase~te in mediastinul mijlociu, este situata
intrapericardic (pericardul fibros se continua cu adventicea partii terminale a aortei
ascendente). Aorta ascendenta, impreuna cu trunchiul pulmonar, formeaza
pediculul arterial al cordului ~i se gase~te intr-o teaca comuna alcatuita din
pericardul seros ~i marginea anteriora a sinusului transvers al pericardului. Aorta
ascendenta prezinta doua segmente mai dilatate:
• inferior: segmentul este dilatat prin prezenta sinusurilor aortice ~i formeaza
bulbul aortic;
• superior: segmentul rezultat prin dilatarea peretelui drept (prime~te toata
presiunea sangelui impins in sistola ventriculara) ~i formeaza sinus aortic
maximus.
Raporturi:
• Anterior: infundibulul sau conul arterial al ventriculului drept, ongmea
trunchiului pulmonar, pleura, reces costo-mediastinal drept,timusul (la copil)
~i tesut adipos;
9
• ••1 artera pulmonara dreapta, bronhia
• Posterior: fafa antenoard a atr11 or,
principalA dreaptA; • d. ~) " -
. " · ar"O (portiunea intrapencar 1ca , tmpreuna cu
• Dreapta: Vena cava supeno • t · • d ..
. . "' 'ti . Id
care de I1m1teaza Ort 1c1u rep t al s1·nusului transversal pencar ulut,
• Stanga: trunchiul arterei pulmonare; . .
· · ·1 · d · t" e afl" 1
0 ongmea artere or coronare.
La nivelul smu ur1 or aort1ce rept ~• s ang s
ARCUL AORTEI (CROSA)
Limite:-prox imal-emergenta trunchiului brahiocefalic;

-distal-flancul stang al vertebrei T4; . . .
Traiect:-are traiect catre posterior ~i spre stanga ~• des~ne 2 :urbun:
l .Concava spre posterior - mai putin accentuata ~1 cupnnde traheea ~1
esofagul; ajunge pe flancul stang al T4;
2.Concava spre inferior - mai accentuata ~i cuprinde radacina plamanului
Stang.
Arcul aortic ~i cu arterele care emerg din el sunt situate in mediastinul
superior. Planul care cuprinde aceste vase este limitat anterior de planul venos ~i
posterior de trahee. Punctul eel mai superior al arcului se afla la aproximativ 2.5
cm inferior de incizura jugulara a stemului.
Raporturi:
• Antero-lateral este incruci~ata de n.frenic stang, nn.cardiaci cervicali
superior stangi, n. vag stang din care se desprinde ~i nervul laringeu
recurent stang, la stanga Hg.arterial;
• Postero-medial: trahee, esofagul, n.laringeu recurent stang, canalul thoracic,
coloana vertebrala, plexul cardiac profund;
• Superior: -emergenta: trunchiului brahiocefalic, a. carotida comuna stanga,
a.subclavie stanga;
. TR~NCf!IUL ~RAHl~CEF_ALIC este colaterala cea mai Iarga, are 4cm

lungune ,. se intmde pana la art1culat1a stemo-claviculara dreapta •
Trunchiul brahiocefalic are raporturi: '
• Anterior: v.. b~a~i~e~alica st~n~~ v.tiroidiani inferioara dreapta, origini\e
mm. stcmot1r01d1em ~• stemoh101d1eni ;
• Posterior: trahee, _pleura.mediastinalA, n.vag drept;
• L~~~lt:. v;brah1ocefaltca dreaptl, VCS (extrapericardica), pleura
mlRIIU ma 1a;
• Medial: originea a. carotide comune stlngi, v.tiroidianA inferioara, traheea.
10
ARTERA CAROTIDA COMUNA STANGA
Arter~ carotida comuna stanga are raporturi:

• Antenor:v.brahiocefalica stanga si originile mm. stemotiroidieni s1
sternohioidieni · ' '
'
• Posterior: a.sub~lavie stanga, canalul toracic ~i a.vertebrala stanga;
• Lateral: n.vag s1 frenic·
' '
• Medial: delimiteaza cu trunchiul brahiocefalic un spafiu triunghiular cu
varful orientat inferior in care sunt cuprinse:
-traheea·
'
-v. tiroidiana inferioara·
-a.tiroidiana ima· '
'
ARTERASUBCLAVIESTANGA
Art~ra subclavie stanga are traiect ascendent catre lateral stanga ~i prezinta
raportun:
• Anterior:v.brahiocefalica stanga, a.carotida comuna stanga, n.vag stang,
nn.cardiaci stangi;
• Posterior: coloana vertebrala cu mm.prevertebrali;
• Medial: traheea, esofagul, n.laringeu recurent stang, canalul toracic;
• Lateral: plamanul stang;
Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale in etajul antero-superior

poate determina compresia pe trunchiul arterial brahiocefalic ~i/sau artera
subclavicularii stangii determinand puls paradoxal (Kussmaul), hiposfigmie
radialii (de partea respectivii) cu tensiunea arteriala sciizuta.
AORTA DESCENDENTA TORACICA
Limite:- superior: flanc stang T4;

-inferior: margine inferioara T12 (hiatusul aortic al diafragmei)
Aorta descendenta toracica are traiect descendent, apropiindu-se de planul
median astfel 1ncat la nivelul Tl 2 ajunge pe linia mediana.
Raporturi:
-superior de T7 se gase~te lateral de coloana vertebrala, lant simpatic toracic
~i v.hemiazygos; "
-ea trece posterior de pediculul pulmonar stang, iar inferior de aceasta
determina pe fafa mediala a plamanului stang un ~ant;
11
-inferior de T7 sc va u~cza posterior de csofi:lg (pa~a la TIO);
-p§nll la T4 posterior de aortl1 •~erge canal~I ~oroc,c; , . recesului
-lateral- cu pleura mcdiostinala. part1c1pfind la formarca
interaortico-csofagian:
Ramurj:
• Parietale:-aa.intercostale posterioare 3-11:
-a.subcostalli;
-aa.frenice superioare;
• Viscerale: -aa.pericardice;
-aa.bron~ice;
-aa.esofagiene;
-aa.mediastinale;
Coarcla/ia de aorta este un defect congemtal • ,1;

care a1ecteaza~
mai ales
pacienfii de sex masculin ~i este caracterizatii de stenoza ~i ingustarea aortei in
orice punct situat intre crosa aortei ~i bifurcafia acesteia. Coarctafia aortei poate
ft izo/atii (prognosticul eel mai favorabi)l sau poate fl asociatii cu alte
malforma/ii congenitale de cord (defect septa/ ventricular, transpozifie de vase
mari), cand poarta numele de sindrom de coarctafie $i are un prognostic mai
rezervat.
Din punct de vedere hemodinamic coarctafia de aorta reprezintii un
obstacol in ca/ea fluxului sanguin, in fafa ventriculului stang. Astfel, in amonte de
obstacol apare hipertensiunea in jumiitatea superioarii a corpului (membre
superioare $i cap) cu hipertrofia ventriculului stang $i dilatafia moderata a aortei
# arterelor ce pleacii din ea. in aval de obstacol apare dilatafie poststenoticii a
aortei, absenfa biitiiilor pulsului la artera femuralii $i pop/itee, hipotensiune
arterialii la nivelul membrelor inferioare inso/itii de dureri la nivelul membrelor
inferioare, senzafie de sfabiciune # puls slab la nivelul arterelor femurale ~i
pedioase.
Diagnosticuf se pune prin hipertensiune arteriala la nivelul membrelor
superioare sau presiune sanguina la membre/e superioare mai mare decat la
membre/e inferioare. Pentru o forma mai severa se poate observa dezvoltarea
norma/6 a jumatafii superioare a corpului $f un aspect mai d t 1 I · "t ~, ..
inferioare. e zca a 1uma a II
12
TRUNCH"IUL PULMONAR
Originea trunchiului pulmonar se afla in VD, la nivelul orificiul pulmonar,

ce se gase~te la extremitatea superioara a infundibulului. Are o lungime de 5cm ~i
un diametru de 3 cm.
Traiectul este scurt, aproape orizontal, descriind o concavitate catre dreapta
in care este cuprinsa aorta ascendenta. Porne~te anterior de originea aortei, are un
traiect spre posterior ~i ascendent, ocolind aorta ascendenta pe flancul ei stang. Se
divide in aa. pulmonara dreapta ~i stanga la nivelul vertebrei TS.
Sacul pericardic invele~te in totalitate trunchiul pulmonar ~i se continua cu
adventicea celor doua artere pulmonare.
Raporturi:
• Anterior: auriculul stang, pericardul seros ~i fibros, pleura recesului costo-
mediastinal stang, timus, corp adipos retrosternal;
• Posterior: aorta ascendenta, a.coronara stanga, AS (peretele anterior);
Ramurile lui au origine sub arcul aortic ~i se a~eaza paralel cu acesta;
Artera pulmonari dreapti este mai lunga ~i mai mare in diametru decat
cea sta.nga ~i delimiteaza superior sinusul transversal pericardului. Are raporturi:
• Superior: -arcul aortic;
• Inferior: -v.pulmonara superioara dreapta;
• Anterior: -VCS;
■ Posterior: -bronhia principala dreapta;
-esofagul;
Artera pulmonari stanga este legata prin f~ta ei supe~oara d~ arcul
. · t _ formatiune fibroasa numita ligament arterial. Are traiect ma1 scurt
aortlC pnn r 0 , ,., lw . . l . . · d
si diametru mai mic decat cea dreapta ~i intra m p amanu stang supenor e
bronhia principala stanga. .w •
Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale care determma compresza _pe

artera pu Imonara. . pro duce cianozii accentuatii ~i suflu sistolic la focarul respectlv.
VENELE MARI ALE MEDIASTINULUI
VENA BRAHIOCEFALICA DREAPTA
. 1 1 rf latiei stemoclaviculare drepte;

Originea ei se afla la mve u a icu rt' 1 u~or catre medial, apoi la nivelul
Are traiect descendent, aproape ve tea ,
.
pnmulu1. carttlaJ
. . costa1d rept se une~te
'f
cu cea stanga.
13
Raporturi: .., anubriului stemal; ..,
Anterior·-margine dreapta am . .., intema dreapta;
• . dr t i a torac1ca
• Posterior: - n.vag ep ~ · .
• l: he·
• . I·-trunchiul brah10ceia
Med 1a. ., '
• Lateral:-pleura mediastinala;
VENA BRAHIOCEFALICA STAN

" GA
. • latia stemo-claviculara stanga; din
· tenor de articu ·
Originea e1 este pos . . b lavii stangi.
. 1 . t ma s1 a vene1 su c . I .
confluenta v.Jugu are me . , ) ,. tele manubriulu1 stema , tar posterior
Are traiect catre medial (6 cm ' in spa brahiocefalica dreapta ~i fonneaza
de primul cartilaj costal drept se une~te cu v ·
vena cava superioara.
Raporturi: . . . h' 'd• ·

· manubnu
• A nt enor: · 1 st ema, ori'g1·nea m•stemo-tiro1d1an, m.stemo- 101 1an s1•
recesul costo-mediastinal drept;
• Posterior: a.subclavie stanga, a.toracica intema stanga, a.carotida comuna
stanga, n.vag stang, traheea, trunchiul brahiocefalic, n.frenic stang.
Afluentii venelor brahiocefalice:

'
-vv. tiroidiene inferioare care uneori pot conflua intr-un colector comun in
care se deschid: vv.timice, vv.traheale, vv.esofagiene;
-vv.vertebrale-aduna sangele regiunii nucale ~i o parte din encefal; se
formeaza prin confluenta: v.vertebrale anterioare, v.vertebrale accesorii,
v .cervicala profunda;
-vv.toracice inteme;
-vv.intercostale supreme;
-v.intercostala superioara stanga;
-vv. pericardice;
-vv.pericardio-frenice;
-vv.mediastinale;
-vv. bron~ice;
VENA CAVA SUPERIOARA
Afezare: in mediastinul supe ·

med1'ast• I •·1 • ,. nor portiun • .., in
mu m1J oc1u (m sacuJ pericardic); ' &t ea extrapericard1ca ~1
14
Traiect: c~boarA paralel cu morgincu drc1:1.pt:l a i,tcrnu lui cAtrc inferior ~i
profund spre atnul drept, in care se vurs in dreptul marginii upcrioarc a
cartilajului costal 111;
Are o lungime de 7 cm $i un diamelru de aproximativ 2.2 cm;
Raporturi:
• EXTRAPERICARDIC E:
o Anterior: primele 2 spaiii intercosta.le, vase le toracicc interne drcpte,
recesul costo-mediastinal drept ~i timusul;
o Posterior ~i Medial traheea, n.vag drept ~i ggl.traheobron~ici.
o Lateral: plamanul drept ~i n.frenic drept;
• INTRAPERICARDIC E:
o Anterior: auriculul drept;
o Posterior:a rtera pulmonara dreapUi ~i vv.pulmonare drepte;
o Medial: aorta;
o Lateral: plamanul drept;
Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale care determina compresia

pe vena cava superioarii ~i pe trunchiul venos brahiocefalic produce semne de
stazii cerebra/ii (cu cefa/ee, ame/eli, somnolenJii), epistaxis, cianoza fetei,
turgescen/a vene/or jugulare ~i a membrelor superioare, cu cre§·terea presiunii
venoase, edem "in pelerinii ", circulaJie venoasii colaterala abdominala de tip cav
superior (avand sens descendent al curentului sanguin). Aceste semne se intalnesc
rar impreunii, dar pentru sindromul venei cave superioare exista o triada
caracteristicii: cianozii, circula/ie colateralii, edem "in pelerina ", la nivelul fefei,
gotului, umerilor ~i al membrelor superioare.
SISTEMUL VENELOR AZYGOS
Venele azygos aduna o mare parte din sangele venos al toracelui; prm
originea sa preia ~i o parte din sangele venos abdomin~l. .
Venele azygos deriva din plexurile vertebrate intern~• ext~rn. . ..
Plexul vertebral intern:-se gaseste in canalul vertebral, m gros1mea p1e1
mater ~i este format prin anastomozele larg~ dintre cele 6 colectoare venoase:
-unul in dreptul fisurii mediane anteno~re;
-unul in dreptul ~anp.Jlui median poster_ior; . . .. .
-4 colectoare a~ezate in perechi-antenor de mtrar~a radacm11 postenoare a
n.spinal, ~i posterior de ie~irea radacinii anterioare a n. spmal;
15
'd ral din c ire sc ltw11h•1
. in pl xul pert u ,,
Sangele este adunat apo• ·, sacrate~ " ~ • '
idiene intercostale lombare ~ ·utu1· se varsA m vende c •r ·brul , ~i
vv.extrarah baza crant
Plexurile venoase de la
sinusurile venoase endocraniene. d A sangele d la vertebre ~• niu 'd 1ii
Plexul vertebral extern:-a un
jgheaburilor vertebrate; . azi prin ven le lotnbare nsccndenk ;
Ambele plexuri. intern ~• extern dren~,.. apropierea diafragmd S\! un~s, ~i
acestea sunt in numar de 2-3 de fiecare p:e~/~gma pe sub lig.arcuat rn ·dial si
formeaza un trunchi comun care traverse ~ ... ~ in dreapta v.azygos ~i p · st:111 ;:,
la Tl2 se unesc cu vena subcostalA forma.u
v .hemiazygos.
VENAAZYGOS
· d t fl u1 antero- lateral al coloanei vertebrale:
T ra1ect:-ascen en pe anc
la .ni vclul
d . . . ;- ·
T4 se arcuie~te anterior peste pediculul pulmonar drept, dezvo 1tan °
ctosa ~1 sc
varsa in VCS;
Raporturi:
• Anterior: esofagul (de care este despartita prin recesul pleural interazygo-
esofagian);
• Posterior: corpurile vertebrale, lig.longitudinal anterior, aa.intercostale
posterioare drepte;
• Medial: ductul thoracic ~i aorta descendenta toracica (mai la distanta)~
• Lateral: nn.splanhnici, pleura, plamanul clrept.
Crosa v.azygos are raporturi cu:
Lateral:-pleura ~i plamanul clrept;
Medial:-trahee, esofag, n.vag drept;
Colectoarele venei azygos sunt reprezentate de vv.intercostale posterioare

drepte (~u excepµa p~ei vene intercostale care se varsa in v.brahiocefalica).
?
Venele m~rcostale ~1 3 se unesc ~i formeaza v .intercostalA. superioara dreapta.
Acestora b se alatura:
-vv. viscerale: vv .esofagiene, vv .pericardice, vv .bron~ice drepte,
vv.mediastinale;
-v.hemiazygos;
-v.hemiazygos accesorie;
16
Tumo~ile mediastinale care realizeazii fn mediastinul posterior compresia pe
marea vena . azygos produc circulafie colateralii compensatorie, cu vene
intercostale dllatate, uneori hidrotorax drept.
VENA HEMIAZYGOS
. T~iect:-ascendent pe flancul antero-lateral stang al coloanei vertebrale,

apo1 la mvelul T8 trece pe partea dreapta, posterior de aorta descendenta toracica,
canalul toracic ~i esofag, ~i se varsa in vena azygos;
Colectoarele venei hemiazygos sunt reprezentate de venele intercostale
posterioare 8-11 ~i venele esofagiene ~i mediastinale.
VENA HEMIAZYGOS ACCESORIE

