Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere…………..……………………………………………………………...3
Concluzii .................................................................................................................13
Bibliografie…………………..……………………………………………………14
INTRODUCERE
2
I. MISIUNEA OSCE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
4
Ambasadorul OSCE în RM, http://www.osce.org/ro/node/122133, accesat 25.04.2016
4
II. ACTIVITATEA OSCE ÎN REZOLVAREA CONFLICTULUI
TRANSNISTREAN
OSCE joacă un rol cheie în procesul de negocieri în vederea atingerii unei reglementări
durabile şi atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean. Începând din 2005, acest proces este
cunoscut ca „5+2” şi include OSCE, Rusia şi Ucraina în calitate de mediatori, precum şi Uniunea
Europeană şi Statele Unite – în calitate de observatori. Misiunea colaborează cu cele două părţi
cu scopul de a consolida încrederea între oamenii care trăiesc pe ambele maluri ale râului Nistru.
Misiunea participă de asemenea ca observator la şedinţele Comisiei Unificate de Control, care
este organul de supraveghere al Forţelor comune de pacificare, create din delegaţii ale Federaţiei
Ruse, Moldovei şi Transnistriei, şi Ucraina în calitate de observator suplimentar. 5
La 6 decembrie 2011, în incinta MAI, a avut loc întrevederea şefului Direcţiei prevenţie a
DGPOP a DP, dl Marin Maxian, cu consultantul pe probleme de gender al OSCE, dl John
Crownover şi dna Eugenia Benigni, consilier superior, Managerul Programului combaterii
traficului de fiinţe umane şi gender.
Scopul întrevederii a fost abordarea problemelor existente în societate cu privire la violenţa
în bază de gen şi violenţa în relaţiile dintre minori. Reprezentanţii OSCE s-au arătat interesaţi în
cooperarea cu MAI pe aspectele menţionate. Delegaţia OSCE a relevat oficialilor MAI despre
practica statelor din Europa, şi anume pe probleme de gender, care împiedică dezvoltarea
tinerilor (în special a băieţilor tineri).
Reprezentanţii OSCE au relatat despre raportul elaborat de către Organizaţia Mondială a
Sănătăţii, în care au analizate cele mai dese cauze ce au provocat vătămări corporale, printre care
se evidenţiază accidentele rutiere, suicidele şi violenţa interpersonală. Aceste cazuri sunt
generate de atitudini inegale în societate, violenţa în rîndul tinerilor. Scopul studiului menţionat a
fost de a promova rolul bărbatului în societate dar şi egalitatea dintre bărbaţi şi femei în faţa
societăţii, prevenirea violenţei domestice. Din aceste motive, săptămîna viitoare, la Chişinău, va
fi desfăşurat un atelier de lucru pentru tinerii băieţi, cu susţinerea Misiunii OSCE în RM, în
vederea promovării ideilor la eventualele acţiuni în acest sector.
La rândul său, dl Maxian a menţionat că cooperarea MAI cu OSCE pe acest domeniu
reprezintă un scop primordial, în special în desfăşurarea campaniilor de prevenire a abuzurilor în
bază de gen. Totodată, reprezentantul MAI a fost oferit date statistice cu privire la săvîrşirea
infracţiunilor pe teritoriul RM în bază de gen. Cauzele săvîrşirii acestor infracţiuni sunt
sensibilizarea insuficientă a societăţii privind drepturile persoanelor, prevederile legale, prestarea
slabă a serviciilor acordate victimelor; situaţia social-economică instabilă, neîncadrarea tinerilor
5
Prevenirea şi reglementarea conflictului, http://www.osce.org/ro/moldova/105676, accesat 25.04.2016
5
în cîmpul muncii, abuzul excesiv de droguri de către aceştia, comportamentul amoral şi
antisocial în familii.
În acest caz, se constată importanţa rolului societăţii, şi anume implicarea directă a
comunităţii şi excluderea neglijenţei în rîndul tinerilor, dar şi angajarea acestora în activităţi
sociale.
