STUDIU DE CAZ

ANALIZA SISTEMULUI
OPERATOR - MAŞINĂ DE MORTEZAT – ATELIER
PRIN METODA R.N.U.R.

3.1. Aspecte generale

Sistemul de muncă analizat este de tipul om – maşină – mediu, fiind format din operator -
maşină de mortezat - atelier de prelucrări mecanice. În fig. 3.1. este prezentată maşina de mortezat cu
cap înclinabil lateral şi principalele zone la care muncitorul trebuie să ajungă pentru a o acţiona.

Figura 3.1. Zonele în care sunt amplasate dispozitivele de acţionare şi principalele părţi componente ale
maşinii de mortezat
1 - berbec; 2 - capul maşinii; 3 - capacul cutiei de viteze; 4 - masa rotativă;
5 –şurub conducător transversal; 6 - bara de avans transversal; 7 - mecanism de divizat simplu;
8 - cutie de viteze

Muncitorul execută mortezarea canalelor din interiorul unei carcase turnate din fontă, având
greutatea de 50 kg.
Pentru mortezarea canalelor, muncitorul execută următoarele grupe de activităţi:
 analiza desenului piesei de prelucrat şi a fişei tehnologice; se efectuează calcule legate de cotele
prevăzute în desen;
 prinderea piesei de prelucrat pe masa rotativă a maşinii de mortezat; pentru aceasta operatorul
utilizează macaraua pentru ridicarea, dirijarea şi poziţionarea piesei pe masa maşinii de
1
 mortezat;
 mortezarea propriu-zisă; muncitorul acţionează dispozitivele din zonele A, B, C şi D ale
maşinii, pentru reglarea vitezei de aşchiere, a avansului de lucru, indexarea mesei etc.;
 prelucrarea propriu-zisă a piesei;
 demontarea piesei.
Operatorul efectuează aceste activităţi după prelucrarea fiecărei piese.
Pentru prelucrarea canalelor din interiorul carcaselor de fontă, s-au determinat următoarele
durate medii ale activităţilor implicate (tab. 3.1).

Tabelul 3.1: Durata şi proporţiile operaţiilor tehnologice în cadrul unei zile de muncă
Nr.
Denumirea operaţiei Durata, [min] %
crt.
1 Analiza comenzii 20 4
2 Prinderea piesei pe masa utilajului 70 15
3 Mortezarea propriu-zisă 370 77
4 Demontarea piesei 10 2
5 Curăţirea maşinii 10 2
Total 480 100

3.2. Concepţia constructivă a locului de muncă (A0)

Concepţia constructivă a locului de muncă este evaluată pornind de la patru criterii de influenţă,
care trebuie să analizeze interacţiunea dintre spaţiul fizic al locului de muncă şi om, punându-se accent
pe trăsăturile funcţionale şi antropometrice ale muncitorului (pregătire tehnică, îndemânare, constituţie
fizică etc.).

3.2.1. Înălţimea şi distanţa planului de muncă (A01)

Obiectivul criteriului. Analizează dacă locul de muncă asigură comoditatea posturală a

executantului în situaţia de muncă.
Se verifică:
3.2.1.1. Cotele în interiorul cărora evoluează cel mai frecvent membrele superioare ale
executantului
Cotele în interiorul cărora evoluează cel mai frecvent membrele superioare ale executantului
sunt:
- H – înălţimea în raport cu solul;
- D – distanţa în raport cu partea din faţă a locului de muncă;
- L – distanţa laterală de evoluţie.

Lucrul în poziţie ortostatică

 Membrele superioare sunt imobilizate mai putin de 5 secunde (fig. 3.2) - activitatea nu solicită
sprijinirea membrelor superioare;
 Membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (tab. 3.2) - activitatea solicită
sprijinirea membrelor superioare;
 Membrele superioare manipulează obiecte grele (tab. 3.3).

2
 Tabelul 3.2: Nivelul acordat când activitatea necesita sprijinirea membrelor superioare
(poziţie ortostatică)
Nivelul Înălţimea sprijinului, Observaţii
acordat H [mm]
1 800±10 - durata de sprijin mai mare de 5 secunde;
3 800 la 1150 - dimensiunile D şi L sunt cele din fig. 3.2.
5 1150 la 1500

Figura 3.2. Nivelurile zonelor, când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (activitatea
nu solicită sprijinul membrelor superioare), poziţie ortostatică
a - vedere de sus; b - vedere din faţă; c - vedere laterală (după Gh. Rangu)

Tabelul 3.3: Nivelul acordat când cu ajutorul membrelor superioare se manipulează obiecte grele
(mase mai mari de 10 kg)
Nivelul Distanţa de corp D la care se
Înălţimea H de ridicare, [mm]
acordat manipulează, [mm]
1 800±10 până la 200
3 800 la 1000 200 la 400
5 1000 la 1500 peste 400

Lucrul în poziţia aşezat

 Membrele superioare sunt imobilizate mai putin de 5 sec. (fig. 3.3 - activitatea nu solicită
sprijinirea membrelor superioare);
 Membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 sec. (tab. 3.4 - activitatea solicită
sprijinirea membrelor superioare).
Înscrierea într-unul din nivelurile ergonomice de evaluare se va face ţinându-se seama de cotele
prezentate în figurile şi tabelele următoare:

3
 Figura 3.3.: Nivelurile zonelor când membrele superioare sunt imobilizate mai mult de 5 secunde (activitatea
nu solicită sprijinul membrelor superioare) poziţia aşezat. (după Gh. Rangu)
A - înălţimea suprafeţei de şezut

Tabelul 3.4: Nivelul acordat când activitatea necesită sprijinirea membrelor superioare
(poziţia aşezat)

Nivelul
Înălţimea sprijinului h, [mm] Observaţii
acordat
1 A + 250 ± 10
3 (A + 250) la (A + 350) A - distanţa de la sol la suprafaţa de şezut a scaunului
- dimensiunile D şi L, aceleaşi ca în fig. 3.3;
5 (A + 350) la (A + 450) - durata de sprijin mai mare de 5 sec.

3.2.1.2. Zona de evoluţie a membrelor inferioare

Lucrul în poziţie ortostatică

Figura 3.4. Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţie ortostatică):

1 - nivelul 1; 2 - nivelul 3; 3 - nivelul 5 (după Gh. Rangu)

4
 Lucrul în poziţie aşezat

Figura 3.5. Nivelurile zonelor de evoluţie a membrelor inferioare (poziţia aşezat)

1 - nivelul 1; 2 - nivelul 3; 3 - nivelul 5 (după Gh. Rangu)

Pentru determinarea nivelului ergonomic (A01), care va fi notat în profilul analitic al sistemului,
se vor determina nivelurile ergonomice medii pentru evoluţia membrelor superioare şi a membrelor
inferioare, reţinându-se nivelul cel mai defavorabil.
Muncitorul care lucrează la maşina de mortezat îşi desfăşoară activitatea în poziţie ortostatică,
cu membrele superioare imobilizate peste 5 secunde, fără sprijin. Analizând activitatea de muncă şi
zonele de evoluţie a membrelor superioare, rezultă că:
- Hmaxim = 1650 mm, dată de zona de acţionare A a maşinii de mortezat, înălţimea maximă de
lucru situându-se într-o zonă cu nivelul de evaluare 5 (deasupra zonei haşurate, fig. 3.2);
- Hminim = 950 mm, corespunzătoare zonelor de acţionare B şi C (fig 3.1). Nivelul de evaluare
obţinut este 3 (zona haşurată, fig. 3.2);
- D < 300 mm. Depărtarea frontală este mică, determinând o solicitare redusă, de nivel 1 (zona
nehaşurată aflată în imediata apropiere a operatorului);
- D > 750 mm. Depărtarea laterală a diverselor zone în care trebuie acţionat este mai mare de
750 mm, determinând nivelul 5 de solicitare (zona nehaşurată din exteriorul zonei haşurate).
Nivelul mediu de evaluare este:

5  3 1 3
Nmed  3
4

Deci: N1=3
În ceea ce priveşte zona de evoluţie a membrelor inferioare, din măsurători a reieşit că
dimensiunile a şi b sunt egale cu 50 mm, deci nivelul de evaluare N2=3
Valoarea reţinută pentru nivelul ergonomic de evaluare reţinut A01 va fi:
NA01 = 3

3.2.2. Alimentarea şi evacuarea pieselor (A02)

Obiectivul criteriului. Analizează dacă caracteristicile dimensionale ale dispozitivului de

alimentare şi de evacuare a pieselor sunt compatibile cu poziţiile normale ale executantului (fig. 3.6).

5
 Figura 3.6.: Nivelurile ergonomice privind alimentarea şi evacuarea pieselor (după Gh. Rangu)

Se verifică:
H – înălţimea de la care sunt luate piesele;
D – distanţa laterală de manipulare, pornind de la planul median al executantului.

6
 Fig. 3.6 b este caracteristică pentru situaţia reală a maşinii de mortezat, care corespunde
nivelurilor ergonomice 2 şi 3.
Deoarece carcasele prelucrate pe maşina de mortezat au masa de 50 kg, manipularea lor se face
cu ajutorul macaralei, de aceea acest criteriu nu are semnificaţie în sistemul de muncă analizat.

3.2.3. Aglomerarea şi accesibilitatea la locul de muncă (A03)

Obiectivul criteriului. Analizează dacă concepţia locului de muncă, obstacolele, materialele

existente în zona de lucru, densitatea executanţilor şi diversele instalaţii permit circulaţia cu uşurinţă a
executantului la locul de muncă. Pentru acordarea unui anumit nivel ergonomic de evaluare se vor
compara caracteristicile locului de muncă prezentate în tab. 3.5.