Are traiect pe flancul stang al coloanei vertebrale toracice, iar la nivelul T7
se indreapta orizontal spre v .azygos in care se varsa (uneori m trunchi comun cu
v .hemiazygos).
Colectoarele venei hemiazygos accesorie sunt reprezentate de venele
intercostale posterioare stangi 2-7 (v .2 ~i v .3 formeaza v .intercostala superioara
stanga ce se poate varsa in v.brahiocefalica stanga) ~1 vv.esofagiene,
vv .mediastinale, vv. pericardice, vv. bron~ice stangi.
VENA CAVA INFERIOARA (PARTEA TORACICA)
Traiect:-intra in torace prin hiatusul VCI de la nivelul T9, apoi are un scurt
traiect extrapericardic, apoi patrunde in pericard ~i se varsa mAD;
Raporturi: · . . . . .
Lareral:-baza plamanului drept ~• n.fremc drept (ambele extrapencard1c),
Anterior:-AD; .
Medial:-sinusul oblic al pericardului (intrapericard1c);
'T'. ·1 dz·astinale care realizeazii fn etajul antero-inferior compresia pe

, umorz e me 'b . v • v d
• I
., · .£ ·
vena cava zn1 erwa,. ,..a"' produc henatomegalie
r sensz z1 a, czanoza
v
~z e eme a e
v
. . ·t
v circulaJie venoasa co1atera1a
membrelor 1nfer10are, ascz a, . . ,£ . (.
localizatii lateroabdominal # /aterotoracic inferior de tip cav m1erwr sens
ascendent al curentului sanguin).
17
RACE
STRU ~ruRI NERVOASE IN TO
LANTUI" SIMAl>T.1 TORACIC .

,. . prin fibre interganghonare;
t ucici unifi mtre e1 . 1 .
•ste alcAtult d In ggI· or , . 4 de obicei cu ggl cerv1ca inferior
-primul ggl t.orncic-fuz1oneaz
form nd ggl.stelnt . atico toracici unifi intre ei prin fibre
-format din I I gg1 sunp lb preggl, ~i cenusii, postggl, cu
intergangliom1re ~i prin fibre comunicante a e,
n rvul pinal corespunzfttor. . d t din mediastinul superior ~i apoi
A,ezAre. .. ste eel mat pro fun eIemen
po terior, fiind situat pe linia articulatiilor costo-vertebrale.
Raporturl: . .
Posterior:-manunchiul vasculo-nervos mtercostal corespondent,
Anterior:-tascia endotoracicd ~i pleura parietal! (ii desparte de plaman);
Medial:- Superior-trunchiul comun al a.intercostale superioare;
-inferior ~i la dreapta-v.azygos;
La stinga-aorta descendent! toracica, v.azygos, canalul toracic;
Ramuri:
A. pentru viscere toracice provenite din primii 5-6 ggl;
I. Nn.cardiaci toracici se formeaza din primii 5 ggl ~i impreuna cu
n.cardiaci proveniti din ggl.simpatici cervicali aduc componenta
simpaticA a plexului cardiac;
2. Ramuri pulmonare cu originea in ggl 2, 3, 4 insotesc aa.bron~ice
~i pitrund in hilul pulmonar unde, alaturi de fibre parasimpatice din
n.vag formeazA plexul pulmonar;
3. Plexul aortic toracic poate primi fibre din plexul cardiac ~i
nn.splanhnici;
4. Plex esofagian care coniine fibre din ggl.simpatici toracici,
ramuri cardiace toracice din plexul cardiac ~i aortic ~i ramuri din n. vag
~i nn.splanhnici.
B. p~ntru viscere abdominale provenite din unnatorii ggl (ggl. 7-11). Sunt
repr~taf1 ~e nervll splanhnici care se distribuie predominant viscerelor
abdommale '.' da~ rarnuri pentru esofag ~i plexurile aortice. Acestea. aduc
componenta s1mpat1cA a plexului celiac. Originea reala a fibrelor se afla la mvelul
c~amelor latera~e ~!"mlduva toracicl, apoi fibrele mielinice preganglionare fac
smapsl 1n ganghon11 plexului celiac;
18
NERVUL SPLANCHNIC MARE
Se ~ormeaza prin ramuri provenite din ggl.5-9;
Traiect:-descendent anterior de manunchiurile vasculo-nervoase
intercostale, apoi strabat diafragma, ajung in ggl. celiac corespunzator unele fibre
nu fac sinapsa ~i ajung la nivelul gld. suprarenale. '
,. La nive!ul Tl l-~12 se gaseste un mic ggl=ggl.splanchnic-e considerat ca
facand parte din ggl cehac, dar celulele sale s-au oprit din migrarea catre cavit.atea
abdominala;
NERVUL SPLANCHNIC MIC
Se formeaza pr~ ramuri provenite din ggl. 9-11 sau din variante interggl.;
Asezare. Este s1tuat lateral de lantul simpatic toracal ~i medial de splanchnic
mare. Strabate diafragma ~i se distribuie ggl.celiaci ggl.aortico-renali.
ggl.mezenterici superiori;
NERVUL SPLANCHNIC INFERIOR
Este o ramura inconstanta cu originea in ggl toracal T 12 sau este ramura din
n.splanchnic mic. Strabate diafragma ~i se termina la nivelul ggl.aortico- renali.
Tumori mediastinale posterioare care rea/izeazii compresia /an/ului

simpatic determina apariJia tulburiirilor cardiace, vasomotorii,oculare ~i pupilare.
Aceste manifestari pot fl de tip simpatic excitator ~i se manifestii prin aparifia
tahicardiei, a vasoconstricJiei periferice (pa/oare tegumentarii) sau a midriazei
(pupile dilatate) ~i exoftalmiei. Alteori pot avea eject simpatic inhibitor care se
manifesta prin bradicardie # sindromul Claude-Bernard- Horner (miozii,
enoftalmie si ptoza palpebrala).
NERVII V AGI iN TORACE . _ . _ _

Nervii vagi intra in torace prin apertura _torac1ca supenoara, traverseaza
mediastinul superior ~i ajung in mediastinul posterior;_ _ _ .
Nervul vag drept trece anterior de a.subclav1e dreapta, pe sub_ c~ da ~~
·
n.lanngeu recurent drept . Are traiect
. . descendent' sub pleura med1astmala ~•
incruci~eaza lateral trunchiul brahtocefahc.
Raporturi:
Medial :-tr. brahiocefalic;
Lateral:-arcul venei azygos;
Anterior:-pediculul pulmonar drept; .
-ajuns la TS se alatura flancului drept al esofagulm;
19
Nervul vag stang coboara in regiunea cervicala lateral de artera carotida
comuna apoi pe sub pleura mediastinala stanga.
Raporturi:
Posterior:-a.subclavie stanga;
Anterior:-v .subclavie stanga;
Medial:-arcul aortic, pe sub care da n.laringeu recurent stang;
-trece posterior de pediculul pulmonar stang, iar la nivelul T7 ajunge pe flancul
stang esofagian;
Inferior de pediculul pulmonar, n.vag drept ajunge posterior, iar eel stang
ajunge anterior. In partea inferioara a esofagului toracic se ramifica formand
plexul esofagian, care se continua la nivelul abdomenului dupa ce strabat
diafragmul cu 2 trunchiuri vagale, unul anterior (mai subtire) ~i altul posterior.
Ramuri:
-n.laringeu recurent stang: -situat ill unghiul dintre trahee ~1 esofag; da ramuri
traheale, esofagiene ~i n.laringeu inferior
-ramuri cardiace toracice:
-fibre viscerale eferente - fibre preganglionare parasimpatice care fac sinapsa
mplex cardiac ~i dau fibre postganglionare pentru cord;
-fibre viscerale aferente cu originea ill ganglionul inferior al vagului (fibre
viscerosenzitive de la cord ~i vasele mari);
-ramuri bron~ice formeaza impreuna cu fibrele simpatice plexul pulmonar;
Masele mediastinale care realizeazii compresia nervu/ui vag pot determina

stimulare vaga/ii, manifetatii prin bradicardie, tuse, dispnee, tulburiiri gastro-
intestina/e sau inhibifie vagalii manifestatii prin tahicardie, hipertensiune
arterialii, angina pectoralii, sialoree # tulburiiri respiratorii. Compresia nervului
recurent stang poate rea/iza excitafia acestuia (dispnee prin obstruc/ia ciiilor
respiratorii superioare), sau inhibitia acestuia (riigu§ealii, disfonie -voce bitona l-
a,
pana la afonie).
NERVII FRENICI iN TORACE intra in torace prin apertura toracica

superioara, traverseaza mediastinul superior ~i ajung in mediastinul mijlociu.
Nervul frenic drept coboara anterior de artera toracica interna, lateral de
vena brahioccfalica dreapta ~i posterior de vena cava superioara. Apoi are traiect
descendent intre pleura mediastinala ~i pericard impreuna cu vasele
pericardofrenice dar anterior de pediculul pulmonar.
20
NervuJ fre OlC
· Stang are trai. ,..
bcJ · . ·
su av1e.. postenor de e hrahi ect tntre artera caroti•d-a comuna s1. artera
. na . ocefalica t
puJmonar ~ lateral de arcul
w • •
. w • s anga. apo1 trece anterior de pediculul

aortic. gasmdu-se intre pleura ~i pericard.
Compresia nen·u/ui fr . d .
h em1torace/ui). sughit sipa 1· . h .. a nevra Igre
· emc etermm w ·
frenicii (dureri la baza
pe partea afectatii). · · ra izra emrdraifr / · 1 ·d·
agmu ur In rcarea hemidiafragmului
ESOFAGUL
Esofagul prezinta O limii- . , ., .

marginea :-c.e . - . . a supenoara la ruvelul planului care trece prin
uw noara a cart1la1ului cr1·c01'd . 0 1·1 . - .
cardie. ~ ~• m1ta 1nferioara reprezentata de
Are trei s~gmente:-cervical, toracic, abdominal;
Cahbrul .
esofa
_ o
0 ului este ' nc
.
t t · · - ·
. 1 ons an ~• prez1nta trez stramtorz esofagiene:
A •
-su!'.erz~ara sau crzcoidianii este situata in dreptul cartilajului omonim;

-mylocze sau bronhoaorticii la nivelul unde esofagul e incrucisat anterior de
bronhia stanga ~i arcul aortic; '
-inferioarii sau diafragmaticii la trecerea prin hiatusul esofagian al
diafragmei;
Esofagul toracic are o lungime de 16-18 cm. !nip.al se gase~te in
mediastinul superior, apoi intra in mediastinul posterior. Limita inferioara este
reprezentata de hiatusul esofagian al diafragmei, care se proiecteaza la nivelul TIO.
Esofagul toracic descrie in plan sagital o curba concava anterior; la nivelul
T4-T5 esofagul se departeaza de coloana, intre el ~i aceasta insinuadu-se aorta ~i
v.azygos.
Stramtoarea mijlocie se proiecteaza la nivelul T4-T5, are o lungime de 4-5
cm si un diametru de 15-17 mm ~i este determinata de impresiunea bronhiei
prin~ipale stangi ~i de crosa aortei. ~c~asta se gase~te la 23-27 cm de arcul
alveolo-dentar ~i imparte esofagul torac1c m 2 segmente:
- Segmentul supra-aortic;
_ Segmentul subaortic;
Segmeotul supra-aortic are raporturi: . .

. traheea de care este solidarizat prin fibre conJunctive
• ~tenor are raport cu ceste fibre formeaza m.traheo-esofagian; dupa
~1 musculare n~tede. A b nhia principala stanga de care este
bifurcatia trahee1 are raport ~u . ro
solidarizat prin m.bronhoesofag1an,
21
, .. loringcu rccurcnt stang; la drcapta cu crosa
• 1.,, ,,-.,1: pl'"' , m~d,o inuli\ ~ ~ ••
st 1 1
·tci intrc a.carotida comuna stan ,.-
·,,,,. Ir, sttrn 'll '\I 'I ()SO nor gd
' [\ y 'o:--.
i ' • . • )
· ~ .) , l , • , stungt (potcr1or .
u,:,l
lnnl -~·,or '·~\' l'-' 1 •1 J•()ll,IFR ddimitat untcrior de a.subclavie stanga
1
.I ·' m,, •lul trnm luu p Ieura med1astinal
·
1
, . ,1\I . 1 si' inlcrior

.. • ·
de arcul aortic, a
t )$h.'t'l\W de.• \·oll,mm "~ l:I h.: ~tn ~•s "rogul Accnstl\ rcgiunc rcprczinta calea de acces
~t:11~i\ ·stl' ,n rnport c,1r' ·t cu u._ o . · ·
•hinn ,il·nl nl ~s~,thu.ului suprn-norllc.
Sr~1nl•nhtl subnortic nrc rnportu1·i:. . . .

