Sindromul articular

diagnostic diferenţial

Conf.dr. Nelea Drăguță

 Cuprins
 Definiție
 Etiologie
 Clasificare
 Investigații
 Particularități evolutive
 DEFINIŢIA

SINDROMUL ARTICULAR SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN
PREZENŢA SEMNELOR CARDINALE ALE
INFLAMAŢIEI, CARE POT APĂREA
SIMULTAN SAU SE SUCCED.
 ERITEM (RUBOR),
 TEMPERATURĂ LOCALĂ RIDICATĂ
(CALOR),
 DURERE (DOLOR)
 EDEM PERIARTICULAR ŞI EXUDAT
INTRAARTICULAR CU DEFORMAREA
REGIUNII ARTICULARE (TUMOR),
 DETERIORAREA FUNCŢIEI (FUNCŢIA
LAESA)
CLASIFICARE ETIOLOGICĂ A
BOLILOR (chestionar)
Ereditară Vasculară
Congenitală Metabolică
Trauma Nutrițională
Factori fizici (t⁰ ↑/↓, radiațiile, Psihogenă
presiunea atmosferică ↓/↑) Iatrogenică
Chimică Mixtă
Infecții
Inflamatorie
 Clasificarea
bolilor reumatismale (după OMS)

include 4 categorii
1. Dureri de spate,
2. Afecţiuni ale structurilor periarticulare,
3. Osteoartroza şi bolile înrudite,
4.Artropatiile inflamatorii
 Factorii ce contribiue la apariţia unei
artropatii
Purtător
 Vârsta
 Genul
 Rasa
 Ereditatea
 Starea aparatului musculo -scheletal
 Factori sistemici: hemodinamici,endocrini,
imunologici, metabolici, neurologici,
 Psihologici (stresul)
 Frecvența bolilor reumatice
corelate rasei
Artrita reumatoidă Rasa Caucaziană 1-2%, populația mediteraniană 0,2-0,3%,
Amerindienii din Pima 5%, chinezi-0,3%

LES De 3 ori mai frecvent la africani

Sclerodermia Limitată-caucazieni, difuză- afro-americani
Dermatomiozita/polimiozit La africani
a
HLA B 27 pozitive 0,3% la japonezi
osteoartroza Genunchi- afroamericani, mâinile (noduli Heberden)- rasa
Caucaziană, coxartroza mai frecventă la chinezi

Osteoporoza 20%-femeile r.Caucaziană postmenopauzal,10%- femeile din Spania,

5%-femeile din Africa; la bărbați – după 50 ani- 4%la rasa
Caucaziană, 3%-africani, 2%-spanioli
 Factorii ce contribiue la apariţia
unei artropatii
Agentul patogen Mediul ambiant Alţi factori

Toxici Nutriţia
Bacterii Climaterici Socio-economici
Virusuri (frigul,umiditatea) Ocupaţia - traumatismele
Micoplasme Geografici
Factorii ce contribuie la perpetuarea autoimunităţii

Prezenţa
 Predispoziţiei genetice
 Perturbărilor hormonale (hormonii sexuali)
 Infecţiei virale
 Stresului
 INTREBĂRI → RĂSPUNS
 Sunt simptomele acute sau cronice?
 Care este distribuția topografică a sindromului
articular?
 Sunt prezente manifestări extraarticulare?
 Diferențierea
 Prezența criteriilor pentru diagnosticul de
certitudine.
 ARTRITA ACUTĂ < 6 SĂPTĂMÂNI
 ARTRITĂ CRONICĂ > 6 SĂPTĂMÂNI
 Tabloul clinic
 Protagonista anamnezei este durerea
Debutul
 Brusc
 Insidios
 Progresiv
 Tabloul clinic
Sindromul dolor
 Durere de tip migrator,
 inflamatorie (cu amplificare nocturnă),
 mecanică (după efort fizic),
 dureri de start (la începutul mişcării)
 Tabloul clinic

 Redoare sau rigiditate articulară matinală

 Deformări articulare din contul inflamaţiei ,
exudatului articular sau /şi periarticular
 Insuficienţă funcţională
 Simptome extraarticulare:
 Fenomenul Raynaud,
 Modificări ale pielii şi mucoaselor
 Patologie oculară (conjunctivite, uveite)
 Modificări gastrointestinale
 Modificări ale aparatului cardiovascular
 Patologie genitourinară (nefrite, uretrite,
prostatite)
 Manifestări ce atestă lezarea sistemului nervos
central şi periferic
 Artralgia cu/ sau fără artrita pot fi:

 Monoartrită –afectarea unei articulaţii.

