h.

,
intestinale, Strangularea produsà de inel determina t_ulburärivasculare in perelii anse)or
se
si a ansei din ca\'itatea abdominaltl care face legitura intre ansele h..T reptat ansele
prin
gangreneat5 captita culoare gri.marmorat. Daci nu se Intervine rapid, animalul moare

.Simptome H. strangu at ebuteaztlprin intensitatea lor depinzûnd de

specie. Local se constata ireductibilå.
in
pentru ca treptat sa creascä
orc apa vomrzàri fecaloide. Câinele cu h strangulatå adoptá frecvent decubitul
lateral se scoa à se culcä des ste cifozat i scoat li ete de durere cäutånd pozitii mai
putin dureroase. T reptat apar semnele de autointoxicalie si moare dupä 2-3 zile.

armasar . strangulatå in regiunea Ihgvinalä se observa o formaliune

elasticä ireductibili. Uneori in teaca vaginalä se acumuleazä lichid de stazå. Animalul
prezintä colici dramatice, alternând cu perioade de linistç, Siarcorpul este acoperit cu
transpiratie rece. Pozilia adoptatä de animalul bolnav este variabilä:

atenueazå stimulii algici.

Coniunctiva apare con2estionatä, pulsul respiratia sunt accelerate, semne care indicä
autointoxicatiemDupä 10-12 Orese instaleazä gangrena când durerea se
atenueazä, colicile dispar, iar mucoasele devin cianotice. Resorbga produsilor toxnct
determinä colaps. stare depresivä moarte in 15-24 ore.

Diagnosticul se stabileste e baza semnelor locale si generale. La cal cu h. inzvinoscrotalä

strangulatå. examenul transrectal permite palparea la nivelul inelului ingvinal superior, a
ansei angajate sub fora unui cordon dur.

Prognosticul este rezervat in primel 6 ore, upä care devine grav datoritä instalärii
gangrenei la toxieml

Tratamentul este o genlå chirurgicalä este numai operator.

3 Hernia prin a eren!e

Denumitä hernra ireductl llä propriu-zisä: afecviuneaconsta in imposibilitatea reducerii

herniei din cauza aderengelordintre sac tontinut.

Se intâlnšte frecvent in•h. ombilicale ingvino-scrotale cronice datoritä iritatiei produsä de

pardosealä sau frecärii cu râtul la urcei. Inflamaÿiacuprinde acul h seroasa visceral au
PIP onul formând bride fibroase de legäturä.

21
 repus din
Simptome: semnele locale sunt ca in h. simplä, însä organul herniat nu oate fi
funcÿionale
cauza aderentelor.De asemenea sensibilitatea localä este mai mare, iar tulburärile
raport cu specia apar co ICI, uneori tulburäri ale stärii generale.

Diagnosticul se stabile$e pe baza semnelor clinice.

Prognosticul este rezervat întrucât se poate complica cu peritonita herniarä cu.strangulare.

Tratamentul: operator

Impâstarea herniarä

Afectiunea se caracterizeazäp acumularea de continut intestinal in ansa hernia

Denumitä subocluzie se întâlne$e in h. Intestin ul gros având o evolutie lenta. La câine,
împâstarea h. a are in h. ing alä i ennea ä.

Simptome: debuteazäptin semne specifice herniei ireductibile. La palpare ansa arg

apärând ca un cordon dur cu continut pästos,Afectarea tranzitului
determinä tulburäri digestive. Într-o fazä avansatä apar ii semne generEAe.

Diagnosticul se stabile$e pe baza semnelor clinice. Este gfeu de diferen!iat împâstarea h. dë

h. strangulatä.
Prognosticul este rezervat spre grav, întrucât se complicä cu h. strangulatä sau cu peritonita
h.

Tratamentul: numai operator specific fiecärui tip de hernie dictatä ca împâstatä.

Peritonita herniarä

A are ca o com lica ie a herniilor caracterizatä prin amaÿiasacului herniar a

continutului säu.