• \ntcrior:-l ifu, •ntin trnhcci. pcricard hbros (~1nusul obltc pencard->AS ),
n., n~ stiin~ ( In nivclul T~). n vag drcpt (la n1velul T1);
• Posterior: nt'" rnport 111 drcapta cu v.azyg?s (intre aceasta ~i. aorta se gase~te
cnnnlul torncic). cu na.intercostale postenoare drepte. La n1velul Tr T9 este
incsuci~ut de .heminzygos ~i v.hemiazygos accesorie;
in aceastt\ regiune pleura forn1eaza recesul interazygo-esofagian ~i recesul
intemortico-t= ofaginn. care patrund posterior de esofag ~i sunt unite de o
cond~nsare a fesutului conjunctiv retroesofagian (ligg.interpleural MORROSOW).
Pleura mediastinala stanga e solidarizata de stratul longitudinal al esofagului
prin 111.pleuro-esofagian.
In cadrul examinarii cu bariu a esofagului se pot observa dilata/iile de atriu

suing (datorita raportu/ui posterior cu esofagul) din stenoza mitralii, care var
apiirea ca 1ngustiiri ale lumenului esofagian sau fn cazuri mai severe o curburii
concm ii anterior mull accentuatii posterior de opacitatea cardiaca.
0 masii tumoralii mediastinalii care determinii compresie esofagiana se
inso/e~le de disfagie, la fnceput pentru alimente solide, apoi ~i pentru lichide, iar
bolnavu/ scade rapid in greutate.
Vasculariznfia esofagului toracic

Vascularizaf ia arterialii a esofagului este segmentara:
• Pentru segmentul supra-aortic _ ramuri descendente din a.tiroidiana
inferioara ~i rr.esofago-traheale;
• Pentru regiunea posterioarii de crosa aortei: aa.bron~ice ( 1. dreapta, 2
Slangi), aa.intercostale posterioare, ramuri directe din arcul ~o~ie~; .
• Pentru segmentul sub-aortic ave1n rrunuri cu origine toracica ~• ramun cu
origine abdominala.
22
- ramuri esofagiene din .
dintre acestea _aorta toracica ( ascendente ~i descendente;
2
a esofagiana . ti s~nt ma, constante : a.esofagiana superioara (T6-T7)
_ · . ~ m enoara (T7 -Tfl); '
a.gastric: stanl ga ~i a.frenica inferioara stanga ce au traiect ascendant
pe eso,agu abdominal t - • .
vascularize . .. ~averseaza h1atusul esofag1an ~i
Vascular1·za1· aza ~lt1p1_11 2-3 cm· ·dm esofagul
za venoasa. Is1 ar ~
toracic.
.
periesofagian. Ambele I . . e _o,,n gmea _mtr-un plex submucos ~• un plex
. P exun dreneaza m funcpe de segmentele esofagului ·
-rei•~a ;upra-~ortica: vv.tiroidiene inferioare care drene~a 1n
vv. _r oceiahce ~• apoi in vv.azygos;
-regiunea subaortica:-v.hemiazygos ~i v.azygos care se varsa in VCS·
-v .gastrica stanga care este tributara a sistemului port~
LIMFATICELE MEDIASTINULUI
_G~ionii_ !imfa~ici mediastinali sunt imparyiJi pentru sistematizare in

ganglion1 hmfatic1 panetali ~i ganglioni limfatici viscerali.
Ganglionii limfatici parietali sunt reprezentati de ganglioni Iimfatici
intercostali, ganglioni limfatici parastemali ~i ganglioni limfatici diafragmatici.
Ganglioni limfatici intercostali sunt situaJi de-a lungul manunchiului
vasculo-nervos intercostal, in numar variabil pentru fiecare spaJiu intercostal (de
obicei intre 1 ~i 5). Sunt mai constanJi in poryiunea posterioara a spaJiului
intercostaL in zona juxtavertebrala (in apropierea capului ~i a colului) ~i mai slab
reprezentafi in pof!iunea anterioara. Ace~tia aduna limfa de la nivelul spaJiilor
intercostale, pleurei parietale ~i o mica parte din lichidul cefalorahidian resorbit la
nivelul tecilor durale radiculare ale nervilor spinali.
Drenajul limatic
• Limfa de la nivelul primului spafiu intercostal este drenata catre ganglionul
cervical profund ~i apoi catre trunchiurile colectoare terminale de la baza
gatului. . .
• Pentru spafiile 2-6 limfa este drenata catre canalul torac1c separat sau pnn
trunchiurile colectoare comune.
• Pentru spatiile 7-11 limfa este drenata catre cole~torul ~mun care ~o?oara
pe flancul lateral al coloanei verteb_rale toraca_le fana la mvelul T 1~ ~• ~Jun~e
la nivelul canalului toracic sau in cistern ch~h cand acesta are poz1t1e malta.
Colectoarele limfatice din dreapta ~• stanga " sun! anast~~~z:!e
anterovertebral. Uneori colectorul drept se varsa m cistern c Y 1 m
abdomen. . . c. • -
· fi t sunt a~ezati pe 1ata supenoara a
Ganglionii limfatici d1a rag~a 1c1 "(
diafragmei ~i sunt organiz.ati in grupun
23
. ,. mar de 2-3 situati retroxifoidian,
. ( ·card1c) sunt m nu . d - 1·
• Grupul anterior prepen .1 • lui costal VII. Ace~tla a una unfa
iar alfii laterosternal in dr~ptul ca~;i a!~ea superioara a ficatului ~i regiunea
din cea mai mare parte a diafrag?1 ' pd . l
•• - • t I i antenor ab omma ·
supraomb1ltca 1a 8 peie e u . d t asezati la Iocul de patrundere al
t . I de pencar ) sun , .
• Grupul Iatern_I .(I ~ eia . Aduna limfa de la nivelul pencardului,
nervilor fremc1 m diafragm.
dinfragmului ~i ficatului. .. • l d' · •
. · tw I mentele cele ma1 mfenoare a e me 1astmu 1u1
• Grupul posterior reprezm a e e
posterior. . · · tul ] t ·
Gnnahonu - f:a t·1c1· parasternali sunt s1tuat1
• •· 1am , pe. traiec . vase or orac1ce
.
•
mternet, • t"
~1 sun m numar
de 6-1 o. Acestia
, primesc hmfa . din partea. . supenoara
. .
a peretelui abdominal, peretele anterior al toracelu1 cu mu~ch11 pector~h ~1
olanda mamara. intre colectoarele limfatice parastemale se gasesc
::,
anastomoze transversal.
Ganglioni limfatici viscerali sunt sistematizati in ganglioni limfatici

mediastinali anteriori, ganglioni limfatici mediastinali posteriori, traheali,
traheobron~ici superiori ~i inferiori, bronhopulmonari ~i pulmonari.
• Ganglioni limfatici mediastinali anteriori sunt reprezentati de cate un
ganglion mai constant pe partea dreapta anterior de formarea venei cave
superioare ~i pe marginea dreapta a timusului, iar pe stanga anterior de aorta
~i originea arterei carotide comune stangi, m dreptul ligamentului arterial.
Ace~tia primesc limfa de la ganglionii lateropericardici, cord, pericard ~i
timus. Cele doua grupuri, drept ~i stang sunt anastomozate posterior de timus
~i colecteaza limfa de la trahee, tiroida ~i timus.
• Ganglioni limfatici mediastinali posteriori sunt reprezentafi de 5-7
ganglioni situati in jurul esofagului ~i aortei, aproximativ la nivelul venei
pulmonare inferioare. Ace~tia colecteaza limfa din partea posterioara a
diafragmului, pericard, esofag ~i plamani.
• Ganglioni limfatici traheali sunt in numar variabil (3-6 de fiecare parte), in
ununghiul dintre trahee ~i esofag. Acestia colecteaza limfa de la nivelul
traheei, esofagului, tiroidei, timusului ~i de la nivelul ganglionilor
traheobron~ici. In final limfa este adunata 1n cate un collector unic care se
vars~ 1n vena subclavie, confluentul jugulo-subclavicular, ganglionul
cervical profund canalul thoracic sau ductul limfatic drept.
• Gan~lio_ni limfatici traheobron~ici superiori ~i .. infe~io~i. G~nglionii
supe~or1 sunt situati in unghiul dintre trahee ~i bronh11le ~rmci~ale, m pan a
supenoarfi. Ganglionii inferiori sunt situafi in unghml dmtre bronhia
24
principala dreapt4 i cca : -~ A .
mediastinale 1· 0 d " ·
cc •a cole<-1ea7..A limfa de la toate organele
•• renca7.1t catre gan lionii trahcaJi.
• Gang:Jionn limfatici b . h
.pu 1monare,
_ . ron opulmonari. unt ituati la nivelul hilurilor
1ar separarea d . .
Ja nivelul hilul ·UJ.
e cc, pu 1monan face print-un plan convenJional
• Ganglioni limfatici pulmonari unt situati la nivelul bronhiilor lobare i

segmentare.
CANALUL TORACIC
Canalul toracic au ductul toracic (ductus thoracicuv) e te eel mai mare vas
limfati~ din or~~is~. S~ formeaza pe peretele posterior abdominal prin unirea
a doua trun~hiu~ hm_fa~1ce lombare, drept ~i sting. Prime~ie inainte de a intra in
torace trunchiul hmfat1c intestinal.
Patrunde in torace impreuna cu aorta prin orificiul aortic al diafragmei ,
apoi urea posterior de aorta descendenta ~i apoi de e ofagul toracic pfma la nivel
TS apoi are traiect la stanga, iese de sub esofag ~i are traiect anterior printre
aacarotida comuna ~i subclavie stanga pan.a in unghiul dintre vv.jugulara interna
~i vena subclavie stanga in care se varsa. Canal ul toracic prezinta in portiunea
cervicala segmentul sau terminal, crosa ductului toracic, care prime~te ca afluen\i
trei colectori limfatici principali:
• un trunchi bronhomediastinal stang care colecteaza limfa din j umatatea
stanga a peretelui cutiei toracice;
• un trunchi subclavicular care dreneaza limfa din membrul superior sting;
• un trunchi jugular care dreneaza circulatia limfatica din jumatatea stanga a
capului. ,. . . .
La nivelul Jojei scaleno-vertebrale anterioare stang~ crosa canalulu1 torac1c
se incadreaza in patrulaterul vascular delimitat: . .
_ • -&. • de portiunea intrascalenica a artere1 subclav1culare;
JJ.uenor . . .d. inf◄ •
_ . de portiunea orizontala a artere1 trro1 1ene enoare;
supenor . - .. - l ag ~1· de vena
- antero-medial de artera carotid.a comuna stang'½ nervu v "
jugulara interna; .. · de ertebrala
- postero-lateral de originea arterei vertebra1e, msot113 vena v .
DUCTUL LIMFATIC DREP'f

.. ,. rin unirea trunchiurilor limfa~ce j~ul~,
. ..
~ fonn~ tn parte~
1Ubclav1cular ~• bronhomedias
d~:r. &icnd
limfatic drept adu~ hmfa dm ½
. tfel· trunchiul subclav1cular (truncus
1
~ supradiafragmatica a corpu u1 as .
25
. . - membrului superior drept, trun~~ul
subc/avius) asigura drenarea hmfatica a. •te din regiunea capulu1 ~• a
J·ugular (truncus jugularis) dreneaza limfat1cele prlovebru nhomediastinal (truncus
- · trunchiu ro l ·
gatului di~ ~art~a d. reafta, i_ar . . din ·umatatea dreapta a torace ~1.
bronchomediastma/zs) as1gura drenaJul hmfatic J . sa· u orice obstruc/ze a
.., . _ . 1 1 d' 1·nului
1 posterwr
O tumora s1/uata la mve u me ,as · analului
. . . . d omu/ de compresre a c
canalului toracic poate de term ma apar_i/za szn r . I I• t la nivelul
. _ . •• d /or masrve oca zza e
toracic care se caracterizeaza prm apan/1a e eme . h ·t -;\ mai rar
.., h .
membrelor inferioare, revarsat c 11os P eura u I f /ip/eurezre c 1 oasa1, . / .
._ h .1 . , hiperestezra perete uz
pleurezie bilatera/ii, ascrta c l oasa,
abdominal, hemitoracelui §i membru/ui superior stang.
TRAHEEA . .
.
Traheea este un organ tubular format dm ca 1 aJe rt'l · traheale unite
. posterior
. _
. _ -
pnntr-o membrana fibromusculara. Se mt1n e e " • d d la extremitatea
. 1nfenoara
. a
laringelui pana la nivelul vertebrei T4, avand o lungime de aproximativ IO-I 2cm.
La nivelul vertebrei T4 traheea se imparte in cele doua bronhii principale.
in functie de regiunile 'pe care le strabate, traheea poate fi impaqita in doua pfu1i,
cu raporturi diferite : cervicala ~i toracica.
TRAHEEA TORACICA
Este situata in mediastinul superior ~i are un traiect descendent pe linia
mediana pana Ia nivelul vertebrei T4, unde se imparte in cele doua bronhii
principale.
Prezinta urmatoarele raporturi :
Anterior : in traiectul ei descendent are anterior manubriul sternal, originile
mu~chilor stemohioidian ~i stemotiroidian, timusul ( sau resturi timice ), vena
brahiocefalica stanga, arcul aortic, trunchiul brahiocefalic si
, artera carotida comuna
stanga, plexul cardiac profund, ganglioni limfatici mediastinali. Trunchiul
brahiocefalic ~i artera carotida comuna stanga se vor a~eza apoi lateral de trahee la
dreapta, respectiv la stanga fafa de aceasta.
Posterior=.. Posterior de traheea toracica se gase~te partea toracica a esofagului.
Lat~ral_: /~ partea dreaptii ar~ raporturi laterale cu plamanul drept ~i cu pleura
med1astmala dreapta, vena brah1ocefalica dreapta,... vena cav... · - I vag
drept s1. vena azygos. a supenoara, nervu
26
In partea ~tdnga, traheea are lateral plamfmul stang ~i pleura mediastinala stanga,
arcul aortei, artera carotida comuna stanga ~i artera subclavie stanga.
Bronhia principali dreapta :

. ~re O lungime de aproximativ 2,5 cm. Este mai larga, mai scurta ~i mai
verttcah~ta fata de cea stanga. Datorita acestei configuratii se explica de ce un
corp st;am patrunde mai frecvent in bronchia dreapta decat in cea stanga.
In traiectul ei spre hilul pulmonar drept, bronhia principala dreapta da prima
ei diviziune, bronhia lobara superioarii. dreapta, trece posterior de aorta
ascendenta, de vena cava superioara ~i de artera pulmonara dreapta. Vena azygos
trece initial posterior de bronchia principala dreapta pentru ca apoi sa formeze o
crosa superior de aceasta ~i de celelalte elemente ale pediculului pulmonar drept.
Ajunsa la nivel hilului pulmonar drept, bronhia principala dreapta se imparte in
bronhia lobara mijlocie dreapta ~i bronhia lobara inferioara dreapta.
• Bronhia lobara superioara dreapta :

Se desprinde de pe fata laterala a bronhiei principale drepte ~i se indreapta
catre lateral ~i superior catre hilul pulmonar. La aproximativ 1 cm de origine
se imparte in trei bronhii segmentare : apicala, posterioara ~i anterioara.
• Bronhia lobara mijlocie dreapta:
Se desprinde la aproximativ 2 cm de cea superioara, are un scurt traiect
descendent catre anterior ~i lateral ~i se imparte in bronhiile segmentare
laterala ~i mediala.
• Bronhia lobara -inferioara dreapta :
Este continuarea inferioara a bronhiei principale drepte. in apropierea
originii sale se imparte in bronhiile segmentare : apicala-superioara,
subapicala-subsuperioara ( apare in 50% din cazuri ), bazala mediala, bazala
anterioara, bazala laterala, bazala posterioara.
Bronhia principalA stangi :

Are O Jungime de aproximativ 5 cm. Este mai lunga, mai ingusta ~i are o
directie mai orizontaHi decat cea dreapta. in traiec~I .ei trece inferior de arcul
aortic, apoi anterior de esofagul toracic, canalul tora~tc st ~orta descen~enta.' A~era
pulmonarA stangA este a~ezata initial anterior ~i apot supenor de bronhta prmctpala
27
. rt in bronhia Jobara superioarc.
stanga. Ajunsa la hilul pulmonar stang se 1mpa e '
stdnga ~i bronhia lobara inferioara stdngii.
• Bronhia lobara superioara stanga . . . · le sta"n · .
I- bronh1e1 pnc1pa g1 s1 s
Se desprinde de pe fata antero-latera a a . . e
V :
" d - d"viziunt
1 una supenoara ~1 un
indreapta catre lateral. Se imparte m oua ' . a
. - b nhi1·1e segmentare antenoara ·
inferioara. Diviziunea supenoara va da ro .. ~1
• • • • • • &. • - a forma bronhule segmentare
ap1co-postenoara. D1v1z1unea m1er1oara v
lingulara superioara ~i lingulara inferioara.
• Bronhia lobara inferioara.stanga . .