 Oligoartrită – afectarea a 2 - 4 articulaţii
 Poliartrită – afectarea mai multor articulaţii
 Boli care debutează cu monoartrită

 Artritele provocate de cristale- guta

pseudoguta, periartrita calcifiantă
 Artrita septică
 Hemartroza
 Sinovita postraumatică
 Sinovita provocată de corpi străini
intraarticulari
 Boli ce evoluează cu poliartrită

 Artrita reumatoidă
 Artrita reactivă- sindromul Reiter –
Fiesinger- Leroy
 Febra reumatismală
 Artrita gonococică
 Artropatia postvirală - rubeolă, parvovirus, virusul
hepatitei B,C, etc.
 Boala Still a adultului şi copilului
 Artropatia psoriazică şi spondilopatiile asociate
 Lupusul eritematos sistemic
 Sindroamele paraneoplazice
 Polimialgia reumatică, etc
Predilecția articulară a unor boli
reumatice
Examenul fizic al aparatului locomotor
Schema pentru indicarea semnelor locomotorii
 Investigaţiie necesare pentru stabilirea
diagnosticului
 Analiza generală a sângelui.
 Analiza generală a urinei,
 Proteina C reactivă
 ASL-O
 Factorul reumatoid
 Ac anti CCP
 Complexele imunocirculante
Boli cu factor reumatoid pozitiv
Artropatii
Infecții cronice (titru scăzut)
Populația generală
Diverse
Sindromul Sjogren-90%, artrita
reumatoidă-70%, LES-50%, sindromul
antifosfolipidic-50%, sclerodermia-
30%, polimiozita/dermatomiozita-
50%, boala mixtă a țesutului
conjunctiv-50%, artrita cronică
juvenilă-3%
Tuberculoza, lepra, endocardita
bacteriană, Kala-azar
Vârstnici, rude apropiate ale
pacienților cu artrită reumatoidă
Hepatita autoimună, alveolita
fibrozantă, sarcoidoza,
macroglobulinemia Waldenstrom
Boli reumatice seronegative
Spondiloartropatii seronegative
Artrita indusă de cristale
Artritele infecțioase
Osteoartroza/osteoartrita
Spondilita anchilozantă, artrita
reactivă, sindromul Reiter, artropatia
psoriazică, boală inflamatorie
intestinală,
Guta, pseudoguta
Genunchi, mâini, coxofemurale,
coloană
 Imunitatea umorală, celulară
 Acidul uric
 Fibrinogenul
 Diferiţi anticorpi specifici bolii
 Complexul HLA
 Analiza lichidului sinovial
 Biopsie tisulară (nodulară, arterială, sinovială,
osoasă, a tofusului)
 Frotiu faringean, uretral, vaginal
 Complexul HLA
Complexul HLA Boli

HLAB 27 Spondilartripatiile
seronegative(spondilita anchilozantă,
sindr. Reiter, artropatia psoriazică,
boala inflamatorie intestinală,
sponilartropatiile seronegative
nediferențiate)

HLA DR4, HLADR1 Artrita reumatoidă

HLA DR3 Sindromul Sjogren, LES, artrita

reumatoidă
Alte boli asociate cu HLA DR3 Boala celiacă, boala Graves, hepatita
cronică activă, diabetul zaharat
insulinodependent
 Anticorpi ( LES,
sclerodermie,BMȚC)
Anti -ADNdc
Anti -Sm
Anti-RNP
Anti-SSA , Anti-SSB
Anticorpi antiribosomali P
Anti-ARN-helicaza A
Antihistone
Anticorpi asociați cu Sindromul
antifosfolipidic
Anti-ß2 glicoproteina I
Anticardiolipine IgG , IgM
Testul Coombs
Complexele imunocirculante
Înalt specific, corelează cu activitatea
bolii și nefrită
Înalt specific
Se asociază cu LES, boala mixră a
țesutului conjunctiv, sclerodermie
Lupus neonatal, sindromul
Sjogren,Anti-SSA – în limfopenie,
fotosensibilitate,deficit de
complementC2, lupus cutanat
LES cu afectarea SNC
Marker pentru LES de debut,stadiile
precoce
Lupus indus medicamentos
pozitivi
Risc de tromboze arteriale, venoase,
complicații obstreticale,
Concomitent cu Ac antifosfoloridici
sunt caracteristici pentru sindromul
antifosfolipidic
pozitiv
Crescute în LES
 Investigaţiile imagistice

 Radiografia,
 DEXA
 USG articulară, a ţesuturilor moi
 Artroscopia,
 Electromiografie,
 Teste de conductibilitate
 Scintigrafia,TC, RMN
 Investigaţiie necesare pentru stabilirea
diagnosticului de certitudine
Miozita
 Electromiografia
 Biopsia musculară
 Creatinin fosfokinaza plasmatică
 Anticorpii Jo-1
 Vasculita
 Biopsie arterială
 Factorul 8 antigenic
 Anticorpii ANCA
 Amiloidoza
 Aspiraţie lipidică
 Biopsie rectală
 Biopsie renală
 Scintigrafia
 Sinovita vilonodulară
Tuberculoza articulară

 Biopsie sinovială
 Sindromul de compresie a nervului

 Studiul conductibilităţii nervoase

 Sindromul Şjogren

 Biopsia glandelor cavităţii bucale

 Artrita reumatoidă(I)

Boală inflamatorie cronică, progresivă de etiologie

necunoscută cu afectare poliarticulară simetrică, dezvoltarea
sinovitei şi deformărilor articulare.