Dupä continutul sacului herniar, peritonita poate avea •gne intestinal- u piploicä

eritonita h. de origine intestinalä ste consecinÿa inflamatiei ansei herniaR.

traumatismelor mici repelate asupra sacului produse din exterior sau asu ra ansei h.
determinate de cor?ii sträini din ansa h, Apare frecvent la vierusi cu h. ingvinoscrotalä,
consecutiv Iovirilor repetate cu râtul sau in urma casträrilor efectuate de empirici, care închid
Rungascrotalä fùrä å remedia închiderea inelului h.(ingvinal). Ansele intestinale'
in inflamaÿia declarl#ltä de procesul innamator.
 determinä Inflamaÿiasacului herniar a epiplonului.

Simptome Local par•semnele h. cu sensibilitate localä, ireductibilitatea continutului, dar cil

pästrarea tranzltului intestinal. Treptat pielea sacului h. se inflameazä, uneori apärând ulcere
necroze cutanate.

Diagnosticu/ se stabil#tepe baza semnelor clinice locale celor generale. Dacä s-a produs
peritonita h. intervenga este radicalä de urgentä.

Tratament chirurgical:
• deschiderea sacului hemiar prin procedeul herniotomiei;
examinarea continutului sacului herniar;
es in;
o ip o upa desprinderea eventualelor aderente;
• rezectia sacului herniar;
• daca ansele intestinale prezinta modificari ireversibile, atunci se executa enterectomia
si enteroanostðmoza;
• lavajul anselor herniate cu solutie de antibiotice;
• inchiderea inelului herniar;
ostoperator antibioticoterapie generala.

g Patologia ombilicului

În primele zile 9i säptämâni dupä na$ere cordonul ombilical este expus

unor
îmbolnäviri ca: omfaloragia, omfaluria, ulcerul ombilical, omfglita. omfalovasculita,
care
prin complicaÿiile grave 9i consecinÿeleasupra sänätäÿllgenerale,
importante. Îngrijirea regiunii ombilicale la nou-näscuÿieste adesea neglijatä sau lasä
dorit, ceea ce duce la infecfii ombilicale ce se soldeazä cu complicalii ca: de
Qlitenosinovite infectioase.enterite, þroniogçumoDatii
Bolile ombilicale se întâlnesc la toate ?peciile, insa cu frecvenÿamai mare
la vilei si
mánji.

Etiologie: Hemoragia bontului ombilical poate apärea la nou-näscuti

imediat du ä
expulzare si ruperea cordonuluiombilicalsa exceptional e ra dupä ne r za
extra-abdominale a cordonului.
uscata a

De regulä 'hemostaza vaselor ombilicale se realizeazä ntan dupä ruperea sau

sectionarea cordonului, prin retractia intimei vasculare.Presiunea negativã
ce se realizeazä in
23
 din
venele abdominale odatä cu primele respiratii contribuie la o rirea scurgerii sângelui
rivind
bontul ombilical-vascular ru t sau sectionat. neori, insä, intervin tulburäri
mal
coagu ilitatea sangelui care predispun la hemoragie la acestea adäugându-sede cele
multe ori iritaÿiileproduse prin linsul mamei care dislocä coagulul precum si infecÿia
cordonului care îl lezeazä.
de
Simptome: Se constatä hemoragie venoasä continuä arterialä sacadatä urmate
anemie si stare de soc.

Prognostic: Favorabil la începutul hemoragiei rezervat sau grav mai târziu. Treptat
se instaleazä anemia stai•eade soc.

Tratament: Constä in ligatura coraonului reechilibrarea hidroelectroliticä 9i

volemicä.

Omfaluria

datoreazã Persistentei
canalului urac ce nu se oblitereazädupä nastere care este inso ita d atrezia uretrez

Afecÿiunea se intâlne§te rar fa vitei mai rar la mânz.

Simptome: Semnul clinic caracteristic este scuraerea de urina rin bursa ombilicalä.
cea ce aglutineazä ärul dä un miros urât urinos. Urjna se scurge in picäturi cale
ascendentä se produce infeßliauretralä, vezicalã Animalele mor prin
uremie dupä 10-15zile.