Tabelul 3.5: Nivelul acordat, funcţie de aglomeraţia şi accesibilitatea locului de muncă

Nivel
Caracteristicile locului de muncă
acordat
- căi de acces degajate, care permit executantului deplasarea uşoară;
- loc de muncă care nu prezintă nici o dificultate la efectuarea mişcărilor
1 membrelor inferioare, superioare şi ale trunchiului;
- loc de muncă uşor accesibil sub aspectul deplasării executanţilor, fără a se
deranja reciproc.
- loc de muncă puţin satisfăcător din punct de vedere al accesibilităţii şi
aglomerării;
2
- în timpul circulaţiei, executanţii se deranjează reciproc într-o oarecare
măsură.
- loc de muncă greu accesibil:
- obstacole la nivelul membrelor inferioare;
- dificultăţi la mişcarea trunchiului şi a membrelor;
3
- situat în interiorul unei cabine şi activitatea necesită mişcări în faţă şi spate
sau ridicări şi torsiuni;
- în timpul deplasării executanţii se deranjează între ei.

În atelierul mecanic, spaţiul este destul de mic faţă de numărul de maşini-unelte. În jurul
maşinii de mortezat se adună stive înalte de carcase prelucrate, care sunt voluminoase. De asemenea,
piesele neprelucrate sunt depozitate într-un spaţiu situat şi pe calea de acces. Circulaţia este grea şi
muncitorii se deranjează reciproc. Nivelul acordat sistemului din punctul de vedere al acestui criteriu
este 4.
NA03 = 4

3.2.4. Comenzi si semnale (Ao4)

Obiectivele criteriului. Analizează dacă concepţia comenzilor si semnalelor (sonore, vizuale,

etc.), dimensiunile şi amplasarea lor respectă stereotipurile şi permit o activitate normală a
executantului.
Se verifică. Funcţie de frecvenţa de utilizare se verifică înălţimea de amplasare (H),
distanţa de citire (E), respectarea codurilor colorate, etc. (tab. 3.6).
Pentru comenzi, nivelul ergonomic acordat este 2, datorită amplasamentului puţin satisfăcător
al butoanelor şi manivelelor, precum şi datorită utilizării frecvente a manivelei, aflate la o înălţime
şi distanţă neergonomică.

7
 N'A04=2
Pentru semnale, nivelul ergonomic acordat este 2, ţinând seama de poziţia ortostatică a
muncitorului, de înălţimea de amplasare implicată (tab. 3.7).
N"A04=2
Pentru aparate de măsură, nivelul ergonomic acordat este 3 (tab. 3.8).

N'"A04 = 3

Tabelul 3.6: Comenzi

Nivel Frecvenţă de utilizare Descriere

utilizare rară
1 - pârghii – înălţime: H = 1650
utilizare frecventă
2 utilizare rară
3 utilizare frecventă
4 utilizare rară
5 utilizare frecventă
- Amplasarea optimă
- butoane – înălţime: 1000 < H ≤ 1400
- distanţă: 100<E ≤ 350
- manivele – înălţime: 800 < H ≤ 1050
- distanţă: 100<E ≤ 350
- distanţă: 100<E ≤ 350
- pedale - rotaţia gleznei, înălţime: max. 50 mm
- deplasarea piciorului: max.120 mm
- Respectarea stereotipurilor
- Concepţia respectă regulile ergonomiei
- Amplasament puţin satisfăcător
- buton - înălţime: 800 < H ≤ 1000 sau
400 < H < 1600
- distanţă: 350 ≤ E ≤ 500
- manivele - înălţime: 750 ≤ H ≤ 800 sau
1050 ≤ H ≤ 1150
- distanţă: 350 ≤ E ≤ 500
- Concepţia respectă parţial regulile ergonomice
- Amplasament nesatisfăcător
- buton - înălţime: < 800 sau H > 1600
- distanţă: > 500 mm
- manivele - înălţime: < 750 sau H < 1140
- distanţă: > 500 mm
- Nerespectarea stereotipurilor.
- Concepţia nu respectă regulile ergonomice.

8
 Tabelul 3.7: Semnale

Frecvenţa de
Nivel Descriere
utilizare
utilizare rară - Percepere bună a informaţiei
 semnal sonor
 un semnal luminos permite detectarea rapidă a ansamblului
- Amplasarea optimă pentru poziţia în picioare:
 înălţime: 1200 < H ≤:1600
- Amplasarea optimă pentru poziţia aşezat:
1 utilizare
frecventă  înălţime: 800 < H < 1200
Semnalele vor fi plasate întotdeauna deasupra comenzilor de care
sunt legate.
Concepţia aparatelor de măsură bine adaptate (v. tab. 3.8).
Respectarea culorilor: roşu - anormal; galben - atenţie; verde -
gata de funcţionare; alb - funcţionare normală.
2 utilizare rară - Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia în picioare:
 înălţime: 600 ≤ H ≤ 1200 sau 1200≤H≤1900
- Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia aşezat
utilizare  înălţime: 200 ≤ H ≤ 800 sau 1200≤H≤1500,
3
frecventă Nerespectarea culorilor
Concepţia aparatelor de măsură insuficient adaptată
Percepere mediocră
4 utilizare rară - Amplasament nesatisfăcător pentru poziţia în picioare:
 înălţime: H < 600; H > 1900
- Amplasament puţin satisfăcător pentru poziţia aşezat
utilizare  înălţime: H < 200; H > 1500
5
frecventă Nerespectarea culorilor
Concepţia aparatelor de măsură slab adaptată
Percepere slabă a informaţiei

Tabelul 3.8: Concepţia aparatelor de măsură

Tipuri de scale cadran fix cadran mobil

contor
Tipuri de măsură ac mobil ac fix
Citirea valorilor 3 3 1
Estimarea unor valori sau aprecierea
1 3 5
deviaţiilor sau control de poziţie
Ajustarea la o valoare dată 1 3 3
Reglaj proces continuu 1 5 5

Nivelul ergonomic de apreciere ce se va nota în profilul analitic este cel mai mare dintre
nivelurile reţinute pentru comenzi, semnale şi aparate de măsură şi este egal cu 3.
NA04 =3

9
3.3. Securitatea muncii (A5)

Obiectivul criteriului. Evaluează gradul de gravitate şi posibilitatea de accidentare în funcţie de

natura activităţilor şi a mijloacelor de muncă utilizate. Nivelul ergonomic se apreciază cu ajutorul
datelor din tab. 3.9.

Tabelul 3. 9: Evaluarea nivelului ergonomic pentru securitatea muncii

Nivel Natura activităţilor

acordat
Activităţi în care nu se utilizează scule sau accesorii mecanice, de ex.:
1 - locuri de muncă pentru montaje pe masă (banc);
- locuri de muncă pentru montaje mici, simple;
- locuri de muncă cu specific administrativ (birou).
Activităţi care necesită folosirea de maşini, materiale sau instalaţii
2 apreciate ca puţin periculoase (risc individual), de ex.:
- maşini unelte simple;
- benzi de montaj.
Activităţi la maşini cu pericol de accidentare (maşini complexe cu riscuri
de accidentări individuale sau colective), de ex.:
3 - maşini pentru operaţii de deformare plastică;
- maşini de sudat cu puncte de lucru multiple;
- maşini complexe.
Activităţi care comportă riscuri de accidentare datorită folosirii unor
mijloace de muncă neprotejate în întregime prin dispozitive tehnice,
făcându-se apel la:
- selecţionare profesională a executanţilor;
4 - îndemânare deosebită;
- aplicare strictă a reglementărilor;
Aceste activităţi comportă un risc de accidentare individual sau colectiv
important, de ex.:
- lucrări la înălţime;
- lucrări cu grad ridicat de periculozitate.
Activităţi ce comportă riscuri de accidentări grave, de ex.:
5 - locuri de muncă care nu pot fi ameliorate înainte de punerea în
funcţiune.

Maşina de mortezat este complexă, nivelul ergonomic aferent fiind:

NA05 =3

3.4. Ambianţa fizică (B)

Metoda R.N.U.R ia în consideraţie un număr de trei factori denumiţi ergonomici, deşi, în mod
general, toţi factorii analizaţi sunt în atenţia ergonomiei, fiecare având importanţă proprie la
proiectarea sistemului de muncă. Aceştia sunt:
B = ambianţa fizică de muncă
C = solicitarea fizică
D = solicitarea nervoasă.

10
 Ambianţa fizică în care se desfăşoară activitatea de muncă este caracterizată printr-un ansamblu
de elemente fizice care, în contextul metodologiei de faţă, constituite criterii de influenţă a factorului
analizat. Aceste criterii de influenţă sunt:
B6 – Ambianţa termică
B7 – Ambianţa sonoră
B8 - Iluminatul artificial
B9 – Vibraţii
B10 - Igiena atmosferică
B11 - Aspectul general

Fiecare element al ambianţei fizice poate fi o sursă de diminuare a potenţialului activităţii

umane, permanentă sau temporară şi poate să modifice treptat integritatea mentală a executantului.
Nivelurile ergonomice de evaluare se pot stabili pentru toate criteriile de influenţă, conform
aceloraşi specificaţii (tab. 3.10).
Tabelul 3.10: Nivelurile de evaluare a ambianţei fizice de muncă

Nivelul
Specificaţia
acordat
5 Ambianţă fizică foarte greu de suportat, risc de îmbolnăviri profesionale.
4 Ambianţă fizică greu de suportat, risc uşor de îmbolnăviri profesionale.
3 Ambianţă fizică puţin satisfăcătoare, fără risc de îmbolnăviri profesionale.
2 Ambianţă fizică satisfăcătoare, fără consecinţe pentru sănătate.
1 Ambianţă fizică foarte bună, fără nici o consecinţa pentru sănătate.

În afară de aceste specificaţii, pentru unele criterii de influenţa sunt precizate valori
suplimentare care conturează mai bine nivelul ergonomic de apreciere şi sunt bazate pe măsurători.
Toate valorile prezente în tabelele aferente vor fi corelate cu normele naţionale de protecţia
muncii.