Prevalenţa 1%,Genetic: HLA DR4

 Criterii de diagnostic ale AR

 Redoare articulară matinală de cel puţin o oră

 Artrita simultană la minimum trei arii articulare observată

de medic ( cu tumefiere de părţi moi sau sinovită)

 Artrita articulaţiilor mâinilor cu afectarea articulaţiilor

metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale

 Artrita simetrică cu afectarea simultană bilaterală a

aceleiaşi articulaţii
 Prezenţa nodulilor reumatoizi
 Prezenţa în ser a factorului reumatoid
 Modificări radiologice tipice bolii cu eroziuni şi
decalcifieri juxtaarticulare la oasele mâinilor
 Criteriile 1-4 trebiue să fi durat cel puţin 6
săptămâni
Criteriile ACRA/EULAR AR precoce ( în cazul AR precoce)

 Criteriile propuse aparţin la două domenii: clinic

(răspândirea artritei şi durata acesteia) şi biologic
 (autoanticorpii şi reactanţii de fază acută), după
cum urmează:
 Artrita (numărul şi tipul
articulaţiilor afectate)
 2-10 articulaţii mijlocii/mari 1 punct
 1-3 articulaţii mici 2 puncte
 4-10 articulaţii mici 3 puncte
 1 articulaţie mijlocie sau mare 0 puncte
 > 10 articulaţii mici 5 puncte
 Serologia (factorul reumatoid – FR sau anticorpii
anti-peptid ciclic citrulinat – anti CCP)
 Ambele negative 0 puncte
 Cel puţin una pozitivă la titru mic* 2 puncte
 Cel puţin una pozitivă la titru mare** 3 puncte
 Durata artritei

 < 6 săptămâni 0 puncte

 > 6 săptămâni 1 punct
 Reacţiile de fază acută (VSH şi proteina C-
reactivă)
 Ambele normale 0 puncte
 Oricare dintre acestea pozitive 1 punct
 * Peste limita normală, dar mai mică decât de 3
ori valoarea normal
 **Mai mare decât de trei ori valoarea limită
normală
 Notă: Pacientul primeşte punctajul maxim pe
care îl realizează în fiecare domeniu (ex 12
articulaţii
 mici afectate = 5 puncte, indiferent dacă ar avea
şi 4 articulaţii mari afectate, ceea ce ar fi adăugat
 încă 1 punct.
Artrita reumatoidă
 Modificările radiologice
includ:
 Tumefierea ţesuturilor moi
 Osteoporoză
juxtaarticulară
 Dispariţia spaţiului
articular datorită erodării
cartilajului articular
 Erozii osoase în puncte de
ataşare a sinoviei
 Deformări articulare
 Sindromul Felty

 Asocierea Artritei reumatoide+

 Splenomegaliea+
 Neutropenia +,
 Bursite, tendovaginite+
 Mai târziu se asociază amiloidoza
 Artrita idiopatică juvenilă
 Conform ligii internaționale antireumatism se
admite includerea următoarelor entități
 Artrita sistemică
 Oligoartrita
 Poliartrita cu factor reumatoid negativ
 Poliartrită cu factor reumatoid pozitiv
 Artrita psoriazică
 Artrita asociată cu entezita
 Artrita nediferențiată
 Boala Still
 Sindrom articular asociat cu
 Febră zilnică nu mai puțin de 2 săptămâni
 + unul din următoarele simptome
 Erupții eritematoase nonfixe
 Adenopatii generalizate
 Hepatomegalie și splenomegalie
 Serozite
 Boala Still a adultului
 Este o formă sistemică a artritei cronice juvenile
care apare după 16 ani cu
 Episoade febrile +
 Poliartrite +
 Erupții cutanate +
 Odinofagie (deglutiție dureroasă)+
 Poliadenie
 FEBRA REUMATICĂ
 Este o afecţiune inflamatorie, de origine
streptococică (de fapt o sechelă a infecţiei
streptococice), care afectează în special
articulaţiile, cordul şi ţesutul subcutanat.
 Evoluţia bolii este subacută sau cronică, cu
autolimitarea procesului patologic sau determină
deformaţii valvulare progresive.
 FEBRA REUMATICĂ
Criterii majore
 Artrita
 Cardita(100%)
 Coreea
 Noduli subcutanaţi
 Eritem marginat
Criterii minore
 Febra
 Artralgii
 Antecedente de febră sau sechele valvulare
 Creşterea VSH, PCR
 Modificări ECG (PR prelungit)
 Exudat faringean pozitiv pentru Str.ß. hemolitic
 FEBRA REUMATICĂ
Simptome constituţionale:
Febra 39°,