Diagnostic: pe baza semnelor clinice

Pro osti grav

Tratament: când nu existä atrezia uretrei e inter-vineprin ligatura deschiderii

cana ul urac si tratåinent antiinfecÿios. Porÿiunile ombilicale flecmonoase se extirpä
extraperitoneal.
Ulcerul ombilical

Se formeazä si se dezvoltä pe bontul omþilical mânji dupä,cäderea escarei

între partenerii din oxá

Simptome: se constatä prezenÿa unei plägi atone

ulceratä Uneori mugurii cornosi care acoperä ulcerul
sunt exuheranÿi cuas t c e 01 . Animalele bolnave sunt nelini§tite se Iino deoarece
aceasta formatiune este oarte ruriginoasã.

24
 cu
Tratament: Se va recurge la excizia tesutului de grgmlaÿie, se va cauteriza plaga
nitrat de argint sau se va pensula cu solulie concentratä de Racilin de 3-4 ori la inteival de 2
zile.

(3) Omfalita
Este • flgma!ia.septic.äa cordonuluiombilical apare la nou-
näscuÿi în primele douä säptämâni de la fätare.

Frecventa: vitei, miei mai rar ätei.

ortiunea extrabursalä a cordonului ombilical, care în mod normal se usucä, pnn
rocesul de necroza uscata n 7-8 zile si cade- rämâne dupä na$ere umedä infectatã si cu
Iros ihoros.

fectia din portiunea liberä a cordonului ombilical pro eseazä in ortiunea

intrabursalä, prinde tesutul bursei ombilicale s-eformeazä focare purulente, respectiv:

• Omfalita flegmonoasä
sau se dezvoltä focare necrotice

mfalita gangren
De la nivelul bursei infectia poate avansa în cavitatea abdominalä producându-se
peri onita localizatá au omfalovasculita.

Etiologie: este produsä de cauze favorizante cauze determinante.

Cauze avorizante

• In ec 'a d întretinutäde scur erea e ard se sternut a urinului

eliminat de vacile cu etrite c c ii o e cu antite
• Liesa îngrijirii cordonuluiombilical duÑ parturitie
Cazarea vitelor sänätoase în boxe cu vitei cu enterite bronhopneumonii
ritarea ombilicului rin su t reci roc.
auze eterm •na e cauzate de flora microbianä polimorñ:

• La si streptococi
Acantobacter pyogenes
• La vilei fi purcei: colibacili. bacilul necrozei,
Simptome: omfalita flegmonoasãcaracterizatä prin apariÿiade focare purulente cât si
necroza bursei ombilicale iniÿial se confundä intre
alita an enoa caracterizatä prin
ele debuteazä amândouä printr-o tumefaclie voluminoasä a bursei si a cordonului
a, caldä durä la palpare, din care prin apäsare se scurge un
ombilical. Regunea este sensi 1
exsudat seros.
flegmonoaså in bursa ombilicalä se formeazä abcese ce se
În evoluÿia spre forma
multe fistuleexprimândun urot cremos,urat mirositor.
deschid prin una sau mai

25
 Cle
one e
al bursei
GFÃlÃtGõrositoare.
este evident
in
septicemia
Omfalita, mai ales
prin moarte.

Tratament: hirurgical.

ia vaselor cordonului ombilical însotitá de

Prin aceastadenumirese înlelege inflama
tromboza a o i ia urule trombusilor.

• Omfalo ebita inflamai ve

m al ita inflamatia arterei
inflamator se întinde
Omfalovasculitaeste limitatä mai multpe cordon, dar procesul
i la bursa ombilicalä.

Examenele histologice au relevat cä afectate mai ales vene

(omfaloflebita),

Omfalita,dar mai ales omfalovasculita,sunt infecÿii de focar de la care sunt

pe cale circulatorietoxine în organism pe care îl sensibilizeazä producând:
_räspândite
uveite,etc, sau chiar fenomene piemice prin trombu ii infectaÿi
räspânditila distanlain diverse organe (pulmon, rinichi, peritoneu, ficat, etc).

Diamosticul se pune pe baza semnelor clinice.

Prognosticul este rezervat spre grav.

Tratament:

lactic îalätmrarea
cauzelorfavorizante determinante care ar putea
ulita. produce

Tratament curativ:

• Cura roflo istic entru gråbirea colectärii

-drenajului( •c •uni c tinctura de iod materialului purulent
asigurarèa
În fistulele de drenai se
asperseazå et iodoformal sol 10%,
bioxiteracorsau alte substanle racilin diluat,
• leucogene antiseptice.
Tratament general antiinfecçios
stimu atlV Sl toni •Ian

26
 Indurarea cordonuluiombilical i persistenta rocesuluise tic im un actul o erator
de extirpare a tesuturilorinflamate.Acesta se impune cu atât mai mult cu cát persistenta
infecÿiei duce la aparitia herniei ombilicale prin Iiza gelatinei Wharton.