La finalul întrevederii, ambele părţi au convenit asupra importanţei acestei întrevederi dar
şi au menţionat despre necesitatea unei cooperări fructuoasă între reprezentanţii MAI şi OSCE pe
subiectele vizate. 6
În perioada 6-7 decembrie 2012, a Dublin, Irlanda, a avut loc cea de-a XIX-a Reuniune a
Consiliului Ministerial al OSCE, în cadrul căreia a fost adoptată o Declaraţie cu privire la
negocierile vizând reglementarea conflictului transnistrean.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, şi
Responsabilul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, au participat la această reuniune, în cadrul
căreia au fost discutate activităţile de bază ale OSCE pe marginea dimensiunilor politico-
militare, umane, economice şi de mediu. De asemenea, o atenţie particulară a fost acordată
componentei principiului securităţii cuprinzătoare promovat de către OSCE.
La cea de-a XIX-a Reuniune a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa (OSCE), de la Dublin, Irlanda, Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a rostit un discurs în care au fost punctate
priorităţile Republicii Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrean, şi a exprimat
poziția RM asupra subiectelor cheie de pe agenda OSCE.
În cadrul întâlnirii a fost adoptată o declaraţie ministerială cu privire la negocierile vizând
procesul de reglementare a conflictului transnistrean în formatul 5+2. Documentul reafirmă
sprijinul statelor participante ale OSCE pentru o reglementare cuprinzătoare, echitabilă şi viabilă
a conflictului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii
Moldova, şi elaborarea unui statut special al Transnistriei.
Statele participante au exprimat speranţa privind avansarea negocierilor pe cele trei
tematici incluse în agenda formatului 5+2, respectiv: aspectele social-economice; chestiuni
umanitare şi de drepturile omului; reglementarea cuprinzătoare a conflictului, inclusiv subiecte
instituţionale, politice şi de securitate. Declaraţia îndeamnă părţile să sporească eforturile pentru
elaborarea şi implementarea măsurilor de consolidare a încrederii, inclusiv prin eliminarea
obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor. Mediatorii şi
observatorii în procesul de negocieri sunt chemaţi să intensifice eforturile coordonate şi să
6
Întrevedere la MAI cu reprezentanţii Misiunii OSCE în RM, http://old.mai.gov.md/content/10604, accesat
25.04.2016
6
utilizeze potenţialul de care dispun pentru promovarea progresului în reglementarea conflictului
transnistrean.
Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a
avut atunci un şir de întrevederi bilaterale cu omologii săi din Finlanda, Danemarca, Letonia,
Monaco, precum şi cu ministrul pentru Afaceri Europene al Franţei şi Secretarul de Stat al
Ministerului român de Externe. În cadrul întrevederilor a fost abordat stadiul actual al relaţiilor
bilaterale cu statele menţionate, precum şi aspecte ale procesului de integrare europeană a
Republicii Moldova. 7
Necesitatea continuării în 2015 a negocierilor în formatul 5+2 este prioritară în procesul de
reglementare a conflictului din stânga Nistrului, spune reprezentantul special al OSCE pentru
procesul de reglementare transnistreană, Radojko Bogojević, care a efectuat la începutul lui 2015
o vizită în ţara noastră.
La Chişinău, Radojko Bogojević a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali, inclusiv cu
vicepremierul în exerciţiu pentru Reintegrare, Eugen Carpov, iar la Tiraspol s-a întâlnit cu liderul
separatist Evgheni Şevciuk, cu negociatorul principal Nina Ştanski şi cu preşedintele pretinsului
Soviet Suprem, Mihail Burla.
„Întâlnirile negociatorilor principali şi a grupurilor de lucru sunt esenţiale pentru obţinerea
rezultatelor în formatul 5+2. Este vital ca acestea să se desfăşoare cel mai curând posibil” 8, a
specificat Bogojević, subliniind totodată importanţa lansării imediate a dialogului pregătitor.