3.4.1. Ambianţa termică (B6)

Obiectivul criteriului
Verifică temperatura aerului, atât în sezonul rece cât şi în sezonul cald, pentru a asigura
executantului confortul în muncă.
Se verifică
Se verifică temperatura aerului (TA) la locul de muncă, funcţie de sarcina de muncă dinamică
(C) (lucrări continue cu odihnă medie de 10 min/oră), precum şi de temperatura exterioară (T).
Sarcina de muncă dinamică (C) este estimată cu aproximaţie în: uşoară, normală şi ridicată. În
cazul când există dificultăţi privind estimarea, încadrarea sarcinii de muncă dinamice într-una din cele
trei categorii se va putea face pe baza rezultatelor obţinute la criteriile C11 şi C17.
Nivelurile ergonomice se determină separat pentru sezonul rece şi separat pentru sezonul cald,
cu ajutorul tab. 3.11 şi 3.12.
Determinarea nivelului ergonomic acordat pentru sezonul rece:
- se va măsura TA, [°C], după ora 8;
- se va caracteriza C (sarcina de muncă dinamică);
- se va analiza tab 3.11.

11
 Determinarea nivelului ergonomic acordat pentru sezonul cald:
- se va verifica încadrarea temperaturii între limitele 20°C<T<25°C;
- se va măsura TA, [°C], între orele 11-13;
- se va calcula: TA-T;
- se va caracteriza C (sarcina de munca dinamică);
- se va analiza tab. 3.12.

Tabelul 3.11: Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul rece

C
Uşoară Normală Ridicată
TA,[°C]
5 5 4
5
10 4 3
15 4 3 1...2
18...20 3 1...2 3
22 1...2 3 4
25...28 3 4
30 4 5
5
35 5

Tabelul 3.12: Nivelurile ergonomice acordate pentru sezonul cald

C
Uşoară Normală Ridicată
TA-T, [°C]
-4 1...2 1...2 3
0 1...2 3 4
5 3 4 5
5
10 4 5

Măsurătorile succesive făcute în atelierul de prelucrări mecanice au condus la următoarele

valori:
I. Pentru sezonul rece: TA=12°C
II. Pentru sezonul cald: TA=21°C, T=23°C, deci TA-T=-2°C
Sarcina de muncă dinamică (C) este normală.
Conform tab. 3.11 şi 3.12 rezultă:

Pentru sezonul rece: NB6 = 4

Pentru sezonul cald: NB6 = 2

Se reţine nivelul cu valoarea cea mat ridicată. Deci: NB6 = 4.

3.4.2. Ambianţa sonoră (B7)

Obiectivul criteriului
Verifică dacă perturbaţiile provocate de zgomot nu sunt nocive pentru executant.
Se verifică
Cu ajutorul sonometrului, se determină intensităţile zgomotului continuu şi/sau intermitent,
existente la locul de muncă.
12
 a) Zgomotul continuu. Pentru determinarea nivelului ergonomic de apreciere al acestui criteriu,
valoarea măsurată se compară cu valorile din tab. 3.13. În cazul unui sunet clar, cu tonul dominant, se
majorează valoarea măsurată cu 5 dBA.

Tabelul 3.13: Nivelurile ergonomice acordate pentru zgomot continuu

Intensitatea, [dBA] 55 56...70 71...85 86...100 100
Nivelurile acordate 1 2 3 4 5

Din măsurătorile efectuate cu sonometrul a rezultat o valoare de 81 dBA. S-a constatat

existenţa şi a unui zgomot dominant provocat de o presă din apropiere. Deci valoarea rezultată va fi:
81 +5 = 86 dBA
NB7c = 4
b) Zgomotul intermitent. În acest caz, se determină intensitatea zgomotului şi valoarea
procentuală din durata zilei de lucru cât acţionează acest zgomot.
Dacă:
- nivelul zgomotului intermitent este mai mic de 85 dBA, pentru determinarea nivelului
ergonomic se vor utiliza datele din tab. 3.13.
- nivelul zgomotului intermitent depăşeşte 85 dBA, corecţia (C) se determină în funcţie de
valoarea procentuală din durata zilei de lucru cât acţionează, cu ajutorul datelor din fig. 3.7. Corecţia se
scade din valoarea intensităţii măsurate. Rezultatul se introduce în tab 3.13, determinându-se astfel
nivelul ergonomic de apreciere.

Valoarea procentuală din durata zilei de lucru, [%]

Durata de expunere în %
100 50 40 30 25 20 15 10 8 6 5 4 3 2,5 2 1,5 1

0 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Numărul de decibeli (corecţia)
Figura 3.7: Determinarea corecţiei pentru zgomote intermitente peste 85 dBA
(după Gh. Rangu)

În atelierul de producţie analizat, în afară de zgomotul continuu, există şi un zgomot intermitent

cu o intensitate de 90 dBA, produs de o ştanţă, timp de 16% din ziua de lucru.
Astfel:
- cu ajutorul valorilor din fig. 3.7 se determină corecţia C corespunzătoare valorii procentuale de 16%:

C16% = 8 dBA
- se determină intensitatea corectată Ic, prin scăderea corecţiei obţinute din intensitatea măsurată a
zgomotului intermitent:
Ic = 90 - 8 = 82 dBA
Din tab. 3.13 rezultă nivelul de apreciere:
NB7i = 3
Dintre cele două nivele ergonomice rezultate, NB7c şi NB7i (pentru zgomot continuu, respectiv
intermitent) pentru profilul analitic se reţine nivelul cu valoarea cea mai ridicată.
13
 NB7 = 4
Ambianţa sonoră este deficitară, deoarece zgomotul continuu şi cel intermitent îl deranjează pe
executant şi îi provoacă o stare permanentă de stres, care se transformă în oboseală.

3.4.3. Iluminatul artificial (B8)

Obiectivul criteriului
Verifică dacă iluminatul general sau local satisface cerinţele executantului, funcţie de natura
muncii prestate.
Se verifică
Se măsoară intensitatea luminoasă existentă la locul de muncă (L) şi se compară cu intensitatea
luminoasă recomandată (R). În tab. 3.14 sunt prezentate valorile orientative recomandate pentru
intensitatea luminoasă, corespunzătoare diferitelor activităţi. Nivelul ergonomic acordat pentru
iluminatul artificial se stabileşte pe baza tab. 3.15.
Tabelul 3.14: Valorile recomandate ale iluminatului pentru diverse activităţi
Intensitatea luminoasă recomandată
Activitatea
R, [lx]
Lucrări de precizie deosebită (detalii sub 0,1 mm) 750...3000
Lucrări de precizie mare (detalii 0,1...0,3 mm) 500...2000
Lucrări de precizie bună (detalii 0,3...0,5 mm) 400...1000
Lucrări de precizie medie (detalii 0,5...1 mm) 150...750
Lucrări de precizie mică (detalii peste 1mm) 150
Lucrări care necesită supraveghere generală 75
Locuri pentru depozitări şi manipulări 50 (valoare medie)
Spaţii de acces la utilaje cu supraveghere periodică 30
Coridoare, scări 30 (valoare medie)
Străzi exterioare 15 (valoare medie)
Locuri pentru parcare maşini 5 (valoare medie)

Tabelul 3.15: Nivelurile ergonomice acordate pentru iluminatul artificial

Nivel
Compararea valorilor L şi R
acordat
1...2 L∙ R Repartiţie uniformă a strălucirii
R
3 LR Repartiţie inegală
2
R
4 L Şi/sau strălucire intensă
2
La maşina de mortezat, lucrările sunt de precizie mare.
Măsurătorile efectuate indică valoarea L = 200 lx a iluminatului Din tab. 3.14 se consideră R min
R 500
= 500 lx. Rezultă astfel L ( 200  lx), pentru care va corespunde nivelul ergonomic:
2 2
NB8 = 4
Deci iluminatul artificial este total necorespunzător, supravegherea operaţiei de mortezare,
precum şi controlul tehnic al piesei fiind dificil de realizat.
14
3.4.4. Vibraţii (B9)

Obiectivul criteriului
Verifică dacă nivelul vibraţiilor are nocive asupra sănătăţii executantului.
Se verifică
Frecvenţa, amplitudinea (sau acceleraţia) şi durata de expunere la vibraţii, în principal cele
transmise de suprafaţa de lucru a maşinii sau cele existente la locul de muncă (poziţiile în picioare sau
aşezat). Aprecierea nivelului ergonomic se face cu ajutorul tab. 3.16.
Tabelul 3.16: Nivelurile ergonomice acordate funcţie de gradul vibraţiilor
Nivel
Gradul vibraţiilor Exemple
acordat
1...2 Lipsesc
Vibraţii produse în plafon sau la nivelul
dalelor pardoselii, datorită maşinilor-unelte
3 Vibraţii jenante neechilibrate, montate defectuos pe fundaţie,
circulaţiei utilajelor şi dispozitivelor pentru
manipulări (cărucioare).
Loc de muncă aflat în legătură directă cu o
sursă de vibraţii.
Loc de muncă aflat pe un mijloc de transport
Vibraţii neplăcute
4 echipat cu scaun suspendat care se deplasează
favorizând oboseala
pe un drum denivelat
Scule puternic vibrante folosite permanent
(ex.: ciocane şi dălţi pneumatice).
5 Vibraţii foarte importante Risc de boală profesională.

Muncitorul este deranjat de vibraţiile din atelier datorate maşinilor-unelte neechilibrate şi a

celor montate defectuos pe fundaţie. Aceste vibraţii cauzează o stare de nelinişte, cu efecte nocive
asupra sănătăţii muncitorului. Existenţa lor va favoriza instalarea prematură a oboselii.
Nivelul ergonomic de evaluare va fi:
NB9=3

3.4.5. Igiena atmosferică (B10)

Obiectivul criteriului
Evaluează gradul de poluare al mediului ambiant.
Se verifică
Cantitatea de praf, existenţa fumului, a gazelor, aburilor, etc. care afectează capacitatea de
muncă a executantului. Nivelurile ergonomice se apreciază pe baza exemplelor din tab. 3.17.