· - a·trectta
Contmua · bronh"1e1· prmc1pa
· · Ie sta"ng1· "mca... aproxunat1v 1 cm si, da·
n~tere bronhiilor segmentare apicala-superioara, subapicala-subSuperioara,
bazala mediala ( cardiaca ), bazala anterioara, bazala laterala, bazala
posterioara.
Vascularizatia si inervatia traheei si a bronhiilor principale :

Sursele arterial~ provin, din arter~ tiroidiana inferioara ~i din arterele
bron~ice. intre aceste surse arteriale exista anastomoze.
Venele traheei dreneaza in plexul venos tiroidian inferior.
Limfaticele traheei dreneaza catre ganglionii pretraheali ~i paratraheali.
Inervatia provine din ramurile traheale ale nervilor vagi, din nervii laringei
recurenti ~i din lantllfile simpatice.
PLAMANII
Plamanii sunt organe parenchimatoase pereche situate in cavitatea toracica

de o parte ~i de alta a mediastinului. La nivelul plamanului au loc schimburile
gazoase dintre organism ~i mediu .
. . Pla~anii au o cul oar~ ro~ie palida la copii, devenind cenu~ii la adulti datorita
fixan1 part1culelor de praf msp1rate. Plamanul normal a,.e · t en1a... e1ast·1ca, de
. . O c ons1s V
burete. Greutatea plamanilor este in medie de 600 700 t 'dr · 500

" " _ - g pen ru ce1 ept ~• -
600 g pentru eel stang, msa acestea pot varia considerabil.
28
Confiourat·
-e...
.
,1a exter1oara ... "
Fiecare plam,.. a plamanilor
- .. ·1 1· an are forma unui con b . . .
Pl amaru or 1 se descriu d ... ~ cu aza mfenor ~• varful superior.
. . oua iete ( costal- . d.
marguu ( anterioara si 1·n~1 . . . · a si me tala ), o baza, un varf ~i doua
, enoara).
Fata costala a plamanului

Este convexa si vine m .
intermediul pleure· '• _r~port cu peretele antero-lateral al toracelui, prin
1 ~1 a1 fasc1e1 end t ·
0
datorita pierderii elastic•t... . . oracice. La cadavrele fixate in formol,
1 atu pulmonare
· , se pot ob serva ~an!Un. lasate de coaste.
Fata mediala a plamanului

Este concava, si este " . . · . . ,. .
· 1IDp3!11ta la randul e1 in doua parti in functie de
raporturil
. e pe care le are -· 0 parte ve rtebrala... ( posterior
. ) s1. o parte
· ' mediastinali
·
( antenor ). ·
Partea vertebrala vine in raport cu vertebrele toracice cu vasele
intercostale posterioare ~i lanµil simpatic toracal. '
Partea mediastinala prezinta mai multe impresiuni in functie de elementele
cu care au raporturi cei doi plamani '
- Impresiunea cardiaca - este prezenta pe fetele mediastinale ale ambilor
plamani. Cea de pe fata medistinala a plamanului stang, mai intinsa, este
determinata de raportul cu ventriculul ~i atriul stang iar cea de pe fata
medistinala a plamanului drept este determinata de atriul drept, auriculul
drept ~i ventriculul drept.
- Pe fata
,
medistinala a plamanului stang se mai gasesc - ~antul crosei aortei,
care se continua posterior de hilul pulmonar cu ~antul aortei descendente.
De Ia nivelul santului crosei aortei, pome~te catre varful plamanului ,antul
, '
arterei subclavii stangi.
_ Pe fata mediastinala a plamanului drept se mai gasesc - ,antul venei cave
'· ·tuat anterior de hilul pulmonar. Acest sant se continua
supenoare, s1 . , ,.
· t I venei brahiocefalice drepte. Posterior de h1lul pulmonar
supenor cu ,an u . . .
. ., ~antul esofagului ~1 ~antul ven1 azygos, contmuat cu
drept, se mat gasesc '<
cantul crosei venei azygos. . . • -
-r . •tu t posterior de impresiunea cardiac! ~• reprezmta
- Hilul pulmona~ - est~ ~1 a 1 tele care formeaza pediculul pulmonar
ocu pe unde intra ~1 .ies e emen
l I
d" 1·. ulmonari sunt format•. d'm bronh'ta
(ridicina pulmonulu1 ). Pe icu 11 p
29
• • 1a,
prmc1pa - artera pu1monara, - cele doua vene pulmonare, vasele bronsice
• ,
• - •· - c-. t' · bronhopulmonari si plexul nervos pulmonar
vase le ~1 gang11om1 11m1a 1c1 · ,
S a~ezate diferit in dreapta fata de stanga.
Hilu/ pulmonar drept - are forma patrulatera. Elementele pediculului

·. : S pulmonar drept sunt dispuse astfel : bronhia principala e~te situata eel mai
-~@. · ·~ superior ~i posterior. Anterior ~i inferior de ea este a~~zat~ ~rter~ pulmonara
.@ : ([iJ Pdreapta. Vena pulmonara superioara este a~ezata anterior~· mfenor de artera
pulmonara, iar vena pulmonara inferioara este a~ezata inferior de bronhia
principala. ,JJrm(dil". Q~ :<'>M\ /Ji 1&. 1'1.irdtti aiJJJ{ JMrL
7
Hilu/ pulmonar stiing _ are forma unei rachete de tenis cu coada in jos.
Elementele pediculului pulmonar stang sunt dispuse astfel : artera pulmonara
este situata superior, inferior de aceasta este situata bronhia principala, iar
venele pulmonare sunt situate anterior de aceasta.
Baza plamanului
~ Este concava ~i vine in raport prin intermediul diafrgamei toraco-abdominale
cu viscere abdominale. Baza plamanului drept vine in raport cu lobul drept hepatic
iar cea a plamanului stang cu lobul stang hepatic ~i cu stomacul.
Varful plamanului
Este situat superior de clavicula ~i prima coasta si se proiecteza in fosa
supraclaviculara. Este acoperit de domul pleural prin intermediul caruia vine in
raport cu mu~chii scaleni, ganglionul cervico-toracic (stelat), vasele subclaviculare,
traheea ~i esofagul.
Marginea inferioara a plamanului

Inconjoara fata diafragmatica ~i o separa de fetele costala si mediala ale
plamanului. Medial patrunde intre diafragma si peric~d, iar later;l patrunde in
recesurile costo-diafragmatice.
Marginea anterioara a plamanului
_
Separa,.. anterior
,.. • •
fafa costala• de fata
t
medistm·ala-• E ste sub trre
• ~1· prez1·nta- la
plamanul stang, mc1zura card1aca a plima"'nulu· t"' punde
1 s ang, . care cores
30
impresiunii cardiace I fi .
. n cnor dl! acea 'l., . • •
stang, o lama de tesut p I s a incizura sc gasc~tc lingula pl.amanului
u monar.
~ant trunchi
hrahiocefalic
artera
bronhie pulomnara
principala
vene
Jantaorti
pulmo~re ,4
descendenta. margme
anterioara
ligament-rii'~ ~~
pulmonar a...r.lLf'
impresiune
cardiaca
margine inferioara fata diafragmatica
Fata mediala a plamanului stang
31
~tul venei cave santul arterei subclavie
J ,
~antul
superioare esofagian
margine ~antul crosei

anterioara azygos
bronhie
fisura artera
pulmonara
vene
pulmonar
impresiune (superioara
cardiaca inferioara)
~ ~~ligament
pulmonar
fisura
oblica
fata diafragmaticii
Fata mediala a plamanului drept
32
1 1 ~
Plamanii sunt impan-·•· I b. · ~ · · ti ·
• •• • m o I de douA ~anrun adimct num1te 1sun
pul~onare. Pie~ •scerala patrunde 1n ti uri acoperind fe\ele adiacente ale
Iobtlor ~ulmonan .. A tfel. I bii pulmonari pot A gli eze intre ei.
FtSura. obhci poate fi ga ita la ambii plamani Ea pome~e din partea
st
supero-po enoara a hilului pulmonar, trcce pe fata costala pe care o strabate ~i
apoi inte~ec_teaza n1arginea anterioara a plamanului pentru a se ~za din nou pe
faJ.3 mediastmala. Se tennina in partea antero-inferioara a hilului pulmonar. Ea
separa lob~l superior de eel inferior la plamanuJ stang ~i Iobii superior ~i mijlociu
de eel infenor la plamanul drept.
Fisura orizontali apare numai la plamanul drept. Pom~e de pe fata
costal~ de la nivelul fisurii oblice, intersecteaza marginea anterioara ~i se termina
la nivelul hilului. Fisura orizontala impreuna cu cea oblica delimiteaza lobul
mijlociu al plamanului drept.
Segmentapa plamanilor
Plamanii sunt alcatuiti din lobi pulmonari, care la randul lor sunt impartiti m
.s egmente pulmonare. Astfel, plamanul drept prezinta trei lobi - superior mijlociu
¥ inferior, iar plamanul stang doar doi lobi- superior ~i inferior.
Segmentele pulmonare coresund ca denumire bronhiilor segmentare. Astfel
segmentele pulmonare sunt, dupa cum urmeaza.
Pliminul drept .
Lobul superior _ segment apical, segment posterior, segment antenor
Lobul mijlociu- segment medial ~i segment late~ .
Lobul inferior - segment subapical subsupenor, segment bazal ~ed1al
(cardiac), segment bazal anterior, segment bazal lateral segment baz.al postenor
Plimanul sting · t
. segment apico-posterior, segment antenor segmen
Lobul supenor - · . .
•
Imgular • ent lingular mfenor .
supenor, segm . 1 rior segment ubapic I ubsupenor,
. . gment ap1ca supe , .
Lobul 1nfenor - se t raJ segment bazal antenor, segment
• ) , se gment baza1 1a e '
segment medjal (cardiac
baz.al posterior.
PLEURELE
Pleurele reprezinta doua membrane seroase care captu~esc cavitatea toracica

~i invelesc plamanii. Pleurele sunt impartite la randul lor in doua foite: o Joitu
parietalii (captu~e~te cavitatea toracica) ~i o Joi/a viscera/a sau pulmonara
(invele~te plamanul).
Foita viscerala este aderenta Ia suprafata plamanului prin stroma subpleurala
iar foita parietala este fixata la peretele toracic prin fascia endotoracica. Intre celc
doua foite ale pleurei se delimiteaza O cavitate virtuala - cavitatea pleurala, la
nivelul careia se gase~te in mod normal lichid pleural in cantitate mica.
• Foita viscerala a pleurei ( pleura visceraHi ) :
Este Iucioasa, transparenta, subfire. Ea patrunde in fisurile de pe suprafara
plamanilor, acoperind astfel fetele interlobare ale acestora. Ea acopera plamanul 'in
'
cea mai mare parte a sa cu exceptia unei regiuni de la nivelul hilului pulmonar,
locul unde se va reflecta, pentru a se continua cu pleura parietala.
• Foita parietaa ( pleura parietala) :
Ea captuseste peretii cavitatii toracice. A fost impaqita, in raport cu peretii cavitatii
toracice, in pleura mediastinala, pleura costala, pleura diafragmatica si domul sau
cupola pleurala. intre diferitele paqi ale pleurei parietale se delimiteaza recesuri
pleurale (funduri de sac pleurale, sinusuri pleurale ).
- Pleura costala: se intinde de la stem pana la corpurile vertebrelor
toracale. Ea se continua anterior ~i posterior cu pleura mediastinala
delimitand astfel recesurile costo-mediastinale. Inferior pleura costala
formeaza cu pleura diafragmatica recesul costo-diafragmatic.
Deasupra varfului pulmonar, pleura costala de pe fefele anterioara ~i
posterioara ale plamanului, se continua cu pleura mediastinala
formand cupola pleurala.
_ Pleura diafragmatica: Este fixata de fata superioara a diafragmei
toraco-abdominale printr-un tesut conjunctiv. Se continua cu pleura
costala si cu pleura mediastinala.
_ Pleura mediastinala: Ea formeaza limita laterala a mediastinului.
Datorita faptului ca pe fata mediala a plamanul_ui ~: ~aseSle hilul
. ·t· leuret' mediastinale este d1fenta m rapon cu
pu Imonar, d 1spoz1t1a p
acesta:
34
0
La nivelul ped· 1 1 .
icu u u1 pleura mediastinala inconjoara pediculul
pulmonar ca O t - •
. eaca, aJunge pe fata mediala a plamanului ~i se
contmua cu foita viscerala.
o Inferior de p d. l 1 . . .
. e icu , p eura med1stmala se continua cu pleura
v1scerala de pe f:ata
t
md·1a1a- a p1amanu
- A
1u1,. contmuan
• A d m,enor
• '"' ·
teaca pe care o formeaza pediculului pulmonar. Astfel, se
formeaza ligamentul pulmonar. In seqiune sagitala, reflexia
pleurei mediastinale de la nivelul pediculului are forma unei
rachete de tenis. Partea superioara (ovala) a rachetei este
reprezentata de man~onul pleural care inveleste pediculul
pulmonar, iar partea inferioara (manerul rachetei) este
reprezentata de ligamentul pulmonar.
- Cupola pleurala: Acopera superior varful plamanului, fiind de fapt un
reces costo-mediastinal superior. Cupola pleurala (domul pleural)
ajunge superior pana la nivelul fosei supraclaviculare, depa~ind cu 1-2
cm clavicula. Ea este fixata la oasele din vecinatate prin ni~te
ligamente : ligamentul costo-pleural ( porneste de pe colul coastei I ),
ligamentul vertebra-pleural ( porneste de pe corpurile vertebrelor C7-
Tl -T2 ) si m. scalen minm.
bnplicatii clinice
• In"'' uneIe cazurr· p atologice, cavitatea pleura/a poate deveni din. cavitate
. • I~ Astl'e/
virtual, cavitate rea a. ':I' '
intre cele douii foi/e ale pleure1 se poate
. . . ,D.
✓, tO raxl siinge (hemotorax), puroz (pzotorax), hm1 a
acumula aer tpneumo .,, ,
(chilotorax), etc. . t, I ·te· l sunra+efele celor douii foi/e pleurale