De asemenea, Radojko Bogojević a menţionat că reglementarea transnistreană rămâne
prioritară pentru Preşedinţia OSCE. „Rămân ferm decis să facilitez obţinerea unei soluţionări
cuprinzătoare, corecte şi viabile a conflictului şi să contribui la consolidarea încrederii între
oamenii de pe ambele maluri ale râului Nistru”, a spus reprezentantul OSCE.
La rândul lui, ambasadorul Michael Scanlan, şeful Misiunii OSCE în Moldova, a salutat
deschiderea pentru dialog a ambelor părţi. „Cred că formarea unui nou guvern în Moldova va
oferi o oportunitate de a aprofunda activităţile de consolidare a încrederii, precum şi de a adopta
un dialog constructiv”, a afirmat Scanlan.
Negociatorii principali ai părţilor nu s-au mai întâlnit de pe 6 octombrie 2014, când
procesul electoral a pus în regim de aşteptare implicarea Chişinăului la acest nivel, aşteptând un
nou guvern. Formatul „5+2” include reprezentanţi ai părţilor, mediatorilor şi observatorilor la
7
Conflictul transnistrean pe agenda reuniunii OSCE, http://www.infoeuropa.md/cooperarea-europeana/conflictul-
transnistrean-pe-agenda-reuniunii-osce/, accesat 25.04.2016
8
Reprezentantul OSCE în RM: Negocierile în formatul „5+2”, prioritare în conflictul transnistrean,
http://jurnal.md/ro/politic/2015/2/11/reprezentantul-osce-in-rm-negocierile-in-formatul-5-2-prioritare-in-conflictul-
transnistrean/, accesat 25.04.2016
7
negocieri – Republica Moldova, reprezentanţii regimului separatist de la Tiraspol, OSCE, Rusia,
Ucraina, SUA şi UE.
9
Drepturile omului, http://www.osce.org/ro/moldova/105681, accesat 25.04.2016
10
OSCE a deschis o misiune de observare pentru alegerile din RM, http://www.jurnal.md/ro/import/2014/10/24/
osce-a-deschis-o-misiune-de-observare-pentru-alegerile-din-rm-1179390/, accesat 25.04.2016
8
Controlul asupra armamentelor este o altă actvitate a OSCE în Republica Moldova.
Muniţiile învechite prezintă pericol de securitate pentru populaţia care locuieşte în apropierea
acestora. Peste 20,000 de tone de astfel de material încă mai trebuie evacuate de pe teritoriul
Moldovei. Misiunea asigură ca muniţiile şi armamentul rămas de pe timpul fostei Uniuni
Sovietice să fie colectat şi distrus în mod transparent, şi coordonează toată asistenţă financiară şi
tehnică necesară. 11
Reformarea sistemului judecătoresc din Moldova în conformitate cu standardele
internaţionale face parte din eforturile principale ale OSCE în susţinerea statului de drept în
această ţară. Misiunea derulează o iniţiativă complexă de susţinere a reformei organelor
procuraturii şi, periodic, organizează întâlniri ale experţilor pentru a asista autorităţile în
elaborarea legislaţiei şi introducerea procedurilor juridice moderne. 12
Programul de Monitorizare a Proceselor de Judecată a fost elaborat de Misiunea OSCE în
Moldova în parteneriat cu Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului.