15
 Tab. 3.17: Nivelurile ergonomice acordate pentru igiena atmosferică
Nivel
Clasificare Exemple
acordat
Se verifică absenţa gazelor inodore toxice, de ex.:
1...2 Curat şi netoxic
monoxidul de carbon.
Poluare vizibilă sau Uşoară difuzie prin particule a luminii. Miros de
3 mirosuri care deranjează în solvenţi, amoniac etc. Prezenţa în proporţie mică a
mică măsură poluantului.
Poluare cu fum puternic,
4 Ceaţă groasă. Circulaţie de vehicule.
dar netoxic
Poluare prin substanţe
Poluare datorată depăşirii valorilor admise prin
toxice, concentraţia
5 norme. Ceaţă groasă. Circulaţie intensă a
depăşind limitele
vehiculelor.
admisibile

Din punct de vedere al gradului de poluare, situaţia în atelier este bună, deoarece nu există gaze
toxice şi nici fum. Nivelul ergonomic acordat acestui criteriu va fi:
NB10 = 2

3.4.6. Aspectul general al locului de muncă (B11)

Obiectivul criteriului
Evaluaeză aspectul general al locului de muncă, luând în consideraţie curăţenia, estetica,
cromatica, etc.
Se verifică
Se va face verificarea a două elemente distincte: aspectul general şi iluminatul natural.
1. Verificarea aspectului general se va face prin apreciere conform tab. 3.18;
Tabelul 3.18: Nivelurile ergonomice acordate aspectului general al locului de muncă
Nivel
Aspect general
acordat
1 Loc de muncă corespunzător în totalitate (curat, estetic, plăcut, spaţios)
2 Loc de muncă corespunzător parţial (curat, plăcut, spaţiu suficient)
3 Loc de muncă necorespunzător (murdar, instalaţii uzate, spaţiu insuficient)
4 Loc de muncă total necorespunzător (foarte murdar, instalaţii foarte uzate)

Locul de muncă este murdar, colorat închis, deci

N 'B11 = 3
2. Iluminatul natural este funcţie de indicele de dotare cu geamuri (I) şi de distanţa locului de
muncă faţă de faţada prevăzută cu geamuri (D). Iluminatul natural se poate corela cu criteriul B8.
Indicele de dotare cu geamuri se calculează cu relaţia:

Suprafata geamurilor
I  100 , [%] (3.1.)
Suprafata pardoselii

16
 Nivelul ergonomic de apreciere privind iluminatul natural se determină pe baza datelor din tab.
3.19.
Tabelul 3.19: Nivelurile ergonomice acordate iluminatului natural
Distanţa până la faţada cu geamuri D, [m]
I, [%]
D  10 10 < D  2 D > 20
Nivelul ergonomic acordat
I  20
1 2 3
20 > I > 10 2 3 3
I < 10 2 3 4
I = 10 3 4 4

Suprafaţa atelierului unde se află maşina de mortezat este: SA = 330 mp. Suprafaţa faţadei
prevăzute cu geamuri este SG = 40 mp şi se găseşte la o distanţă de 12 m faţă de locul de muncă
analizat (D = 12 m).
SG
I 100  12,5  13%
SA
Din tab. 3.19, pentru I = 13 şi D = 12 m, se obţine:
N 'B' 11 = 3
Nivelul ergonomic indicat pe profilul analitic va fi o medie ponderată a nivelurilor ergonomice
'
N B11 şi N 'B' 11 şi anume:

2 N 'B11  N 'B11
'
N B11 
3

Deci:

N B11  2  3  3  3
3
Muncitorii chestionaţi afirmat că nu sunt mulţumiţi de aspectul locului de muncă, din cauză că
instalaţiile sanitare nu sunt întreţinute din punct de vedere al curăţeniei, estetica lor lasă de dorit,
cromatica creează impresia unei atmosfere umede şi rece, afectând psihologic comportamentul
muncitorului.

5. Solicitarea fizică (C)

Solicitările fizice la care este supus executantul în timpul activităţii de muncă sunt generate de
poziţia executantului şi de efortul depus pe parcursul etapelor de manipulare şi transformare ale
produsului. Solicitarea fizică este evaluată cu ajutorul a şase criterii şi anume:
- Solicitarea posturală statică
C12 - solicitarea generată de poziţia principală în timpul activităţii
C13 - solicitarea generată de poziţia cea mai defavorabilă în timpul activităţii de muncă
- Solicitarea posturală dinamică
C14 - Solicitarea generată de efortul depus de executant în cadrul stadiilor de
transformare pe care le suferă produsul
C15 - Solicitarea generată de poziţia executantului în timpul efortului pentru executarea
stadiilor de transformare
17
 - Solicitarea generată de manipulări
C16 - Solicitarea generată de efortul depus de executant pentru manipulare
C17 - Solicitarea generata de poziţia executantului in timpul manipulărilor

5.1. Solicitarea generată de poziţia principală în timpul

activităţii de muncă (C12)
Obiectivul criteriului.
Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei principale în timpul activităţii de muncă nu
depăşesc pragurile normale.
Ce se verifică. Se verifică Solicitarea fizică datorată poziţiei principale (P1) şi timpului de
menţinere a executantului în această poziţie (T1). Pentru evaluare se procedează în felul următor:
- În tabelul 20 se caută situaţia care ilustrează poziţia principală, pe care o are executantul în
cadrul locului de muncă.
- se notează nivelul ergonomic (NP1) aferent poziţiei recunoscute;
- se determină în procente valoarea lui (T1) cu formula:

Timpul de mentinerein pozitia principala T1

T1 %  100
Timpul ciclului analizat Tc 

- nivelul ergonomic (NC12) se determina intrând cu valorile NP1 şi T1 % în tabelul 21.

La locul de muncă analizat, durata activităţii este de 480 min. (situaţia cea mai frecventă).
Operaţiile şi durata lor sunt redate în tabelul 1. Durata ciclului este lungă şi se va determina
pentru fiecare operaţie în parte nivelul ergonomic datorat poziţiei principale, după care se va face
media ponderată a valorilor.

Tabelul 20: Poziţiile de lucru ale corpului

Descrierea poziţiei NP1
- Mâinile sub nivelul inimii şi trunchiul vertical 1
- Trunchi aplecat înainte (150-300)
- Trunchi aşezat într-o parte (15°-30°)
2,5
- Răsucirea trunchiului (15°-45°)
- Mâinile la nivelul capului
Aşezat - Mâinile la nivelul inimii, braţele întinse 3
- Trunchiul foarte aplecat înainte (30°-45°)
4
- Trunchiul foarte aplecat într-o parte (30°-45°)
- Răsucirea trunchiului (45°-90°)
4,5
- Mâinile deasupra capului
- Trunchiul foarte aplecat înapoi şi mâinile deasupra capului 5
În picioare - Mâinile sub inimă, trunchiul vertical 2
- Trunchi aplecat înainte (0°-15°) 2,5
- Trunchi aplecat înainte (15°-30°) 3
- Trunchi aplecat într-o parte (15°-30°)
- Răsucirea corpului (45°-90°) 3,5
- Mâinile la nivelul capului
- Trunchi aplecat înainte (300-45°)
4
- Trunchi foarte aplecat într-o parte (30°-45°)
- Trunchi aplecat înainte, mâinile la nivelul capului 4,5
- Flexiune pe cele doua picioare

18
 - Trunchiul aplecat înainte, braţele întinse
- Trunchiul foarte aplecat înainte (>45°)
5
- Trunchiul foarte aplecat înapoi, mâinile deasupra capului
- Mâinile deasupra capului
În genunchi sau - În genunchi 4,5
ghemuit - În genunchi, mâinile deasupra capului
5
- Ghemuit
Tabelul 21: Valorile acordate nivelului! ergonomic N C12
T1% de la 20% de la 40 % de la 60% de la 80%
NP la 40% la 60% la 80% la 100%
1 1 1 1,5 2
2- 2 2 2,5 3
3 2,5 3 3,5 4
4 3,5 4 4,5 5
5 4,5 5 5+ 5+

Tabelul 22: Determinarea nivelurilor ergonomice pentru operaţiile efectuate în tabelul 1

Nr. Descrierea poziţiei principale în timpul NP1 T1 Tc (min) T1 NC12
fiecărei operaţii (min) %
oper.
1 În picioare, trunchiul aplecat 4,5 10 20 50 4,5
înainte, mâinile la nivelul capului
2 În picioare, trunchiul aplecat 4 60 70 86 5
înainte (30°-45°); mâini la nivelul
capului
3 În picioare, trunchi aplecat 2,5 260 370 96 3,5
înainte (0-15°)
4 În picioare, trunchi aplecat 4 8 10 80 4,5
înainte (30°-45°)
5 În picioare, cu trunchiul aplecat 4 8 10 80 4,5
înainte (300-450)
În tabelul 22 este redat centralizat modul de determinare a nivelurilor ergonomice pentru
fiecare operaţie în parte, din cadrul activităţii de mortezare.
Nivelul ergonomic pentru solicitarea generata de poziţiile principale în timpul activităţii de
muncă reprezintă media ponderată, funcţie de duratele operaţiilor (tabelul 1 ultima coloana) şi a
nivelurilor ergonomice rezultate în tabelul 22, ultima coloană.

NC12  4  4,5  15  5  77  3,5  2  4,5  2  4,5  3,75

100
 NC12  4

5.2. Solicitarea generată de poziţia cea mai defavorabilă

în timpul activităţii de muncă (C13)
Obiectivul criteriului.
Verifică dacă eforturile fizice datorate poziţiei celei mai defavorabile în timpul activităţii de
muncă nu depăşesc pragurile normale.