. . . .n .. l p/eurez iP eun .,,, r '1' . .
• In inp,ama/u a e . ~ z omot in mi$ciiri/e de insp1re-exp1r
devin mai rugoase ~1 creaza un g
(freciiturii pleura/a) I . al hidrotoraxului este necesar
,. I neumotoraxu u, sau .i dr
• Uneori, in cazu p I Ast'el se introduce un tub ue en
. . d" vitatea pleura a. ':I' ,
drenajul co/ec/1e1 m ca . ) Pentru pneumotorax aceasta se
~ 'p/eurostom1e . .
in cavitatea pleuraIa u . ~ - (iul /I-Ill intercostal, ,ar pentru
. x pe I inie medioclaviculara '~ spa posterioarii. fn spa(iul V-VJ
pract 1cu . mtii/ocie sau
hidrotorax pe ,n,e I . · ax, 1ara
v
'J
35
· , .. inea superioarii a coastei
intercosta.I Punc/,a se .face mtotdeauna pe marg .
pe11tr11 a evita lezarca mtmunchiului vasculo-nervos intercoSlal.
Durcrca plcuralt1
Dcom·ec,~ /JI,,,• · . 1a nu pr,me~·te
c , a viscera . fib
l re
nervoase ale,. sensibilita/ii
. ·
~e11cralc, acenstn 1111 este sensibilii la durere. Pleura parietalii, in sch,mb, este
im•n·ata scn=itiv, de ciitre ramuri ale nervilor intercostali # frenici. lritafia
p/c11rala dcterminli durere foca/ii $i care iradiazii in acela,i dermatom. Cfasic,
iritnfia p/eurei mediastina/e determinii durere localii # iradiatii in baza gatufui .~i
in llllllir.
Proiectiile plamanilor ~i ale recesurilor pleurale pe suprafafa toracelui

Recesul costo-mediastinal drept se proiecteaza pe linia care une~te
unnatoarele puncte
• Articulatia stemo-claviculara dreapta
• Articulatia stemo-costala II stanga
• Articulatia stemo-costala IV stanga
• Articulatia condro-costala vn dreapta
• Recesul costo-diafragmatic drept
Recesul costo-mediastinal stang se proiecteaza pe linia care uneste

,
unnatoarele puncte
• Articulafia sterno-claviculara stanga
• Articulatia stemo-costala IV stanga
• Spatiul intercostal V la I cm lateral de stem
• Spatiul intercostal VI la 2cm lateral de stem
• Articulatia condro-costala VII stanga
• Recesul costo-diafragmatic stang
fntre Iiniile de proiectie ale eel or doua recesuri costo-mediastinale se

delimitcaza doua arii trinughiulare - una superioara sau triunghiul timic, ~i una
inferioara sau triunghiul pericardic.
Recesul costo-tliafragmatic se proiccteaza similar in dreapta ~i stang~
linia care urmare~tc urmatoarele punctc
• Coasta VIII pe linia medio-claviculara
36
• Coasta IX pe linia axilara anterioara
• Coasta X pe linia axilara mijlocie
• Coasta XII pe linia axilara posterioara
• Coasta Xll pe linia scapulara
Proiecµa plimanilor
in inspir, marginea anterioara a plamanului corespunde recesului coSto-
111ediastinal, iar marginea inferioara se afla la 3cm de receul costo-diafragmatic.
lo expir, marginea anterioara a plamanului se proiecteaza la 1,5cm de receSul
t
costo-mediastinal iar marginea inferioara la aproximativ 9cm de recesul coS o-
diafragmatic.
articula\ia
stemo-daviculad
stanga
reces
reces costo-mediastinal
(IOltO-mediastinal sting
drept
C7
C8
diastinale drept ~i sting

. teurale costo~nte
Proiectia recesurtlor p
37
INIMA (CORDUL)
Cordul este un organ musculo-cavitar, de fonna unui con, cu func\ie de

pompa aspiro-respingatoare.
in mod normal culoarea cordului este brun-ro~iatica.
Dimensiunile ~i volumul cordului sunt variabile de la o persoana la alta, In
func\ie de sex, varsta sau starea patologica:
• Greutate: 250-300 gr.
• Volum mediu: 500-700 ml.
• Diametrul vertical: aprox. 9,8 cm.
• Diametrul transversal: 10 cm.
A~ezare: inima se gase~te in sacul pericardic (in mediastinul mijlociu) prin
intermediul caruia vine in raport cu organele invecinate.
Orientare: axul lung al cordului este oblic, dinspre posterior spre anterior,
de la dreapta la stanga ~i dinspre superior spre inferior, astfel incat el va forma un
unghi de aproximativ 45° cu toate planurile.
Astfel baza cordului este orientata posterior, la dreapta ~i superior,
proiectandu-se la nivel T 4-T 8•
Varful se gase~te anterior, la stanga ~i inferior, ajungand in mod normal pana
in spatiul V intercostal stang, pe linia medio-claviculara.
Exista variatii fiziologice, in functie de tipul constitutional, ~i anume:
• Tipul astenic prezinta un cord verticalizat
• Tipul stenic prezinta un cord orizontalizat
CONFIGURATIA EXTERN A A INIMII
lnima prezinta:
• var/
• baza
• trei fe/e: sterno-costala, pulmonara, diafragmaticii
• margine dreapta . . . ,.
Varful cordului (apexul) apaqine m totahtate ven!nculului stang, la acest
nivcl tunica musculara este cea mai groasa, aici intalnmdu-se cele trei straturi
musculare care vor forma vortex cordis. d - t ..
·oare ale ce 1or oua a r11.
Baza cordului corespunde fetelor pos ten
38
I o occst nivc l atriul d .
pericardic cu fata medi aHi a ~cpt Slab~le~te raporturi prm intennediul sacului
. P Amanulu1 drept Dea . ,. . ,.
raport pos ten or cu csofagul t . · semenea, atnu 1 stang vme m
. orac1c.
La nivclul bazci cordul .
u, vase lc care p ; · . •
formdnd do i pcdiculi: ornesc aJung 1a muna se vor grupa
• p dic ulul arterial format d
pulmonar (l a stanga) e aorta ascendenta (la dreapta) ~i trunchiul
• p ?dicu/u/ venos format d I . ~ ..
e vene e cave supenoara ~• mferioara ~i cele 4
vene pu Imonare
intre venele cave ~i cele patru vene pulmonare, la baza inimii, se poate
observa un ~ant nu foarte adanc - §anfu/ interatrial.
. Fat~ sterno-costala stabile~te raporturi prin intermediul sacului pericardic,

al smu~urtlor pleurale costo-mediastinale drept ~i stang ~i fetei anterioare a
pllman1lor, cu sternul, cartilajele costo-stemale ~i coastele.
Inferior de coasta a IV-a, datorita divergentei dintre marginile sinusurilor
pleurale costo-mediastinale, pericardul va veni in raport direct cu peretele anterior
toracic, descriindu-se astfel trigonul pericardic la nivelul caruia inima va veni in
raport direct cu strenul ~i coastele.
La nivelul fetei sterno-costale delimitarea dintre atrii ~i ventricule este
realizata de catre §anful coronar. Acesta este impartit de emergenta pediculului
arterial in doua segmente: drept ~i stang.
• Segmentul slang al §anfului coronar pomeste din stanga trunchiului
pulmonar, are traiect inferior de auriculul stang, strabate fata
pulmonara a inimii ~i ajunge la nivelul fetei diafragmatice.
• Segmentul drept al §anfului coronar pome~te din dreapta aortei
ascendente, are initial traiect inferior de auriculul drept, intersecteaza
apoi marginea dreapta a cordului, ajungand in final pe fata
diafragmatica a inimii.
La emergenta pediculului arterial se formeaza o depresiune concava antero-
superior, formatA de cale doua atrii impreuna cu auriculele corespunzatoare,
numitA corona cordis.
Pe fata sterno-costala a inimii, limita dintre cei doi ventriculi este realizata
de c!tre §an/ul inter-ventricular anterior. Acest sant pome~te din partea stanga a
pediculului arterial, are un traiect aproape vertical, decendent ~i intersecteaza
39
• la nivelul unei depresiuni - incizura varfului cordului.
- cord u1ui
jnea dreapta a _ te la 1 5-? cm. lateral dreapta de varful cordului.
marg . 5 e gase~ ' - 1·
ceasta depresiune • la nivelul acestei fete 2/3 apar\in ventriculului drept $
A ·t- acestut sant,
oatort a
culului stang.
t/3 ven trU
trunc:hl
brahiocefallc
venacavi~-.--
5uperloa~ ___ a. pulrnooarl
--- st~nga
~ ~ ---- .. -pericard
ur~lu~ dreapti --
Jan\ul coronar- -
_ _ vArful inimli
Fata sterno-costala a inimii
Fata pulmonara apartine 1n totalitate cavita\ilor stangi ale inimii, 'in special
ventriculului stang. Aceasta fata are o forma convexa ~i stabile~te raporturi prin
intremediul sacului pericardic cu fa\a mediala a plamanului stang
40
Fata diafragniatica .
. este s1tuata
idefflledml acesteia stabilecte ~ centrul tendinos al diafragmei iar prin
• v raportun cu I0 b I . ,
gastnc~ u stang al ficatului ~i fornixul
In partea po stenoara
· a aceste· c
. luJ "-·· ~
la ruve Ccu ula se gasecte s. I I iete se atla segm entu I Stang al ~antului coronar
• v inusu coronar
De la Jumatatea ~anh,J • ·
.
cu tnuect vertical.
. ,u u1 coronar pome t / . .
~ e §an/u mter-ventricular posterior
lnfflCMotkU
comun1 SUngi
•
\ tr. brahiocmlic
vv. pulmon1re
drepte
,. ____
pulmonari
Fata diafragmatici a inimii

Marg.lnea dreaptl a cordului este evidentA mai ales la cadavru ~i
~limiteazA f.ata stemo-costala de cea diafragmatic!. Ea pome~te de la nivelul
ostiului venei cave inferioare ti ajunge la nivelul varfului cordului.
41
coNFJGURATIA INTERNA A INlMil
Atriile prezinta unnatoarele caracteristici:

• fonna cuboidala
• pereti mai subtiri comparativ cu ventriculii
• capacitate redusa fata de ventriculi
• lipsa mu~chilor papilari
Ventriculii se caracterizeaza prin:

• forma de piramida triunghiulara
• pereti mai gro§i
• prezenta mu§chilor papilari
Atriul drept
Atriul drept prezinta din punct de vedere embriologic doua pa.qi:
• o parte cu originea in cornul drept al sinusului venos - partea sinusa/a
• o parte cu originea in atriul primitiv
Atriul prezinta urmatorii pereti:
• peretele superior prezinta ostiul venei cave superioare
• peretele inferior corespunde ostiului venei cave inferioare, prevazut cu o
valvula incompleta, valvula venei cave inferioare (a lui Eustachio) situata in
continuarea poqiunii mediale a limbului fosei ovale.
• peretele posterior (septa/) reprezinta peretele anterior al atriului stang, acest
perete formand septul inter-atrial. El prezinta in apropierea orificiului de
varsare al venei cave inferioare o portiune mai subtire,denivelat~ fosa
ova/a. in jurul acesteia fibrele musculare sunt mai ingro~ate formand
antrero-inferior limbul fosei ovale. Dupa Braus, in 20 % din cazuri, la
nivelul septului interatrial poate persista.foramen ovale (gaura ova/ii).
Acest lucru nu detennina manifestari clinice deosebite decat atunci
cand dimensiunile orificiului ajung la cca. 3-4 cm., in aceasta situatie
sangele trecand in atriul drept. Daca presiunea la nivelul atr~~lui _drept cre~te,
sange]e bogat in CO2 va trece in eel stang detenninand a~~•t•a _cianozei.
• perete/e anterior are structura de mu~chi pectinati (asema_natori ~or dinti de
pieptene). Ace~ti mu~chi se term in a postero-lateral la mvelul Jonctiunii cu
42
peretele s
musal atria] la .
suprafata cordul . ' nivelul crestei ter .
L . u1 §an1ului terminal mmale, care corespunde la
a ruvelul unirii e . . .
auricu/u/ dr .. p retilor superior ~i l . . .
. ept, m~chi1 pectinati £ " " . ateral at atnulu1 se formeaza
• perete/e lateral are aspe t . ormand m mteriorul sau o retea
cav L . c neted ~1 este situ t " .
e. a ruvelul acestu1· p a mtre orificiile celor daoua vene
d . erete se gw
escns de Lower. ase~te tubercu/ul intervenos (intercav)
• perete/e medial-in•.r,e . .
~~ rzor prezmta · / ·
La jonctiunea ·1 oshu atrw-ventricular drept.
. pereti or posterior ~i d' 1 · ~ .
srnusului coronar in hi d 'f me ta -mienor se gase~te ostiul
c s e o valvula inco I C l .
(a Lui Thebesius) . mp ea- va vu/a smusului coronar
La nivelul atriului d t .
. . . rep e ste descns trigonu/ lui Koch delimitat astfel ·
o ost tu1 smusulu1 coronar .
o ostiul atrio-ventricular
o tendonul lui Todaro fi
. - onnatiune conjunctiva subtire care une~te
extrerrutatea
,. superioarv
. _a a _vaIvu_1e1· smusulm
· · corona cu trigonul fibros drept,
trecand supenor de onfic1ul atr10-ventricular drept.
Aceasta zona corespunde proiectiei nodulului atria-ventricular (Aschoff_
Tawara).
Ventriculul drept
Ventriculul drept are forma de piramida triunghiulara, cu baza orientata la
nivelul ostiului atrio-ventricular, iar varful spre incizura varfului cordului. El
prezinta trei pereti: anterior, posterior ~i septal.
Baza ventriculului corespunde ostiului atria-ventricular drept prevazut cu cu
valva atrio-ventriculara dreaptii. (tricuspidii.). Cuspidele sunt orientate in fuctie de
peretii ventriculari: anterioarii., posterioara ~i sepatala.
Ele au fonna triunghiulara, cu baza localizata la nivelul inelului fibros de la
nivelul orificiului atrio-ventricular, iar varful orientat inferior se prinde de mu~chii
papilari. lnsertiile cuspidelor anterioara ~i septala delimiteaza septul atrio-
ventricular la nivelul septului inter-ventricular membranos.
43
/ trunchlul pulmoNr
/ /
septul 1trtoventrkulir
~
,; .
' v nodulul valvel
} semllun1r9
__ lunula valvel Sfml-
vet"IIClvJ_ lunarf
lnfertoarl · (p1rs ft1cclcb)
- - cuspid, ~•II 1
trlcuspldel
- - - -- trabecula
septom1rgln116
~ m. p1pll1r int.
I
I
I
........._
' I trabecule drnoase
cordaje tendlnoas~
I
m. S)lpllu posterior $f 5epul
Atriul drept ~i ventriculul drept - configurate interni
Fiecare cuspida este legata prin cordaje tendinoase de mu~chii papilari

corespunzatori, care vor fi: anterior, posterior ~i septali, ace~tia din urma av4nd
cele mai mici dimensiuni.
M. papilar anterior este legat de peretele septal printr-un trabecul cAmos
numit trabecula septomarginala (bandii moderatoare). Rolul acesteia este de
impiedica dilatarea exagerata a ventriculului in momentul dia5tolei. Deasem
ea contine ramura dreapta a fasciculului atrio-ventricular His.
44
l
Trabecu a se continua la n1ve1u1 septului cu creasta supraven
· - . triculara care
a·unge pana la nive]u] 0Stiu]uj trunchiu]uj pulmonar. . cuspida
va U Trabecula septornarginala lmpreuna cu m. papilar anterior ~ cu
erioara impart ventricu]uJ ln doua compartimente: 1
ant • inferior (de Prirnire)
• superior (de ejectie)
vena cavi
SUPffi(?lrli
'·
llmbulfoset
ovale------ - _
foslovall--
·;
;~idldNI draptl a
, fudcululul
11...- . If ._.rkwffltriCUYr
i ..
I
, I'
I
I
IIf
t - configura tie interni