Analiza realizată în Raporturile Finale include un sumar al constatărilor ce se referă la întreaga
perioadă de monitorizare. Constatările din primele două rapoarte intermediare sînt comparate cu
situaţia actuală. De asemenea, au fost atestate diferențele existente între instanțele de judecată
din Chişinău şi cele din regiunea de sud-est a Moldovei. Mai mult, Raportul Final din 2010 oferă
comunității juridice din Moldova, comunității donatorilor și altor persoane interesate o serie de
recomandări privind soluționarea problemelor identificate. 13
Misiunea, de asemenea, monitorizează îndeaproape schimbările în legislaţia Moldovei în
domeniul mass-media, inclusiv reforma sistemului audiovizualului. Misiunea organizează
cursuri de instruire pentru jurnalişti în domeniul auto-reglementării mass-media, accesului la
informaţie, şi informarea profesionistă pe Internet. De asemenea, Misiunea sprijină instituţiile
mass-media independente, în efortul de a asigura libertatea mass-media şi a diversităţii în
întreaga ţară. 14
Lupta împotriva traficului de fiinţe umane ocupă un loc principal în activitatea Misiunii în
domeniul drepturilor omului. Pentru Moldova această problemă este în mod deosebit de actuală,
astfel, Misiunea organizează seminare pentru judecători, procurori, jurişti, poliţie şi lucrători
sociali pentru a le oferi mecanisme mai bune în lupta împotriva traficului, violenţei în familie şi a
11
Controlul asupra armamentelor, http://www.osce.org/ro/moldova/105679, accesat 25.04.2016
12
Statul de drept, http://www.osce.org/ro/moldova/105683, accesat 25.04.2016
13
Raportul Final asupra Programului OSCE de Monitorizare a Proceselor de Judecată în Republica Moldova,
http://www.osce.org/ro/moldova/70946, accesat 25.04.2016
14
Libertatea şi dezvoltarea mass-media, http://www.osce.org/ro/moldova/105690, accesat 25.04.2016
9
abuzului sexual al copiilor. Misiunea de asemenea utilizează diferite moduri de a transmite
mesajul publicului larg, spre exemplu prin piese de teatru prezentate în localităţi rurale. 15
În calitate de stat participant al OSCE, în sfera combaterii traficului şi asigurării egalităţii
genurilor, Moldova s-a angajat să respecte prevederile următoarelor acte: Hotărârea Consiliului
Permanent al OSCE Nr.557 cu privire la Planul de Acţiuni al OSCE în vederea combaterii
traficului de fiinţe umane; Hotărârea Consiliului de Miniştri al OSCE 14/04 cu privire la Planul
de Acţiuni al OSCE pentru promovarea egalităţii genurilor; Hotărârea Consiliului de Miniştri
14/05 privind participarea femeilor în prevenirea conflictelor, managementul situaţiilor de criză
şi reabilitarea post-conflict; şi Hotărârea Consiliului de Miniştri 15/05 referitoare la prevenirea şi
combaterea violenţei faţă de femei. Printre altele, aceste acte subliniază că traficul de fiinţe
umane reprezintă o ameninţare pentru securitate, ce nu poate fi asigurată fără atingerea egalităţii
genurilor şi respectarea drepturilor femeilor.
În activitatea sa, OSCE s-a concentrat asupra celor mai bune practici referitoare la
aspectele de prevenire, pedepsire şi protecţie ale traficului şi violenţei faţă de femei. O atenţie
sporită se acordă urmăririi şi pedepsirii eficiente, întoarcerii sigure şi voluntare a victimelor
traficului, acordării compensaţiilor victimelor, precum şi rolului bărbaţilor şi băieţilor în
prevenirea şi combaterea violenţei în bază de gen. 16
Din anul 2008, Misiunea OSCE în Moldova a susţinut financiar publicarea unei compilaţii
de documente internaţionale şi acte normative naţionale referitoare la combaterea traficului,
egalitatea genurilor şi violenţa în familie. Compilaţia de faţă completează publicaţiile anterioare
cu legi şi hotărâri ale Guvernului adoptate pînă la 31 decembrie 2010. Misiunea speră că o
disponibilitate şi utilizare mai largă a acestei publicaţii va ajuta la implementarea continuă a
legilor existente, precum şi va ameliora situaţia celor care caută dreptate.
Programul Antitrafic şi Gender al Misiunii are ca scop prevenirea şi combaterea traficului
de fiinţe umane, abordarea fenomenului violenţei în familie şi promovarea egalităţii de gen.
Misiunea susţine Republica Moldova în vederea sporirii nivelului de identificare, protecţie şi
asistenţă acordate victimelor şi persoanelor vulnerabile. În acest sens, Misiunea sprijină
respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a principiului supremaţiei
legii.