19
 Ce se verifică. Se verifică solicitarea fizică datorată poziţiei celei mai defavorabile (P 2) în
timpul activităţii de muncă şi timpul de menţinere a executantului în această poziţie (T 2) sau
frecventă (F).
Observaţii:
- se ia în considerare T2 când durata lui în procente în raport cu timpul ciclului este mai mare de
10%
- se ia în considerare F dacă durata lui T2 este foarte scurtă dar repetată în ciclu şi este mai mare
de 10 repetări pe oră.
Pentru evaluarea nivelului ergonomic se procedează astfel:
- se notează nivelul ergonomic aferent poziţiei celei mai defavorabile (NP2)
- se compară NP2 cu NP1 (NP1 reprezentând nivelul ergonomic aferent poziţiei principale a
operaţiei).
Dacă NP2 ≤ NP1, criteriul C13 nu se ia în considerare
- se determina în procente valoarea lui T2 cu o formulă similară formulei cu care s-a determinat
T1 sau se determină frecvenţa F, în număr de repetări pe oră (r/h)
- nivelul ergonomic (NC13) al fiecărei operaţii se determină intrând cu valorile NP2 şi T2% sau r/h
în tabelul 23
- nivelul ergonomic al întregii activităţi este dat de media ponderată a nivelurilor pe operaţii
(T2% si NC13)
Tabelul 23: Valorile acordate nivelului ergonomic NC13
T2% - 10-20 20-40 40-60
r/h
10-30 30-60 60-120 120-180
NP2
3 2 2,5 3 3.4
4 2,5 3 4 4,5
5 3 3,5 4,5 5
Tabelul 24: Centralizarea pe operaţii a nivelului ergonomic NC13
Descrierea poziţiei celei mai
Nr. Comparaţie NP2 T2 T T2
defavorabile în tim- pul NP2 r/h NC13
oper cu NP1 min min %
activităţii de muncă
În picioare, cu trunchiul
1 aplecat înainte, mâinile la 4,5 NP2 = NP1 Se ia în considerare NP1
nivelul capului
În picioare, cu trunchiul
2 aplecat înainte, cu braţele 5 NP2 > NP1 7 70 10 - 3,5
întinse
În picioare, cu mâinile Se ia în considerare F
3 3,5 NP2 > NP1
deasupra capului 20 370 5,4 10 3
În picioare, cu trunchiul
4 4 NP2 = NP1 Se ia în considerare NP1
aplecat înainte (30°-45°)
În picioare, cu trunchiul
5 5 NP2 > NP1 1 10 10 - 3,5
foarte aplecat înainte (>45°)

Pentru cazul concret analizat s-a întocmit tabelul 24, în care sunt centralizate pe operaţii datele
necesare evaluării nivelurilor ergonomice NC13.

20
 N  10  3,5  5,4  3  10  3  3,5
10  5,4  10
NC13  3,5
Operatorul este nemulţumit de poziţia cea mai defavorabilă în timpul activităţii de muncă,
corelată cu timpul în care el stă în această poziţie. Durerile de braţe şi spate apar după mai mult
timp.

5.3. Solicitarea generată de efortul depus de executant în cadrul stadiilor de transformare

pe care le suferă produsul (C14)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă eforturile solicitate de stadiile de transformare ale produsului nu depăşesc
capacitatea normală de efort a executantului.
Ce se verifică. Se verifică eforturile exercitate pentru transformarea produsului, prin
componenta fundamentală (CT1) a solicitării dinamice. Toate eforturile de: ridicare, tragere, apăsare,
împingere, apucare, referitoare la unelte sau produs, sunt luate m considerare în acelaşi mod, cu toate
ca au consumuri energetice diferite.
Verificarea se face luându-se în considerare doi factori:
E1 - efortul exercitat, în Kgf
T2 - timpul de menţinere în situaţia de efort, sau
F – frecvenţa eforturilor, în număr de repetări ale efortului în timpul unei ore
Observaţii:
- se ia în consideraţie T3 (în procente) din timpul ciclului TC, dacă eforturile sunt continue
- se ia în consideraţie F când eforturile sunt scurte, dar repetate
- în cazul mai multor eforturi de lucru semnificative (E 1'; E1"; E1'" etc.) se determină pentru
fiecare nivelul ergonomic corespunzător, reţinându-se pentru profilul analitic nivelul ergonomic cu
valoarea cea mai mare.
Nivelul ergonomic N014 se evaluează în felul următor:
- se măsoară efortul cel mai mare (E1) sau eforturile cele mai semnificative (E1'; E1";....)
- se măsoară timpul de menţinere în situaţia de efort (Ts) sau numărul de repetări ale efortului
în timpul unei ore (F');
- se introduc datele măsurate (E1, Kgf, T3% sau repetări pe ora) în tabelul 25, de unde se
notează nivelul ergonomic corespunzător.
Tabelul 25: Valorile acordate nivelului ergonomic NC14
E1 T3% 10 10-20 20-40 40-60 60-80 80-100
Kgf r/h 30 30-60 60-120 120-180 180-240 240
<1 1 1 1 1 1,5 1
1<2 1 1,5 2 2.5 3 3,5
2<5 1,5 2 2,5 3 3,5 4
5<8 2 2,5 3 3,5 4 4,5
8<12 2,5 3,5 4 4,5 5 5
1.2<20 3 4 4,5 5 5 5
20 4 5 5 5 5+ 5+

Pentru acest criteriu se ia in considerate numai operaţia numărul 3, "mortezarea propriu-zisă",

care are Tc = 370 min.
Au fost găsite doua eforturi semnificative:
21
 E1' = 20 Kgf având o durata de T 3' = 35 min, ceea ce reprezintă un procent de 9,5% din durata
ciclului de 370 min.
T3'=9,5%
E1" =1,8 Kgf având durata scurtă T3" = 2 min., dar o frecvenţă mare (18 repetări pe oră).
F = 18 r/h
Intrând cu aceste date în tabelul 25, se determină: NC14' = 4; NC14” = 1. Dintre aceste
niveluri ergonomice se reţine - pentru a fi luat în considerare la trasarea profilului analitic - nivelul cel
mai ridicat, deci:
NC14 = 4

5.4. Solicitarea generată de poziţia executantului în timpul efortului pentru executarea

stadiilor de transformare (C15)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă poziţia executantului nu contribuie la depăşirea capacităţii normale de efort.
Ce se verifică. Se verifică solicitarea fizică datorată poziţiei executantului în timpul efortului
pentru executarea stadiilor de transformare (P 3) şi timpul de menţinere a executantului în aceasta
poziţie (T3). Aceasta poziţie poate să se comande cu poziţia principală (P 1) sau cu poziţia cea mai
defavorabila (P2) sau să constituie o poziţie specifică (P 3). Determinarea nivelului ergonomic este
similară cu modelul din paragraful C 13, utilizându-se valorile din tabelul 20 şi 26.
Tabelul 26: Valorile acordate nivelului ergonomic Ncis
T3%r/h 10 10-20 20-40 40-60 60-80 80-100
NP3 30 30-60 60-120 120-180 180-240 240
1 1 1 1 1 1,5 2
2 1 1,5 2 2 2,5 3
3 2 2,5 3 3 3,5 4
4 3 3,5 4 4,5 5 5
5 4 4,5 5 5 5 5

La activitatea analizată, P2 se confundă cu P3 luat în consideraţie pentru operaţia numărul 3

(NC13 = 3,5) => NC15 = 3,5
Tabelul 27: Valorile acordate nivelului ergonomic NC16
P(Kg)
F(r/h) d(mm) <1 1<2 2<5 5<8 8<12 12<20 >20
<1000 1 1 1 1 1,5 2 3
1000 la
<10 1 1 1 1,5 2 2,5 3,5
3000
>3000 1 1 1 2 2,5 3 4
<1000 1 1 1 1,5 2 2.5 3,5
1000 la
10<30 1 1 1 2 2,5 3 4
3000
>3000 1 1,5 2,5 3 3,5 4,5
<1000 1 1 1 2 2,5 3 4
1000 la
30<60 1 1 1,5 2,5 3 3,5 4,5
3000
>3000 1 1,5 2 3 3,5 4 5
60<120 <1000 1 1 1.5 2,5 3 3,5 4.5

22
 1000 la
1 1,5 2 3 3,5 4 5
3000
>3000 1 2 2,5 3,5 4 4,5 5
<1000 1 1,5 2 3 3,5 4 5
1000 la
]20<180 1 2 2,5 3,5 4 4,5 5
3000
>3000 1 2,5 3 4 4,5 5
<1000 1,5 2 2,5 3,5 4 4,5 5
1000 la
180<240 2 2,5 3 4 4,5 5 5
3000
>3000 2,5 3 3,5 4,5 5 5 5
<1000 2 2,5 3 4 4,5 5 5
1000 la
240 2,5 3 3,5 4,5 5 5 5
3000
>3000 3 3,5 4 5 5 5 5

5.5. Solicitarea generată de efortul depus de executant pentru. manipulare (C16)

Obiectivul criteriului.
Verifică efortul pe care-l depune executantul pentru diversele manipulări, altele decât cele ce au
fost inerente stadiilor de transformare (ex.: manipulări pentru aprovizionarea sau degajarea locului
de muncă, manipularea pieselor, etc.)
Ce se verifică. Se verifică eforturile necesare manipulărilor, luându-se în considerare trei
factori:
p - greutatea pieselor manipulate (Kg); d – distanţa de deplasare a pieselor (mm); F – frecvenţa de
manipulare, în repetări pe ora (r/h). Nivelul ergonomic se determină introducând datele specifice
locului de muncă analizat în tabelul 27.
În situaţia concretă studiată, din determinările făcute pe teren a reieşit:

Pmax = 20 Kg; dmed = 3200 mm; F = 9 r/h

Introducând aceste date în tabelul 27 => NC16 = 3.

5.6. Solicitarea generată de poziţia executantului în timpul manipulărilor (C17)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă solicitările fizice datorate poziţiei in timpul manipulărilor nu depăşesc pragurile
normale.
Ce se verifică. Se verifică înălţimea h şi distanţa d de la care sunt luate piesele sau la care sunt
depuse, în raport cu repetările în timpul unei ore. Nivelul ergonomic NC17 se determină în felul următor:
- se măsoară înălţimea h şi adâncimea d a planului de la care sunt luate piesele, aceste date fiind
introduse în tabelul 28, din care se determină un nivel ergonomic NC17'.
- se determină frecvenţa F
- se introduce NC17' şi F în tabelul 29, unde se citeşte nivelul ergonomic NC17 pentru luarea
pieselor
- se determină analog nivelul ergonomic pentru depunerea pieselor.