Interven ia chirur •calã e executä dupä uråätorul protocol:

Contentia in decubit dersal:

• Ins mentar: at mai complet pentru a putea interveni ân caz de "surprize"
rii•
• cu i u e practicä o incizie dublä in felie de pepene care încadreazä regiunea
ombilicalä;
• Pe cale boantäse izoleazãbursa ombilicalä inflamatãdesprinzând-ode eretele
>dominal, pânä la locul unde cordonul ombilic pätrunde in cavitatea
abdomina14;
rtn pa are stabilim starea cordonului ombilical:
o Dacä acestase subfiazá spre inelul ombilical i apare ca un lesut aderent
se a licä o i a xi cu catgut sintgtic sau fir
se rezecä împreuna cu toate vesuturile:
o In cazul in care cordonul indurat se continuä în cavitatea abdominalä. se
deschide inelul ombilical creând acces operator în cavitate. Se izolea:á
cordonul ajungând la o porÿiune sänätoasä unde se aplicä ligatura
transfixicä;
resorbabil sau fir neresorbabil e închide inelul òmbilical;
Plaga cutanatãse sutureazäcu mätase înfire separate.

-vifÇomplicatii septice ale casträrii la

masculi

Infectia plägilor de castrare poate îmbräca aspecte diferite in raport cu:

• Specia
• Natura germenilor patogeni
• Rezistenÿa organismului.
La animalele castrate se pot întâlni:

A. Complicaÿii septice aerobe reprezentate de:

Edemul inflamator al burselor testiculare
• Funiculita
• Erizipelul traumatic
• Peritonita
B. Complicatii septice anaerobe reprezentate de:
Tetanos

27
 Gangrena de castrare
• Edemulmalign

Etiologie

Nerespectarea regulilor de asepsie

antisepsie
Nerespectarea tehnicilor operatorii
Castrarea cu testicol descoperit
• Executarea unor incizii pe pungile scrotale
scurte sau care nu aSigurä drenajul
Traumatismul operator mare
Secÿionareacordonului testicular lung care uneori
(lângä tešticul)
atârna intre plägile scrotale
• Executarea hemostazei la armäsar cu fir neresorbabil
Neefectuarea seroprevenÿiei tetanice la armäsar,
vier, Vap berbec
Nerespectarea tratamentuluipostoperator
o Plimbarea zilnicä a animalelor castrate
(cal, porc)
o Cazarea in adäposturi neigienice care duc la murdärirea
pläzilor de
castrare
o Nesupraveghereaplägilor de castrare (toaletalocalä, aspersiuni cu eter
iodoformat 10%)

C&demulinflamator a pun • or scro a

Se manifestä anotomo-clinic printr-un edem infamato intins ce cuprinde repede

Este mai frecvent la cal si porc.

Evoluÿia poate fi enignä edemul resorbându-se î 7-8 zile iar starea animalului
revenind la normal.

În alte cazuri av uroiul se colecteazá dezvoltând un abces primitiv care, dupä IO-
12 zile de la castrare, fistulizeazä äsând sä curgä un puroi fluid urât mirositor.

Aceste complicaÿiise întâlnesc la animalele castrate cu testicul descoperit a care

tunica vaginalã se retractä sub acÿiuneamuschiului cremoster obliterând parlial deschiderea
care asigurä drenajul, ducând la retentia exudatului cu apariÿia edemului ulterior a infecviei.

Tratamentlocal:

• Debridareatraie ui fistulo .
Drena•ullaro al colecÿiilor•
• Aspersiuni cu eter iodoformat 1000;
• Aplicarea localä a unor unguente cu antibiotice care impiedica aderenta
uze or p ägl or scro e.
Antibiõéßäû--šúlfåmide pe cale generala timp)de 4-5 zile.

28
 Funiculita

Este o infectie ascendentä a plägilor de castrare, respectiv a cordonului tesricular.