Sărăcia, serviciile publice inadecvate, nivelul înalt al şomajului, discriminarea faţă de
femei şi lipsa îngrijirii părinteşti sunt printre factorii care contribuie la faptul că Moldova e o ţară
de origine pentru traficul de fiinţe umane. Majoritatea victimelor identificate sunt femei şi fete
15
Combaterea traficului de fiinţe umane, http://www.osce.org/ro/moldova/105685, accesat 25.04.2016
16
Traficul de fiinţe umane şi egalitatea genurilor în Moldova acte normative actualizate, p. 5,
http://www.osce.org /ro/moldova/80767?download=true, accesat 25.04.2016
10
traficate în scop de exploatare sexuală. Peste 90% dintre aceste victime au trăit experienţa
violenţei în familie înainte de a fi traficate. 17
Misiunea pledează pentru o participare mai largă a femeilor în viaţa politică şi publică din
Moldova. Misiunea cooperează cu autorităţile şi societatea civilă asupra introducerii în ţară a
standardelor internaţionale în domeniul egalităţii de gen, şi susţine producerea şi distribuirea
manualelor şi a ghidurilor în domeniul jurisprudenţei pentru judecători, procurori şi jurişti. De
asemenea, Misiunea de asemenea sprijină reţeaua anti-trafic şi de gen, care oferă informaţii cu
privire la activităţi, ştiri şi evenimente din acest domeniu. 18
Misiunea OSCE în Moldova implementează o serie de proiecte menite să asigure
reprezentarea egală a femeilor şi bărbaţilor în viaţa politică şi publică. Proiectele Misiunii de
asemenea se axează pe combaterea violenţei domestice şi a traficului de femei - două cauze şi
consecinţe majore ale inegalităţii de gen şi discriminării. În activitatea sa, Misiunea Organizației
pentru Cooperare și Securitate în Europa cooperează cu instituţiile de stat din Republica
Moldova şi societatea civilă.
Misiunea desfăşoară seminare de instruire pentru judecători, procurori, poliţişti, avocaţi şi
asistenţi sociali în domeniul gestionării cazurilor de violenţă domestică şi trafic de persoane în
instanţele de judecată. Misiunea de asemenea a contribuit la crearea unei linii de încredere
destinată supravieţuitorilor violenţei în familie, precum şi la acordarea serviciilor de asistenţă şi
consiliere pentru victimele şi agresorii violenţei în familie. Piesa de teatru „Casa M” şi
campaniile anuale de informare sensibilizează opinia publică cu privire la pericolele violenţei în
familie în baza unor povestiri din viaţă reală.
Seminarele de instruire pentru femeile care au participat la alegerile locale din 2011 au
consolidat reprezentarea lor politică, precum şi şansele de a reflecta mai bine interesele a peste o
jumătate din populaţia Moldovei.
În cadrul taberele de vară, femei tinere de pe ambele maluri ale râului Nistru au avut
posibilitatea să îşi dezvolte abilităţile de viaţă, au aflat cum pot iniţia o afacere mică şi despre
modul cum poate fi evitată violenţa şi traficul. Pentru prima dată în Moldova, Misiunea OSCE a
instruit ofiţeri de armată în domeniul sporirii participării femeilor în sfera militară, precum şi
tineri de pe ambele maluri ale râului Nistru în domeniul prevenirii egalităţii genurilor şi
combaterii violenţei în familie. 19
17
Programul Antitrafic şi Gender, http://www.osce.org/ro/moldova/36929?download=true, accesat 25.04.2016
18
Egalitatea de gen, http://www.osce.org/ro/moldova/105688, accesat 25.04.2016
19
Egalitatea de gen: OSCE de Ziua Internaţională a Femeilor - florile nu sunt de ajuns!, http://www.osce.org
/node/88774, accesat 25.04.2016
11
CONCLUZII
12
BIBLIOGRAFIE
13