23
 Nivelul ergonomic notat în profil va fi media celor două niveluri (pentru luarea pieselor şi
pentru depunerea lor).
Executantul ia sculele pe care le manipulează de la h = 0 mm (de la sol) şi le ridică până la o
înălţime de h = 1450 mm şi o distanţă de d = 800 mm. După prelucrare, sculele sunt depuse la aceleaşi
coordonate.
Din tabelul 28 rezultă:
- luarea sculelor h = 0 mm; d = 800 mm; NC171' == 5
- depunerea sculelor h = 1450 mm; d = 800 mm; NC17d' = 4
- frecvenţa de manipulare este de 20 de repetări pe oră.
Tabelul 28: Valorile acordate nivelului ergonomic intermediar NC17'
Înălţimea h (mm) Adâncimea d 500-1000 mm Adâncimea d 0 - 500 mm
1750 5 4,5
1750-1500 4,5 3,5
1500-1300 4 3
1300-1000 3,5 2,5
1000-800 3 2
800-600 4 3
600-300 5 4
300 5 5

Tabelul 29: Valorile acordate nivelului ergonomic N 17

F (r/h)
<10 10-30 30-60 60-120 120-180 180-240 240
Val. niv.
2 1,5 2 2,5 3 3 3.5 3.5
3 2 2,5 3 3,5 4 4,5 4,5
4 2,5 3,5 4 4.5 5 5 5
5 3 4 5 5 5 5 5

Introducând datele obţinute şi valoarea frecvenţei în tabelul 29 se determină:

- nivelul ergonomic pentru luarea sculelor NC17i = 4
- nivelul ergonomic pentru depunerea sculelor NC17d = 3,75
Executantul depune efort pe parcursul diverselor manipulări, a aprovizionării, degajării locului
de muncă, manipulării pieselor.

6. Solicitarea nervoasă (D)

Solicitarea nervoasă corespunde ansamblului de solicitări la care este supus sistemul nervos al
executantului în cursul realizării unei activităţi de muncă. Supraîncărcarea sistemului nervos conduce
cu timpul la surmenaj. Solicitarea nervoasă este evaluată cu ajutorul a doua criterii şi anume:
D18 - Solicitarea nervoasă datorată operaţiilor mentale
D19 - Solicitarea nervoasă datorată nivelului de atenţie

6.1. Solicitarea. nervoasă datorată operaţiilor mentale (Dig)

Obiectivul criteriului. Verifică dacă încărcarea nervoasă datorată operaţiilor mentale efectuate
nu este prea mare, creând posibilităţi de luare a unor decizii eronate.
Ce se verifică. Se verifică solicitarea nervoasă, ca urmare a prelucrării unor informaţii care
conduc la decizii cu caracter neautomat Nivelul ergonomic se determină cu ajutorul tabelului 30, în
care se intră cu doi factori:

24
 - numărul cel mai mare de informaţii punctuale, primite şi prelucrate pe minut în timpul ciclului
de lucru, caracterizat prin d/min (densitatea operaţiilor mentale)
- durata limita (DL) în care trebuie să se execute aceste operaţii pentru a nu avea repercursiuni
asupra bunei desfăşurări a procesului.
Tabelul30: Valorile acordate nivelului ergonomic NDIS
Nivelul de DL (min)
>10 5-10 3-5 1-3 0-1
solicitare d / min
<0,1 4 4 4 3,5 3
Subsolicitare
0,1-1 3,5 3,5 3,5 3 2.5
1-3 2,5 2.5 2 2,5 3
Solicitare normală 3-5 1 1,5 2,5 3,5 4
5-7 2 2,5 3,5 4 4,5

7-10 3,5 4 4,5 5 5

Suprasolicitare
>10 4,5 5 5 5 5

Solicitarea nervoasă se ia în considerare pentru operaţia de mortezare propriu-zisă (operaţia 3)

d/min = 4; DL = 3,5; din tabelul 30 => ND18 = 2,5.

6.2. Solicitarea nervoasa datorata nivelului de atenţie (D19)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă solicitarea nervoasă datorată nivelului de atenţie pe care trebuie sa îl aibă
executantul în timpul activităţii de muncă nu produce suprasolicitare.
Ce se verifică. Se verifică gradul de mobilizare a atenţiei executantului. Nivelul ergonomic
evaluat pentru acest criteriu se stabileşte ca media a doua niveluri distincte:
ND19' - nivelul ergonomic datorat duratei de atenţie
ND19" - nivelul ergonomic dictat de precizia muncii
ND19' - se determină funcţie de durata de atenţie exprimată în procente din durata totală a
ciclului şi are valorile din tabelul 31.

Tabelul 31: Valorile acordate nivelului ergonomic NDI<»'

Durata de atenţie
0-30 30-60 60-80 80-90 90-100
în % din Tc
ND19' 1 2 3 4 5

ND19" se determină funcţie de precizia solicitată de activitatea de muncă, cu ajutorul datelor din
tabelul 32.
În cadrul operaţiei numărul 3, care are o durată de T=370 min, atenţia executantului este
mobilizata timp de 230 min, cu informaţii care se prelucrează într-un singur fel (DA = 62%).
Din tabelul 31 rezultă pentru 62%; ND19’ = 3. Precizia solicitată este fină, deci N" D19 = 3 (din
tabelul 32). Rezultă:

N  N ' D 19 N
D 19 2
N D1

25
 Tabelul 32: Valorile acordate nivelului ergonomic ND19”

Nivel
Precizie solicitata Exemple
acordat
1 Grosieră Manipularea obiectelor grele
2 Medie Poziţionarea pieselor cu opritor
Prelucrări fine, Asamblare Poziţionarea
3 Fină
pieselor fără opritor
Reglarea parametrilor, executarea controlului la
4 Foarte fină
piese
Montarea şi reglarea aparatelor de măsură şi
5 Extrem de fină
control

7. Autonomia în activitatea de muncă (E)

Prin metodologia R.N.U.R. se iau în consideraţie un număr de patru factori psihologici

şi sociologici: E - Autonomia în activitatea de muncă; F - Relaţiile în cadrul activităţii de
muncă; G - Repetitivitatea ciclului de muncă; H – Conţinutul muncii.
Autonomia se referă la posibilitatea pe care o are un executant de a-şi consuma timpul de
odihnă şi necesităţi prin părăsirea locului de muncă, fără a perturba producţia. Autonomia este evaluată
cu ajutorul a doua criterii de influenţă:
E20 - Autonomia individuală; E21 - Autonomia de grup.

7.1. Autonomia individuala (E20)

Obiectivul criteriului.
Verifică posibilitatea executantului de a părăsi locul de muncă fără a perturba producţia,
Ce se verifică. Se verifică durata maxima în cadrul căreia executantul poate să părăsească locul
de muncă, fără a perturba producţia, nivelul ergonomic fiind dat de tabelul 33.
Tabelul 33: Valorile acordate nivelului ergonomic NE20
Durata maxima (min.) de părăsire a locului de
30 15 5 1 0-1
muncă
NE20 1 2 3 4 5

În cadrul locului de muncă de la maşina de mortezat, autonomia individuală este bună NE20 = 1

7.2. Autonomia de grup (E21)

Obiectivul criteriului.
Verifica posibilitatea ca un grup de executant (3-12) să poată opri lucrul, părăsind locurile de
muncă fără a perturba producţia.
Ce se verifică. Se verifică durata maximă în cadrul căreia grupul poate să părăsească locul de
muncă, fără a perturba producţia. Nivelul ergonomic este dat de valorile din tabelul 34.

Tabelul34: Valorile acordate nivelului ergonomic NE21

Durata maxima (min.) în cadrul căreia grupa poate

30 20 10 5 -
să părăsească locul de muncă
NE21 1 2 3 4 5

În cadrul locului de muncă analizat, se lucrează individual, deci acest criteriu nu are sens.

26
 8. Relaţiile în cadrul activităţii de muncă (F)

Depind de posibilităţile de comunicare între executant, reducând izolarea executantului la locul

său de muncă. Acest factor de influenţă este caracterizat prin doua criterii:
F22 - Relaţii independente faţă de muncă
F23 - Relaţii dependente faţă de muncă

8.1. Relaţii independente faţă de muncă (F22)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă executantul poate purta discuţii în timpul procesului de muncă de natură
extraprofesională, fără a afecta buna desfăşurare a procesului de producţie.
Ce se verifică. Se verifică posibilităţile de comunicare, ce sunt în general în funcţie de natura
activităţii, amplasarea locurilor de muncă şi mediul ambiant (tabelul 35).

Tabelul 35: Valorile acordate nivelului ergonomic NF22

Nivel
Specificaţii privind relaţiile individuale
acordat
1 Relaţiile interindividuale sunt facilitate ca urmare a unui studiu de organizare.
Relaţiile interindividuale sunt înlesnite şi executanţii au posibilitatea să le
2
utilizeze (activităţi ce se desfăşoară în echipe).
Relaţiile interindividuale sunt înlesnite. Sarcinile executanţilor sunt
3
independente (activităţi ce se desfăşoară la locuri de muncă individuale).
Relaţiile sunt posibile, dar rămân limitate sau dificile datorită amplasărilor,
4
zgomotului etc.
Executantul este izolat la locul său de muncă. Singurele contacte posibile se fac
5
în momentul pauzelor.

Locul de muncă analizat se încadrează în nivelul ergonomic 3. Executanţii au privilegiul de a

putea discuta intre ei tot timpul, locurile lor fixe de muncă fiind apropiate unele de altele.
NF22 = 3.

8.2. Relaţii dependente faţă de muncă (F23)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă executantul are posibilitatea comunicării în interesul serviciului cu alţi executanţi
sau cu organele ierarhice imediat superioare.
Ce se verifică. Modalităţile de realizare a comunicaţiilor în interesul serviciului cu factorii care
concură la / sau supraveghează realizarea sarcinii de muncă (tabelul 36).
Tabelul 36: Valorile acordate nivelului ergonomic NF23
Nivel acordat Specificaţia
1 Munca se efectuează în grup. Legaturile de comunicare cu organele
ierarhice imediat superioare sunt bine precizate.
2 Munca se efectuează în grup. Legaturile de comunicaţie cu organele
ierarhice superioare sunt lăsate la latitudinea executanţilor
3 Executanţii lucrează pe locuri de muncă fixe, apropiate unele de altele,
munca implicând relaţiile frecvente între ei sau cu personalul de la reparaţii,
control etc.
4 Exista o legătură tehnologică între munca fiecărui executant, însă modul de
organizare a activităţii solicită relaţii puţin frecvente.
27
 5 Executantul este izolat, având o muncă complet independentă.