Ventr1·culul drep
Partca supcrioarl\ a vcntriculului, situutA in continuarea compartimentului de
ejcclie, for,ncazli conu,I arterial (i~fimdibulul) care se va_ continua la ~andul sau c~
tn.mchiul pulmonar. Sprc dcoscb1rc de rcstul ventriculm, conul arterial are pere111
netczi, fllrll trabeculc cllrnoasc.
Ostiul trunchiului pulmonar cstc prcvazut cu valva trunchiului pulmonar
situatii superior de conul arterial ~i formata din trei valvu/e semilunare: una
anterioarii ~i doua posterioare - dreapta ,yi stanga.
Valvulele au forma de cuib de randunica, fiecare prezentand la nivelul
marginii libere cate un nodul - nodulul valvei semilunare (Morgagni). Ace~ti
noduli impiedica alunecarea valvulelor una peste cealalta, realizand inchiderea
perfecta a orificiului.
De o parte ~i de cealalta a nodulilor marginea libera a valvulei formeaza
/unule/e valvulelor semi/unare.
Atriul stang
Atriul stang are forma cuboidala, dar marginile sunt mai rotunjite, astfel
incat sunt mai greu de descris peretii. Deasemenea peretii sunt mai gro~i decat in
cazul celui drept.
• peretele anterior corespunde septului interatrial. La nivelul sau, poqiunea
corespunzatoare fosei ovale este u~or denivelata, delimitata de o
proeminenta concava la stanga ~i cranial - falx septi (valvula giiurii ovale).
La nivelul acestui perete se gase~te comunicarea atriului cu auriculul
corespunzator, limita dintre acestea fiind determinata de o serie de fascicule
musculare ce proemina in interiorul auriculului, ceilalti pereti atriali fiind
netezi.
• peretele posterior prezinta ostiile celor 4 vene pulmonare
• peretele medial-inferior prezinta ostiul atria-ventricular stang.
Ventriculul stang
Ventriculul stang are forma de piramida triunghiulara, cu 63:2a orientata la
nivelul ostiului atrio-ventricular, iar varful va forma varful cof<lulut. El reprezinta
cavitatea inimii cu cei mai gro~i pereti. ,. w
• . • I · ·
Baza ventncu/u/u1 corespunde osflu u1 atrw-ve
ntr,·cular stang prevazut cu cu
··
. • ·. . . • 1-:0 1 Cuspidele sunt orientate
vaIva atrio-ventricu/ara stanga (b1cusp1da sau mitra 1·
astfel: anterioara ~j posterioara.
46
Ele au fonna triunghiulara b .
·velul orificiului atrio-vent . ' c~ az"'a locahzata la nivelul inelului fibros de la
n1 •1 · ncu1ar 1ar vfuful · t •n£ • hi'
papt an ' onen at 1 enor se prinde de mu~c 1
Fiecare cuspida este legata P . d .
w • rm cor aJe tendinoase de mu~chii papilari
corespunzaton, care vor fi: anterior ~i posterior, situati la nivelul peretilor
corespunzatori.
Cuspida anterioara impreun ~ . . ,. . ,.
. a cu septu1 mterventricular impart ventnculul m
doua compart1mente:
• de primire - situat posterior ~i la stanga fata de cuspida anterioara
• de ejectie - care se continua superior cu bulbul aortic
Ostiul aortic prezinta valva aortica prevazuta cu trei valvule semilunare:
una posterioara ~i doua anterioare - dreapta ~i stdnga.
Valvulele au forma de cuib de randunica, fiecare prezentand la nivelul
marginii libere cate un nodul - nodulul valvei semilunare (Arantius). Ace~ti noduli
au acela~i rol ca ~i in cazul celor Morgagni, impiedicand alunecarea valvulelor una
peste cealalta ~i realizand inchiderea perfecta a orificiului.
De o parte ~i de cealalta a nodulilor marginea libera a valvulei formeaza
lunulele valvulelor semilunare.
Valvulele anterioare delimiteaza la nivelul bulbului aortic, impreuna cu
peretele arterial, sinusurile aortice (Valsalva). De la nivelul bulbului pomesc cele
doua artere coronare.
47
v1tvult stmlluntl'f
alfaontl
\
\
urechtu,1 stjngl
,Adldn. stAnoA
a fasdculutul
ltri~ntrlcul_;- - - -,._,---._ -.- ~ :-,
- valv1 mltr~l.1
- --m. p1plt1r
Atriul stang ~i ventriculul stang - configurafie interna
48
STRUCTURA INIM1t
Structural, cordul prez1nta

. d.
- Epicard
. mspre exterior spre ·mtenor
. trei tunici ·
- M iocard ·
- Endocard
Epicardul este format d -

Miocard u I: e catre foit<> ·
~ viscerala _ a pencardului
. seros
Miocardul costituie .
es te mai. su b ttre
. comparat· cea ma1 mare parte a peretelui cardiac. Miocardul atrial
. tenned"1uI 1nelelor
m . fibroa iv cu . eel v. en t ncu
. Iar, cele doua fiind separate prin
Miocardul at . I se atno-ventnculare.
r1a este format d"
superficial §i profund port· m doua straturi musculare suprapuse:
ce partea profunda _ c , • tlunea
- . icia1-a fi"11 nd comuna celor doua atrii m tirnp
superfi ·
omuna - prezmt- O . d ,. '
Fibrele musculare rfi . a sene e mgro~ari la nivelul fiecarui atriu.
reprezentata In portiunea SUre. ICl~le sunt ~ezate orizontal, fiind mai slab
~antului coronar de pe f; tapdo~ ef1noara. .A_ceste fibre musculare se termina la nivelul
. a ia ragmatica a cordul ui.
F1brele profunde sunt a§ezate astfel:
- Sub forma de anse ce tree de pe atrii pe ventricule
- Sub forma de inele la nivelul ostiilor venelor
Ace_ste fibre profund~ determina formarea crestei terminate, a Iimbului fosei
ovale ~• a mu~chilor pectmati.
Miocardul ventricular este mai gros fa¢ de eel atrial (adaptat functiei
ventriculare), m special eel de la nivelul ventriculului stang. Miocardul
ventricular are fibrele dipuse mtrei starturi astfel:
- Superficial, comun celor doi ventriculi. Fibrele acestui strat se insera Ia
nivelul scheletului fibros al cordului §i vor avea directie oblica spre apexul
cardiac unde se rasucesc in sens orar §i fonneaza vortex cordis. De
asemenea, aceste fibre vor patrunde spre mu§chii papilari §i trabeculele
camoase ~i se vor insera la nivelul ineleleor fibroase atrio-ve~triculare_.
_ Mijlociu, eel mai voluminos. Acesta_ are fib~ele muscular~ _onentate ~rrcul~,
proprii fiecarui ventricul, ~i se tennma la mvelul septulm mterventncular m
mu~chii papilari. . . . . _
- Profund, alcatuit din fibre musculare cu direct1e long1tudmala
Endocardul: t ·
'tatile cordului ~i se contmua la baz.a lm· cu tumca
w ·
Endocardul captu~e~ e cavil acoperi ambele fete ale lamei fibroase de la
intima vasculara. Deasemenea, e va
49
·1 are uncle se gase~te doar la
tiivclul cuspidclor, sprc deosebire de valvele semi un
nivclul fc\clor vcnlriculare ale acestora.
Schclctul fibros al cordului:
Accasla structura este reprezentata de catre:

- por/iunea membranoasii a septului interventricular
. inelele fibroase atrio-ventriculare drept ~i stang ~
inelele fibroase aortic ~j pulmonar (la originea eel or doua vase)
- trigoane/e fibroase drept ~i slang
Jnelele fibroase atrio-ventriculare au un aspect cilindric, delimitand

miocardul atrial de eel ventricular la nivlelul lor inserandu-se cuspidele. Direct
proportional cu grosimea peretelui,' inelul fibros stang va fi mai gros decat eel
drept.
Suprafetele corespunzatoare acestor inele formeaza planul ventil al cordului.
Acest plan se deplaseaza spre varful cordului in momentul sistolei ventriculare,
scazand presiunea intra-atriala ~i contribuind astfel la intoarcerea venoasa.
Jnelele jibroase aortic ~i pulmonar servesc insertiei valvelor semilunare.

Planul inelului fibros aortic se gase~te la nivelul planului ventil, in vreme ce inelul
fibros pulmonar este situat cu 5 cm. mai sus, spre baza cordului.
Trigonul fl bros drept este localizat intre orificiile atrio-ventriculare (drept ~i

stag), ~i eel aortic, iar eel slang intre orificiul aortic ~i eel atria-ventricular stang.
Trigonul fibros drept este strabatut de catre trunchiul fasciculului
atrioventricular.
50
nodulll 1111~ 0,.. •
m unare
11
"'111! •lv1 1emllun111 ant
1111111
unerl 1tlng1 valwi MmNUNrl ••pd
v1tv1s.mtt
1111v. Unlrl dr..ptl
1. coron1ra ,tti~lluntra~ anga
vall,a Mmllurw111 post. ._
trigonul ftbroa sting
1M1u1 ftbfos st&ng
Inell.II tlbros dl9PI
tnoonul flbros drept
cusplda Hptala 1
valvel tricuspide I
cusplda Int I VIIYet trlcull)lde
CUspi Lposterioarl I
valve! trku splde
Scheletul fibros al cordului ~i planul ventil
TESUTUL EXCITOCONDUCTOR (NODAL)
Sistemul excitoconductor este format din tesut muscular special, care

pistreaza caracterul embrionar. Astfel, aceste celule miocardice sunt de dimeniuni
reduse, bogate in sarcoplasma ~i cu miofribrile mai putine, a~ezate neunifonn -
dispuse la periferie.
Organiz.area acestor celule se face la nivel miocardic astfel:
sub forma condensata, alcatuind nodulii
• sub forma diseminata formand fascic~le ~~ re/~~e ..
Acest tesut are rolul de a genera ~i transm1te sttmuln contractth.
51
. Flack) ,. eciantatea ostiului v,cav.
• I (Keith - d. in v d I . c.:
Nodulul sinoatria ubepicar JC,. El pome~te e a tnler~t;cij,
ste a~ezat s . rn11na 1e. b ,. d <l ~d
Acest noduI e ,. ga creste1 te . I I drept co oran e-a lun <,ul
I . du-se la stan - . uncu u ' ~
superioare, pre ungm va superioara ~1 a
planurilor formate de v. ca - ,•nferioara.
. . al spre v cava
~antulm termm . - . d' ensiuni:
Nodulul are urmatoarele im
_ Jungime: 15 - 20 mm.
_ gros1me.· · -?mm · · • d' -) · · r
- la.time: 3 mm. . ·. superioara (subep1car ica ~1 rn 1crioarii
Nodulului i se descriu doua portmnt. .
(su bendocardica). ha.tailor cordulu1, frecvenia dt
. • - frecventa
in mod no:111aI _el !mpnma de 60 _ 80 / minut. . ..
descarcare a stimuhlor fimd m ace caz st ga la nivelul musculatur11 atriah:
Stimulul generat de acest nodul se proptaza_ de cca Im/sec. De la ni ve]u]
·
prin unde de depo IarIZare conce . _
ntrice cu o vi e ·
d lul atrio-ventricular.
acestor miocite, stimulul est_e 1:ans~is catre no ura frecventa fiziologica a cordul ui
Capacitatea nodululm smoatnal de a gene
este determinata de urmatorii factori: .
_ pozitia inalta pe care o ocupa la ni~el ca acrd1 _ . _
· t· sa: nodulul sinoatnal este traversat
vascuIanzatia . . de ,. catre0 o darten
• oal a.
proprie - a. nodulului sinoatrial. Aceasta ~re on~1n~a In 40 ~ In ca~u_n
in a. atriala a marginii stangi ( coronara stanga), tar 1n 60% dtn cazun m
a. atriala anterioara (coronara dreapta).
- inervatia proprie ~i raporturile stranse de vecinatate pe care le stabile~te
cu celulele ganglionare simpatice precum ~i sensibilitatea crescuta la
catecolamine.
Functia acestui nodul pote fi preluata de catre alte focare de excitatie 1n
urmatoarele cazuri:
- numarul de impulsuri generate de nodulul sinoatrial scade sub 60/minut.
ceea_ ~e dete?11ina aparitia ~n~i alt focar de excitatie '
- apant1a unm focar de excitatie patologic care ge ... _ .
d . . " nereaza un numar ma1
mare e Impulsun decat nodulul sinoatrial.
Nodulul atrioventricular (Aschoff_ Tawa

Acest nodul este situat in partea ~a) .
0st
corespu~nd in special atriului drept dP ero-~nfenoara a septului interatrial,
K_och (vez1 atriul drept). Nodulul se u~ e se pro1ecteaza la nivelul trigonului lui
d1mensiuni: . gase~te subendocardic ~i are unnatoare
- Jung1me: 7 - 8 mm
- grosime: 1mm. ·
52
- Iungime: 3 nun
Nodulul preia im · .
mare de miocite cu pulsunle prin part
v1teza d e conducere dconducere 1enta el vea dsa supe noara
• w . • ,.msa datorita numarului
s1sto • de ce e cca· o•2 m/sec A a uce Ia Int"arz1erea
· Iet· atriale · acestora avand 0
a ve t · · ceasta " " · '
Cand activitat n nculara. mtarz1ere este necesara departajarii
w . ea nodulul · .
catre ce1 atnoventricul u~ smoatrial este ail v •
frecventa de 40/min t ar care 1mprima cord .ec~ata, funct1a sa este preluata de

.u. u1UI ntmul nodal (jonc/ional) cu o
Fasciculul atriovent .
Fasciculul porne..:t nebular (fasciculul His)
t .n£ . v e su fornia .
an ero-D1 . eno~ al :°odulului atriovent . unle1 prelungiri unice de la nivelul polului
unens1uni: ncu ar.
- lung~e: 7 - 20 mm.
- grosnne: 1 _ 2 mm.
~I . are traiect descendent i . .
septulw mteratrial. Fasciculul str~b;iteno~, s_ubendocard1c, pe fata anterioara a
partea dreapta portiunii membr te apoi tn_g~nul fibros drept, ~i coboara prin
La limit d" anoase a septulm mterventricular.
a mtre cele doua rt·1 · . .
(membranoasa ~i musculara) fa . po.. ! un~ _a!e septulm mterventricular
- scicu1u1 se va unpaq1 m cele doua ramur1· ·
- d~~~ .
- stanga
Ramura dreapta este mai subtire decat cea stanga ~i coboara subendocardic
de-a lungul septului interventricular ~i al trabeculei septo-marginale in alcatuirea
careia intra, ajungand la nivelul m. papilar anterior drept.
De aici ea se va imparti in numeroase ramuri fine subendocardice.
Ramura stanga strabate septul interventricular prin dreptul fostului orificiu

interventricular.Ajunsa pe partea stanga a septului, subendocardic, aceasta ramura
se imparte in doua hemiramuri: anterioara ~i posterioara, corespunzatoare mm.
papilari.
Faptul ca mm. papilari primesc primele_ ~amuri face ca__ ei sa se c~ntracte
inaintea miocardului ventricular. Reteaua PurkmJe se va pune m contact direct cu
miocardul ventricular contractil. . . . . .
x e~te subendocard1c, exc1tat1a la ruvel ventricular se
Deoarece reteaua se gas .,
propaga dinspre endocard spre epicard.
53
. "'asciculul Hi s sunt afcctak e
. tr1cular sau Ii ... • •
Atunci cand nodulul atri~ven " - atriile se contractA m ritm smusat. iar
. I disociatia atrioventriculara
aJun~e .,a1·,::,n ritm idioventricular, mult redus.
ventr1cu
VASCULARIZATIA ~· INERVATIA coRDULUI
VASCULARJZA TIA ARTERIALA