Din punct de vedere clinic funiculita se prezintä sub doua forme: acutä si cronica.

Funiculita acutä

Se intâlane$e mai frecvent I Vier mai rar la armäsar si berbec.

La armäsar infeclia incepe si evolueazä sub forma de f7ebitãsi ade--iv4 iar la

Vier berbec sub formä de agmalitä de castrare

Funiculita acutä consecutivä casträrii la armäsar apare dupä 4-5 zile de la operavie.

edem inflamato aparitia unei secre •i seroase care in evolutie

devine puru entä, este tumefiat. dureros cu vene!e spermatice
cu lumenul obliterat prin cheaguri san$ine infectate. Animalul este febril si abätut.

Funicu ita acutä a por este mai frecventädupä castrarea vierilor adulti a celor
bätráni, cu o evoltilie acuta.

La vierusi si gräsuni afectiunea este o raritate.

La viteii castrali fenomenele inflamatorii incep de la tunica va inala comuna.

De la tunica vaginalä comuna inflamatia septicä se extinde la cordonul testicular

(bont). La porc evolutia este stadialä, la inceput se dezvoltä ulterior funiculita
acuti.
La inceputul bolii atrag atenlia semnele generale traduse prin abatere, adi mie
0
(animalul sta mai mult culcat), febra 40-41 C si anorexie.

Local pare edemul pun ilor scrotal care avanseazä la bontul cordonului testicular
care se Ingroasä, iar din p agå se scurge un exudat seros urât mirositor.

Evolutia bolii este gravä in cazul in care se complici cu

peritonita gener Izatä animalul moare in cåteva zile.

Tratamentul este local si gggal.

General:

• se administreazä tibiotic Ifamide cu spectru larg de activitate.

• tonice cardiace respiratorii.

Local:
29
 • pläzile de castrarese deschid larg pentru
,acestora
• irigän Intrascrotalecu solutied permanganat de potaslll
aspersiuni in plägi zilnice cu eter iodoformat 100/0
• aspersiuni spray-uri cu antibiotice.
În cazul in care bontul cordonului apare Indurat si îngrchat între buzele plägii se
roceåeazä la rezectia lui, îndepärtând portiunea mortificatå prin aplicarea pe cordonul
testic ar sänätos unei pense de castrare sau a unet Igaturi.

uniculita cromca

Se întâlne$e mai frecvent la cal.

Este o amaftže indurativ-proliferativa a cordonului testicular ce apare dupä

aproximativ o saptamanä de la castrare poate evo ua chiar luni de zile.

Procesul proliferativ cu aspect tumoral este tunelizat de traiecte fistuloase.

Plaga de castraÿienu se închide complet, rämânând fistule din care se scurge puroi
destul de abundent. Tumefactia scleroasä este pupin sensibilä la palpare.

Dupã agentul cauzal, funiculita la cabaline poate fi:

( stafilococicä (cel mai des întâlnita produsä de Staphylococus pyogenes

aureus •
botnormcotlc- rodusä de Botriomvcenes ecvy;
• actinomicoticä.
Din punct de vedere clinic evolutia este aproape aceeasi indiferent de agentul cauzal.

Dupä localizarea procesului proliferativ în raport cu bursele cordonul testicular,

funiculita de castrare poate fi:

când masa tumoralä se dezvoltä la exterior sub scrot;

• intrascrotalä intravaginalã) —cel mai des întâlnitä;
• in inalã când se dezvoltä ascendentîn cavitatea abdominalä pe
tralectul canalului deferent a vaselor spermatice.
Simptome: Animalul nu prezintä, de regula, semne generale, iar temperatura este in
limite normale. Starea generalïeste cea care se resimte (animalulsläbe$e).

La membrul posterior adiacent ççrdnnului inflamat si tumorizat se constatä

$hiopätura. Aceastä complicaÿieeste de cele mai multe in unele caÈÈ-s
poate constata si funiculitacronica bilateralä.Local se constatavezenta puroiului pe fata
interna a coapsei.

Tratament: numai operator.

Interventia consta in rezecria bontului cordonului testicular infectat. îndurat 'i

proliferat ntr-o zonä sánätoasä a cordonului testicular.

30