Locul de muncă analizat se încadrează în nivelul ergonomic 3. Executanţii au privilegiul de a

putea discuta intre ei tot timpul, locurile lor fixe de muncă fiind apropiate unele de altele.
NF23 = 3

9. Repetitivitatea ciclului de muncă (G24)

O activitate ciclică cu o durată scurtă antrenează o repetare identică a gesturilor, conducând la

un automatism în execuţie, care generează oboseală produsă de monotonia muncii.
Obiectivul criteriului.
Reducerea monotoniei în muncă prin modificarea repetitivităţii ciclului.
Ce se verifică. Se verifică nivelul ergonomic funcţie de durata ciclului de muncă care se repetă,
cu ajutorul datelor din tabelul 37.

Tabelul.37: Valorile acordate nivelului ergonomic G 24

Timpul ciclului (min.) 10 5 3 1 -
NG24 1 2 3 4,5 5

Nivelul ergonomic astfel determinat se majorează în cazul când în peste 50% din timpul
ciclului se execută operaţii identice de scurtă durată. Majorarea (corecţia) este funcţie de numărul
operaţiilor identice (N) ce se execută în cadrul ciclului, conform tabelului 38.
Pentru reducerea nivelului ergonomic datorat monotoniei se poate asigura rotirea executantului
la mai multe posturi diferite.

Tabelul 38: Valorile corecţiei 1 pentru nivelului NG24

N 1 2 3 4 5 6 6
Corecţia 0 +0,5 +1 +1,5 +2 +2,5 +3

În tabelul 38 sunt date corecţiile ce se aduc la nivelul ergonomic calculat anterior, avându-se în
vedere :
- numărul de locuri de muncă diferite la care se poate roti executantul (LM)
- timpul cât executantul parcurge toate locurile de munca diferite (TR)
La activitatea de mortezare nu se pune problema criteriului repetitivitatea ciclului de muncă.
Tabelul 39: Valorile corecţiei 2 pentru nivelul NG24
TR
6 luni 1 lună 1 zi sau /2 zi 1 oră
LM
2-3 -0,5 -0,5 -1 -0,5
4-5 -0,5 0 -1,5 -0.5
6-7 -0,5 0 -1,5 0
8 0 +0,5 -1 +0.5
9 0 +0,5 -0,5 +0.5

28
10. Conţinutul muncii (H)

Indică în ce măsură sarcina de muncă a unui executant face apel la potenţialul său de aptitudini,
angajează responsabilitatea acestuia şi trezeşte interesul. Conţinutul muncii este evaluat cu ajutorul
a trei criterii:
H25 - Potenţialul; N26 - Responsabilitatea; H27 - Interesul.

10.1. Potenţialul (H25)

Obiectivul criteriului.
Verifică nivelul de aptitudini necesar, solicitat de activităţile de la locul de muncă.
Ce se verifică:
1) Se verifică dacă durata de adaptare la activitate a unui executant mediu este satisfăcătoare.
Se ia în considerare complexitatea activităţii, fără deprinderea gestuală şi fiziologică. Nivelul
ergonomic N1H25 este dat în tabelul 40.

Tabelul 40: Valorile nivelului ergonomic N1H25

N1H25 Durata de adaptare
1 peste o lună
2 3-4 săptămâni
3 2-3 săptămâni
4 1 săptămâni
5 câteva ore
2) Executantul posedă cunoştinţe elementare, indispensabile pentru executarea oricărei
activităţi de muncă.
Nivelul ergonomic (N2H25) este dat m tabelul 41.
Pe profilul analitic se notează nivelul ergonomic cel mai scăzut dintre N1H25 şi N2H25.
La maşina de mortezat, executanţii au o durată de adaptare de peste o lună şi cunoştinţe de
specialitate.
=> N1H25 = 1; N2H25 = 2 => NxH25 =2

Tabelul 41: Valorile nivelului ergonomic N2H25

N2H25 Cunoştinţe generale necesare
Executantul poate să menţioneze în scris un incident sau poate să formuleze
1
ordine sau dispoziţii simple
2 Executantul poate citi un desen şi face calcule simple pentru execuţie
Executantul poate menţiona verbal un incident în aşa fel să nu dea naştere la
3
confuzii
Executantul înţelege dispoziţiile verbale, poate citi indicaţiile date de aparatele
4
de măsură şi control
5 Executantul nu posedă cunoştinţe

10.2. Responsabilitatea (H26)

Obiectivul criteriului.
Verifică gradul de implicare personală a executantului.
Ce se verifică. Se verifică:

29
 1) Posibilitatea producerii erorilor. Se determină dacă natura unei activităţi datorată
complexităţii şi repetitivităţii este o sursă de erori. Nivelul ergonomic (N1H25) este dat în tabelul 42.
2) Consecinţele erorilor. Se identifică urmările producerii erorilor asupra produsului, mijlocului
de muncă sau asupra altor executanţi. Nivelul ergonomic (N2H26) este dat în tabelul 43.
3) Gradul de iniţiativă. Se verifică dacă în rezolvarea unei anumite probleme apărute în timpul
muncii se implică responsabilitatea executantului.

Tabelul 42: Valorile nivelului ergonomic N1H26

N1H26 Specificaţii
1 Erorile pot apărea frecvent datorită diversităţii codurilor,
complexităţii mijloacelor de muncă, schimbărilor de produse
2 Erorile pot apărea datorită faptului ca în activitatea de muncă există
posibilitatea de interpretare a unor soluţii
3 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii simple care oferă
puţine posibilităţi de interpretare
4 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii simple care păstrează
foarte puţine posibilităţi de interpretare
5 Activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii precise. O singură
posibilitate de interpretare
Nivelul ergonomic (N3H26) este dat în tabelul 44.

Tabelul. 43: Valorile nivelului ergonomic N2H26

N2H26 Consecinţe ale producerii erorilor
1 Erorile comise antrenează:
- un refuz definitiv al produsului
- defectarea mijlocului de muncă
- riscul de accidentare a executantului
- o oprire importantă a procesului de producţie
2 Erorile comise produc o perturbare a procesului de producţie necesitând
investiţii de lungă durată pentru reabilitare
3 Erorile comise produc o perturbare de scurta durata a procesului de producţie
sau conduc la deteriorarea produsului, care însă poate fi recuperat
4 Erorile comise nu au consecinţe asupra produselor, mijloacelor de muncă sau
executanţilor, însă necesită operaţii suplimentare la locul de muncă următor.
5 Erorile comise nu au nici o consecinţă

Tabelul 44: Valorile nivelului ergonomic N3H26

N3H26 Specificaţii
Executantul poate să rezolve orice problemă ivită la locul său de muncă şi are
1
posibilitatea să decidă necesitatea unei intervenţii din exterior.
2 Executantul poate să-şi rezolve numai anumite probleme.
Executantul trebuie să identifice problemele şi să aleagă apoi persoanele care să
3
le rezolve (şef de echipă, reglor etc.).
Executantul apelează la altă persoană atât pentru identificarea problemelor cât şi
4
pentru rezolvarea lor.
5 Executantul nu are nici o iniţiativă.
Nivelul ergonomic (NH26) este dat de media celor trei niveluri:
30
 N1 N N 
NH26  H26 2H26 3H26  3  3  2  2,6
3 3
NH26  2,5
La maşina de mortezat, activitatea de muncă se bazează pe dispoziţii simple cu puţine
posibilităţi de interpretare, erorile comise pot conduce la deteriorarea produsului, care poate fi însă
recuperat. Pentru identificarea problemelor şi rezolvarea lor, executantul nu apelează la o alta
persoană, în general rezolvându-le singur.

10.3. Interesul muncii (H27)

Obiectivul criteriului.
Verifică dacă în activitatea de muncă intervin în suficientă măsură elemente de motivare şi de
satisfacţie legate de îndeplinirea sarcinii.

Tabelul 45: Valorile nivelului ergonomic N1H27

N1H27 Specificaţii
1 Executantul asigură execuţia, controlul şi retuşul. Asigură
aprovizionarea şi degajarea locului de muncă.
2 Executantul asigură execuţia, controlul, retuşul şi întreţinerea locului
de muncă.
3 Executantul asigură numai o parte din fazele realizării unui produs
(execuţie, control, retuş).
4 Executantul asigură execuţia şi controlul.
5 Executantul asigură execuţia sau controlul sau retuşul.
Ce se verifică. Se verifică dacă:
1) diversele faze de fabricaţie ale unui produs care cer intervenţii de naturi diferite sunt îndeplinite de
un singur executant. (N1H27 – tabelul 45).
2) executantul se recunoaşte în produsul muncii sale, în sensul că el execută produsul întreg, un
ansamblu din produs, un subansamblu, etc. (N2H27 - tabelul 46).
3) executantul are posibilitatea de a alege diferite modalităţi de realizare a activităţii de muncă
(N3H27 - tabelul 47).

Tabelul 46: Valorile nivelului ergonomic N2H27

N2H27 Specificaţii
1 Executantul realizează un produs finit.
2 Executantul realizează un ansamblu complet.
3 Executantul realizează un subansamblu.
4 Executantul realizează repere care aparţin aceluiaşi subansamblu.
Executantul realizează repere care aparţin unor subansamble
5
diferite.