Transpiraţii profuze,

Scădere ponderală

Fatigabilitate, stare de rău

Febra reumatismală afectează mai frecvent copii

şi tinerii, iar sechelele bolii se manifestă in perioada
adultă
Spondilitele seronegative
Fenomenul asocierii ( ”overlap”)
în grupul de spondilartropatii
 Spondilita anchilozantă

 Boală inflamatorie progresivă de etiologie

necunoscută cu afectarea coloanei vertebrale , dar
şi articulaţiilor periferice, cu anchilozare
progresivă .
 Prevalenţa -0.25-1%. Genetic: HLA B27
 Spondilita anchilozantă
 Criteriile (New-York)
 Durere lombosacrală durând peste trei luni şi care nu se
calmează în repaos;
 Durere şi redoarea mişcărilor toracice
 Diminuarea expansiunii toracice
 Diminuarea mobilităţii lombare
 Aspect radiologic de sacroiliită bilaterală
 Prezenţa sindesmofitelor la examenul radiologic al
coloanei vertebrale.
 Diagnostic diferențial cu
hiperostoza vertebrală anchilozantă(Boala Forestie)

 Pentru care sunt caracteristice:

 Debut după 50 ani,
 Cu dureri vertebrale și limitatea marcată a
mișcărilor în segmentele afectate
 Expansiunea cutiei toracice normală,
 Radiologic – osteofite transversale masive,
distanțatede corpii vertebrali,
 Calcifierea și osificarea ligamentului vertebral
comun anterior opuse corpilor vertebrali
 Articulațiile sacroiliace sunt intacte
 HLA –B27 negativ
 Artrita reactivă
 Inflamație articulară nonsupurativă care se
manifestă după o infecție cu localizare diversă,
nonarticulară
 În 60-90% cazuri se constată o pozitivitate
HLA-B27
 Trei forme fundamentale
 Artrită reactivă enterocolitică cauzată de
Salmonella, Shigella, și în special Yersinia
enterocolitica
 Artrita reactivă dobândită sexual (cu o uretrită
nongonococică)- sindromul Reiter
 Alte forme – după diverse infecții bacteriene
prin Micoplasma, Borrelia burgdorferi, sau
inclusiv tuberculoza (reumatismul Poncet)
 Artrita în unele boli inflamatorii intestinale

În cadrul evolutiv al
colitei ulceroase,

 bolii Crohn

pot apărea artrite ale articulațiilor membrelor

inferioare (genunchi și glezne)
care pot preceda sau

apar după afectarea intestinală

 Boala Whipple
 În 60-90% din pacienți prezintă
 Oligoartrite sau poliartrită
 Sindromul SAPHO
 Include
 Sinovită
 Acne
 Pustuloză
 Hiperostoză
 Osteită
 Sindromul Reiter
 Boală inflamatorie articulară ce se manifestă prin
artrită, conjunctivită şi uretrită după o infecţie
urogenitală sau enterală provocată de chlamidii,
salmonella,shigella
 Criterii de diagnostic

 Artrita, uretrita şi conjunctivita de origine

urogenitală sau enterală
 Artrita asimetrică pe articulaţiile membrelor
inferioare
 Caracterul artritei “în scară”
 Componentul exudativ al artritei pronunţat
 Ahilobursită, bursită subcalcaneiană
 Hipotrofia muşchilor membrelor inferioare
 Sindromul Reiter

 Sacroileită unilaterală,confirmată radiologic

 Pinteni calcaneeieni, confirmaţi radiologic
 Uretrită negonococică
 Chlamidii în frotiul uretral
 Prostatită
 Artropatia psoriazică

Este o artropatie care se dezvoltă la pacienţii cu

psoriasis.
 Categoriile de sindrom artcular în artropatia
psoriatică
 Oligoartrită asimetrică
 Poliartrită simetrică (asemănătoare artritei
reumatoide)
 Artrita ce afectează articulaţiile interfalangiene
distale
 Artrita mutilantă
 Artropatia spondilitică
 Artropatia psoriazică

Particularităţi clinice ale artropatiei psoriatice

Asimetrie
Dactilită
Afectarea articulaţiilor distale interfalangiene
Afectare oligoarticulară
Sacroileită confirmată radiologic
 Artropatia psoriazică

 Oligoartrită
 Predominant articulaţiile membrelor inferioare
 Afectare asimetrică
 Entezită
 Dureri de spate şi fesiere (sacroileită inflamatorie)
 Criteriile de diagnostic
(după MOLL şi WRIGHT)

 CRITERIUL MAJOR: erupţii psoriatice

evidente pe tegumente şi periunghial,
associate de durere, tumefacţie şi limitarea
mişcărilor în una din articulaţiile, ce durează
cel puţin 6 săptămâni
 Criteriile de diagnostic
(după MOLL şi WRIGHT)