. . . . ta d cele dou! artere coronare: dreapta
Vascular1zat1a arteriala este a~igura e . dente mai precis la nivelul
~i slanga, cu originea in prima P?rt ~e a aortei ascen
1 '
sinusurilor aortice drept ~i respect1v stang. . . intre 1 5 ~i 5 mm ele
La emergenta, cele doua artere au un dtametru cupnns ' ·,
situandu-se eel mai frecvent subepicardic.
Artera coronari stangi
Artera coronara stanga se formeaza la nivelul sinusului aortic, in dreptul

valvulei semilunare stangi ~i eel mai adesea are un calibru mai mare fata de cea
dreapta intrucat va iriga un volum miocardic mai mare.
Cel mai adesea, lungimea trunchiului sau principal este de 7 - 15 mm., iar
diametrul de 3 - 6 mm.
De la origine ea are traiect anterior, inferior ~i la stanga situata intre
trunchiul pulmonar ~i auriculul stang. Ea ajunge in segmentul stang al ~antului
coronar ~i dupa un traiect scurt, de cca. 1 cm. printr-un tesut adipos bine
reprezentat, se imparte in cele doua ramuri terminale:
- a. interventriculara anterioara
- a. circumtlexi coronara.
Artera interventriculara anterioari are un traiect descend t ·

s1·tuata .. l· . . en s1nuos 11n
fi · d
m PDtu mterventncular anterior impreuna cu v mare d' . . ' . .
dreapta sa. · a cor u 1u1 s1tuata 1a
Artera intersecteaza apoi marginea drea ta .
varfului cordului ~i aiunge pe fiata d' fr . ~ a cordulu1 la nivelul incizurii
. . ~ ia agmattca La ac t . I .
aproxnnatav I - 3 cm. prin ~ant. ,1 m·t tr· · es ruve are un tra1ect de
n,,_,,. ..x " t" erven icular post . . . "
..,.,....,.,,a,"' posterioarii. enor, ternunandu-se cu a.
Ea di unnitoarele categorii de ramuri.
- rr. ~entriculare anterioare drente.sunt m· . .
une1 · · .. r lCt ~1 s bf-i ·
regiun1 mguste ( 1 cm.) din y u , .. n, ele distribuindu-se
peretele ventriculului drept, din
54
apropierea ~antulu 1..
drept. mterventricular anterior ~i partial m. papilar anterior
- rr. ventriculare anterio ~ .
cordului (dar cu diam are stangi, numer?~se, m~i -~curte_ spre varfu~
ventricular) 0 . etrul constant datonta gros1m11 man a peretelm
.
voluminoasa _ d. mtre aceste _ ram un. se m . d.1v1.dua1·1zeaza- una mat.
_ rr se 1 a. _iagonala a ventriculului stang.
· P a1e antenoare (7 l S) . . .
vascularize - . - care se despnnd perpendicular ~1
dist ·b . daza 213 antenoare ale septului interventricular. Ele se
rt u1e easemenea mm pa .I . r . . I l .d ..
stangi a fasciculului· Hi·s ,; : . ·h P_1 an s~~ta 1 a1_ ventnc,..u u_ m rept, ramurn
'I 1 emrramuru antenoare stang1
Artera circumflexa coronara are diametrul b"l cu al

interventricularei. compara 1
. Ea strabate segmentul stang al ~anµilui coronar, acoperita de auriculul stang.
Apo~ ~ece pe_ste fata pulmonara ~i ajunge pe fata diafragmatica a cordului unde se
t e ~ sub smusul coronar, inainte de a ajunge la nivelul ~anµilui interventricular
postenor.
Ramurile sale sunt:
- rr. atriale stdngi pentru atriul omonim, dinre aceste ramuri se poate
individualiza a. atriala a marginii stangi din care in 40% din cazuri se
poate desprinde a. nodulului sinoatrial.
- rr. ventriculare anterioare, paralele cu a. diagonala a ventricului stang
_ rr. ventriculare posterioare pentru peretele posterior al ventricului stang
_ a. nodulului atrioventricular care reprezinta ramura terminala a a.
circumflexe coronare in 20 % din cazuri
Artera coronara dreapta

- dreapta- pome~te de la nivelul sinusului aortic, din dreptul
Artera coronara 'I • ,.. h. 1 1m
. • d t Ea apare la suprafata cordulu1 1ntre trunc 1u pu onar
valvule1 semtlunare rep e. . • d
. "' . I 1. d t avand un traiect antenor ~1 la reapta. - .
~• varful aunculu u ... rep' tul dept al ~anµilui coronar, intersecteaza margmea
Ea patrunde m segmen r • -
. . . e pe fata diafragmattca.
dreapta a cordulu1 ~• aJ~ng ~ interventriculare posterioare in ~anµil
Aici se va continua sub o~a a. d I .
. dd a med1e a cor u u1.
omonim, insotita fitn even
Ramuri: . rii 1 care vascularizeaza portiunea
11
. t . I (, a tre1a corona I . l . dr t
a. conuluz ar erza . " i artea superioara a ventncu m ep
inferioara a conulu1 pulmonar ~ p
55
. acestea se eviden\iaza a
. 01ntre o1 d' . .
. 10 rnonirl1• . de in 60 10 m cazun a
te entru atr1u oate desprtn .
r atriale drep Pd. care se p
- r . . ,- anterioara in
atria a · I
nodulului sinoatrta ·oare drepte . ,.
rr , entricu/are anteri_ are drepte larizeaza o reg1une mgusta ( I
· . posterto e vascu .
,.,. ventricu101 e 0
terioare car ,. din apropterea ~an\ului
rr. i11treventricu/are P \entricular st ang m papilar posterior stang.
d'1 perete1e • parte a · • l
crn.) ~ terior, inclus1v ~ tului interventncu ar. Ele se
interventncular ir~s 1/3 posterioara a "se~ a fasciculului His
rr. septate pen . .. osterioare stang1
di.stribuie ~i hem1ramuru p d 1.
• t' arteriala a cor u UI prezinta
vasculanza~1a
in cele mai multe cazun,
predominanta coronara stanga. . ,. tre teritoriile celor doua coronare este
in acest caz, limita de demarcat1e m
reprezentata de un plan care trece a5tfe1\ dreapta de ~antul interventricular
- pe fata stemocostala la 1 cm. ateara1
anterior, .
intersecteaza marginea dreapta a cordu1U1 • .
: pe fata diafragmatica intersecteaza ~antul interventncular posterior la
jumatatea acestuia. . .
Avand in vedere pozitia acestui plan, apoximativ 80% dtn volum~l cordulm
este tributar a. coronare stangi - din care peste 50% corespunde a. ctrcumflexe
coronare.
Teritoriile de distributie ale celor doua artere coronare sunt insa supuse unui
grad mare de variabiliate. Sunt descrise situatii in care exista o predominamta
dreapta, 1n sensul in care a. coronara dreapta se distribuie ~i peretelui diafragmatic
al ventriculului stang.
D~ase~en~a se !ntalnesc ~i destule situatii in care a. coronara stanga
vasculanzeaza prm a. c1rcumflexa coron ~ " tr 1 ·
ad' te v • ara m egu sept 1nterventricular ~i zonele
•acen corespunzatoare ventnculului drept.
. Aceasta mare variabilitate este res on b1T" . . . .
mfarct miocardic acut in sensul "in ca dp sa a de prognosticul evolut1e1 unu1
"- . ' . re - e exem 1 " .
aaec\mnea duce adesea la exitus. P u - in ultimul tip de distribut1e
S6
~ • drcumn.d
I 1'191'91 COfOnM
sting!
- - - ~.....~..::JWM t.1rdllcl
rn1re
• ,,.,. fflill'ginall
.-+-- - .unga
ramurl' dlagonall 1
irttr.l lnterwntriculw
anterlol,-
Arterele coronare dreapta ~i stanga
CARACTERISTICILE CIRCULATTEI CORONARIENE
I. De§i se considera ca vascualarizatia coronariana este de tip terminal s-au

demonstrat o serie de anastomoze care insa nu pot fi eficiente decat daca se
deschid lent ~i deci nu pot suplini obstructia coronariana aparuta brusc.
Tipuri de anastomoze:
0
anasomoze intre cele douii artere coronare
_ la nivelul septului interventricular
_ in ~antul interventr~cular P?st~rior
_ in grosimea mu~chtlor papil~n
o anastomoze intre ramurile ace/ea~, artere coronare
_ subendocardic
57
- in grosimea mu~chilor papilari
o anastomoze intre arterele coronare ~i surse arteriole invecinate
- vasa vasorum de la nivelul trunchiului pulmonar sau ao,1ei
ascendente
o anastomoze arterio - venoase
o anastomoze intre arterele coronare # cavitii/ile cordului
- arterio - sinusale (250 microni)
- arterio - luminale (I mm.)
2. Circulatia coronariana este stanjenita in timpul sistolei. Datorita presiunii
mari din sistola ventriculara stanga, vasele situate pe peretii cordului sau in
grosimea acestora sunt comprimate
3. Vasele coronare sunt putemic inervate. La acest nivel sistemul nervos
vegetativ simpatic are efect vasodilatator, iar eel parasimpatic realizeaza
putina vascoconstrictie.
4. Circulatia coronariana este cea mai scurta din organism ( dureaza
aproximativ 8 sec.in repaus), timpul scurtandu-se substantial in efort.
5. Circulatia coronariana de tip capilar este foarte bogata. Fiecare fibra
miocardica beneficiaza de un capilar propriu. Acest raport 1: I se mentine
insa ~i in cazul hipertrofiilor cardiace.
VENELE CORDULUI
Arpoximativ 60% din sangele venos de la nivelul cordului este drenat prin
intennediul sinusului coronar.
Sinusul coronar este cea mai mare vena vena a cordului. El este situat in
segmentul stang al ~anp.dui coronar (la nivelul fetei diafragmatice) ~i are O Iungime
de aproximatv 3 cm., fiind mai dilatat in poqiunea terminala.
Sinusul coronar se deschide la nivelul atriului drept printr-un orificiu
previzut cu valva sinusului coronar (valva lui Thebesius)
La nivelul sinusului coronar se deschid :
. . ..
- vena mare a mun11
- vena posterioara a ventriculului stang
- vena oblica a atriului stang
- vena medie a cordului
- vena mic~ a cordului
Vena mare a cordului se formeaza la nivelul varfului cordului, iar de la

acest nivel urcl prin ~antul interventricular anterior, paralel cu a. interventricularl
anterioarl.
58
Vena ajunge a . "
... POI In s
pulmonara a cordului . . egmentul sta
extremitatea stanga a . ~1 aJungand pe
Ea aduna cea si~uSului coronar
tg
al. ~antului coronar strabatand fata
ata dtafragmatica. Vena se varsa in
. d ... ma1 mare .
at celor oua ventricul . . parte a sangelu·1 d .
e ~t atnul stang. e la nivel cardiac: peretii anteriori
Vena posterioar'"'
. l l . a a ventric I I
ventr1cu u u1 omonim vars" d " u u ui stang strabat f: t d' fr f ~
Ea dreneaza " an u-se tn sinusul co " e ata ia agma ic~ a
sangele de la • ronar sau m vena mare a cordulu1.
1
nive ul peretelui posterior al acestui ventricul
Vena oblica a atriului st"
care se fonneaza la nivelul p aln~ (Marshall) este o vena de dimensiuni reduse
erete u1 poste . l . . "
Ea se deschide in ext . nor a atnulm stang.
remitatea stanga a sinusului coronar.
Vena medie a cordului s £ ~ .
diafragmatica De la £ e ormeaza la mvelul varfului cordului, pe fata
·
paralel cu a · interve tormare
• . . vena urea
. p · t11l · ·
rm ~ant" mterventncu1ar posterior,
. . · n ncu1ara postenoara stangand sange de la nivelul fetei
d1afragmatice a cordului. t
Ea va drena in final in poqiunea terminala a sinusului coronar .
. . . .. Vena mica a cordului pome~te de pe fata stemocostala a cordului ~i se va

gas1 m segmentul drept al ~anp!lui coronar impreuna cu a. coronara dreapta. Vena
strange sangele de la nivelul atriului drept ~i o parte a ventriculului drept ~i
dreneaza in final in sinusul coronar.
Restul sangelui venos de la nivel cardiac ( 40%) este drenat prin venele
anterioare ~i mici ale cordului.
Venele anterioare se formeaza la nivelul peretelui anterior al ventriculului
drept. Aceste vene intersecteaza superior segmentul drept a ~antului coronar drept
pentru a se deschide direct in atriul drept
· · . , sc "tn toti peretii cordului, fiind mai numeroase spre sept.
VeneIe m1c1 se gase i
Ele se deschid in . .. . • le
toate cavitatile cordului prin onficn num1te forammu .
59
r1mur1 int«ventrkulari
...,__~
terloui(descendenta
posterioarl) a arterei
coronar@ drepte
r,murt interYentnculare
ses,tale
Venele cordului
LIMFATICELE CORDULUI
Drenajul limfatic se realizeaza pomind de la nivelul celor trei tunici. Vasele

limfatice de la nivelul ventriculilor sunt mai numeroase decat cele de la nivel atrial.
Limfatice)e de Ja nivelul atriilor dreneaza spre gg. situati in jurul v. cave
inferi.oare, gg. traheobronsici, gg. mediastinali anteriori.
Limfa de la nivelul ventriculului stang ~i portiunea ventriculului drept din
apropierea pntului interventricular anterior dreneaza in 2 - 3 colectoare ce vor
ajuoge in gg. traheobronsici.
60
Limfa de La niv 1 .
1
dreneaza intr-un tru ~- u_ Ventnculului dre .
nc 1 hmfatic care v . pt ~1• 0 pane de la nivelul atriului st:ang
INERV AT a aJunge in gg. mediastinali anteriori.
lA CORDULUt
lnervatia cordului este dubt~. . .

a. s1mpat1c ~ ·
a ~• parasimpatica.
lnervatia vegetativa s. . _
. . •mpataca este as· - ..
- cerv1ca/i superiori .·1 .. . igurata de nervn cardiaci:
S ·1mpat'1c cervical ' rnlJ OCll "'c;.1 in'"eri·or1·
'J'
. .
cu ongmea Ia mve
. lul l .... nh,1w·
uu1.tu
- toracici ale caror fibre .