31
 Tabelul 47: Valorile nivelului ergonomic N3H27
N3H27 Specificaţii
1 Executantul poate să aleagă: - ordinea operaţiilor - utilajele - SDV-urile
2 Executantul poate să aleagă: - ordinea operaţiilor - utilajele
3 Executantul poate să aleagă: - ordinea operaţiilor
Executantul, dacă are mai multe repere de executat, poate să aleagă
4
producerea fiecărui reper în serie sau producerea pe repere diferite.
Executantul este constrâns să respecte un ciclu operator impus şi
5
invariabil.
Operatorul de la maşina de mortezat asigură atât execuţia cât şi controlul, remedierile
produsului (nivelul 2). Reperele mortezate aparţin unor subansamble diferite (nivelul 5). Muncitorul
poate alege ordinea de execuţie a unor faze (nivelul 3).
N1  N2  N3
N H 27  H 27 H 27 H 27  2  5  3 3,33
3 3
N H 27 3,5

11. Reprezentarea grafica şi interpretarea rezultatelor

11.1. Trasarea profilului global

În profilul global (figura 8) se notează media aritmetică dată de nivelurile ergonomice ale
criteriilor de influenta ce caracterizează factorul de evaluare respectiv. La postul de mortezare au
fost obţinute următoarele niveluri ergonomice:

N A  3  4  3  3  3,25
4
NB  4  4  4  3  2  3  3,33
6
NC  4  3,5  4  3,5  3  3,75  3,63
6
ND  2,5  3  2,75
2
NE = 1
NF  3  3  3
2
NG = -
N H  2  2,5  3,5  2,7
3

32
 4

3.5

3
Nivel de evaluare

2.5

1.5

0.5

0
A B C D E F G H
Factori

Figura 8. Profil global

A – concepţia locului de muncă şi securitatea; B – ambianţa fizică;
C - solicitare fizică; D - sarcina nervoasă; E - autonomia; F – relaţii
de muncă; G - repetitivitate; H – Conţinutul muncii.

1.1.2. Trasarea profilului analitic

Profilul analitic al locului de muncă da o reprezentare grafică a gradului de dificultate şi
solicitare a fiecăreia dintre cele 27 criterii evaluate în urma studiului, caracterizând astfel activitatea de
muncă desfăşurată în respectivul loc de muncă (figura 9).
Acest grafic scoate în evidenţă nivelul înalt al unor criterii, indicând astfel care sunt problemele
ce trebuie reanalizate şi regândite. Pe baza acestei analize se vor face propuneri concrete de schimbare,
în scopul ameliorării ergonomice a situaţiei de muncă analizate.
Pentru activitatea de muncă desfăşurată de muncitor la maşina de mortezat, nivelurile
ergonomice ale criteriilor de analiză sunt următoarele:

33
 4.5

3.5

2.5
Criterii

1.5

0.5

0
5 (A )
)
)
)
)

6 (B )
7 (B )
8 (B )
9 (B )

)
)

)
)
)
)
)
)
)

)
)
)
)
)
)
)
)
1 (A 0
2 (A 0
3 (A 0
4 (A 0

2 2 (F

2 4 (G
2 3 (F
1 0 (B

2 1 (E
2 0 (E
1 1 (C
1 2 (C
1 3 (C
1 4 (C

2 5 (H
2 6 (H
2 7 (H
1 5 (C
1 6 (C
1 7 (C
1 8 (D
1 9 (D
Nivel de evaluare

Figura 9. Profil analitic

A0 - concepţia locului de muncă; A - securitatea în muncă; B – ambianţa fizică; C - solicitare fizică; D - sarcina
nervoasă; E - autonomia; F — relaţii de muncă; G - repetitivitate; H - conţinutul muncii.

11.3. Interpretarea rezultatelor

Utilizând grila de evaluare, din analiza profilului global se constată că, în general:
- concepţia locului de muncă este acceptabilă, dar necesită o regandire
- securitatea muncii este bună
- ambianţa fizică de muncă este necorespunzătoare;
- solicitarea fizică a executantului este peste cea normală;
- solicitarea psihică este uşoară;
- autonomia executantului este asigurată;
- relaţiile de muncă sunt uşor de stabilit;
- nu se pune problema repetitivităţii ciclului de muncă;
- conţinutul muncii este mediu.
În profilul analitic din figura 9 se observă că cele mai mari şi relativ apropiate solicitări
(niveluri ergonomice mari) sunt date de solicitarea fizică, mediul termic, sonor şi vizual.
Cu toate că nivelurile ergonomice ale concepţiei locului de muncă se situează în limitele
acceptabile, este necesară o reanalizare a acestuia pentru a găsi soluţii de îmbunătăţire, în aşa fel încât
nivelurile ergonomice să tindă către "bine".

12. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTAŢIRE A SISTEMULUI DE MUNCĂ

Înălţimea şi distanţa planului de muncă

Zona A de acţionare a maşinii de mortezat este plasată - din construcţia maşinii - la o înălţime
prea mare, solicitând operatorul. Prin amplasarea unui grătar de lemn înalt de 150 mm în faţa maşinii,

34
lângă zonele de acţionare, înălţimea maximă de lucru se va situa într-un domeniu mai convenabil
(nivelul de evaluare 3), înălţimea de lucru cea mai frecventă şi înălţimea minimă rămânând în zone de
confort acceptabile. Nivelul general al criteriului va fi astfel îmbunătăţit.
Aglomerarea şi accesibilitatea la locul de muncă
Din cauza carcaselor mari prelucrate pe maşina de mortezat, care sunt aşezate în stive înalte în
jurul maşinii, accesibilitatea la locul de muncă este foarte mică, zona respectivă fiind aglomerată.
Degajarea spaţiului din jurul maşinii de mortezat şi a căilor de acces poate fi realizată prin depozitarea
pieselor încă neprelucrate într-un spaţiu liber la capătul atelierului de prelucrări mecanice şi prin
transportarea ritmică a pieselor prelucrate spre următorul punct de lucru.
Ambianţa termică
Mediul termic este deficitar în perioada de iarna. Situaţia poate fi îmbunătăţită prin instalarea
unor aeroterme care să asigure o temperatură ambiantă mai apropiata de confortul termic al
muncitorului, ţinând seama de sarcina de muncă dinamică pe care el o realizează.
Ambianţa sonoră
În atelierul mecanic au fost identificate două surse majore de zgomot, o presă şi o ştanţă. Se
propune carenarea masivă a presei cu materiale izolatoare fonic şi absorbante, pentru a împiedica
propagarea undelor sonore în mediul înconjurător. ştanţa ar putea fi înconjurată de panouri din
materiale care absorb energia acustică a zgomotului, diminuând astfel nivelul zgomotului intermitent
din atelier.
Nivelul general de zgomot din atelier poate fi diminuat prin poziţionarea pe pereţii laterali, în
colţurile atelierului şi pe tavan a unor panouri absorbante sonor.
Vibraţii
Nivelul vibraţiilor poate fi scăzut prin amplasarea unor suporţi antivibratori şi a unor covoare
amortizante sub maşinile-unelte care ridică asemenea probleme, pentru a reduce vibraţiile ce radiază
înapoi în încăpere, prin reflectarea lor în podea, cât şi a vibraţiilor care se transmit prin podea în
structura clădirii.
Montarea utilajelor generatoare de vibraţii pe fundaţii speciale, absorbante este obligatorie.
Iluminatul
Nivelul iluminatului va creşte la valorile recomandabile pentru desfăşurarea operaţiilor şi
realizarea controlului prin amplasarea la maşina de mortezat a unor tuburi de neon.
Aspectul postului
Spaţiul de muncă este nesatisfăcător din punctul de vedere al curăţeniei, cromaticii şi esteticii,
în general. Se propune ca la zugrăvirea atelierului să se folosească culori luminoase, calde, pentru a
îmbunătăţi luminanţa pereţilor şi pentru a crea o impresie de "cald", necesară mai ales în lunile de iarna
şi toamnă.
Solicitarea fizică
Solicitarea fizică a muncitorului în ceea ce priveşte acţionarea maşinii de mortezat va fi scăzută
prin poziţionarea lângă maşină a unui grătar de lemn cu înălţimea de 150 mm. Vor fi ameliorate astfel
atât solicitările generate de poziţia principală de muncă, cât şi cele date de A poziţia cea mai
defavorabilă. În ceea ce priveşte efortul depus de executant în timpul prelucrării şi a manipulărilor,
precum şi poziţiile operatorului în timpul activităţilor ce implică efort fizic, acestea ar putea fi
îmbunătăţite prin creşterea confortului de utilizare a sculelor şi de manipulare a dispozitivelor de
acţionare.
Montarea carcaselor pe masa maşinii de mortezat este o operaţie solicitantă, deoarece ea se
desfăşoară în poziţii incomode şi presupune învingerea unor rezistenţe mecanice mari. Operatorul
foloseşte chei scurte, care nu îi asigură un braţ al forţei suficient de mare pentru a mări momentul, de
aceea forţa de acţionare este considerabilă. Se propune realizarea unor chei cu mânere suficient de
lungi, mai uşor de manipulat, care să permită realizarea forţei necesare strângerii fără eforturi excesive
din partea muncitorului.
Forma cilindrică a mânerelor nu asigura o priză bună mâinii.
35
Se recomandă utilizarea unor mânere cu forma de fus. Atât lungimea cât şi grosimea mânerelor sporesc
solicitarea fizică a executantului, de aceea se propune corelarea acestor mărimi cu dimensiunile
antropometrice ale omului.
La proiectarea noilor utilaje se propune coborârea zonei de acţionare A la un nivel mai accesibil
şi amplasarea levierelor perpendicular pe corp.
Solicitările fizice generate de manipularea sculelor vor fi mult mai scăzute dacă muncitorul ar
avea lângă masa maşinii un stativ rotitor şi uşor transportabil (pe roţi) pentru scule.

13. TRASAREA PROFILELOR SISTEMULUI REPROIECTAT

Modificările aduse sistemului de muncă au rolul de a îmbunătăţi situaţiile de muncă din punctul
de vedere al criteriilor deficitare. Se vor recalcula nivelurile ergonomice pentru toate criteriile ce au
suferit modificări. Se vor trasa profilul global şi profilul analitic al sistemului, ţinând seama de
transformările propuse, pentru a vedea dacă propunerile de îmbunătăţire sunt sau nu eficiente.

36