 Criterii minore
 Durere şi limitarea mişcărilor în cel puţin o
articulaţie
 Afectarea articulaţiei interfalangiene distale,
excluzând nodulii Heberden
 Deget “în cârnat” la mână sau picior
 Artrite asimetrice
 Absenţa nodulilor subcutanaţi
 Criteriile de diagnostic
(după MOLL şi WRIGHT)

 factorul reumatoid- negativ

 Lichidul sinovial inflamator cu complement
normal sau crescut, germeni, cristale absente
 Biopsia sinovială atestă hipertrofia sinovialei şi
infiltrate inflamator
 Radiologic aspect de artrită erozivă
 Aspectul radiologic al coloanei vertebraledenotă
semen de sacroileita sau şi sindesmofitoză şi sau
osificare paravertebrală
 Osteoartropatia hipertrofică
pulmonară
 Patogenie
 Eliberarea de substanțe vasodilatatoare care nu
sunt metabolizate de pulmoni
 Creșterea fluxului prin șunturile AV
 Impuls vagal-reflex periferic vasodilatator
 Hormoni-estrogeni, hormonul de creștere,
 prostaglandine
 Osteoartropatia hipertrofică
există sub două forme

 Primară-numită de asemenea paqidermoperiostoză

 este rarisimă cu moderată tendință ereditară și mare
frecvență la bărbați
 Caracterizată prin
 Degete în formă de bețișoare de tobă
 Ungii sun formă de sticlă de ceasornic
 îngroșare tegumentară-paqidermie
 Strii profunde pe scalp și față ( cutis vericis gyrata)
 De asemenea sindrom articular caracteriazt prin
 poliartralgii și inflamații articulare
 Și ossalgii pe traectul oaselor lungi
 periostită simetrică a tibiei și fibulei, oaselor
radius și ulna.
 Formele secundare ale osteoartropatiei
hipertrofice (etiologia)
 Pulmonară
 Boală intratoracică neoplazică
 Boală intratoracică supurativă
 Boală pulmonară difuză
Formele secundare ale osteoartropatiei hipertrofice
(etiologia) -Cardiovasculară

 Cardiopatie congenitală cianotică

 Cord pulmonar
 Endocardită bacteriană
 Fistulă arteriovenoasă brahială (acropaqie unilaterală)
 Ictus hemiplegic (acropaqie unilaterală)
 Anevrism aortic (acropaqie unilaterală)
 Arteriită infecțioasă (acropaqie unilatrală)
 Grefă arterială infectată (acropaqie distal grefei)
Scintigrafie
Hipocratism digital
Periostită
Formele secundare ale osteoartropatiei hipertrofice
(etiologia) - Hepatice

 Ciroza hepatică
 Carcinomul hepatocelular
 Gastrointestinale

 Boli inflamatorii intestinale

 Boala celiacă
 Neoplasm digetiv(esofag, stomac, ficat, colon)
 Diversă etiologie

 Boala Graves
 Talasemie
 Neoplazii diverse
 Sindroame reumatologice paraneoplazice

 Precedă tumorilor solide (pulmoni, sân, prostată, stomac, ovare,

etc)
 Invazie tumorală directă sau metastatică a oaselor, articulațiilor,
mușchilor
 Reacția sinovialei la tumora osoasă sau a țesuturilor moi
 Hemartroză (cauzată de hemoragii sau invazie tumorală)
 Gută secundară lizei tumorale
 Sindrom articular corelat tratamentului antitumoral cu medicație
imunosupresivă
 Medicația chimioterapeutică ce cauzează fenomene reumatice
 Sindromul articular paraneoplaszic
(poliartrita carcinomatoasă)
Se caracterizează prin

 Poliartralgii simetrice sau asimetrice

 Durerile pot fi atât localizate cât și de tip
migrator,
 Tip poliartrită, oligoartrită
 Inflamația, deformarea articulațiilor afectate
 rareori apare fasciita palmară cu contractură
relativ rapidă comparativ cu evoluția contracturii
Dupuitren
 Radiologic
 periostite sau/și
 eventual manifestările de destrucție tumorală
primară sau metastatică
 Artrită inflamatorie seronegativă ce mimează Artrita
Reumatoidă
Diferențele fiind:

 Vârsta înnaintată de debut

 Debut exploziv
 Distribuție asimetrică a artritei
 Implicarea membrelor inferioare
 Eroziuni la examenul radiographic +/-
 FR negativ
 Fără istoric familial de AR
 Fără deformări articulare, fără noduli reumatoizi
 Se diferențiază cu invazia tumorală direct în articulații și OAH
 Frecvent asociată cu cancer mamar la femei și cancer pulmonar la
bărbați
 Caracteristici
 Edemul articular cu sau fără erozii este similar celui din
colagenoze – sclerodermia sistemică, boala mixtă a țesutului
conjunctiv, polimiozită,
 de asemenea poate fi asociată cu alte boli
 polimialgia reumatica/
 arteriita temporală,
 spondilita anchilozantă,
 sarcoidoza acută,
 panarteriita nodoasă,
 psoriasis,
 Sindromul Sweet
 O formă specială este sindromul fasciită-
poliartrită ce combină fasciita palmară cu
poliartrita și boala malignă
 Dermatoză febrilă neutrofilică
 Se asociază frecvent cu neoplazii hematologice
de tipul leucemiei mieloide cronice
 Dar există și forme idiopatice
 Artrita amiloidă
 Mai frecvent apare la pacienții cu mielom multiplu
 Sindromul articular : artrite simetrice, cu dureri minime,
frecvent în centura humerală.
 Alte manifestări clinice: neuropatie periferică, sindrom
de tunel carpal, depozite periarticulare, macroglosie,
nefropatie, cardiomiopatie.
 Diagnosticul se stabilește
 – analiza lichidului synovial care este
noninflamator ,
 WBC<2000,
 cu deposite de amiloid care poate fi observat;
 biopsie osoasă,
 electroforeza proteinelor serice/ urinare.
 Guta secundară
 artrita apare
 mai frecvent la pacienții cu
 leucemie,
 mielom,
 ca sindrom de liză tumorală.
 Asociat cu valori crescute de acid uric în ser.
 Artrita secundară unui Bypass

 Apare la pacienții operați cu Bypass, inclusiv jejunocolonic,

jejunoileal.
 Sindromul articular poate fi acut sau subacut, de obicei
intermittent,
 poate fi de scurtă durată,sau recurrent.
 afectează articulațiile metacarpofalangiene, proximal
interfalanfiene, radiocarpale, genunchi și glezne. Se asociază cu
dermatită, care poate fi pustuloasă.
 Complexele imunocirculante sunt cu antigeni bacterieni
determinați în sânge și lichidul synovial (fiind cauza
artritei).Răspund la AINS și antibioterapie-tetraciclină, dar uneori
reanastomoza poate rezolva problema.
 Sindromul Tietze

 Proces inflamator cu dureri pronunțate în

joncțiunea, la articulațiile II-IV condrocostale.
 Este de natură benignă și autolimitată
 Frecvent în aspect de diferențiere când implică
articulațiile costocondrale pe partea stângă,
regiunea precordială
 Reumatismul palindromic
 Palindromis semnifică-recurent sau recidivant
 Constă în accese de artrită,
 frecvent monoartrită cu debut subit
 dureri intense,
 tumefiere moderată,
 insuficiență funcțională și eritem ce durează 1-2
zile
 apare cu o ritmicitate neregulată
 În cazuri reduse tabloul clinic poate precede
dezvoltării unei
 artrite reumatoide ,
 LES,
 granulomatoza Wegener,
 boala Behcet,
 sau boala Whiplle.
 Fibromialgia
 Caracterizată prin dureri generalizate,
persistente, idiopatice
 se consideră un proces reumatic noninflamator
a părților moi ale aparatului locomotor
 Predomină la genul feminin-80%-90%
 Patogenetic
 se presupune o hipersensibilitate la stimulii
doloroși
 de asemenea perturbări anxios depresive
 Criterii de diagnostic ale
fibromialgiei(1990)
 Istoric de durere difuză prezentă cel puțin 3 luni
– durere definită ca :
 Afectând ambele părți ale corpului
 Localizată deasupra și sub nivelul centurii (taliei)
 Adițional durerea scheletului axial- coloana
cervicală,torace anterior, coloană toracală,
coloană lombară – poate fi prezentă
 Durere în 11 din 18 puncte la presiune digitală
cu o forță de aproximativ 4kg:
 Occipital – la inserțile musculre suboccipitale;
 Cervical inferior – spațiile C5-C7;
 Trapezoidal – punctul median al marginii
superioare;
 Supraspinos – la origine, deasupra spinei
scapulare, lângă marginea medială;
 Coasta a doua – superolateral joncțiunile
costocondrale;
 Epicondilian lateral – la 2 cm distal;
 Gluteal – cadranele superoexterne fesiere, în
porțiunea musculară anterioară;
 Marele trohanter – posterior de proeminență;
 Genunchi – medial anterior, la nivelul
interliniului articular
 Lupus eritematos
sistemic

 Boală inflamatorie a vaselor de calibru mic

(vasculită)
 cu afectare progresivă a tuturor sistemelor
de organe.
 Forme tipice
sindrom articular

 Simple artralgii
 Artrite adevărate 75%
 Artrite subacute 15%
 Artrite cronice 10%
 Osteonecroză aseptică
 Lupus eritematos
sistemic
Criteriile de diagnostic
 Rash malar (eritem facial)
 Lupus discoid
 Fotosensibilitate
 Ulceraţii orale sau nasofaringiene
 Artrită
 Serozită(pleurită, pericardită)
 Lupus eritematos
sistemic
 Afectare renală (proteinurie 3,5g/l, cilindri
granuloşi)
 Afectare neurologică (convulsii, psihoză)
 Afectare hematologică (anemie hemolitică cu
reticulocitoză, leucopenie, trombocitopenie)
 Anomalii imunologice(cellule LE, titrul de
anticorpi anti DNA, test serologic fals pozitiv
pentru lues)
 Anticorpi antinucleari
 Sclerodermia sistemică

