PREGATIREA SI INGRIJIREA PACIENTULUI

CU PUNCTIE RAHIDIANA

Definitie: punctia rahidiana reprezinta patrunderea cu un ac in spatiul subrahidian, printre vertebre

Scop:
1.Explorator:
 Masurarea presiunii lichidului cefalorahidian
 Recoltarea lichidului in vederea examenului macroscopic si de laborator
 Injectarea de substante radioopace pentru examenul radiologic al maduvei (aer sau substante pe
baza de iod)
2.Terapeutic:
 Prin punctie se face decomprimarea in cazul sindromului de hipertensiune intracraniana
 Introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune in spatiul
subarahnoidian
3.Anestezic:-introducerea substantelor anestezice – rahianestezia
Indicatii:
 Boli inflamatorii ale SNC (meningita, encefalita), scleroza multipla, hemoragie
subarahnoidiana, tumori cerebrale
 Interventii chirurgicale cu scop anestezic
Locul punctiei:
 Punctia lombara – D12-L1 sau L4-L5
 Punctia dorsala – D6-D7
 Punctia suboccipitala – intre protuberanta occipitala externa si apofiza axisului pe linia mediana
Pregatire materiale:
 De protectie a mesei sau a patului
 Pentru dezinfectia pielii tip III (spalarea regiunii, raderea pilozitatii, degresare, badijonare cu
alcool iodat de doua ori)
 Instrumente si materiale sterile, ace lungi cu diametrul 1-1.5mm cu mandarin, seringi, ace si
seringa pentru anestezie, campuri chirurgicale, comprese si tampoane, manusi de cauziuc, pense
hemostatice si anatomice
 Alte materiale: eprubete, lampa de spirt, tavita renala, manometru Claude
 Medicamente: anestezice locale pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune,
preparate cortizonice
Pregatirea pacientului:
1.Psihic: se informeaza pacientul cu privire la necesitatea efectuarii punctiei. I se explica pozitia in
care va sta
2.Fizic:
 Pacientul este a jeun; pozitia este data in functie de locul punctiei si starea lui
 Pozitie decubit lateral in pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen,
barbia atinge pieptul (pozitia „spate de pisica” sau asemanatoare cu cea a embrionului)
 Pozitie sezand pe masa de operatie sau de tratament cu mainile pe coapse, capul in hiperflexie,
pacientul este mentinut in aceasta pozitie de asistenta medicala
Efectuarea punctiei:
 Se face de catre medic ajutat de asistenta medicala
 Se desfasoara in salon, in sala de tratament sau in sala de operatie
 Asistenta se spala pe maini, se dezinfecteaza si imbraca manusi sterile
  Protejeaza patul cu musama si aleza
 Dezbraca pacientul si il aseaza in pozitia corespunzatoare in functie de starea lui si locul
punctiei
 Medicul stabileste locul punctiei
 Pregateste locul punctiei, dezinfectie tip III
 Medicul efectueaza punctia, asistenta il serveste cu seringa cu anestezic, manusi chirurgicale si
camp steril care se aseaza sub locul punctiei
 Medicul executa punctia scoate mandrinul si asistenta mentine eprubete pentru recoltarea
lichidului, masurarea tensiunii LCR, asistenta serveste medicul cu manometru Claude
 Asistenta mentine pacientul in pozitia recomandata, sustinandu-i ceafa cu o mana iar cu cealalta
impingandu-i usor regiunea epigastrica
 Dupa efectuarea anesteziei aplica o compresa sterila la locul punctiei si aseaza pacientul in pat
in pozitie de decubit dorsal, fara perna
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
 Pacientul sta in decubit dorsal, fara perna 24 de ore
 Dupa 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat
 Se supravegheaza semnele vitale: puls, TA, respiratie
 Se informeaza medicul in cazul aparitiei unor manifestari cum ar fi: varsaturi, greturi, cefalee
Pregatirea produsului pentru examinare:
 Examinarea macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul, presiunea lichidului
(normal lichidul este limpede, clar ca apa de stanca, se scurge picatura cu picatura); in stari
patologice LCR poate fi hemoragic, purulent, xantocrom, iar viteza sa de scurgere poate creste
 Pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic lichidul este trimis la laborator
 Se reorganizeaza locul de munca
 Se noteaza in foaia de observatie, aspectul lichidului si presiunea, precum si data, ora, numele
persoanei care a executat punctia
Accidente:
 Sindromul postpunctional (ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii) datorita hipotensiunii lichidiene
provocate de punctie
 Hemoragii ce apar prin ac in timpul punctiei, fara importanta
 Durere violenta in membrele inferioare, determinate de atingerea ramificatiei cozii de cal sau
ale maduvei spinarii, cu varful acului
 Contracture fetei, gatului sau a unui membru prin atingerea maduvei cervicale, cand s-a
executat punctia suboccipital
 Soc reflex poate duce la sincope mortale: accidental este foarte rar, se vor pregati mijloace
obisnuite de reanimare
De stiut:
 Mandrinul, dupa scoaterea din interiorul acului, se mentine steril pentru a putea fi refolosit daca
se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii (cand lichidul este purulent, vascos sau cu
sfacele de fibrina)
 In cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid, dupa punctie pacientul se va aseza in pozitie
trendelemburg
 Punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulator deoarece nu necesita postpunctie
pozitia de decubit dorsal 24 de ore
 Daca dupa cateva picaturi de sange la inceputul punctiei apar lichid clar, se schimba eprubeta,
la laborator se trimite lichidul limpede
De evitat:
 Evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian
 Modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei (incadrarea coloanei vertebrale) care poate
determina ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase
 Suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la laborator