medulare T 4 _ T5. preganghonare pomesc din coamele laterale
lnervapa parasimpati·ca- est . _

inrfierioare ale n. vag. e as1gurata de rr. card.wee cervzca
· l.e superware
· ~1·
Fibrele simpatice ~i parasimpatice formeaza la nivel toracal plexul cardiac situat

la baza cordului.
Acest plex are componentele ~ezate in doua planuri:
- superficial (anterior) situat intre primele primele doua paqi ale aortei
toracice §i trunchiul pulmonar. Acest plan prime~e fibre mai ales de la
nivelul nn. cardiaci cervicali superiori ~i rr. cardiace superioare vagale.
- profund (posterior) situat intre bifurcatia traheei ~i cea a trunchiului
pulmonar.
De la nivelul celor doua paqi ale plexului cardia pomes fibre nervoase ce se
vor dispune periarterial pentru a ajunge la nivel miocardic.
De-a ]ungul a. coronare stangi, spre cavitatile stangi, vor merge fibre de la
nivelul paqii profunde a plexului. _. . . .
· ] a • coronare drepte se .vor. gas1
,.IIl JUfU .
fibre
. _ .
provemnd mat ales dm parte
superficiala a plexului ~i care se vor d1stnbm c~v1tat1l?r drepte.
Ajunse periarterial ta ni~elul pe_~etelm cardiac, fibrele nervoase se vor
dispune astfel 1ncat vor forma tret plexun.
_ subendocardic
_ subepicardic
- intramioca:di~ ial subepicardic) se va realiza - in ganglionii
ln aceste plexun (m spec _ . ost ganglionare parasimpatice vagale.
intramurali - sinapsa tntre fi~rel~ ~re ~~ plului sino-atrial ~i extremitA\ii craniale a
00
La njvelul mi~cardul~t atr~b .~patice ~i parasimpatice.
nodulului atrio-ventncular aJung t re s1
61
ln vrcmc _cc Ja ~ivclul ~odulului .inoatrial ajun fi bre vaw I· ,i .imr>~ti,~,
dreptc' Ja ccJ atrrovcntr1cular
· d l .
aJun cclc t.fin ;,
FibrcJc '!1JOca: u u1 ventricular prccum i f ciculul atrio•vcntricular v, 1, fi
inervate doar s1mpat1c.
Datorit~ propricHi\ilor \c utului nodal ' dcncrvarca nu ' unrim~
J'
e<,n r~ • ~ ~
V
,t ' .
cardiadi, ccea ce _d~rnonstrcazAfaptul c~ incrva\ia arc doar roJ 1n adaptarca fun~),;;

cardiaccc la cond1\11lc de strcs.
Astfel, nervul vag arc rol cardiomodcrator, pre dooscbire de impatic.: <;orr;
are efecte cardioaccclcratoarc.
PERJCARDUL
Pericardul are aspectul unui sac fibro-scros care acop"...-a cordul -5i origj nt:o.
vaselor mari de la baza acestuia. El este format din doua membrane;
• pericardul fl bros
• pericardul seros
PERICARDUL FIBROS
Pericardul fibros are rol de protectie pentru cord, avand aspectul unui trunchi
de con cu baza orientata inferior. In partea superioara eJ se va continua cu
adventicea de la nivelul vaselor mari de la baza cordului.
Pericadul fibros ocupa cea mai mare parte a mediastinului inferior ~i in
intregime mediastinul mij]ociu.
Dimensiuni:
• diametrul vertical 12-14 cm.
• diametrul transversal 13-14 cm.
• diametrul antero-posterior: 10 cm. la nivelul diafragmei ~i 7 cm. Ia
nivelul bazei cordului.
Pericardul fibros este Iegat de structurile 1nvecinate printr-o serie de
formatiuni Jigamentare: . . . ..
.
• I1gg. sternopenc · ardice sunerior
r
~1 mferror care-I
. .
leaga de fata
.( b ·u respectiv proces x1fo1d)
posterioara a stemului manu n .
• /igg frenopericardice in numar de tret
· · . d' . asesc la nivelul vertebrclor 3-6 toracal
• ligg. vertebroperica~ ice se g
62
Raporturile pe ,
Anterior a r1cardului flbros
. . re raporturi cu st .
med1astmala ~i fetele m d' ernul, cartilajele co. tale. coafftele. pleura
·1
recesun or pleurale cost
e iale ale celo d01. 111 • • 1
. . r P aman1. intrc marginle anterioarc ale
. omed1asmale d . , . . .
peretele antenor toracic 1t . rep ~• stang el stabile!jte raportun d1recte cu
p t . 1' ngonul pericardic)
_os er10r stabile~te raporturi . . .
nn. vag1, bronhiile · . cu esofagul torac1c, aorta descenden~ torac1ca,
prmc1pale drea ta .
Lateral se gas- P ~• Slanga ~i ligamentul pulmonar.
esc nn. frenic'1 I • . • •
mediale ale celor doi pl- " . ' vase e diafragmat1ce super1oare ~• fetele
Infi . amani aceperite de pleura mediastinala
erior el se afla a~ezat . .
rin intermedi'ul t . pe centrul tendmos al diafragmei stabilind raporturi
P aces u1a cu fom ixu
· 1gastnc . ~•. lobul stang al ficatului.
PERICARDUL SEROS
Pericardul seros este alcatuit din doua lame (foi\e):

• lama viscera/a (epicardul) situata pe suprafata cordului
,. • lama parietala situata pe fata interna a pericardului fibros
Intre cele doua foi\e se delimiteaza o cavitate virtuala - caviatea pericardica
- ce contine o lama fina de lichid - lichidul pericardic.
Cele doua foite se continua una cu cealalta mjurul vaselor de la nivelul bazei
cordului, repectiv in jurul pediculior arterial ~i venos.
Pediculul arterial este format de trunchiul pulmonar (la stanga) ~i aorta
ascendenta (la dreapta), iar pediculul venos - cu elementele mai disparate - format
de venele cave superioara ~i inferioara ~i cele patru vene pulmonare.
Reflexia in jurul pediculului arterial se realizeaza simplu, ca in jurul unui
cilindru. La acest nivel se formeaza sinusul pericardic transvers delimitat astfel:
• anterior: pediculul arterial
• posterior: v. cava superioara
• inferior: cele doua atrii
• superior: a. pulmonara dreapta . . _
. I · di·c transvers se evidentiaza pnn mtroducerea a doua degete
S1nusu pencar . _ . .
de la mana dreapta, dinspre dreapta spre stanga, postenor de aorta ~• trunchiul
pulmonar ~i anterior de v • cava superioara.
63
Retlexia in juruf efementefor car alcAtui sc ped~culul .. v no CS I \ rn ;1;
complex! avand in vedere dispozi~ia acestora. Astfel, refex,a s" fact: de-a fun 111 :.i
1
dou4 linii:
• o linie verticafA situatii intre venele cave superioar4 $i infcrioa.r~ ~i cur,
cuprinde venefe pufmonare drepte
• o linie orizontala situatA intre venele pulmonare drepte ~i sttingi. Accast,
linie se intersecteazA in unghi drept cu precedenta., astfel incat cefc dout
vor da aspectuJ Jiterei ,,T" orizontaJ.
Sinusul se evidentiaza ridicind vArful cordului cu mana stanga ~1
introducand mana dreapta cu fata palmard in sus, posterior de cord, pana la
intersectia celor doua linii de reflexie.
~· .
-----~
....
........
........
..,...,
Slnusurile prlcardului
64
PROIECTIA PERICARDULUI ~I A CORDULUI
Proiectia celor doua structuri se realizeaza la nivelul peretelui anterior

toracic, avand o forma patrulatera.
PROIECTIA PERICARDULUI se realizeaza unind urmatoarele patru

puncte:
• punctul superior drept situat pe coasta 2 dreapta, la 2 cm. lateral de stem
• punctul inferior drept situat la nivelul articulatiei stemocostale 6 drepte, la
2 cm. lateral de stern
• punctul superior stang situat la nivelul articulatiei strenocostale 1 stanga
• punctul inferior stang situat in spatiul 5 intercostal stang/coasta 6 stangii,
la 10 cm. de linia mediosternalaa
in cadrul proiectiei pericardului se inscrie proiectia trigonului pericardic
(regiunea in care pericardul fibros vine in raport direct cu peretele anterior toracic):
• laturile dreapta §i stanga corespund proiectiilor recesurilor pleurale
costomediastinale drept §i stang
• varful se gase§te la nivelul cartilajului sternocostal 4 stang
• baza se giise§te la nivelul liniei ce trece prin articulatia stemocostala 7
in trigonul pericardic se descrie o zona triunghiulara ~tilii in cazul punctiilor
pericardice, zona mcare sacul pericardic nu este acoperit de stern:
• latura dreapta: marginea stanga a stemului
• latura stanga: proiectia recesului pleural costomediastinal
stang
• baza: cartilajele costostemale 6-7
• varful: articulatia sternocostala 4 stanga
PROIECTIA CORDULUI (aria matitatii relative) se face in interiorul

ariei de proiectie a pericardului §i se realizeaza avand urmatoarele repere:
• punctul superior drept: articulatia stemocosta~a 3 dreap~a
• punctul inferior drept: articulatia sternocostal~ 6 dr:ap~a
• punctul superior stang:articulatia sternocostala 2 stanga
65
. a iul 5 intercostal sting, pe linia medio-clavicu lar~
• punctul Inferior sting: sp tI ti I virfulul cordulul la nivelul caruia ~c.:
(punctul corespunde ~• pro ec e
palpeaz~ 1ocul apexian).
rn aria. mat·t"tii
I a,
relative se inscrie ~i aria matitltii absolute la nivelul carc ia
. " .
cordul vine in raport direct cu peretele anterior toractc, fhr! mtreruperea recesunl r
pleurale costomediasinale drept ~i stang. Delimitare: . ,.
• la stanga: linia care une~te articulat1a stemocostala 4 stanga cu
varful cordului
• la dreapta: marginea stanga a stemului
• inferior: se continua tara o deJimitare exacta cu aria matitatii
hepatice.
PROIECTIA OSTIILOR ATRIO-VENTRICULARE e1 ARTERIALE
• ostiul pulmonar: corespunde liniei orizontale ce trece prin articulatia

stemocostala 3 stanga
• ostiul aortic: se proiecteaza pe linia ce une~te articulatia stemocostala 3
stanga cu articulatia stemocostala 4 dreapta
• ostiul atrio-ventricular sting ~i drept: corespund liniei ce une~te articulatia
stemocostala 3 stanga cu articulatia stemocostala 6 dreapta, eel sting in ½
superioara, iar eel drept in ½ inferioara.
66
CI
proieqie
pericard
proiectie
.,__~ ,....F--~.,_,,.~-cord
C7
C7
Proiecfia pericardului, cordului ~i a ostiilor arteriale
FOCARELE DE AUSCULTATIE CARDIACA

• focarul pulmonar: spatiul 2 intercostal stang, parastemal
• focarul aortic: spatiul 2 intercostal drept, parastemal
• focarul atrio-ventricular stang (mitral): spatiul 5 intercostal stang, pe linia
medioclaviculara (corespunde proiectiei varfului cordului)
• focarul atrio-ventricular drept (tricuspid): se suprapune peste proiectia
acestuia.
67
RADIOANATOMIA TORA( ' l◄: l , 1/1
cna ca\3
supcrioara
Arcul aort ic..
triul drept
Trunchiul pulmonar
Vcntriculul dn.:pt
Radiografie toracica incidenfa anterioara
A. catotida
Tr. brahiocefalic V. brahiocc/alic.:a
V. brahiocefalica
dr.
Traheea
iculara
Esofagul stanga
Imagine tomografici a mediastinului superior
68
01 l,I
,1 11<1 ·nta
\. C,l
traheei toracica
Imagine tomografica la nivel T-1 (bifurcatia traheei)
Atriul Ventriculul entriculul

drept drept tang
·~~~
~·
p u
01
' ·~ •
/"
lll 1
l
l n
tom, 111 d tinului nt io
Aspectul ecografic al cavitafilor cordului
A t cogarfic al valvei aortic i valvci mitral ·
/0
Angiografie coronariana - a. coronara stanga
Angiografie coronariana - a. coronara dreapta

Lupu Torace 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lupu Torace 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUB REDA<GTlA

EDITURA UNIVERSITARA ,,CAROL DAVILA"

Vus"'le Mediastinului .......................................................................................... 9

Structuri n rvoase in to race ............................................................................... 18

Esofagul toracic .................................................................................................21

Limfaticele toracelui. .........................................................................................23

Traheea ~i bronhiile principale ...........................................................................26

(Asist. Univ. Dr. Bogdan Cristea)

(Asist. Univ. Dr. Bogdan Cristea)

Vmi ·uluri,1,u\i11 ~i in rvulitt ordului .................................................................... 54

(A Ni~l. Univ. Dr, llo1 dnn Cl'iHl ·u)

Pcricurdul ,......... ,,... ,...... ,... ,, ..... ,., ....................................................................... 62

Rudiou11uto111 itt torucclui .....................................................................................68

13il, 1i<>grLt.lic ..... .......... ,.................... ,, ..... ,.............................................................72

Medi~stinul este o regiune viscerala complexa, cuprinsa intre fetele mediale

SISTEMATIZAREA TESUTULUI CONJUNCTIV ~I STRUCTURILE

Tesutul conjunctiv al mediastinului reprezinta un impo1:ant_ sistem. de

·+;,.: ma1• mu Ite sistematizari ale mediastinului pe

superioara . . fr azygo aortica) situat in partea inferioara

Mediastinul- secfiune sagitala

Setiune trasversali la nivelul med"iast·inuIu1• superior

principala Esofagul Aorta descendenta Plamanul

Sectiune transversaHi la nivelul bifurcatiei traheei

Mediastinul Mijlociu (parte a mediastinului inferior)

Limite: - anterior: pericardul posterior;

Origine: VS, la nivelul ostiului aortic al VS aflat la dreapta ~i superior de

AORTA ASCEND ENT A

Limite: - inferior: emergenta sa din VS;

ARCUL AORTEI (CROSA)

Limite:-prox imal-emergenta trunchiului brahiocefalic;

. TR~NCf!IUL ~RAHl~CEF_ALIC este colaterala cea mai Iarga, are 4cm

Arter~ carotida comuna stanga are raporturi:

Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale in etajul antero-superior

AORTA DESCENDENTA TORACICA

Limite:- superior: flanc stang T4;

Coarcla/ia de aorta este un defect congemtal • ,1;

Originea trunchiului pulmonar se afla in VD, la nivelul orificiul pulmonar,

Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale care determma compresza _pe

VENELE MARI ALE MEDIASTINULUI

VENA BRAHIOCEFALICA DREAPTA

. 1 1 rf latiei stemoclaviculare drepte;

VENA BRAHIOCEFALICA STAN

Raporturi: . . . h' 'd• ·

Afluentii venelor brahiocefalice:

VENA CAVA SUPERIOARA

Afezare: in mediastinul supe ·

Dezvoltarea unei mase tumorale mediastinale care determina compresia

SISTEMUL VENELOR AZYGOS

Colectoarele venei azygos sunt reprezentate de vv.intercostale posterioare

. T~iect:-ascendent pe flancul antero-lateral stang al coloanei vertebrale,

VENA HEMIAZYGOS ACCESORIE

VENA CAVA INFERIOARA (PARTEA TORACICA)

'T'. ·1 dz·astinale care realizeazii fn etajul antero-inferior compresia pe

LANTUI" SIMAl>T.1 TORACIC .

Tumori mediastinale posterioare care rea/izeazii compresia /an/ului

NERVII V AGI iN TORACE . _ . _ _

Masele mediastinale care realizeazii compresia nervu/ui vag pot determina

NERVII FRENICI iN TORACE intra in torace prin apertura toracica

. w • s anga. apo1 trece anterior de pediculul

Esofagul prezinta O limii- . , ., .

-su!'.erz~ara sau crzcoidianii este situata in dreptul cartilajului omonim;

Segmeotul supra-aortic are raporturi: . .

, . ,1\I . 1 si' inlcrior