 Boală cronică a ţesutului conjunctiv,

caracterizată printr-o obliterare a arterelor
mici şi capilarelor, cu fibroză şi leziuni
degenerative, care interesează pielea şi, în
timp, unele viscere.
 Simptome relevante ale sclerodermiei sistemice:
Semne principale

 Periferice
 Afectarea sclerodermică a pielii
 Sindromul Raynaud
 Sindromul musculoarticular (cu contracturi)
 Osteoliză
 Calcinoză
Sclerodermia sistemică
 Criteriile diagnostice ale sclerodermiei
sistemice
 Criteriu major- modificări sclerodermice (biopsia tegumentară)
 Criterii minore:
 Sclerodactilie
 Cicatrice digitale
 Pneumoscleroză bazală.
 Sindromul CREST:
 Calcinoză subcutanată
 Fenomenul Raynaud
 Esofagită
 Sclerodactilie
 Teleangiectazii
 GUTA
Este o artropatie inflamatorie asociată cu
hiperuricemie

 Criteriile de diagnostic
 Prezenţa cristalelor caracteristică în lichidul
articular
 Prezenţa tofilor (constataţi) ce conţin cristale de
uraţi
 Criteriile de diagnostic

 Prezenţa a 6 din cele 12 semne enumerate mai jos:

 antecedente repetate de crize artritice,
 inflamaţia articulaţiei devine maximă în primele
24 ore
 artrita este monoarticulară
 hyperemia tegumentului din proecţia articulaţiei
afectate
 tumefiere sau durere localizată în prima
articulaţie metatarsofalangiană
 afectarea unilaterală a articulaţiei boltei plantare
 formaţiuni nodulare, semănând a tofi
 hiperuricemie
 afectare unilaterală a primei articulaţii
metatarsofalangiene
 tumefiere asimetrică a articulaţiei afectate
 radiologic-chisturi subcorticale, eroziuni
 lichid sinovial abacterian.
 OSTEOARTROZA

 Boală inflamatorie degenerativă a cartilajului

articular ,
 Etiologie - multifactorială
 OSTEOARTROZA

 Simptomul principal este durerea de tip

mechanic care se intensifică la mişcări şi
diminuează în repaos.
 În stadiul inflamator al osteoartrozei durerea
de asemenea se poate sesiza în repaos
 Criteriile de clasificare a osteoartrozei
Genunchi- gonartroza

 Clinice
 1. Durere în genunchi (în majoritatea zilelor din
luna precedentă)
 2. Crepitaţii
 3.Redoare matinală 30min
 4.Vârsta  38 ani
 5. Deformări osoase
Gonartroza (genu varum)
 Criteriile de clasificare a osteoartrozei
genunchilor
 Clinice, de laborator şi radiografice
 1. Durere în genunchi (în majoritatea zilelor din
luna precedentă)
 2.Osteofite
 3.Lichid sinovial tipic osteoartrozei
 4. Vârsta  40 ani
 5. redoare matinală 30min
 6.Crepitaţii
 Criteriile de clasificare a osteoartrozei
Articulaţia coxofemurală-coxartroza

 1. Durere în şold (în majoritatea zilelor din luna

precedentă)
 2. Durere şi limitare la rotaţia internă
  15
 3.VSH  45 mm/h
 4. Flexia  115
 5. Redoare matinală 60min
 6. Vârsta 50 ani
 Clinice, de laborator şi radiografice
 1. Durere în şold (în majoritatea zilelor din luna
precedentă )
 2.VSH 20mm/h
 3. Radiografic- osteofite
 4.Radiografic - îngustarea spaţiului articular
 Artroza mâinii
 Mâini
 1. Durere şi redoare matinală (în majoritatea zilelor din luna
precedentă)
 2. Deformări osoase ale mâinilor la 2 din 10 articulaţii ale
mâinilor ( a doua şi a treia articulaţie distală interfalangiană şi a
doua şi a treia articulaţie interfalangiană proximală şi primul
carpometacarpian la ambele mâini)
 3. Tumefiere metacarpofalangiană 2 articulații
 4. Deformări osoase  2 articulaţii distale interfalangiene.
 Artropatia în Endocrinopatii

 Acromegalia,
 hiperparatiroidismul,
 hiper/hipotiroidismul
 pot dezvolta sindrom articular (artrite, artralgii)
 De asemenea tratamentul steroidian prelungit
crește riscul apariției osteonecrozei aseptice de
cap femural.
 Artropatia în Boli Neurologice
 Boala neuropatică articulară rezultă în destrucție a
structurilor articulare fără a resimți cel mai frecvent
durerea.
 Cauzele fiind perturbările sensibilității superficiale și
profunde și microtraumele repetate
 Exemplu-tabies dorsalis, siringomielia,
 dar și la pacienții cu diabet zaharat care prezintă
polineuropatie
 apoi dezvoltă artropatie neuropatică mai frecvent la
articulațiile picioarelor.
 Manifestări Reumatice în
infectia HIV
Sindromul articular în HIV se manifestă prin
 artrite și artralgii cu caracter oligoarticular,
asimetric fără modificări structurale,
Poate evolua în crize severe dureroase,

 care eventual pot dispărea/ diminua în 24 ore,

 dar se poate prelungi săptămâni , luni.

 Spondilalgiile de asemenea pot fi,

necroza avasculară poate fi asociată tratamentului

steroidian sau abuzului de alcool.
 Pot fi de asemenea
 Artropatie psoriazică
 Artrită reactivă,
 Alte manifestări reumatice la
pacienții HIV +
 Poate apărea sindromul de infiltrare difuză limfocitară
 cu mărirea glandelor parotide (datorită infiltrării cu limfocite
CD8
 cu manifestări de xerostomie, xeroftalmie,
 inflamația glandelor salivare
 ce mimează sindromul Sjogren.
 Diferențiere cu sindromul Sjogren
 Nu sunt prezenți anticorpii SS-A sau SS-B,
 factor reumatoid negativ
 Miopatia la pacienții HIV +
 poate fi asociată infecției HIV sau
 după tratamentul antiviral cu zidovudin.
 Fibromialgia apare la peste 25% pacienți.
 Introducerea HAART (Highly Active Anti-
Retroviral Therapy) la pacienții HIV+
 a redus frecvența și severitatea sindromului articular,
 a artropatiei psoriazice,
 spondilartropatiei și
 sindromului de infiltrare difuză limfocitară ,
 dar a crescut frecvența sindromului IRIS (immune
reconstituition inflammatory syndrome) și
 osteoporoza
 Osteoporoza
 Boală metabolică a scheletului osos,
 caracterizată de pierderea de masă osoasă,
 modificări microarhitecturale osoase,
 fragilizarea osului şi
 creşterea riscului de fractură.
 Osteoporoza
 Clinic evoluează silenţios, expresia clinică fiind apariţia
fracturilor
 Cu Ossalgii ale oaselor plate şi tubulare
 dureri punctiforme la nivel de coloană, asociate
microfracturilor,
 Mialgii regionale caracteristice topografiilor fracturilor
sau microfracturilor vertebrale,
 Dizabilitate progresivă
 Depresie
 Anxietate
 Alterarea calității vieții
 Fasciita necrozantă a piciorului
 infecția fasciilor rapid progresivă care duce la
necroza țesuturilor subcutane,
 mușchii sunt frecvent implicați
 Factori de risc
 Apare la diabetici în aprox. 20-40%
 post cateterizare cardiacă
 scleroterapie venoasă
 laparoscopie diagnostică
 Posibilă asociere cu tratament AINS
 Poate fi idiopatică,(ex. Fasciită scrotală -
Fournier Gangrene)
 Etiologia
 Tip 1: Polymicrobial
 Bacteroides, Clostridium, sau
Peptostreptococcus) în combinație cu
streptococci non A și E. coli, Enterobacter,
Klebsiella sau Proteus
 Tip 2: streptococul A beta-hemolytic
 infecția cuClostridium (gangrena gasoasă )
 Microorganismele se răspândesc din straturile
superficiale în cele profunde fasciale
 Răspândirea este favorizată și asistată de
enzimele și toxinele bacteriene cu
 producerea de Carbon dioxide, hidrogen,
nitrogen, hidrogen sulfide, metan care sunt
produse a metabolismului aerobic și anaerobic și
duc la apariția gazului în țesuturile moi
 Simptome și semne clinice
 dureri intensive necorelate cu starea fizică
 Sensibilitate marcată în zona afectată
 La câteva zile necroza nervilor periferici
poate provoca anestezia zonei afectate- un
indiciu de prezența a fasciitei necrozante
 Edem, erupții veziculare tegumentare cu
crepitații
 Limfangită și limfadenită sunt posibile rareori
 Febră, stare de rău
 Investigații de urgență
 Testele biologice ce confirmă inflamația,
 Culturi de fluide aspirate,
 Radiografia
 USG
 TC
 RMN
 Tratament și pronostic
 Antibioterapie agresivă
 Chirurgical
 Hiperbaric oxigenterapie
 Mortalitate 20% - 80%
 Factori ce influențează pronosticul includ
 Patogeneza
 Comorbiditățile
 Zona afectată
 Timpul optim de inițiere a tratamentului
 Tratamentul sindromului
articular
Până la stabilirea diagnosticului
 terapia pentru diminuarea sindromului algic
 Diminuarea inflamației
 Antalgicele
 AINS
 Antibioticoterapie (eventual)
 După stabilirea diagnosticului
 Tratamente antirecidivă
 Tratamente ce modifică evoluția bolii
 Steroizii
 Antimalaricele
 Anticorpi monoclonali- remikeid, infliximab, etc.
 Preparate ale acidului hialuronic
 Tratament balnear
VĂ MULŢUMESC!